Maramures

0 Maramureul este o regiune geografic i etno-cultural

alctuit din Depresiunea Maramureului, aflat pe cursul superior al vii Tisei, i versanii munilor care o nconjoar: Munii Oaului, Guti, ible i Rodnei spre vest i sud, Munii Maramureului i Carpaii Pduroi la est i nord. 0 Limitele regiunii se situeaz ntre paralela 47o33' N i 40o02' N (latitudine Nordic) i ntre meridianele 23o15' E i 25o03' E (longitudine Estic).

Harta judetului Maramures

Muntii Maramuresului

0 n lungime ntre Hust la Pasul Prislop sunt aproximativ

150 km iar lrgimea pe axa Nord-Sud de pn la 80 km. 0 Sudul acestei regiuni aparine, n prezent, Romniei, constituind partea de nord-est a judeului Maramure, iar partea nordic, Maramureul de Nord, este n estul regiunii Transcarpatia din Ucraina (raioanele Rahu, Slatina,Teceu, Hust)

Geografia Maramuresului
0 Tara Maramureului este una dintre cele mai ntinse

depresiuni ale lanului Carpatic, acoperind o suprafa de circa 10000 km, n nord Carpaii Orientali, ntre munii Oa, Guti, ible, Rodnei, Maramureului i Carpaii Pduroi. Este situat n partea de nord-est a munilor Carpai i este mprit n dou zone de o ramificaie muntoas n bazinul superior al rului Tisa, numit culmea Pop-Ivanu (Vrful Pop-Ivan, 1937 m): partea sudic aparine Romniei, iar cea nordic Ucrainei.

Varful Pop-Ivan

Geografia Maramuresului
1.Apele Maramuresului
0 n partea de sud, principalele ruri care alimenteaz Tisa

sunt: Vieu, Ronioara, Iza, rul Cosu, Mara i Valea Spnei. Dinspre nord, dup unirea Tisei Albe cu Tisa Neagr, Tisa primete rurile Cosu (Kosivska), Spurcea (Rul opurka|opurka), Apia, Taras (Teresva), Talabrjaba (T alaborul, Tereblia),Valea Neagului (Rika) i Brjaba (Borzava).

Raul Cormaia

Valea Izei

Valea Neagului

Geografia Maramuresului
2.Muntii
0 Masivele muntoase care nconjoar zona depesc

nlimea de 2.000 m - Pietrosul Rodnei 2.303 m, Hovrla 2.061 m n masivul Muntele Negru(ernahora) - i la aceast latitudine, de la 1.500 m n sus, i fac apariia punile alpine. Munii, care ocup mai mult de jumtate din suprafaa regiunii, sunt acoperii de pduri de stejar, fag i molid. Lemnul care se gsea din abunden i-a lsat amprenta aproape peste tot, de la arhitectura tradiional a caselor i bisericilor, pn la vestitele pori i unelte de gospodrie

Rezervatia Pietrosul Mare din Muntii Pietrosul Rodnei-2303

Muntii Gutaii cu creasta Cocosului vazuta din pasul Pintea

Muntele Negru

2.1.Trecatori
0 Principalele trectori care fac legatura cu zonele vecine

sunt nalte i n trecut erau greu accesibile: spre Moldova, pasul Prislop - 1.414 m; spre Nsud, pasul din Dealul tefniei - 1.254 m; spre Lpu i Cavnic, pasul Rotunda - 930 m; spre Baia Mare, pasul Pintea - 987 m (odinioar, trecerea se fcea prin [pasul] Guti, la 1.109 m); spre Oa, pasul Frgu 587 m, iar spre nord pasul Frasini (Iasinia) - 931 m. Intrarea de pe valea Tisei, n dreptul oraului Hust, era bine aprat de cetatea Hustului, pe un deal care domin intrarea n defileu.

Pasul Bargau

Pasul Prislop

Geografia Maramuresului
3.Natura
0 Pdurile Maramureului au fost ntodeauna bogate n

animale salbatice : cprioar, cerb, urs, lup, vulpe, mistre, jder etc. i specii protejate sau aflate n pericol: rsul, capra neagr marmota, cocoul de munte (Tetrao urogallus), vulturul auriu (acvila de munte) i cocoul de mesteacn. 0 Dintre speciile de plante rare: tisa, zada (Larix decidua), zmbrul (Pinus cembra), floarea-decol i laleaua pestri. 0 n rurile Maramureului triete nc lostria, o specie rar de somon.

Cocoul de munte (Tetrao urogallus)

Vulturul Auriu

Cultura si traditii in Maramures

0 Cultura rii Maramureului e bine cunoscut prin

originalitatea i puternicul su specific local, cum spunea folcloristul Tancred Bneanu un caracter cu totul original, cu elemente specifice pe care nu le gsim n alte zone. 0 Graiul maramureean este unul dintre cele cinci subdialecte de baz ale dialectului dacoromn. Acesta se vorbete n Maramureul istoric, n satele de pe vile Mara, Cosu i Iza, i cu mici variaii pe Valea Vieului i a Apei.

Cultura si traditii in Maramures

1.Traiul in Maramures
0 Traiul n Maramure este destul de diferit de al zonelor

din jur, pentru c nu se poate asigura numai din agricultur. n secolul al XVIII-lea producia agricol abia putea hrni o treime din populaie. Creterea animalelor i schimbarea lor pe grne n zonele de cmpie, explotrile forestiere, prelucrarea lemnului i muncile sezoniere p ar, adic n alte regiuni care necesitau for de munc, erau o necesitate.

Costume traditionale pentru munca campului

Maramuresenii de astazi
0 In prezent, aproximativ 34.000 de ruteni locuiesc n Maramureul

romnesc i 45.000 de romni n Maramureul de Nord, legturile cu conaionalii fiind acum posibile pentru toi prin podul rutier SighetOcna Slatina (Solotvino) i podurile feroviare de la Valea Vieului i Cmpulung la Tisa. 0 Odat cu decderea industriei miniere dup 1989 i a industriilor de prelucrare a minereului i a construciilor de maini care depindeau de aceasta, urmat de reducerea drastic a exploatrilor forestiere, maramureenii au plecat la munc n ar, dar i n ri vesteuropene. 0 Turismul ar fi putut asigura o alternativ de lung durat pentru o parte din fora de munc local, beneficiind de potenialul turistic al zonei, de frumuseile naturale i de tradiiile i istoria zonei. Cu excepia micilor pensiuni particulare, ateptrile n acest sens nu s-au concretizat, din cauza slabelor resurse financiare pe plan local, dar mai ales a politicii inconsecvente dus de autoriti.

Obiective Turistice in Maramures

1.Biserici
Biserica Sf. Arhangheli Mihail si Gavril din Satu Mare
0 Monumentala cldire a catedralei romne a fost construit ntre

anii 1932-1937, fiind aezat pe locul vechii biserici romneti din Satu Mare, construit ntre anii 1799-1803. 0 Biserica sfintii arhangheli Mihail si Gavril Stilul edificiului este inspirat de arhitectura romneasc tradiional, cu o cupol de pandantive, cu un pronaos flancat de dou turnuri laterale cu logii, cu portalul de intrare monumental, trasat de o arhivolt cu profiluri bogat ornamentate cu bru n torsad i vrejuri de acant. Planurile construciei au fost elaborate de arhitecii Victor Smigelschi i G.P.Liteanu.

Biserica Sf. Arhangheli Mihail si Gavril din Satu Mare

Catedrala Ortodoxa "Adormirea Maicii Domnului" - Satu Mare

0 Catedrala a fost construit ntre anii 1932-1937. Respect

stilul bisericilor romnesti cu brul exterior specific. Pictura a fost executat de fraii Eugen i Eremia Profeta. 0 Intrarea se face printr-un portal monumental-arcade sprijinite pe ase coloane. Exonartexul este deschis pe cele trei laturi.

0 Biserica are un cor renumit - cu

o tradiie de peste 75 de ani i un bogat fond documentar care vorbete despre bisericile romnetidin interiorul cetii Stmar, despre schismaticii de pe aceste locuri i lupta romnilor mpotriva campaniei de deznaionalizare a episcopiei de Muncaci.

Biserica de lemn din Poienile Izei

0 Biserica de lemn din Poienile Izei a fost construita in anul

1604, fiind mai apoi sfintita in anul 1632 si mai apoi pictata in anul 1794. Constructia are o silueta impresionanta si proportii armonioase, fiind o dovada vie a maiestriei mesterilor anonimi 0 Biserica a fost construit din grinzi de brad. Altarul ptrat este mai strmt dect planul dreptunghic al corpului principal al bisericii, aa cum este tipic pentru bisericile mai vechi. S-a dedus din detalii arhitecturale c biserica original era mult mai scund i c a fost nlat mai mult n secolul al XVIIIlea. Edificiul este unul dintre cele opt biserici incluse n Lista Internaional a Motenirilor a UNESCO.

0 Biserica are un acoperi cu dou rnduri de streini, dei altarul are

acoperiul propriu, un pic mai cobort, ca de obicei. Portalul, care a fost adugat ulterior, are acoperiul ieit n afar. O turl cu acopermntul conic ncoroneaz edificiul. Gheorghe din Dragomireti a pictat biserica ntr-un stil post-bizantin n 1794. Picturile sunt foarte bine conservate i includ scene mari n chenare simple. Culorile sunt mai importante pentru unitatea picturilor dect compoziia propriu-zis a scenelor. Inscripiile pictate sunt pline de informaii din perioada cnd domniei mpratului habsburg Francisc. Intrarea n biseric se face printr-o u dubl pictat frumos, a crei parte superioar nfieaz figurile Sfinilor Petru i Pavel, iar partea de mai jos via de vie agtoare. De asemenea, tocul foarte larg al uii este decorat cu plante agtoare i cu un nger pe fiecare parte.

Principala tem din pronaos este Judecata de Apoi, una din cele mai complexe fresce din Maramure. Diferite grupuri sunt nfiate pentru a nfrunta Judecata, de obicei muli strini printre cei condamnai, precum turcii, ttarii, arabii i iganii, sau oameni imorali, precum mincinoii, escrocii i invidioii. Scena acoper nu doar peretele vestic, ci i cei nordic i sudic.

Obiective turistice in Maramures

Cascade
0 Cascada Cailor este situat n apropiere de staiunea

turistic Bora, n partea de NE a Munilor Rodnei. 0 Cascada Cailor este situat n apropiere de staiunea turistic Bora, n partea de NE a Munilor Rodnei. Apa adunat ntr-un circ glaciar se scurge peste un abrupt calcaros numit Podul Cailor, n mai multe trepte, rezultnd cea mai mare cascad din Romnia. Se afl la altitudinea de 1300 m iar cderea de ap este de 90 metri.

Accesul spre cascada este facil, fie pe jos de la Bora pe o poteca, fie cu telescaunul din statiunea Bora. De la capatul superior al telescaunului se poate ajunge la Cascada Cailor in circa 15 minute.

Obiective istorice in Maramures

Cladiri istorice
0 Turnul Pompierilor - Satu Mare 0 Turnul Pompierilor s-a construit n anii 1903-1904 si are o

nlime total de 45 m. La baz turnul are seciune rectangular n exterior cu latura de 4,32 m, interiorul fiind realizat octogonal, grosimea pereilor fiind de 80 cm 0 Turnul Pompierilor s-a construit n anii 1903-1904 si are o nlime total de 45 m. La baz turnul are seciune rectangular n exterior cu latura de 4,32 m, interiorul fiind realizat octogonal, grosimea pereilor fiind de 80 cm. De la cota +9,93 m n sus turnul trece la seciune circular cu diametrul variabil pe nlime de la 3,90 m msurat la partea inferioar reducndu-se la 3,0 m la partea superioar. Grosimea pereilor este de asemenea variabil,reducnduse n trepte de la 80 cm la baz pn la 45 cm sub nivelul balconului circular. Deasupra balconului circular i pn la baza cupolei decorative zidria turnului are grosimea de 30 cm.

0 Accesul pn la platforma balconului circular se face printr-o scar

metalic n spiral. Platforma balconului circular perimetral este realizat sub form de planeu de lemn susinut de traverse metalice. Platforma este prevzut cu o balustrad de protecie din fier forjat.

0 Cupola decorativ este realizat din lemn iar nvelitoarea din tabl de

cupru. n vrful cupolei este montat o veche stem a oraului. Intrarea n turn se face printr-un portal cu fronton triunghiular, avnd deasupra trei casete formate din patru baghete de piatr cioplit, n care se aflau trei texte cu privire la la anul ridicrii turnului i contextul n care a fost realizat.Constructorul turnului a fost Vainay Ludovic. Astzi este un simbol al oraului vechi. 0 Restaurarea turnului a fost terminat n anul 2005, cnd cu ocazia zilei pompierilor la 13 septembrie acesta a putut fi vizitat.

Turnul pompierilor-Satu Mare

Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei

0 Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei este

cel mai important obiectiv turistic al orasului (aflat in apropierea Primariei municipiului) 0 Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei este cel mai important obiectiv turistic al orasului (aflat in apropierea Primariei municipiului). Fosta inchisoare, transformata intr-un memorial al durerii, ajunge in anul 1995 sub egida Consiliului Europei. Primele sali ale muzeului au fost inaugurate in 1997, an in care Memorialul a fost declarat ansamblu de interes national, totodata fiind recunoscut ca cel mai important proiect dedicat de societatea civila reconstituirii si analizei trecutului comunist, unic in tarile est-europene.

Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei

0 Inchisoarea din Sighet a fost construita in 1897, functionand ca

inchisoare de drept comun pana in 1944, cand a devenit lagar sovietic. Din 1948 a devenit loc de detentie pentru tinerii intelectuali si pentru taranii maramureseni anchetati de Securitate. In anul 1950 a devenit Inchisoarea ministrilor, fiind incarcerati aici, intr-o singura noapte, peste 80 de demnitari (fosti ministri, academicieni, economisti, militari, istorici, ziaristi, politicieni), majoritatea lor nejudecati. In lunile care au urmat au fost adusi aici peste 50 de prelati (episcopi si preoti) grecocatolici si romano-catolici, precum si alti demnitari, arestati intre timp. Penitenciarul era camuflat sub titlul de unitate de munca speciala, fiind in realitate un lagar de exterminare pentru elitele tarii si in acelasi timp un loc sigur, de unde nu se putea fugi, frontiera cu Uniunea Sovietica fiind situata la mai putin de doi kilometri, iar paza fiind draconica. In 1955, dupa Conventia de la Geneva si intrarea in ONU a Romaniei comuniste (R.P.R), detinutii politici au fost dispersati, iar inchisoarea a devenit penitenciar pentru detinuti de drept comun. In 1977, a fost si aceasta dezafectata, iar cladirea primind multe alte utilizari s-a deteriorat.

Cortegiul Sacrificailor

Memorialul Durerii

Memorialul Durerii

Memorialul durerii-Celula Neagra. Celula in care a murit Iuliu Maniu si Gheorghe Bratianu

Obiective turistice in Maramures

Locuri pitoresti
Valea Izei - Barsana 0 In inima Maramuresului, pe Valea Izei, te asteapta un tinut de poveste, locuit de oameni ce sfideaza timpul neostenind niciodata.Valea Izei este una dintre axele principale folosite de turistii dornici sa viziteze Maramureul istoric 0 In inima Maramuresului, pe Valea Izei, te asteapta un tinut de poveste, locuit de oameni ce sfideaza timpul neostenind niciodata.Valea Izei este una dintre axele principale folosite de turistii dornici sa viziteze Maramureul istoric.

Valea Izei

0 Rul Iza izvoreste pe versantul nord-vestic al Munilor Rodnei,

la aproximativ 1200 m altitudine si are un bazin de peste 1300 kmp. In drumul sau spre Tisa strabate Depresiunea Maramureului pe directie sud-est - nord-vest avand si un sector de defileu (Surduc). 0 Pe Valea Izei pe langa peisajele pitoresti puteti admira salba de localitati de pe firul vaii, fiecare cu un specific maramureean autentic, cu porti sculptate, biserici de lemn si nelipsitul port popular. De asemenea pe Valea Izei sunt si cateva manastiri, intre acestea se remarca Mnstirea Brsana.

Valea Izei

Manastirea Barsana

Mocanita din Viseu de Sus

0 Numit adesea Mocnia de pe Valea Vaserului, Calea

Ferat Forestier din Vieu de Sus se afl chiar n nordul Romniei, la grania cu Ucraina i reprezint o bogie att din punct de vedere tehnic, ct i cultural. Pe o rut de aproape 60 kilometri distan circul pe lng locomotive Diesel - pn astzi locomotive cu abur nfocate cu lemn, lucru prin care CFF Vieu de Sus (prescurtare de la Calea Ferat Forestier) devine cunoscut n ntreaga lume ca fiind ultima cale ferat forestier adevrat, care funcioneaz cu abur.

Mocnia de pe Valea Vaserului

0 Linia care a fost construit dupa ecartamentul austro-ungar de

760mm, duce ntr-o vale de o slbticie fermectoare, de-a lungul rului Vaser, peste poduri i prin tunele. Calea ferat traseaz o zon mpdurit enorm, unde nu exist drumuri sau sate, ci este locuit doar de uri i lupi. 0 n 1932 s-a nceput construcia la Calea Ferat Forestier, care n comparaie cu plutritul nsemna un enorm progres tehnic. Cile ferate forestiere s-au rspndit n acea vreme n toat Europa, n special n zona carpatic. Principiul lor de funcionare era simplu: urmnd cursul rului, a fost necesar o raz ngust a curbelor (de aceea calea ferat are ecartament ngust); era n aa fel organizat nct trucurile goale pentru lemn erau trase de locomotivele mici n sus, pe cnd trenurile cu mare ncrctur coborau la vale, nspre gater, doar din cnd n cnd ajutate de locomotive i nfrnate.

Mocanita toamna

Cimitirul Vesel
0 Faima localitatii Sapanta se trage de la renumitul sau

Cimitir Vesel care a devenit o importanta atractie turistica. Numele cimitirului vine de la multitudinea de cruci multicolore si de la poeziile satirice si epitafele care sint inscriptate pe cruci. 0 Legenda spune ca atitudinea vesela in fata mortii este un obicei al Dacilor care credeau in viata vesnica iar moartea pentru ei era doar trecerea spre o alta lume. Ei nu vedeau moartea ca pe un sfirsit tragic ci ca pe o sansa de a intilni zeul suprem Zamolxe

Cimitirul vesel din Sapanta

0 Cimitirul dateaza de la mijlocul anilor 1930 si este creatia artistului popular Stan Ion Ptra, sculptor, pictor si poet in acelasi timp. Creativitatea lui Ptra a scos la iveala aceasta monumentala si renumita opera de arta. Mai bine de 50 de ani artistul a creat sute de cruci din lemn inscriptate in stilul sau caracteristic. Dupa moartea lui in 1977 opera lui a fost continuata de ucenicul sau Dumitru Pop Tincu.

0 In 1934 Patras a inceput sa scrie epitafuri pe cruci. De obicei acestea cuprindeau un scurt poem scris la persoana intai, intesat cu arhaisme, fraze caracteristice regiunii respective, nelipsind insa...erorile de scriere. Se remarca de asemenea caracterul filozofic al creatiei sale unde se observa o antiteza intre relativitatea mortii si caracterul dinamic al vietii, argumentul principal sugerat fiind evadarea din neant prin arta. Intreaga viata a satului este in stransa legatura cu acest cimitir. Intreaga populatie a Sapantei, de la pastori, fermieri si padurari la doctori si muzicieni a pastrat de-a lungul timpului vii traditiile si obiceiurile sacre ale comunitatii avand o contributie majora la dezvoltarea culturii si a constiintei nationale, a memoriei colective, creandu-se astfel o atmosfera vesela si nu in ultimul rand o noua conceptie asupra existentei pe fondul melodios al imnului vietii.

Povestea cimitirului a inceput in momentul in care o femeie sarmana l-a rugat pe Stan Patras sa faca o cruce pentru sotul ei, care se stinsese. Mesterul a luat o scandura lunga si groasa, a cioplito in forma de troita si pentru a mai alina amaraciunea vaduvei, a cioplit pe lemn chipul decedatului si a adaugat si o mica poveste despre el. Textul era scris la persoana intai, ca si cum disparutul si-ar fi povestit viata.

Epitafuri de la cimitirul vesel

0 Zace-aici, sub crucea grea,

Mult iubita soacr-mea, Trei zile de mai tria, Zceam eu i citea ea. 0 Aici eu m hodinesc Pop Marie m numesc Alui George Deacului Din mijlocul satului A fi vrut s mai triesc i s mai btrnesc Dar moartea nu ma lsat in mormnt ma aezat Tu moarte cu urt nume Tnr mai dus din lume Viaa o lsai la 15 ai. 1937

Rezervatia Pietrosu Rodnei

0 Rezervaia natural Pietrosu Mare se afl n imediata

vecintate a oraului Bora; este cea mai mare rezervaie natural complex (geomorfologic, floristic i faunistic) din nordul rii. Din 1979 ea a fost inclus in reeaua mondial de rezervaii ale biosferei. 0 In perimetrul de protecie a fost inclus golul de munte cu vegetaie alpin i subalpin, precum i bradul de pdure din regiune. Culmea principal ntre vrful Pietrosu Mare (2303 m) i vrful Piatra Alb (2061 m) adpostete pe versantul nordic trei cldri glaciare, care prin peisajul lor slbatic, sunt unice n Carpaii Orientali.

Rezervatia Pietrosu Mare

Planetariul din Baia Mare

0 Planetariul Baia Mare este primul planetariu public deschis n

Romnia (n 1969) i unicul din Transilvania pn n 2010. Din anul 2006, planetariul este un departament de specialitate n cadrul Muzeului de Mineralogie din Baia Mare 0 Astromagazinul este organizat n holul de la intrare, ncepnd cu sfritul anului 2009 i comercializeaz n regim de consignaie telescoape, binocluri, hri stelare, cari potale i semne de carte 3D, postere, afie, alte publicaii. 0 n curtea planetariului se organizeaz cu frecven aproximativ lunar, sau pentru evidenierea unor fenomene astronomice, observaii astronomice.

Planetariul din Baia Mare

0 Planetariul i Observatorul Astronomic din Baia Mare sunt

organizate pe o suprafa de 350 m, avnd ca spaii utile: - domul planetariului cu proiectorul (cupola cu diametrul de 8 m i o capacitate de 100 de locuri) n care sunt realizate demonstraii cu ajutorul proiectorului stelar ZKP-1 - observatorul astronomic cu un hol circular n jurul slii observatorului, n care sunt organizate expoziii i activiti cultural educaionale - Holul Observator i Holul Planetariu n care este organizat expoziia permanent Universul n Mileniul III - sala multifuncional Gvril Tomoiag sal de conferine, spectacole (capacitate 100 locuri) n care sunt organizate de asemenea activiti educaionale (sal proiecii video i atelier multimedia) i care gzduiete din 18 mai 2010 expoziia permanent Sistemul Solar.

Planetariul din Baia Mare

Multumim ca ati acceptat sa calatorim impreuna pe taramul Maramuresului!