Universitatea ”Petre Andrei” din Iaşi

Facultatea de Economie
Master ”Management Economico-Financiar European”

Macroeconomie Financiară

Îndrumător,
Prof. univ. dr. Alexandru TRIFU

Masterand,
PAL Petrica Eusebiu Anul I, Sem I

1
Aderarea României
la
Zona Euro

2
 CUPRINS

CAPITOLUL 1. 1.1. Introducere

CAPITOLUL 2. 2.1. Administrarea zonei euro

2.2. Condiții pentru aderarea
2.3. Țările care utilizează moneda euro

CAPITOLUL 3. 3.1. Aderarea României la zona euro

CONCLUZII

3
 Capitolul I
1.1. Introducere
Zona euro este formată din cele 19 țări din Uniunea Europeană care au adoptat euro ca
monedă unică.
Când a fost introdusă moneda euro, în 1999, zona euro includea 11 state membre ale UE.
Grecia i s-a alăturat în 2001, Slovenia în 2007, Cipru și Malta în 2008, Slovacia în 2009, Estonia
în 2011, Letonia în 2014 și Lituania în 2015.
Protocoalele anexate la tratat includ clauze de neparticipare în cazul Danemarcei și
Regatului Unit. Aceste țări au ales să nu participe la zona euro, dar au totuși posibilitatea să
adopte moneda euro în viitor, dacă își doresc acest lucru. Suedia nu îndeplinește deocamdată
condițiile pentru a deveni parte a zonei euro.
Celelalte state membre din afara zonei euro se numără printre țările care au aderat la
Uniune în 2004, 2007 și 2013, după lansarea monedei euro. La momentul aderării, ele nu
îndeplineau condițiile pentru a intra în zona euro, dar s-au angajat să adopte moneda comună
atunci când reușesc să le îndeplinească. La fel ca și Suedia, aceste țări sunt state membre cu
„derogare”.
Câteva state din afara UE au adoptat euro ca monedă națională în temeiul unor acorduri
monetare cu UE. Ele pot emite propriile monede euro, în anumite limite. Totuși, nefiind state
membre ale UE, aceste țări nu fac parte din zona euro.

Capitolul II

2.1. Administrarea zonei euro

Odată cu adoptarea monedei euro, economiile țărilor din zona euro au devenit mai
integrate. Pentru a beneficia de toate avantajele monedei unice, această integrare economică
trebuie să fie gestionată corespunzător. Prin urmare, zona euro aplică un model de gestionare
economică diferit de cele din celelalte state membre, în special în ceea ce privește politicile
monetare și economice.
Politica monetară din zona euro este condusă de Eurosistem, o autoritate independentă
formată din Banca Centrală Europeană (BCE), cu sediul la Frankfurt, Germania și din băncile
centrale naționale ale statelor membre din zona euro. Prin Consiliul guvernatorilor, BCE
definește politica monetară pentru toată zona euro. Avem astfel o autoritate monetară unică și o
politică monetară unică, obiectivul principal fiind menținerea stabilității prețurilor.

4
 2.2. Condiții pentru aderarea la zona euro
Tratatul Uniunii Europene (numit și Tratatul de la Maastricht) a intrat în vigoare la 1
Noiembrie 1993, fiind considerat o nouă etapa în realizarea unei uniuni solide.
Criteriile de convergenţă reprezintă un stadiu de evaluare si de pregătire a unei economii
pentru a participa la aderarea la Uniunea Economică și Monetară.
Convergenţa reprezintă unul din principalele repere ale strategiei integrării europene.
Criteriile de convergență nominală se raportează la anumiți indicatori cum ar fi:
stabilitatea prețurilor, finanțele publice, rata inflației, rata dobânzii, deficitul bugetar, datoria
publică, dar și cursul de schimb.
Aceste criterii sunt:
 stabilitatea preţurilor: rata medie a inflaţiei pe ultimele 12 luni nu trebuie să depăşească cu
mai mult de 1,5 puncte procentuale pe cea a celor mai performante state membre în ceea ce
priveşte stabilitatea preţurilor; în plus, această evoluţie trebuie să se dovedească a fi
sustenabilă.
 finanţele publice: poziţia financiară a guvernului trebuie să fie sustenabilă, aceasta fiind
atinsă prin menţinerea unei poziţii bugetare fără atingerea unui deficit excesiv.
 ratele dobânzii: rata medie nominală a dobânzii pe termen lung, pe ultimele 12 luni nu
trebuie să depăşească cu mai mult de 2 puncte procentuale pe cea a celor mai performante
state membre în ceea ce priveşte stabilitatea preţurilor;
 stabilitatea cursului de schimb: cursul de schimb trebuie să se menţină în intervalul dintre
marjele de fluctuaţie din cadrul mecanismului cursului de schimb (ERM II), pe o perioadă de
cel puţin doi ani, fără tensiuni severe, în special fără a se proceda din proprie iniţiativă la
devalorizarea monedei naţionale faţă de euro.

2.3. Țările care utilizează moneda euro

Euro a debutat ca monedă unică a 11 state membre.
În prezent, moneda unică europeană, este adoptată de 19 state membre UE (Luxmburg,
Letonia, Lituania, Finlanda, Spania, Italia, Germania, Belgia, Franța, Olanda, Grecia, Slovenia,
Slovacia, Portugalia, Austria, Cipru, Malta, Estonia, Irlanda) care formează împreună zona euro.
Țările UE se îndreaptă către adoptarea euro în conformitate cu o procedură bine stabilită,
care cuprinde mai multe etape.

5
 Politica monetară și cea valutară trebuie să îndeplinească trei cerințe esențiale prevăzute
de Tratat. Adoptarea monedei euro, începe numai după ce țara respectivă a îndeplinit în totalitate
criteriile de convergență pe termen lung. Statul membru respectiv trebuie să fi participat timp de
doi ani la ERM II în cadrul benzilor normale de fluctuație, fără să fi înregistrat tensiuni
puternice. În această perioadă, statul respectiv trebuie să-și armonizeze integral legislația
națională cu Tratatul și cu Statutul SEBC.

Capitolul III
3.1. Aderarea României la zona euro
La data de 1 ianuarie a anului 2007, România a devenit Stat Membru al Uniunii
Europene, calitate ce implică atât drepturi cât și obligații. În ceea ce privește drepturile și
obligațiile României, acestea provin din tratatele și legislația adoptată de Uniunea Europeană,
începând de la înființarea ei, până în prezent și pe care România trebuie să le respecte ca orice alt
stat membru al Uniunii Europene.
Aderarea României la Uniunea Europeană, reprezintă un instrument și un catalizator al
progresului pentru care România trebuie să elimine decalajele care o îndepărtează în prezent de
nivelul Uniunii Europene atât în plan economic cât și al instituțiilor și performanței de ansamblu
a societății.
România are în Tratatul de aderare la Uniunea Europeană prevederea de a adera și la
zona euro, moneda unică fiind simbol al proiectului European. Viața economică, analizele
serioase și mai ales lecțiile suitei de crize din ultimul deceniu în Europa, arată că simpla
convergență nominală nu este suficientă pentru aderarea la zona euro; este nevoie de convergență
reală, structurală și de fundamente macroeconomice solide. România, înainte de aderarea la zona
euro, trebuie să intre în Mecanismul Cursului de Schimb II și în Uniunea Bancară, având
îndeplinite cerințele de bază.
Planul național de adoptare a monedei euro alături de Raportul de fundamentare a
acestuia au fost publicate în decembrie 2018 constituind documente programatice, în care sunt
identificate obiectivele strategice a căror îndeplinire este necesară în vederea aderării la zona
euro. Planul național de adoptare a monedei euro include pași concreți de acțiune care să permită
intrarea în Mecanismul Cursului de Schimb (ERM) II în orizontul 2024-2025. Aceste documente
nu au fost însă urmate de progrese efective în planul convergenței, în special din cauza
derapajelor bugetare.

6
 Guvernul României își menține, conform prevederilor Programului de convergență 2020,
angajamentul de aderare la zona euro. Totuși, în contextul manifestării pandemiei, eforturile se
axează prioritar pe minimizarea efectelor negative ale acesteia și pe implementarea unor măsuri
de relansare economică, iar atenția autorităților va fi îndreptată către adoptarea euro imediat ce
sunt restabilite echilibrele macroeconomice.
Planul de redresare economică al Comisiei Europene are potențialul de a ajuta România
să aplice măsuri de reformă structurală și de corecție la nivel macroeconomic, ce vor avea efecte
benefice asupra procesului de convergență și de pregătire a aderării la zona euro. Este însă
important ca sprijinul extern să fie completat de abordări economice interne prielnice dezvoltării
unei economii cât mai solide, cu deficite reduse, având în vedere că zona euro are propriile
insuficiențe.
România este convergentă din perspectiva instituțiilor, legislației și analizei riscurilor, dar
încă nu au fost puse în aplicare unele măsuri propuse de Planul național de adoptare a monedei
euro pentru remedierea unor dezavantaje identificate cu practica în domeniu a altor state
membre. Unele recomandări emise de CERS în contextul crizei generate de pandemia COVID-
19 necesită acțiuni din partea CNSM și a autorităților componente în termen scurt.

Concluzii:
Din perspectiva impactului unei crize globale asupra procesului de convergență, sunt de
subliniat diferențe fundamentale între criza financiară anterioară și actuala contracție economică
a economiilor europene, pe seama efectelor crizei pandemice COVID-19.
Impactul pandemiei asupra evoluției pe termen mediu și lung a procesului convergenței
statului român la zona euro este însoțit de un grad extrem de incertitudine, evaluarea putând fi
realizată cu mai mare acuratețe doar privind retrospectiv.
Materializarea unor șocuri asupra economiilor sau a efectelor măsurilor fiscale speciale
adoptate în scopul combaterii efectelor economice ale pandemiei sunt numai câteva aspecte ale
modului în care ar putea fi afectat procesul de convergență în anii următori.

7
Bibliografie:

1. Alexandru Trifu, Macroeconomie financiară – suport de curs

2. https://www.capital.ro/?s=zona+euro
3. https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/euro-area_ro
4. www.europa.eu

8
 ÎN ATENȚIA STUDENTULUI / MASTERANDULUI
1) data și ora LIMITĂ de transmitere a referatului/proiectului către profesorul examinator
este prevăzută la rubrica „Oră de încheiere examen”, niciun minut mai tîrziu;
2) fiecare referat/proiect trimis de către student/masterand, în format electronic (Word),
trebuie să aibă, pe prima pagină, datele de identificare ale acestuia (numele, prenumele,
programul și anul de studiu, denumirea disciplinei pentru care se întocmește
referatul/proiectul, precum și gradul, numele și prenumele cadrului didactic examinator). Lipsa
acestor informații atrage după sine invalidarea referatului/proiectului și, implicit, a
examenului, studentul/masterandul fiind considerat ABSENT;
3) tot conținutul acestui fișier, așa cum s-a primit el de la profesorul examinator, va fi copiat,
în integralitatea sa, la sfârșitul referatului/proiectului care va fi transmis acestuia. Lipsa
acestor informații atrage după sine invalidarea referatului/proiectului și, implicit, a
examenului, studentul/masterandul fiind considerat ABSENT;
4) studentul/masterandul se consideră ABSENT și în situatia în care acesta NU a trimis
referatul/proiectul profesorului pe e-mail, fie deloc (profesorul examinator nu a primit niciun
e-mail de la acesta), fie până la data și ora menționate la punctul 1).

Numele și prenumele1: Angelica Denisa Busuioc (Sabadac)

Programul de studiu: MEFE
Anul de studiu: I
Dată examen: 06.02.2021
Oră de începere 900
examen:
Oră de încheiere 1100
examen:
Denumirea disciplinei
de examen: Macroeconomie financiară
Profesor examinator: Prof. univ. dr. Alexandru Trifu
Adresă de e-mail:

LISTA TEMELOR PROPUSE

1. Analiza diverși indicatori din Eurostat privind situația României

2. Importanța suportului financiar al UE pentru statele membre aprobat recent
3. Cum vedeți evoluția Zonei Euro în actualele condiții și posibilele viitoare aderări
4.
5.
6.
7.
etc
1
Doamnele căsătorite vor specifica atât numele de domnișoară, cât și pe cel de căsătorie, acesta din urmă
între paranteze.