ANALIZA MIXULUI DE MARKETING AL COMPANIEI TRANSNATIONALE ORANGE

Student: Alupoaei Adrian Indru ator: Le!tor Dr" Te!au Alina

A#$tra!t
Orange Romania este cel mai mare operator GSM din Romania. Orange a introdus la inceputul lui 2005 tehnologia EDGE, otehnologie de tranzitie spre 3G. Orange a pus un pronuntat accent pe intregul mi de mar!eting, contrar ma"oritatii #irmelor din Romania. Cu%inte !&eie: Orange, tele#onie mo$ila, 3G, %re%a&.

Cuprins: 1. Prezentarea conpaniei ORANGE (scurt istoric) 2. Mixul de ar!etin" in cadrul co paniei 2.1 Politica de produs 2.2 Politica de pret 2.# Politica de distri$utie 2.% Politica de pro o&are #. Concluzii si propuneri '" Pre(entarea !onpaniei ORANGE )$!urt i$tori!* 'ele(onia o$ila )una dintre arile in&estitii ale s(arsitului secolului al ** + lea si) dupa aceea) siste ul G,M(Glo$al ,-ste (or Mo$ile Co unication) s.a raspandit incredi$il de repede pe intre"ul pa antul./in (ericire) tara noastra nu a(ost ocolita de aceasta $ene(acere a te0nicii.,ituata in Europa) continentul unde siste ul G,M este cel ai raspandit) pute spune ca la capitolul tele(onie i$ila) Ro ania se a(la) atat ca per(or ante ale ec0ipa entelor) cat si ca nu ar de utilizatori raportat la populatia tarii) la standardele europene. Pri a retea de tele(onie o$ila a aparut in ,tatele 1nite ale A ericii(AMP, + Ad&anced Mo$ile P0one ,er&ices) in anul 1232. 4n 1251 a luat nastere pri a retea europeana de tele(onie o$ila in ,uedia. 4n ai 2666) 7rance 'eleco a cu parat co pania Oran"e din Marea 8ritanie si a decis ca aceasta sa (ie nu ele "rupului su$ care sunt reunite acti&itatile sale de co unicatii o$ile.Epoca pre.Oran"e in Ro ania + Mo$il Ro era o societate tanara si (oarte a $itioasa) o a $itie pe asura proiectului pe care il realiza) o a $itie pe asura

asteptarilor ro anilor si o a $itie pe u ane de care dispunea.

asura potentialului sau te0nolo"ic si aresurselor

,ocietatea Mo$il Ro a (ost creata pentru a raspunde unei cereri lansate de Gu&ernul Ro aniei in &ederea atri$uirii lecentelor de tele(onie o$ila G,M) una din aceste licente a (ost o(icial atri$uita societatii Mo$il Ro in dece $rie 1229. Oran"e Ro ania este cel ai are operator G,M din Ro ania ) pana in aprilie 2662) Oran"e a operat sud $rand.ul /ialo". 4n (e$ruarie 2669) Oran"e a&ea peste 3 iloane de clienti) ceea ce ii con(erea o cota de piata de :9.2:;. ,uccesul Oran"e in Ro ania se datoreaza nu doar atracti&itatii pe care o reprezinta tele(onul o$il ) ci si calitatii retelei) a ser&iciilor o(erite si a $randului. A&and o acoperire a populatiei de 29.9;)Oran"e Ro ania o(era (iecarei personae din Ro ania posi$ilitatea dea alle"e intre planuri de a$ona ente (lexi$ile) ce pot (i personalizate si cartele PrePa-. Oran"e se a(la in co petitie directa cu <oda(one pentru cei 1#.3 ilioane de utilizatori de tele(onie o$ila din Roa nia.Oran"e a deposit <oda(one(in trecut Connex) in pri&inta nu arului de clienti in septen$rie 266%. Oran"e a introdus la inceputul lui 266: te0nolo"ia E/GE in patru orase din Ro ania (8ucuresti) Clu=.Napoca) 'i isoara si 8raso&)) ote0nolo"ie de tranzitie spre #G.Acoperirea E/GE a (ost extinsa la ni&el national in noie $rie 2669) ser&iciile de "eneratie a treia au (ost lansate la 3 iunie 2669) pana la s(arsitul anului (iind acoperite 26 de orase.4n lina dece $rie 2669) nu arul de clienti a atins pra"ul de 5 ilioane de clienti. Pentru pri a =u atate a anului 2663 7rance 'eleco anunta o crestere a &eniturilor cu 1.2; pe $aza co parati&e (ata de perioada si ilara a nului precedent) pana la 2:.2 iliarde de euro.>a #6 iunie 2663 Oran"e Ro ania a&ea 5):32 ilioane de clienti) crestere cu 15.5; (ata de aceeasi perioada a anului trecut si &enituri de :35 ilioane de euro) care reprezinta o a=orare cu 2%; pe $aza co parati&e (ata de &aloarea &eniturilor din pri a =u atate a anului 2669. Nu arul clientilor Oran"e Ro ania a inre"istrat una dintre cele ai puternice cresteri la ni&elul "rupului 7rance 'eleco ) alaturi de operatiunile din E"ipt) ,ene"al si 4ordania. +" Mi,ul de Mar-etin. in !adrul !o paniei O data sta$ilita strate"ia "enerala de ar!etin" cu care &a concura pe piata )(ir a este "ata sa inceapa plani(icarea detaliilor pentru ixul de ar!etin" + un concept a=or din teoria oderna a ar!etin".Mixul de ar!etin" este ansa $lul instru entelor controla$ile si tactice de ar!etin" pe care il alcatuieste (ir a pentru a produce raspunsul pe care il doreste din parte pietei &izate.Mixul de ar!etin" cuprinde tot ceea ce poate (ace (ir a ca sa in(luenteze cererea pentru produsul sau.Multele posi$ilitati existente pot (i "rupate in patru cate"oriide &aria$ile ) cunoscute su$ denu irea de ?cei patru P@:produsul)pretul)plasa entul(distri$utia) si pro o&area. +"' Politi!a de produ$ Produsul(ORANGE) este orice lucru care poate (i o(erit unei piete pentru a i se acorda atentie) a (i ac0izitionat) utilizat sau consu at si care ar putea satis(ace o dorinta sau o ne&oie.,er&iciile sunt produse care constau din acti&itati) a&anta=e sau satis(actii o(erite spre &anzare si care sunt esential ente intan"i$ile) cu ar (i : ser&iciile $ancare)

ser&iciile 0oteliere ) ser&iciile de conta$ilitate (iscala) ser&iciile de (urnizare de internet) ser&iciile de tele(onie o$ila..Produsele si ser&iciile se i part in doua clase "enerale) de(inite dupa tipul consu atorului care le utilizeaza. Produsele de consu . cele cu parate de consu atorii (inali + sunt de o$icei clasi(icate in (unctie de o$iceiul de cu parare al consu atorului) in exe plu de (ata a&e de.a (ace cu un ser&iciu utilizat de din ce in ce ai ulte personae( peste 5 ilioane de clienti).,er&iciul este unul de uz current si este disponi$il intr.o are &arietate de preturi si posi$ilitati. Produsele industriale + cu parate pentru prelucrarea sau utilizarea in cadrul unei acti&itati econo ice. 7ir a Oran"e co ercializeaza ser&iciile sale ca (iind industriale in cazul parteneriatelor cu a"azinele nu ite ?dealeri@.1nul dintre punctele tari ale co paniei este (aptul ca o(era o "a a lar"a de ser&icii din care consu atorul poate ale"e ceea ce i se potri&este ai $ine (ser&iciile de tele(onie o$ile sunt concepute pentru toate $uzunarele).,e er"e pe o strate"ie a pro&ocarii) co paniile lansand ser&icii ce &or (i indeaproape i itate de concurenta. +"+ Politi!a de pret ,trate"iile de sta$ilire a preturilor se odi(ica) de re"ula pe asura ce produsul parcur"e etapele ciclului sau de &iata.Etapa de lansare este in od desc0is o etapa pro&ocatoare.7ir ele care aduc pe piata un produs nou se con(runta cu pro&ocarea de a sta$ili preturile pentru pri a data: ostrate"ie extre de utilizata este cea a preturilor pro otionale.4n (iecare perioada a anului este conceputa o o(erta cat ai atracti&a) o(erind reduceri la a$ona ente) inute incluse sau preturi ai ici la tele(oane. 4n "eneral) intr.o perioada de un an) cea ai $una perioada a anului in care o(ertele sunt "eneroase este perioada sar$atorilor de iarna. ,e aplica si strate"ia preturilor di(erentiateA de ex plu studentii si ele&ii $ene(eciaza de un pret di(erit decat ceilalti clienti la produse identice) de ase enea se sta$ilesc o(erte pe criterii "eo"ra(ice. +"/ Politi!a de di$tri#utie /istri$utia este un proces prin care produsele a=un" de la producator la consu ator + (olosind un circuit de distri$utie (or at din unu sau ai ulte canale de distri$utie(produsele de&in) ast(el) accesi$ile si disponi$ile pentru cate"oriile de consu atori &izate)./eciziile le"ate de distri$utie se situeaza printre cele ai co plexe si ai di(icile 0otarari pe care (ir a tre$uie sa le adopte pe parcursul acti&itatii sale.4n conditiile actuale) a=oritatea producatorilor apeleaza la di&erse cate"orii de inter ediari + an"rosisti) detailisti) co isionari) a"enti co erciali etc. /istri$utia este directa cat si indirecta + directa prin a"azinele exclusi& detinute de catre Oran"e si incluse in Reteaua Oran"e ,0opsA . indirecta se (ace prin inter ediul a"azinelor inter ediare nu ite dealeri(acestea pot distri$ui (ie doar ser&icii o(erite de Oran"e) (ie si ser&icii o(erite si de alti (urnizori de tele(onie (ixeB o$ila) in Ro ania exista la ora actuala %2 de Oran"e ,0op.

Ast(el) reprezentantele au o$li"atia de apastra o(ertele unice atat la a$ona entele inc0eiate cat si la tele(oanele ac0izitionateA dease enea ) ele au si drepturi exclusi&e:dreptul de a incasa (acturi) asi"ura ser&ice Mo$i(on) o(era custo er ser&ice a&and acces direct la $aza de date) nu au adios co ercial. Exista si inter ediari care distri$uie exclusi& ser&icii Oran"e) dar si inter ediar- ce (urnizeaza si alte $unuri si ser&icii( s.a ales acest tip de distri$utie datorita concurentei directe si puternice care exista in special cu <oda(one. +"0 Politi!a de pro o%are Pro o&area insea na acti&itatile care co unica respecti&e si ii con&in"e pe clientii &izati sa.l cu pere. eritele produsuluiBser&iciului

Pu$licitatea cupride orice (or a platita de prezentarea si pro o&are i personala a ideilor) $unurilor si ser&iciilor de catre cine&a care poate (i identi(icat.7ir ele (olosesc pro o&area &anzarilor pentru a o(eri sti ulente pe ter en scurt care sa incura=eze ac0izitia unui produs sau a unui ser&iciu.,trate"iile de pro o&are sunt &aria$ile:de la pu$licitate directa) pro o&area &anzarilor) consolidarea relatiilor pu$lice pana la ale"erea unor si $oluri) culori) etc. 7or a cea ai cunoscuta de pu$licitate co erciala este pu$licitatea produsului) care ur areste in(or area clientilor potentiali pri&ind existenta si caracteristicile unui produsBser&iciu) construirea unei i a"ini (a&ora$ile si incitarea la cu pararea arcii.Acest tip de pu$licitate este adoptat de catre Oran"e ori de cate ori are loc lansarea unui nou ser&iciu) pro otii) lansarea de noi tele(oane.Ori de cate ori se lanseaza un nou ser&isiu are loc o odi(icare a o(ertei pro otionale ) e&eni entul este puternic ediatizat prin toate aceste i=loace si nu nu ai..Extre de i portant pentru co panie au (ost deciziile luate de aceasta la inte eierea co paniei cu pri&ire la si $oluri) denu ire si culoare. /" Con!lu(ii $i propuneri Mar!etin"ul are o are i potanta pentru o co panie puternica ) o co panie ce se luptapentru locul de lider pe piata. 4ntre" ixul de ar!etin" este essential :produsul(ser&iciile)) pretul(tari(ele))plasa entul(distri$utia) si pro o&area. Oran"e a pus un pronuntat accent pe intre"ul ix de ar!etin")contrar a=oritatii (ir elor din Ro ania care pun accent pe un sin"ur ?P ? al ixului de ar!etin" (cel al pro o&arii))Oran"e si.a (ocalizat atentia pe toti cei patru ?P@. Pac0etul de a$ona ente si optiuni de la Oran"e o(era o "a a lar"a de ser&icii din care sa pute ale"e exact ceea ce ni se potri&este) ast(el este usor pentru (iecare dintre noi sa ne re"asi intr.un ser&iciu Oran"e. Propuneri nele"ate de ixul de ar!etin":. consider (oarte i portanta i plicarea co paniei in alte do enii decat cele sporti&e si artistice(lupta i potri&a $olilor "ra&e) unele c0iar incura$ile) si aria de acoperire este ai redusa decat a concurentei deci este necesara extinderea acesteia.

Note #i#lio.ra1i!e
C1D 7ilip Eotlet Fi Gar- Ar stron" ) %rincipiile Mar!etingului) Editia a 444.a) Ed. 'eora C2D 7lorin /. 7rone ) Dic'ionar de Mar!eting C#D GGG.oran"e.ro C%D 0ttp:BBro.Gi!ipedia.or"BGi!iBOran"eHG,M C:D 0ttp:BBntranetBopen.neGs C9D 4nternal Co unication NeGs