Colegiul Economic ,,Francesco Saverio

Nitti,, Timișoara

Proiect pentru certificarea

competențelor profesionale

Specializare: Tehnician în
turism

Tema: Croazierele
 Profesor coordonator:

Bunea-Armean Andreea

Elev:

Matei Amalia-Maria

-Sesiune, Anul-

Cuprins

INTRODUCERE.............................................................................................................
CAPITOLUL I: TURISMUL EXTREM......................................................................
1.1.Care sunt destinaţiile turismului extrem.............................................................
I.2.Turismul extrem pe Everest..................................................................................
CAPITOLUL II: CROAZIERELE ŞI IMPACTUL
LOR TURISTIC..............................................................................................................

2
 II.1.Generalităţi...........................................................................................................
II.2.Tipuri de croaziere...............................................................................................
II.3.Pachetul croazieră................................................................................................
II.4.Top 10 motive........................................................................................................
STUDIU DE CAZ: Ruby Princess vs. Costa Serena
...........................................................................................................................................
CONCLUZII...................................................................................................................

3
 INTRODUCERE

Turismul a devenit in zilele noastre o activitate

la fel de importanta precum cea desfăşurată în alte
sectoare-chei din economia mondială (industrie,
agricultură, comerţ). Fenomenul turistic este extrem de
greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umană,
cade sub incidenţa studiului interdisciplinar, antrenând
deopotrivă economişti , geografi, psihologi şi sociologi.
Primele menţiuni privind preocupările de a voiaja, apar
în antichitate în operele geografului Strabon. Descrierile
lăsate de Marco Polo cu ocazia periplului său asiatic
(secolul al XIII-lea), cele ale lui Arthur Young (secolul
al XVIII-lea) sau, mai aproape de noi, ale lui Henri
Monfreid au jalonat preocupările viitoare privind
practicarea călătoriei.

Turismul devine un complex fenomen de masă

la sfârşitul secolului al XIX-lea fiind puternic articulat
în mediul înconjurător.

Privit ca un fenomen social-economic creator de

benifici, turismul a fost defint în variante dinte cele mai
felurite: “arta de a călători pentru propria plăcere” (M.
Peyromarre Debord); “activitate din timpul liber care
constă în a voiaja sau locui departe de locul de
reşedinţă, pentru distracţie, odihnă, îmbogăţirea
experienţei şi culturi, datorită cunoaşteri unor noi

4
aspecte umane şi a unor peisaje necunoscute” (Jan
Medecin); “fenomen al timpurilor noastre, bazat pe
creşterea necesităţi de refacere a sănătăţi şi de
schimbare a mediului înconjurător, cultivare a
sentimentului pentru frumuseţile naturi ca rezultat al
dezvoltări comerţului, industriei şi al perfecţionări
mijloacelor de transport” (Guy Freuler).

Activitatea turistică este bine susţinută de un

valoros potenţial turistic – natural antropic – diferenţiat
de la ţară la ţară, în funcţie de care sunt organizate
diferite tipuri de turism. Mai cunoscute în practica
turismului mondial sunt: turismul balnear maritim, cu o
larga dezvoltare în teritoriu, practicat pentru cura
heliotermă sau climaterică sau având alte motivaţii
terapeutice; turismul montan şi de sporturi de iarnă,
practicat pe arie largă pentru drumeţie, cura climaterică
şi practicarea sporturilor de iarna; turismul de cură
balneară, prin care se valorifică însuşirile terapeutice
ale unor factori naturali (izvoare termal şi minerale,
nămoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat
pentru vizitarea monumentelor de artă, cultură şi a altor
realizări ale activităţi umane; turismul comercial
expoziţional, a cărui practicare este ocazionată de mari
manifestări de profil (târguri, expoziţii), care atrag
numeroşi vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de
manifestări cultural-artistice (etnografice, folclorice)

5
naţionale sau internaţionale; turismul sportiv, de care
cunoaştem o mare extindere pe plan naţional şi
internaţional, având ca motivaţie diferite competiţii pe
discipline sportive, interne şi internaţionale , până la
manifestări sp0ortive de amploare (olimpiade,
competiţii sportive regionale, campionate mondiale
etc.); turismul de vânătoare (safari), practicat de ţările
occidentale, in general pe teritoriul Africi, al Americi
Latine, în teritoriile artice şi antartice. Este o forma de
turism “distractiv”, a cărui dezvoltare – marcată de
spectaculos şi inedit – aduce mari prejudicii echilibrului
ecologic al planetei, ameninţând cu diminuarea sau,
după caz cu dispariţia unor specii extrem de valoroase
ale patrimoniului faunistic al Terrei.

Tipurile de turism de diferenţiază de la ţară la

ţară, asigurând varietatea şi, prin acesta, atracţia asupra
turiştilor autohtoni şi străini.

Una dintre bogăţiile actuale de bază în domeniul

turismului priveşte studiul elementelor regionale, în
funcţie de care se organizează activităţi turistice tipice
anumitor zone, şi se pun în evidentă posibilităţile de
amenajare complexă a acestora. Deşi nu s-a ajuns la o
viziune taxonomică unitară în domeniu, diferitele
accepţiuni utilizate pe plan internaţional şi în ţara noasta
relevă următoarele unităţi ce pot fi luate în consideraţie:

6
 Regiunea turistică, concepută ca un spaţiu
de mari dimensiuni, cu o structură
organizatorică bine consolidată şi un
patrimoniu turistic diversificat (de exemplu,
regiunea Alpilor Dianarici, iar pentru
România – cea a Carpaţilor Orientali)

 Zona turistică – un areal mai restrâns

consacrat pentru activitatea turistică de un
anumit tip, puternic marcat de importante
obiective sau alte motivaţii pentru turism
(exemplu : zona turistică a Coastei Dalmaţiei
din Alpii Dinarici sau zona Bucovinei din
Carpaţi Orientali)

 Centre turistice, reprezentând puncte de

convergenţă (puncte de plecare pentru
zonele montane, porturi, alte centre
consacrate prin patrimoniul lor turistic) a
unor fluxuri de turism, putând fi, în general,
staţiuni alpine (Plitvice, în Alpii Dinarici)
sau balneare şi de odihnă (Dubrovnik, Split,
Rijeka – pe coasta Dalmaţiei). Pentru
România, rămânând în acelaşi cadru al
Carpaţilor Orientali, se pot menţiona Vatra
Dornei şi Borşa.

7
  Puncte turistice amenajate (peşteri, defilee,
gheţari, mănăstiri, case memoriale, hoteluri
alpine etc.)

În literatura recentă de specialitate sunt

depistate, în funcţie de potenţialul natural
(geomorfologic, climatic, hidrologic, floristic-faunistic)
şi antropic o serie de unităţi turistice cu vocaţie
polarizatoare, în jurul cărora s-au dezvoltat veritabile
noduri turistice cu vocaţie locală ce susţin activitatea
nucleului central.

Este cazul unor localităţi satelit ce apar pe

rivierele franco-italiene, Coasta Brava şi Coasta del Sol
în Spania, unele microstaţiuni apărute pe litoralul
marocan în apropiere de Agadâr sau între Rabat şi
Casablanca. Alte asemenea centre polarizate apar în
zonele montane, oraşul Chamonix (din Alpi Francezi)
fiind un astfel de exemplu. Practic, aceste staţiuni nu
sunt altceva decât centre de primire şi redistribuire a
fluxurilor turistice în funcţie de “apetitul” individual sau
colectiv pentru un anumit element al potenţialului
turistic al zonei.

Pentru regiunile geografice mari receptoare ale

unor fluxuri majore de turism, aceeaşi literatură
mondială de specialitate vehiculează termenul de bazin
turistic distingând :

8
  Bazinul mediteranean – prima zonă de
primire pentru turismul mondial, cu un
potenţial natural şi antropic de excepţie;

 Bazinul mezo-american, cuprinzând “arcul

Antilelor” din America centrală, în
majoritate “alimentat” de S.U.A şi Canada
cu efective de vizitatori ce au crescut lent în
ultimele decenii.

 Bazinul Asia-pacific, constituit din ansamblu

insular şi faţada Pacificului, inclusiv
Thailanda, în care principali “furnizori” sunt
Japonia, Australia şi Noua Zeelandă.

Într-o serie de ţări cu vechi tradiţii (Austria,

Canada, Germania, Finlanda, Danemarca, Franţa,
S.U.A, Italia etc.), turismul este susţinut de un
patrimoniu natural şi antropic de excepţie, mai
importante fiind parcurile şi rezervaţiile naturale sau
alte zone cu peisaj deosebit (ex. Yellowstone, Grand
Canyon, Cascada Niagara, Death Vally, precum şi cele
două mari regiuni turistice – California şi Florida, în
S.U.A; Alpii Francezi, Munţii Pirinei, peisaje andine cu
aşezări ce urcă pană la 5.000 m altitudine, pădurea
amazoniană etc.) se adaugă un bogat patrimoniu istoric
constituit din elemente unicat ale culturi şi civilizaţiei
universale, precum vestigiile antichităţii din Italia,
Grecia şi Egipt, cele ale vechilor civilizaţii din America

9
Latină, monumentele istorice şi de artă ale ţărilor din
vestul Europei, China, Japonia, Orientul Mijlociu şi
Apropiat ş.a., elementele ale culturi populare,
etnografice şi manifestări folclorice care personalizează
modelele culturale naţionale, făcând din fiecare naţiune
a Terrei un unicat în timp ţi spaţiu.

10
 CAPITOLUL I: TURISMUL
EXTREM

V-ati saturat de
vacantele in clasicele
resorturi "all-inclusive"
si vreti alt tip de senzatii
tari decat igrasia din
baia de hotel, patul
subred si chelnerii
enervanti?

Atunci puteti sa
renuntati la plimbarile
cu minicarul in favoarea
unei tabere militare. Va veti scula dimineata devreme,
iar locul sezlongului de pe nisip va fi luat de o tura cu
tancul.

Chiar daca nu aratati ca Rambo, n-ati facut armata sau

nu v-au primit in Legiunea Straina, aveti acum ocazia sa
faceti instructie militara in vacanta. Oferta este bogata:
sedinte de tragere, actiuni de desant cu jeepurile sau cu
blindatele folosite inclusiv in al Doilea Razboi Mondial.

Cel mai mare succes l-a avut Parcul Militar de la

Orastie, o fosta baza folosita de armata romana in 1944.
Dupa revolutie a fost lasata in paragina, insa, de curand,

11
cineva a fost renovat-o. Cei care ii trec pragul au
senzatia ca au un nimerit pe un camp de lupta.

Exista si alt gen de vacante... sa le spunem la limita:

explorarea de pesteri.

Asadar, daca stati bine cu inima si nu obositi dupa

primii trei pasi, pregatiti macar 100 de lei cat costa o
singura zi de militarie.

1.1.Care sunt destinaţiile turismului

extrem

Violentele favele braziliene, periculosul Cernobîl,

terifiantele lagăre naziste devin destinaţii de succes
pentru agenţiile de turism.

Relaxarea pe o plajă mediteraneeană sau exotică,

destinderea pe pârtiile de schi din Alpi, un weekend
romantic la Paris sau Veneţia ori la shopping în Milano
şi Londra, colindarea muzeelor şi a străzilor pline de
istorie ale unor capitale culturale ca Roma, Florenţa,
Barcelona ori Sevilla, excursiile în marile parcuri de
distracţie nu mai sunt suficiente pentru mulţi turişti
occidentali şi nu numai. Aceştia sunt atraşi însă în
număr tot mai mare de „slumming", adică vizitarea
favelelor din Brazilia, ghetourilor din Africa de Sud,
cartierelor sărace din metropolele Indiei, ori de fantoma
nucleară Cernobîl. Experienţa unei nopţi petrecute în

12
celula unei închisori de securitate maximă, ca un
adevărat puşcăriaş, ori a descoperirii inumanelor lagăre
naziste de exterminare este, de asemenea, din ce în ce
mai populară. Turismul în „favelas" Plajele însorite,
femeile frumoase, Carnavalul, uriaşa statuie a lui Iisus
fac din Rio de Janeiro cel mai vizitat oraş din emisfera
sudică, înregistrând peste 1,5 milioane de turişti străini
în 2010. Oraşul are însă şi realitatea sordidă a peste 100
de favele, cartiere mărginaşe stăpânite de bandele
violente ale narco-dictatorilor, în care trăiesc într-o
sărăcie lucie aproape două milioane de oameni.
Autorităţile locale stingherite recomandă categoric
turiştilor să le evite pentru a nu fi jefuiţi ori răpiţi.
Cernobîl, destinaţie pentru aventurieri Încă din anii '90,
favelele au început să atragă mii de turişti occidentali
curioşi să experimenteze aerul tare al străzilor dominate
de bandele înarmate de traficanţi. Acum sunt zeci de
agenţii care se întrec în a le oferi turiştilor „aventura"
unei vizite de câteva ore într-o favelă, în schimbul a
câtorva zeci de dolari. Unele asigură transportul în
microbuze private însoţite de bodyguarzi, altele se
bazează pur şi simplu pe înţelegeri cu traficanţii. Un
jurnalist brazilian a stârnit anul trecut un adevărat
scandal după ce a făcut un reportaj sub acoperire într-un
tur în care turiştii se puteau fotografia cu traficanţii
înarmaţi, cumpărau sau chiar făceau pe plasatorii de
cocaină. Acest „safari al mizeriei" a fost denunţat drept

13
imoral, unele organizaţii cerând poliţiei interzicerea
tururilor, considerându-le o jignire în plus pentru săracii
care sunt expuşi pentru distracţia bogaţilor. Modă de
peste un secol Acest tip de turism nu a fost totuşi
inventat în ţările Lumii a Treia de astăzi. Încă de pe la
1880, locuitorii bogaţi ai Londrei sau New York-ului
făceau "slumming", adică mergeau în cartierele
mărginaşe („slum" în engleză) pentru a vedea condiţiile
execrabile de viaţă ale marginalizaţilor. Auschwitz-
Birkenau, transformat într-un „Disneyland“ În prezent
au apărut şi amatori mai radicali, care se aventurează pe
cont propriu în cele mai periculoase astfel de locuri
pentru "trofeul" unei fotografii sau pentru excesul de
adrenalină. Inclusiv în Bucureşti se vorbeşte de tineri
teribilişti, care merg noaptea, având în buzunare câteva
bancnote sau un celulari vechi, în cartierul Ferentari, în
căutarea unei amintiri de neuitat. Turism la Cernobîl
Vizitarea oraşului abandonat Pripiat de lângă Cernobîl,
locul celui mai mare dezastru nuclear din istorie, pare a
fi ultimul răcnet al acestei mode, după ce mai multe
studii ştiinţifice au indicat că nivelul de radioactivitate
din zonă nu mai reprezintă un pericol ca în urmă cu 25
de ani. Cu condiţia ca expunerea să nu fie mai mare de
câteva ore. Praful şi vegetaţia crescută de unde te aştepţi
mai puţin, păpuşi aruncate pe jos, cărţile din Şcoala nr.
1 din Pripiat sau câteva măşti de gaze formează toate un
tablou mai mult decât dezolant, dar care a devenit o

14
mină de aur. Peste 5.000 de turişti străini din SUA,
Marea Britanie, Germania, Franţa, ţările scandinave,
Polonia, dar şi Australia şi Canada au fost în 2007
clienţi ai agenţiilor de turism din Kiev care organizează
tururi în zonă, contra a câteva sute de dolari sau euro. O
noapte la Alcatraz, de la 60 de dolari În 2009, revista
„Forbes" a declarat Cernobîlul cea mai exotică
destinaţie din lume, iar numărul turiştilor s-a apropiat de
10.000. În 2011, după accidentul de la Fukushima,
numărul turiştilor a crescut din nou. Efectuarea unui
control individual al iradierii atât la venire, cât şi la
plecare este obligatorie, însă Ministerul pentru Situaţii
de Urgenţă de la Kiev a anunţat în august 2011 că
tururile sunt "ilegale" pentru că pun în pericol viaţa
turiştilor. Urmează însă ca experţii să traseze un tur
oficial, sigur din punct de vedere medical. Lagărele
naziste Lagărele naziste de exterminare din Germania,
de la Dachau, Buchenwald şi Sachsenhausen sunt
vizitate anual de sute de mii de turişti. Mulţi vin în
excursii educative de documentare ori în pelerinaj
comemorativ, iar alţii sunt atraşi de atmosfera de groază
pe care o inspiră fabricile morţii. Costurile sunt reduse,
nefiind percepută taxă de intrare, ci numai pentru ghid.
Cel mai vizitat este însă complexul Auschwitz-
Birkenau, în Polonia, unde în 2010 au venit 1,4
milioane de persoane. Nici aici nu se percepe taxă de
acces, ci numai pentru ghidarea în 18 limbi străine, însă

15
mulţi istorici, şi nu numai, acuză că autorităţile
poloneze l-au transformat într-un adevărat Disneyland.
Cernobîl, în top În 2009, revista „Forbes" a declarat
Cernobîlul drept cea mai exotică destinaţie turistică din
lume, iar numărul turiştilor s-a apropiat de 10.000.
Tururile în zonă sunt o mină de aur pentru câteva
agenţii turistice ucrainene, însă nu sunt 100% sigure,
potrivit autorităţilor de la Kiev. Turismul în închisori
Este popular în SUA încă din anii '80, sute de mii de
turişti plătind pentru a petrece o noapte în celule în care
şi-au odihnit oasele unii dintre cei mai celebri infractori
americani. La Alcatraz, fosta închisoare de maximă
siguranţă pe o insulă de lângă San Francisco, un tur
costă începând de la 60 de dolari. Se plătesc însă şi sute
de dolari pentru a trăi experienţa închiderii peste noapte
într-o celulă individuală la Alcatraz sau la Penitenciarul
de Stat de lângă Philadelphia, unde a fost închis Al
Capone. În Europa, una dintre puţinele foste închisori
devenită atracţie turistică este Karosta Liepaja, în
Letonia. A fost folosită de ţarişti, bolşevici şi nazişti, iar
doritorii pot alege chiar să fie trataţi exact ca un
prizonier din acele timpuri. În Asia, tot mai populară
este închisoarea Hoa Lo, din Vietnam, cunoscută şi ca
"Hanoi Hilton", aici fiind închis câţiva ani politicianul
american John McCain, după ce s-a prăbuşit cu un
avion în timpul războiului.

16
 I.2.Turismul extrem pe Everest

Turismul extrem a trecut o noua frontiera,

tot mai multi curajosi "atacand"
"Acoperisul Lumii", varful Everest (8.848
metri, cel mai inalt de pe Pamant).

"Oamenii vor sa schieze dimineata, sa

faca scufundari dupa-amiaza, sa inoate cu
rechini a doua zi, iar apoi sa escaladeze
Everestul. Ca e vorba de conducerea unei masini de
curse de Formula 1 sau de cucerirea Everestului, se va
gasi intotdeauna cineva care sa furnizeze acest
serviciu", explica unul dintre cei mai importanti
organizatori de expeditii pe Everest, neozeelandezul
Russell Brice.
Dupa 29 mai 1953 - data primei ascensiuni reusite de
neozeelandezul Edmund Hillary si nepalezul Tenzing
Norgay - aproximativ 3.000 de persoane au ajuns pana
pe varful Everest, numarul curajosilor "explodand" in
ultimii ani. Numai in aceasta primavara (perioada cea
mai buna pentru ascensiuni si, prin urmare, "varful de
sezon") au escaladat Everestul 530 de persoane.

17
Pentru aceasta aventura forta fizica nu este suficienta.
"Nu este vorba despre un simplu exercitiu fizic. Trebuie
sa fii hotarat, sa iti cunosti propriul corp si limitele, sa
stii pana unde poti sa mergi inainte de a nu mai putea sa
te intorci, inainte de a cadea si a muri", spune Russell
Brice, care a inceput sa organizeze expeditii in
Himalaya in 1979, conducand pana acum pe
"Acoperisul Lumii" 219 persoane. La inaltimi de peste
8.000 de metri, plamanii nu primesc decat o treime din
oxigenul primit la nivelul marii, organismul fiind
solicitat la maximum.
Expeditiile pe fata sudica incep la
Katmandu, capitala Nepalului. De acolo, clientii lui
Russel Brice zboara pana in Lhassa, capitala Tibetului,
de unde sunt transportati pana in tabara de baza, punctul
de inceput al ascensiunilor pe Everest. "Este o
operatiune gigantica. Numai pentru salarii platesc
250.000 de dolari. In tabara de baza trebuie sa cazam
130 de persoane si este nevoie de zece camioane pentru
transportul materialelor. Avem un sistem subteran de
evacuare a apelor uzate, o bucatarie, un generator
electric, o unitate medicala, o alta unitate pentru
mijloacele de comunicatii", explica Brice, neuitand sa
mentioneze si barul.
Dupa instalarea in tabara de baza, o echipa de
aproximativ 70 de serpasi instaleaza corzile fixe pentru
facilitarea ascensiunii si cele cinci tabere intermediare

18
in care sunt stocate alimente si echipamentele necesare
pentru definitivarea ascensiunii. 

CONDITII

Riscuri si costuri

Amatorii de expeditii pe Everest trebuie sa faca un

examen medical complet si sa semneze un angajament
scris ca vor face ceea ce li se spune, chiar daca acest
lucru inseamna sa se intoarca de la cativa metri de varf.
O expeditie costa intre 7.500 si 30.000 de dolari daca
ascensiunea are loc pe partea nordica a masivului
Himalaya sau intre 40.000 si 70.000 de dolari daca
escaladeaza fata sudica, din Nepal. Durata este de cel
putin doua luni, timp necesar pentru aclimatizare si
pentru definitivarea antrenamentului.

- EXPEDITII SI TURISM DE AVENTURA - 

Extreme Travel -

Pana la Capatul Lum

Din Nepal in Tara de F
si mai departe....

19
 EXPEDITII: AMERICA DE SUD SI CENTRALA-

    In leaganul omenirii, pe urmele lui Stanley si Livingstone: Serengeti, Ng

Zanzibar, Kilimanjaro, Masai Mara, Mount Kenya...

Kenya - Kenya - Insula Trekking Escala

SAFARI Lamu Kenya Mount
Masai Mara, Safari: Masai Mount Kenya - Batian,
Nakuru  Mara, Nakuru - Safari  Safari+
Aberdares Plaja: Lamu  Samburu,Meru,L 14 zil
7 sau 9 zile- 14 zile - 2990 amu  Eur
1990 Eur Eur 14 zile - 3200
Eur

Uganda - 

20
Gorile
Trekk in
habitatul
gorilelor de
munte 
14 zile - 3300
Eur

- ASIA -

Descopera cultura si traditiile din inima Himalaiei - Nepal, Tibet, mister

Bhutan, Vietnam, Cambogia...

21
India - Sikkim: China - Bhutan  
Sikkim si Parcul Yunnan: In inima
National Singalia Dali, Zhongdian, Himalayei
17 zile - 3200 Haba, Cheile Cultura si
Eur Tigrului  traditii  
17 zile - 2500 14 zile - 4500
Eur Eur

India de Sud:
Chennai,
Munnar, Thailanda - best Laos, Vietnam  
Tanjore, of Cambogia
Pondichery.. Bangkok, Phuket - Angor Wat,
15 zile - 2500 Raul Kwai, Koh Mekong,
Eur Chan Hanoi18 zile -
14 zile - 2600 3000 Eur
Eur

22
EXPEDITII ALPINE - ASCENSIUNE IN MUNTI
CELEBRI - PISCURI FAIMOASE - TRASEE CELEBRE

Mont Blanc Mount Kenya Everest Base Annapurna

Franta  Kenya  Camp  Circuit
4810m 5199m Nepal  Nepal
6 zile - 990 Eur 14 zile - 3700 5340m 5500m
Eur 21 zile - 2990 21 zile - 29

23
 Eur Eur

GR20 Corsica
Franta - Erciyes 

Trekking  Turcia  Cotopaxi &

180km - 2706m 3916m Chimborazo
14 zile - 1400 14 zile - 850 Eur Vulcanii
Eur Ecuadorului
10/15 zile - 2100
Eur

Europa  America de Sud Asia Australia-

Elbrus Ojos del Salado Damavand Oceania
5642m 6893m 5671m Giluwe
9 zile - 1300 Eur 14 zile - 2100 8 zile  - 1500Eur 4368m
Eur 20 zile - 39

24
 Eur

- EXTREME TRAVEL - 7 SUMMITS CIRCUIT -

Europa 
Elbrus
5642m
America de Sud Asia Australia-
9 zile - 1300 Eur
Aconcagua Everest Oceania
6962m 8848m Carstensz
18 zile - 3000 60 zile  - Pyramid
Eur 39.990Eur 4884m
22 zile - 17.9
Eur

25
 CAPITOLUL II: CROAZIERELE ŞI
IMPACTUL LOR TURISTIC

Turismul de croaziera ramane inca in Romania

un segment al industriei de profil pe care touroperatorii
il redescopera, dupa mai bine de 11 ani de la primele
oferte lansate de o agentie de turism. Un seminar de
specialitate, organizat de Office Travel, care
administreaza sistemul de rezervari on-line
Croaziere.net, a reunit, timp de trei zile, la Cheile
Gradistei, aproape o suta de reprerzentanti ai agentiilor
de turism din tara, care au inclus in ofertele pe 2010
pachete turistice de croaziera. Directorul general al

26
Office Travel, Ioan Basea, crede in mottoul ”E vremea
croazierelor”, si considera ca acest segment turistic se
va dezvolta incepand cu 2010, in pofida crizei, pe
fondul reducerilor pe care le vor practica tour-
operatorii, pentru a atrage clientii.. ,,Ne-am propus sa
dublam vanzarile in acest an, prin tarife accesibile,
reduse cu 25, pana la 30 la suta, comparativ cu 2009,
anul de criza, cand reducerile au fost de 20 pana la 70 la
suta, cele mai mari reduceri fiind inregistrate pe
segmentul de croaziere de lux, de pana la 70 la suta, la
vase de croaziera cu servicii de 5 stele plus”, a declarat
directorul Office Travel. Managerul Office Travel a dat
exemplul unei reduceri care poate parea o pacaleala
pentru piata romaneasca, dar care este mult apreciata de
turistii occidentali. Acestia apreciaza foarte mult
croazierele al caror pret scade pana la 10.000 de euro,
dupa ce, initial, pretul era de 40.000 de euro, iar
serviciile sunt mentinute la aceleasi standarde de
calitate. Ioan Basea a avertizat ca serviciile post-vanzare
sunt esentiale pentru a fideliza clientii si a-i determina
sa revina. ”Un aspect foarte important este informarea
corecta a turistului asupra ofertei si a serviciilor de care
va beneficia. La sfarsitul calatoriei nu trebuie
abandonat, dupa ce a fost debarcat pe tarm. Multi
trebuie sa plece catre alte destinatii, tocmai de aceea
serviciile post vanzare sunt importante, pentru ca
turistul poate renunta la a mai apela a doua oara la acea

27
agentie de turism, daca nu a fost multumit. Acesta
trebuie sa stie ca un vas de croaziera nu este un hotel,
iar conditiile si serviciile pot fi diferite”, a spus
Basea. Directorul Office Travel a explicat ca vasele de
croaziera sunt cotate pe categorii, ca si facilitaţile de
cazare hoteliere, dar standardele sunt diferite. O nava de
croaziera poate fi incadrata intre doua si cinci stele, iar
cotarea acesteia se face in functie de  standarde MEG
(Maritime Evaluation Group), organism international
care acrediteaza toate tipurile de nave maritime. Un vas
de croaziera poate obtine maxim 2.000 de puncte, in
functie de standardele de navigatie. Din cele 2.000 de
puncte, 25 la suta se acorda pentru performantele navei
si includ mentenanta, siguranta navigatiei, facilitatile de
care dispune, spatiul util, 10 la sută sunt acordate pentru
cazare, unde este evaluat numarul de cabine standard,
apartamente si camere de lux. Raportul echipaj pasageri
este foarte important in evaluarea vasului, aici fiind
vorba de numarul de persoane care asigura serviciile
pentru un turist”, a explicat Băşea. Bucataria vasului
reprezintă 20 la suta din punctele de evaluare, iar aici se
tine cont de locul de servire a mesei, de calitatea
saloanelor, bufetele si barurile auxiliare, ospitalitatea
personalului, gama de produse din meniu. Facilitatile de
distractie reprezintă 5 la suta din punctaj, 20 la suta
serviciile de la bord, iar experienta echipajului, care este
foarte importanta, reprezinta 20 la suta, a spus directorul

28
general al Office Travel. Turismul de croaziera este
unul dintre cele mai sigure, in pofida aparentelor, a
explicat Ioan Basea, care a spus ca au existat tentative
ale unor atentatori de a urca la bordul vaselor de
croaziera, dar au fost descurajate de echipele speciale
care asigura securitatea pasagerilor la bord. ”Daca
turistii intreaba despre acest aspect este important sa fie
informati corect si sa li se explice ca o astfel de
calatorie este foarte sigura, chiar daca au existat si
tentative, cum pot fi intalnite oriunde in alta parte, dar
turistii trebuie sa stie ca se afla in siguranta intr-o
croaziera”, aspus Basea. Office Travel, care are sediul
la Cluj, a decis sa atace si piata din Bucuresti, pentru a-
si extinde baza de clienti, mizand pe cresterea intersului
turistilor pentru segmentul calatoriilor cu vase de
croaziera. Croaziere.net este agent autorizat al
operatorilor MSC Cruises si Pullmantour si membru al
CLIA (Official Travel Agency for the Cruise Industry)
si membru ACE (Association of Cruise
Experts). Croaziere.net are pachete de destinatii care
acopera trasee in zone din Mediterana si pana la trasee
in zona Pacificului de Sud. O croaziera pe ruta
Barcelona, Mediterana Clasica, Insulele Canare si
Maroc, cu Norvegian Cruise Line – Norvegian Jade,
pentru 21 de nopti, costa 1.529 euro de persoana, cu
servicii all-inclusive. O croaziera in zona insulelor
grecesti, de 7 nopti, costă 699 de euro de persoana, cu

29
plecare din Venetia si intoarcere tor la Venetia. O
croaziera in fiordurile norvegiene, de 7 nopti, cu navele
MSC Cruises – MSC Orchestra, costa 849 de euro. O
croaziera in insulele canare, cu Norvegian Cruise Line,
de noua nopti, costa 649 de euro, iar o croaziera in
Bazinele Mediteraneene, cu Pullmmantur Cruises –
Sovereign, costa 383 de euro, pentru 7 nopti de
calatorie. Bijuteriile Baltice pot fi admirate cu o
croaziera de 10 nopti, cu plecare din Copenhaga, care
costa 1.699 de euro. O croaziera in Australia si Noua
Zeelandă poate costa intre 1.399 de euro si 1.949 de
euro, pentru 14 nopti de cazare. O croaziera de lux in
Mediterana, pentru 14 nopti, costa 4.728 de dolari, de
persoană, iar in America Latina, cu Regent Seven Seas
– Seven seas Mariner, pentru 18 nopti, preturile pleaca
de la 8.155 de dolari de persoana, cu plecare din Rio de
Janeiro si cap de linie la Fort Lauderdale, in Statele
Unite.  O croaziera in sudul Asiei, cu Princess Cruises,
cu o calatorie de 16 nopti, costa 2.945 dolari de
persoana. Portul de plecare este Bangkok, Thailanda, iar
sosirea este la Beijing.O croaziera in Japonia si Orientul
Indepărtat, cu Royal Caribbean International, cu sapte
nopti de cazare, poate costa de la 359 de euro, cu
plecare din Shanghai, vizite in insulele japoneze
Nagasaki, Kagoshina, Fukuoka, Busan (Coreea de Sud)
si intoarcere la Shanghai(TM).

30
 II.1.Generalităţi
Croazierele au apărut în anii ’60 în Statele Unite
ale Americii şi au devenit o parte importantă a industriei
de turism. Sunt cele mai vechi căi de comunicaţii, după
“drumurile naturale” de pe uscat, care au asigurat
legăturile comerciale şi schimburile de valori atât în
cadrul continentelor, cât şi între continente.

Turismul de croazieră se referă la timpul

petrecut pe un vas cum ar fi navigarea cu flotă,
croaziere lungi, croaziere pe râuri, navigare cu yachturi
decapotabile sau charter cu yacht. Totuşi, raportul
acestui segment de piaţă se axează în special pe
croazierele pe mare.

Alegerea navelor ca transport turistic a fost, încă

de la începutul secolului, o
opţiune de consum turistic
proprie segmentului cererii
de lux. Desigur, existenţa
mai multor clase calitative în
interiorul aceluiaşi spaţiu de
transport a facilitat şi accesul
turiştilor cu venituri mai
modeste, deşi tariful plătit
pentru o croazieră cu vaporul era destul de ridicat.

31
 Atracţia exercitată de călătoria pe apă ca suport
al agrementului şi nu doar ca posibilitate de acces la o
destinaţie turistică a stimulat dezvoltarea şi
diversificarea aranjamentelor de croazieră.

La începutul secolului XX, croazierele

reprezentau un produs turistic de lux, accesibil doar
claselor sociale cu venituri ridicate. În prezent, turismul
practicat cu mijloace de transport acvatice şi-a
modificat imaginea, devenind un produs de masă
destinat unui public mai larg şi mai tînăr. Principalul
factor care a făcut posibilă această evoluţie este
progresul tehnologic, care a promis, pe de o parte,
reducerea costurilor de exploatare şi, corespunzător, a
preţurilor, iar pe de altă parte, o diversificare a
producţiei de nave din punctul de vedere al tipului,
capacităţii,confortului, siguranţei.

Cererea pentru croaziere a devenit din ce în ce

mai diversă, cu mulţi tour-operatori care intră pe piaţă la
toate nivelurile, oferind o gama largă de produse.
Diferitele tipuri de pieţe de croazieră includ croaziere
pentru familii, sistem all-inclusive, linii de lux, nunţi şi
croaziere tematice.

32
 II.2.Tipuri de croaziere
În funcţie de numărul pasagerilor, mărimea şi confortul
navelor, calitatea serviciilor, durata călătoriei, tipologia
agrementului etc., se disting:

• Croaziere de vacanţă 

(nave de mare capacitate, 1000-2000 pasageri, itinerarii

medii de circa 7 zile, clientelă diversă, destinaţii
obişnuite);

• Croaziere de lux

(nave de capacitate mai mică, 150-900 pasageri,

inventar de lux, confort superior, personal cu înaltă
calificare, itinerariide 14-30 zile);

• Croaziere exotice sau de aventură (nave cu capacitate

mică, destinaţiioriginale, turişti amatori de exploatări,
servicii specifice, personal cu instuire specială,
scufundări etc.).

Destul de recente şi tot mai solicitate sunt croazierele

tematice, care îmbină educaţia cu vacanţa. Esenţa unei
croaziere cu obiectiv tematic ţintă poate fi: arta culinară
cu un anumit specific, istoria, arta fotografică,
astonomia sau orice alt domeniu ce poate atrage un
număr suficient de mare de persoane cu interese
comune.

33
Cele mai mari companii de croazieră pe plan mondial
sunt: Royal Carribean Cruise Line, Carnival Cruice
Line, Cunard Line, Costa Cruise Line, Norwegian
Cruise Line, Princess Cruises, Holland America Line.

În general, rutele cele mai mari din lume sunt localizate

în şapte regiuni ale globului.

Acestea sunt:

Caraibele, Bermuda şi Bahamas, incluzînd

coasta Americii Centrale şi de Sud;

Vestul coastei Americii de Nord, Mexic, SUA

(inclusiv Alaska) şi Canada, plus rutele de
tranzit ale Canalului Panama;

Mediterana, divizată în sectoarele de vest şi cele

de est;

Insulele din Pacific şi Orientul Îndepărtat;

Marea Baltică, capitalele Europei de Nord şi

Capul de Nord;

Africa de Vest şi insulele atlantice Canare,

Madeira şi Azore;

Înconjurul lumii.

Există de asemenea un interes mărit pentru

croazierele în jurul Marii Britanii, prin Shetland,

34
Orkney, Hebridean şi insulele Feroe, incluzînd vizite în
avanposturi atît de îndepărtate ca Sf. Kilda, care nu mai
are o populaţie permanentă.

Majoritatea croazierelor au loc, totuşi fie în

Mediterană, fie în Caraibe. Aceste două regiuni atrag
peste 60% din toate croazierele, iar regiunile
scandinavice şi baltice cam 10%. Majoritatea acestor
rute sunt sezoniere, acesta însemnînd că organizatorii de
croazieră ar putea să fie obligaţi să-şi mute navele dintr-
o regiune a globului într-alta pentru a acumula avantaje
în perioadele de vîrf ale cererii de croaziere. Aceste
mutări sunt numite voiaje de poziţionare şi asigură linii
cu oportunitate de a vinde aceste călătorii drept
croaziere lungi, sau chiar linii de voiaj în care sunt
implicate transatlantice.

Croazierele în Marea Baltică şi în Capul de

Nord, de exemplu, sunt realizate în timpul verii
emisferei nordice. Acest lucru este valabil şi pentru
croazierele în Alaska, care profită de instabilitatea
politică a unor rute din Mediterană.

Caraibe beneficiază, de asemenea, de apropierea

insulelor de continentul american ca şi climatul care
permite efectuarea de croaziere în tot timpul anului, deşi
climatul temperat al iernii realizează cel mai mare nivel
al cererii. Porturile din Florida, cum ar fi Fort
Lauderdale, Miami/Port Everglades şi port Canaveral au

35
devenit, de departe, baza cea mai importantă a industriei
mondiale de croaziere. Multe destinaţii care îşi dezvoltă
produsele sau sunt pe cale să se stabileascăca destinaţii
turistice încearcă deseori să atragă vasele de croazieră
care să poposească în porturile lor. Deşi nu se generează
venituri prin cazare, vizitatorii care sosesc pot cheltui
bani în pieţele locale şi magazinele de suveniruri.

Cuba atrage vase de croazieră în apele sale şi

alte destinaţii care apar, cum ar fi Libia cercetează
posibilităţile.

Un consorţiu maltez doreşte să construiască cel mai

mare terminal de linie pentru croaziere în portul Valetta,
Malta. Aceasta ar ajuta insula să atragă cele mai
importante şi mai mari vase de croazieră. Croaziere
speciale către locaţii de altfel inaccesibile sau locaţii
care sunt dificil de atins pe cale terestră sunt o piaţă
nedezvoltată, care, totuşi, au înregistrat o creştere
semnificativă în ultimii ani.

Căutarea unor destinaţii noi şi a unor croaziere

mai aventuroase a condus la deschiderea de noi rute pe
coasta de est a Africii, inclusiv Madagascar, Seychelles
şi Maurutius şi insulele indoneziene. Companii ca
Nobla Caledonia sau Jules Verne au introdus în
premieră croazierele în insulele Pacificului şi voiaje în
regiunile artice şi antartice, de multe ori folosind
ambarcaţiuni mai mici. Navele ruseşti cu carene special

36
întărite sunt folosite pentru a funcţiona în regiunile
polare. Rutele lungi au devenit de asemenea populare
prin adoptarea conceptului fly-cruising. Singapore, în
special, este căutat ca bază de extindere pentru piaţa
mondială de croaziere, care-şi îndreaptă acum atenţia
spre atracţiile din Orientul Îndepărtat. Cu obiectivele lor
atractive, culturi variate şi mărturii istorice unice,
Europa şi Mediterana rămîn destinaţii de croazieră
populare.
Evenimentele mondiale
au determinat cîteva linii de croazieră să se îndepărteze
de Mediterana estică, realizînd itinerarii în puncte
suplimentare din Mediterana de vest, Italia, Spania,
Marea Britanie, Marea Baltică şi nordul Europei. În
timp ce opţiunile liniilor de croazierăde a naviga pe
Mediterană au scăzut în 2002 cu 20%, în restul Europei
numărul croazierelor au crescut de la 899 în 2001 la
1.678 în 2002, cu o creştere de 86%.

II.3.Pachetul croazieră
  Cu toate că este posibil (şi câteodată de dorit) să
cumpăraţi o croazieră pe componente, cele mai multe
dintre ele sunt vândute ca şi pachet complet. Acest
pachet de bază conţine :

Cazarea pe vas.  

37
Trei mese zilnice cu serviciu complet (mic-
dejun, prânz şi cină) şi alternativ mic-dejun,
prânz şi bufete seara sau All inclusive la bord.
Pe cele mai multe vase, room service pentru
masă nu costă nimic în plus. Multe vase oferă,
de asemenea, alte opţiuni, cum ar fi: mic-dejun
dis de dimineaţă, evenimente înainte de prânz ce
includ ceai, snacks cu pizza, petreceri cu
ingheţată, vin, degustări de brânză şi picnicuri în
aer liber.

Toate distracţiile de la bord, inclusiv muzică,

dans, show-uri în localurile de pe vas, discoteci,
formaţii ce cântă live, cluburi de noapte, karaoke
şi filme.

Sporturi şi facilităţi de recreere pe vas, inclusiv

înot în piscină, club de sănătate şi sală de
exerciţii, plimbări şi pistă de jogging, jacuzzi,
saună, bibliotecă, sală de jocuri şi facilităţi
pentru îngrijirea copiilor (tratamentele de
frumuseţe şi Spa şi câteva sporturi speciale costă
în plus).

Toate activităţile de la bord, inclusiv casino

(extra cost), jocuri şi concursuri la bord, lecturi,
demonstraţii şi programe pentru copii (baby-
sitting-costă în plus).

38
 Opririle din porturi trecute în itinerar. Drumurile
în excursii din şi către port.

Transferurile (cele terestre) din aeroport către

navă şi de la navă către aeroport. Cheltuielile de
port nu sunt incluse de obicei în preţul
croazierei; acestea vor fi trecute specificate
pentru fiecare croazieră.

 Taxele, excursiile opţionale de pe ţărm, băuturile

alcoolice şi cele nealcoolice, jocurile din casino,
cumpărăturile din magazinele de pe vas şi bacşişurile de
cele mai multe ori nu sunt incluse în preţul croazierei.
Sunt şi cazuri când bacşişul, vinul şi băuturile alcoolice
sunt incluse în preţ. În unele croaziere bacşişurile sunt
incluse (sunteţi rugaţi să contribuiţi cu o anumită sumă
pe zi pentru toate serviciile).

II.4.Top 10 motive
În fiecare zi tot mai multe persoane descoperă
plăcerile pe care le oferă o vacanţă pe o croazieră.
Celibatari, familii, cupluri, proaspăt căsătoriţi şi grupuri
de prieteni navighează în ceea ce mai târziu vor numi
vacanţa vieţii lor. Anul trecut aproximativ 12,6 milioane
de persoane s-au bucurat de o vacanţă pe croazieră. Iar
când stai să vezi de ce, e foarte simplu să înţelegi.

Tariful biletului include toate mesele şi între mese

gustări la bord, cabină, activităţi, petreceri şi

39
divertisment, plus un voiaj incitant spre unele dintre
cele mai pline de cultură locuri din lume. O croazieră
este un pachet convenabil. Nu trebuie să îţi faci griji să
găteşti sau să faci rezervări în cluburi, sau să îţi găseşti
zboruri de conexiune între destinaţii, sau să împachetezi
şi să despachetezi.

Croazierele au cel mai înalt procentaj de clienţi

satisfăcuţi decât orice alt tip de vacanţă.

Alege să navighezi pentru VALOARE.

În acelaşi preţ îţi cumperi cabina, mâncarea,

divertismentul şi multe altele.

Alege să navighezi pentru ROMANTISM.

Plaje izolate, mese servite pe un balcon cu o

privelişte asupra oceanului, servicii spa pentru 2
persoane sunt doar câteva dintre lucrurile
romantice disponibile la bord.

Alege să navighezi pentru BUCĂTĂRIE.

Răsfată-ţi gusturile cu ingrediente exotice,

vechea pizza sau îngheţată sau dacă preferi ceva
mai nou, bucătăria spa pentru o alternativă mai
sănătoasă. În funcţie de starea ta de spirit alege
să iei masa într-un salon tradiţional, un bistro
sau în localuri de zi cu zi.

Alege să navighezi pentru VARIETATE.

40
Cu peste 150 de vase distincte, 1800 porturi de
îmbarcare şi o grămadă de locuri superbe de văzut şi
lucruri interesante de făcut, există o croazieră perfectă
pentru fiecare. Pentru mai multe variante puteţi alege şi
un pre sau post tur pe uscat.

Alege să navighezi pentru ACTIVITĂŢI.

Umpleţi-vă zilele cu activităţi sportive, lecturi

culturale, tururi educaţionale conduse de
naturalişti şi istorici sau doar de relaxare lângă
piscină. Noaptea bucuraţi-vă de extravaganţă,
opere muzicale, jocuri de noroc sau de o noapte
liniştită uitându-vă la stele.

Alege să navighezi pentru SIMPLICITATE.

Nu vă întoarceţi din vacanţă cu nevoia de altă

vacanţă. Să planificaţi o croazieră este simplu.
Odată ce sunteţi la bord, aproape toate
cheltuielile vă sunt asigurate ,asta ca să aveţi o
vacanţă lipsită de probleme.

Alege să navighezi pentru ORIZONTURI NOI.

Adormiţi cât sunteţi într-un loc şi deodată vă

treziţi într-un orizont cu totul nou şi trebuie să
împachetaţi şi să despachetaţi doar odată!

Alege să navighezi pentru FAMILIE.

Familiile adoră croazierele. Programe pentru

copii, meniuri prietenoase şi tururile de navă vă

41
vor ţine copii ocupaţi şi fericiţi, în timp ce
dumneavoastră vă permiteţi să vă luaţi puţin
timp singuri.

Alege să navighezi pentru RĂSFĂŢ.

Toate liniile de croazieră îşi răsfaţă oaspeţii cu

servicii de primă clasă 24/24.

Alege să navighezi pentru SATISFACŢIE.

Este un fapt că vacanţele pe croazieră au un

procentaj mai ridicat în ceea ce priveşte
satisfacerea clienţilor.

Nu în ultimul rând alege să navighezi pentru

TINE.

STUDIU DE CAZ: Ruby Princess vs.

Costa Serena

42
 Pentru a face această analiză cât mai uşor de
urmărit vom alege două nave de dimensiuni similare ce
aparţin a două linii de croazieră diferite (luăm în vedere
specificul ţării lor, naţionalitatea pasagerilor, modul de
promovare etc.) pe care le vom compara în funcţie de
mai multe criterii.Comparaţia între două nave de mărimi
similare este pentru că impresia este subiectivă şi
puternic influenţată de dimensiunea şi facilităţile unei
nave, de itinerariu, mâncare, servicii etc.

Aici este important de reţinut faptul că fiecare

flotă mare (fie ea Costa Cruises, Princess Cruises,
Holland America Line, Royal Carribean, Carnival
Cruises etc.) are nave de diferite dimensiuni şi diferiţi
ani de producţie în componenţa sa. Regula de bază
atunci când vine vorba de alocarea unei nave pentru o
anumită rută este următoarea: itinerariile clasice
(Mediterana, Dubai, Caraibe, Alaska) vor fi străbătute
cu cele mai noi şi mari nave ale flotei pe când
itinerariile unice sau mai deosebite (Asia, Porturile Mici
precum Sardinia, Capri, Monte Carlo etc.) sunt
efectuate cu nave de dimensiuni mai mici tocmai fiindcă
itinerariul este atât de deosebit încât fie o navă mare nu
poate accesa acel mic port ori călătorii care aleg aceste
itinerarii sunt veterani ai croazierelor şi cunosc foarte
bine (şi în cele mai multe cazuri apreciază) diferenţele
de dimensiune şi facilităţi între nave.

43
Astfel pentru comparaţia noastră am ales navele Costa
Serena a companiei Costa Cruises si Ruby Princess a
companiei Princess Cruises.

Să începem cu datele tehnice:

Costa Serena a fost lansată în anul 2007, are

o greutate de 114.500 tone, o capacitate de
3.000 de pasageri (3.780 capacitate maximă
cu pasageri cazaţi în regim de cabină
triplă/qvadruplă) şi 1.100 membrii ai
echipajului.

Ruby Princess a fost lansată în anul 2008, are o greutate

de 113.00 tone, o capacitate de 3.070 pasageri şi 1.142
membrii ai echipajului.

Aspecte vizuale:

Exteriorul navelor

Costa Serena are un aspect clasic cu binecunoscutul

furnal galben tronând în vârful său. De jos în sus privită,

44
nava are o înălţime de 12 etaje pe puntea superioară
observându-se marele tobogan acvatic al navei. Este o
navă foarte prietenoasă ca şi design însă nu vă va lua
ochii precum o fac alte nave dată fiind linia sa clasică.

Ruby Princess are un design mai sofisticat cu o mare

deschizătură în mijlocul său ce porneşte de la puntea 15
(etajul 11 de jos în sus) şi care se termină la puntea 19.
Punţile sale exterioare au o construcţie de amfiteatru,
toate punţile superioare fiind poziţionate ca şi nişte
semicercuri în jurul celor 3 mari puncte de atracţie:
piscina “Coral Reef and Pool”, Piscina “Neptune’s Reef
and Pool” şi piscina localizată în spatele navei “Terrace
Pool”. Designul exterior al Ruby Princess este unul
îndrăzneţ şi spectaculos.

Concluzie: Dacă v-aţi afla în port iar cele două nave ar

45
fi acostate una lângă cealaltă probabil Ruby Princess v-
ar captura privirea.

2. Interiorul navelor - Zone comune:

Costa Serena

Centrul activităţilor şi inima navei o reprezintă

impozantul Atriu Pantheon care se deschide opt etaje
deasupra. Acest minunat punct de atracţie este flancat
de lifturi panoramice din sticlă care dau o senzaţie
spectaculoasă primei întâlniri cu nava. În atriu veţi găsi
de-a lungul întregii zile o orchestră live ce vă va încânta
cu muzica de pian, vioară sau harpă. Este de asemenea
locul de întâlnire pentru pasagerii navei cărora le pune
la dispoziţie Barul Pantheon şi o zonă destul de mare de
stat cu canapele, fotolii şi mese. Este o zonă foarte
primitoare şi impresionantă prin marea sa deschidere,
prin jocul de culori obţinut prin alăturarea unor

46
elemente din sticlă, marmură şi lemn. Din Atriu pe
puntea 3 vă puteţi îndrepta spre Teatrul Giove,
restaurantul Samsara, o zonă de baruri sau Restaurantul
Ceres.
În ceea ce priveşte restaurantele şi acestea au un design
destul de impozant ambele restaurante principale
Restaurantul Ceres şi Restaurantul Vesta întinzându-se
pe două etaje. Prin detaliile lor sofisticate, cele două
nivele - nivelul superior are o mare deschidere în mijloc
care permite o privelişte panoramică, lumini şi
dimensiunea impresionantă, aceste două restaurante
redefinesc cina sau prânzul şi vă oferă o senzaţie cu
totul specială. Cele trei restaurante ale navei Ruby
Princess se întind pe un singur nivel şi seamănă foarte
mult cu un restaurant de calitate pe care l-aţi găsi în
Statele Unite.

47
Teatrul Giove este un alt punct de atracţie al navei.
Acesta se întinde pe trei nivele şi are un design cu
adevarat impozant. În primul rând avem de a face cu un
teatru uriaş centrat de un gigant candelabru. În partea de
jos scaunele au măsuţe în faţa lor ceea ce transformă
privitul spectacolului într-un eveniment special
acompaniat de un cocktail delicios. Aranjamentul de
sunet şi lumină al teatrului este unul de cea mai înaltă
calitate şi tehnologia vizuală de punere în scenă a
spectacolelor este extraordinară. Teatrul este într-adevăr
minunat la bordul navei Costa Serena.

În ceea ce priveşte barurile şi lounge-urile nu prea

există diferenţe. Costa Serena precum si Ruby Princess
oferă baruri cu muzică live cu orchestră pop/rock,
clasică sau jazz. Pe Ruby Princess veţi găsi unele baruri
care seamănă cu un pub în care aţi fost în Anglia, dar în
mare oferta de activităţi de seară este la fel.

48
Galeriile de magazine, colţul foto de unde vă puteţi
cumpăra pozele pe care fotografii navei vi le fac cu
ocazia fiecarui mare eveniment la bord, recepţia, biroul
de excursii, cazinoul care în fiecare seară se populează
cu jucători şi amatori sunt foarte asemănătoare pe
ambele nave, de altfel şi pe majoritatea navelor de astfel
de dimensiuni.

O surpriză veţi avea atât în Cazinoul de pe Costa Serena

cât şi în cazinoul de pe Ruby Princess: 90% dintre
crupieri sunt români. În restaurante şi la Spa veţi găsi
din nou personal român în poziţii de conducere.

Dăcă doriţi o conversaţie mai lungă cu un membru

român al echipajului despre “insight-uri” ale croazierei
dumneavoastră vă recomandăm linia Princess, fiindcă
aici politica faţă de personal este mult mai relaxată. Pe
Costa nu veţi vedea nicicând doi chelneri povestind, nu

49
vă va ruga nici un chelner să-l lăsati să treacă pe langă
dumneavoastră şi nici nu vor putea sta mai mult de 2-3
minute să povestească cu dumneavoastră. Să nu vă
imaginaţi că e militărie, însă serviciile Costa sunt
concepute pentru a fi perfecte şi insesizabile.

Adică dumneavoastră primiţi tot ce doriţi fără să nici nu

vă daţi seama când v-a fost curăţată cabina pentru a 3-a
oara în acea zi sau când v-a fost servită băutura pe punte
sau masa in restaurant. Totul este perfect şi invizibil.
Princess oferă de asemenea servicii impecabile, însă
politica este mult mai relaxată. Aici chelnerii vor glumi
cu dumneavoastră, cameriera va veni din când în când
sa vă intrebe una şi alta şi dacă doriţi să povestiţi cu un
membru al personalului discuţia se poate lungi la 10 -
15 minute fără probleme. Calitatea serviciilor este însă
excelentă pe ambele linii.

Totul se reduce la cum vă place dumneavoastră şi ce stil

apreciaţi: stilul european extrem de amabil şi
profesionist, dar fără prea multă interacţiune între
personal şi pasager sau stilul american în care chelnerul
de la restaurant face câteva glume, dacă chelnerul
indian de la bufet află ca sunteţi din România dimineaţa
vă întâmpină cu “Salut. Ce mai faci?” sau recepţionerul
vi se uită la paşaport şi va spune că arătaţi ca şi actorul

50
american Adam Sandler. Totul ţine de dispoziţia
dumneavoastră.

Ruby Princess:

La îmbarcarea pe nava veţi ajunge direct în atriu,

Piazza, cum se numeşte el. Senzaţia este de atriu de
hotel de 5 stele, marmura pe jos, o construcţie gen
piazzetta italiană. Atriul se intinde pe trei nivele, deci
dispare deschiderea aceea panoramică până la cea mai
de sus punte a navei. Senzaţia pe care v-o da atriul este
una foarte intimă şi prietenoasă. La nivelul principal
veţi găsi un bar în stil vinoteca şi o cofertărie / patiserie
care serveşte printre altele şi gelatto (un mare hit printre
pasagerii cu precadere nord-americani ai navei). Piesa
de rezistenţă a atriului este pianul in jurul căruia sunt
presărate mese şi fotolii care dau acestui spaţiu un aer
de rendez-vous chiar placut.

Seara aici întâlniţi un cvartet de vioară, pian, acordeon

şi contrabas care interpretează piese clasice faimoase cu
un “twist” propriu. Tot aici are loc marea petrecere care
se da odată în fiecare croazieră la care participă intreaga
navă. Veţi găsi pasageri pe toate cele trei nivele care
sunt aliniate concentric deasupra atriului şi legate între

51
ele cu nişte scări unduite absolut impresionante. Cele
trei nivele sunt legate intre ele cu un lift panoramic din
sticlă.

Pe al doilea nivel de la Atriu veţi găsi o parte din

magazinele navei (ca şi pe Costa Serena un magazin cu
mici suveniruri şi produse personalizate ale liniei. Vă
recomandăm să vă cumpărati o machetă atât a navei
Costa Serena cât şi Ruby Princess fiindcă e frumos sa
depanezi amintiri uitandu-te concret peste nava pe care
ai fost. Magazine duty-free cu parfumuri si haine etc.).

După magazine într-o parte veti gasi un bar cu

muzica jazz iar în cealalta parte câteva lounge-uri unde
seara au loc show-uri de comedie, concursuri si multa
muzica live.

52
Nivelul trei are alte magazine, teatrul si baruri. Dupa
cum am mentionat mai sus, nu există mari diferente
între baruri si lounge-uri. Doar teatrul este diferit.
Teatrul Ruby Princess are doua nivele şi este mai mult o
sala de spectacole. Este foarte dragut şi luminile şi
sunetul sunt excelente, insa teatrul de pe Costa Serena
se află la un alt nivel, acesta putând fi descris intr-un
singur cuvânt: impozant.

Acum să vorbim puţin despre cabine:

Cabinele navei Costa Serena au urmatorul layout de

bază: pat, canapea sau fotoliu şi masuţă, o zona cu
oglinzi si o nisă pentru machiaj, minibar etc, baie cu
cabină de duş, chiuveta, uscator de păr, produse de
toaleta s.m.d. Nota personală o dă un aranjament floral
care se află in fiecare cabină. Aceasta este configuraţia

53
de baza a unei cabine. Cabinele interioare au un fotoliu
şi o masuţă, cabinele cu fereastră şi balcon au o canapea
şi o masuţă. Apartamentele au o cameră principală cu
pat, canapea, fotoliu, masă, zona de machiaj, zona de
minibar, televizor flat screen, un budoar cu garderobă, o
baie cu cadă whirlpool, 2 chiuvete, produse de toaletă
etc.

Cabinele navei Ruby Princess nu diferă foarte tare, cu

exceptia faptului că în cabinele cu fereastră nu există o
canapea aditionala iar in cele cu balcon exista un
fotoliu, dar nu şi o canapea. Cabinele sunt însa foarte
comode, aşternuturile din bumbac egiptean cu 700 de
fire transforma experienţa dormitului într-un moment
culminant al unei zile pe mare.

Pe ambele nave cabinele se curaţă de două ori pe zi.

Odată dimineaţa după ce ati parasit cabina si odata seara
când cabina dumneavoastră este pregatită de somn
(cuvertura de zi este îndepartată si pijamalele
dumneavoastra aranjate în fel de fel de forme haioase).
Dupa 7 zile cu astfel de rasfatare veti ajunge acasă
aşteptand sa vină cineva sa va aranjeze prosopul de fata
în forma de evantai.

Punţile piscinelor:

54
Costa Serena are trei piscine amplasate pe Lido Sole,
Lido Urano si Lido Iris. Lido Iris are o piscina în aer
liber cu Jacuzzi, zona de baruri si scaune de plaja atât la
nivelul piscinei cât si pe puntea de mai sus care are o
mare deschidere deasupra piscinei. Lido Sole este
piscina principala care are două Jacuzzi mari, o zonă de
scenă unde pe timpul zilei se desfasoară programul de
animaţie (concursuri, cursuri de dans, muzica live etc.).
Elementul de atracţie al acestei nave este un ecran
gigant care proiecteaza videoclipuri si filme de-a lungul
intregii zile. Aici veti gasi de asemenea un bar si
deasupra o zona cu scaune de plaja, jocuri (flipper,
fußball etc.), mese. Piscina are un acoperis retractabil
din sticla ceea ce va permite sa faceti baie chiar şi
atunci cand afara este mai rece.

Lido Urano are o piscina şi doua Jacuzii si si ea are un

acoperis retractabil din sticla.
Toate trei piscinele sunt legate intre ele de bufeturile
navei care atunci cand vă ia foamea dupa atat soare şi
înot vă oferă bucate minunate in abundenţă.

55
 Ruby Princess are o constructie mai complexa
atunci cand vine vorba de punti exterioare. Şi ea are trei
piscine peste care se ridica doua alte punti sub forma de
amfiteatru. Punţile exterioare ale navei sunt construite
astfel incat toata atentia sa fie indreptata spre piscine:
Calypso Reef & Pool, Neptune’s Reef & Pool si Terrace
Pool. Piscinele nu au dimensiuni de bazin olimpic pe
nicio nava de croazieră, nu trebuie sa va asteptati sa
puteti inota kilometri întregi.

Neptune’s Reef & Pool este piscina principală atunci

cand vine vorba de animaţie. Aici au loc concursuri, se
canta muzica live iar într-o seara a croazierei are loc
“The White Hot Party” lângă piscina, unde toata lumea
se îmbraca în alb, danseaza şi canta.

Calypso Reef & Pool are o constructie identica

cu Neptune’s: o piscina şi doua Jacuzzi, însă aici avem
un mare highlight - conceptul “Movies under the Stars”.

56
În fiecare seara pe ecranul gigant de langa piscina
ruleaza filme ca si intr-un cinematograf în aer liber.
Filmele care ruleaza au aparut în cinematografe cu
maxim 3 luni în urma. Cel mai bun lucru al acestui
concept este faptul ca seara scaunele de piscina se
acopera cu niste saltele rosii (care dau senzatia de sala
de cinema) şi paturi (in cazul in care va este rece). De
asemenea veti gasi un chiosc de unde va puteti lua
(gratuit) o punga de popcorn.
Terrace Pool se afla chiar in spatele navei si ofera o
privelişte superbă asupra mării. Aici veţi găsi o piscina
mai mica, mese şi scaune de plaja. În timpul zilei este
zona cea mai liniştită, ea fiind evitată de copii care
prefera să se balacească în piscinele mai mari.
Niciuna dintre piscinele de pe Ruby Princess nu sunt
acoperite sau nu se pot acoperi, astfel dacă afara este
rece nu veti putea face baie.

57
.

Bucătarii şefi ale ambelor nave sunt italieni. Mai

mult nu trebuie sa spun.
Specificul culinar al companiei Costa este mediteranean

58
cu precadere: veti gasi preparate din peste, fructe de
mare, porc, vita, miel, paste, legume etc. Bucataria nu
are un stil strict italian. Dupǎ cum o colaboratoare de-a
noastrǎ perfect a observat, meniul este exact gândit
pentru a satisface gusturile celor 5 nationalitati
principale care aleg Costa: italieni, francezi, germani,
spanioli şi britanici. Mâncarea este bună, chiar foarte
bună. Dacă alegeţi să luaţi masa in restaurantele
principale atat la pranz cât şi la cina veti avea la alegere
un meniu á la carte care se schimba in fiecare zi si din
care va veti putea selecta antreul, supa, salata, pastele,
felul principal şi desertul.

La bufeturi aveti mai multe variante de-a lungul

zilei: bufet cu preparate mediteraniene pe baza de peşte
şi fructe de mare, bufet cu preparate la gratar (piesa de
rezistenta este optiunea de a va prepara propriul burger),
un colt etnic cu preparate tipice pentru zona pe care o
vizitati, bufet cu Pizza. Peste tot veti gasi şi o selectie
uriaşă de deserturi si fructe care va vor adăuga pana la
sfarsitul croazierei minim 2 kg pe cântar. Dimineaţa
puteţi lua micul dejun fie in cabina (gratuit), la
restaurantele principale sau la bufeturi. Selecţia este
variată de la ouă, mezeluri, branzeturi, fructe, iaurturi,
lapte sau cereale, sucuri de fructe, clătite, vafe etc.

59
 Pe navele Princess se mănâncă puţin altfel:
mancarea are influenţe mediteraniene, dar 90% din
pasageri sunt de provenienţă anglo-saxonă. Deci pe
langa preparate din peste şi fructe de mare, veti gasi
plăcinte cu carne, Beef Wellington, produse din
bucătăria indiană (care se pare că este la mare moda în
America de Nord), cartofi copti şi prajiti, mult unt, tot
felul de produse deep-fried.

Bufeturile abundă de creveţi sub toate formele precum

şi paste, carne, legume,deserturi.
La cină veţi găsi însă cele mai mari diferenţe. Princess
ofera pe langa optiunea clasica de cina în doua serii
(first si second seating) una de la orele 19:00 si cealalta
de la orele 20:00 si optiunea “Dine as You Wish” in
care puteti merge la cina oricând doriti in orele de
functionare ale restaurantului. Dacă alegeti această
optiune vă reamintim că pe nava Ruby Princess ne
aflam in Statele Unite. Nu ştim cati dintre

60
dumneavoastra au calatorit in SUA si cati au stat la
coada la restaurant. Pentru cei care nu stiu, in SUA nu
exista restaurante in care pentru o masa nu trebuie să-ţi
astepti randul. Dupa ce v-aţi spus preferinţele de asezare
(masă pt. doi, masa cu mai multe persoane) veti primi
un dispozitiv pe care îl veti lua cu dumneavoastra, veti
bea probabil un cocktail în Piazza asteptand ca el să
piuie, sunet care vă va instiinta ca masa este gata. Daca
nu va place aşteptatul, mai ales ca nu va puteti planifica
perfect seara, fiecare show şi eveniment avand anumite
ore de desfăşurare, nu alegeţi varianta “Dine as You
Wish”.

Concluzia: Mâncarea pe Costa este mai bună.

Nu este vorba de modul de preparare fiindcă dupa cum
am mentionat mai sus bucatarii sunt italieni pe ambele
linii. Este vorba de ingredientele care intra în preparate.
Costa cel puţin în Europa are mereu fructe şi legume
proaspete care au un gust mult mai apropiat de cel

61
natural. Fructele şi legumele de pe Princess nu au
acelasi gust delicios, poate pentru că nefiind o linie
Europeana nu şi-au găsit o companie care sa le facă
aprovizionarea cu fructe de legume proaspete. Aici
trebuie sa subliniem un lucru: atunci când ambele linii
pleacă cu un vas într-o croazieră mai lungă nu au decat
putine porturi (de încredere) din care se aprovizioneaza
pe drum. În acest caz isi vor alege fructe si legume mai
putin coapte care vor rezista mai mult timp până la
următorul port de aprovizionare.

Programul de animaţie:

Costa se adresează în Europa mai multor naţionalităţi.

Nava are 5 limbi oficiale: italiana, engleza, spaniola,
franceza şi germana. Pe fiecare nava veti fi intampinat
de o hostessa vorbitoare a limbii pe care ati indicat ca o
vorbiti in momentul rezervarii. Animatia si showurile de
teatru sau anunturile sunt prezentate in aceste 5 limbi.
Pentru unii acest lucru ii deranjeaza, altii prefera lipsa
totala de discriminare a acelora care nu vorbesc engleza
sau italiana.
În timpul zilei la piscina au loc concursuri, cautari de
comori, lectii de dans, se canta; seara în teatru au loc
doua spectacole (identice, programate in functie de cum
luati cina de la orele 19:00 sau orele 20:00) cu numere

62
de cabaret, cantec si dans, acrobatii, numere de circ şi
un show pus în scenă de personalul navei special pentru
pasageri.

În baruri puteţi alege între muzica de pian, jazz,

muzica rock/pop etc. Daca va tineţi de tot programul de
seara al navei veti fii ocupaţi.

Un eveniment minunat pe care doar Costa il ofera este

bufetul de la miezul noptii care este servit la piscina
principala si insotit de o minunata expozitie culinara cu
statui din gheata si fructe sculptate in fel de fel de forme
sau o fântână din ciocolată. La acest eveniment veti
putea cunoaste si bucatarii navei. De asemenea odata în
timpul croazierei vă va fi oferit si un tur exclusiv “în
spatele culiselor” al bucătariilor navei, unde din nou
veţi fi serviţi cu preparate delicioase.

Pe navele Princess activitatea de animaţie se

desfasoara în mari linii la fel ca şi pe Costa. Diferenţa o

63
fac show-urile. Princess va ofera pe langa spectacole de
cabaret, dans şi muzica şi invitati speciali. Pe croaziera
Grand Mediterranean de exemplu a oferit numere ale
unui violonist Virtuoso care a pus în scena un incredibil
one-man-show cu piese clasice interpretate într-un mod
minunat, ale Sopranei Filippa Hiley care a interpretat cu
talent extraordinar si mult umor cele mai frumoase arii
de opera si musical, un Comediant care a facut un
numar de stand-up comedy si chiar un Hipnotist care si-
a demonstrat arta pe pasagerii care s-au oferit voluntari.
Americanii au inventat termenii entertainment şi show-
biz şi pe linia Princess dovedesc din plin acest lucru.
Singurul inconvenient ar fi faptul că limba oficială a
navei (şi singura limbă vorbita de majoritatea
personalului) este engleza. Showurile sunt în engleza,
programul de animatie este în engleza, numărul de
comedie sau cel de hipnoză la fel. Dacă nu vorbiti
engleză se poate să fiţi uşor iritaţi din când în când
fiindcă nu vă veti putea face înteleşi.

64
 Concluzia: Din nou diferentele sunt mici şi din
nou vine vorba de gusturi. Dacă sunteţi “european
sadea” şi francofil, germanofil sau latinofil veti iubi la
nebunie navele Costa, fiindca programul lor este special
conceput sa fie pe placul turistilor europeni de
croazieră.

Dacă aţi fost în Statele Unite, vă uitaţi la multe

filme americane, la Jay Leno sau David Letterman,
Princess este linia pentru dumneavoastra. Programul de
divertisment este extrem de interactiv şi orientat spre
turistul nord american.

Să trecem la aspecte de organizare:

Cănd vorbim de organizare, vorbim despre cum ajungeţi

la navă, cum ajungeţi de la nava în centru în porturile de
oprire, cat de bine sunt organizate excursiile la ţărm, cat
de bine vă informeaza personalul despre cum ajungeti

65
din punctul A in punctul B.

Princess Cruises nu este o linie europeană, nu are

terminale proprii in Europa, îmbarcarea făcându-se în
terminalul comun al fiecarui port. La îmbarcare este
putina nebunie. Pasagerii Princess îşi finalizeaza
procedurile de imbarcare online (şi Costa oferă opţional
we check-in). Acolo isi inregistreaza cartea de credit si
isi dau toate datele. Mai trebuie apoi în port sa
completeze un formular de atestare a conditiei lor de
sanatate (ati avut gripa da sau nu). Cozile sunt destul de
mari şi multă lume are întrebări. Totul iese bine până la
urmă, însă durează mai mult si aglomeratia e mai mare.

Costa Cruises are terminale proprii in Savona,

Venetia si Barcelona, care sunt uriaşe, au o zonă de
baruri şi o zonă mare de aşteptare, multe ghisee si
bagajele se predau la intrare (Princess Cruises
colecteaza bagajele într-o sala alta decat cea de

66
îmbarcare, ceea ce poate produce puţină confuzie).
Organizarea îmbarcării este net superioara cu Costa
atunci cand vine vorba de Europa. Costa mai are
terminale proprii şi în Dubai, Shanghai, Tianjin (pentru
Beijing). Daca navigaţi in Europa, Dubai sau Asia si va
place ca totul sa mearga perfect fără timpi de asteptare
si agitatie alegeti Costa.

Dacă vorbim despre transportul de la port in

centru in destinatiile vizitate, Costa castiga din nou
fiindcă inchiriaza shuttle-uri pe care le pune la
dispoziţia pasagerilor, in unele porturi contra unui cost
modic (aprox. € 2) in altele gratuit. Aceste shuttle-uri
vin si pleaca la un interval de 20 min.

Princess Cruises nu are shuttle-uri proprii in

Europa. Va trebui sa va descurcati singuri daca doriti sa
vizitati orasele pe cont propriu. Personalul navei este
insa foarte amabil si va incerca sa va ajute sa gasiti

67
mijlocul de transport pe care doriti sa il luati.
Dacă vă place să vizitati porturile cu grupuri organizate,
atunci ambele companii va ofera zeci de excursii
tematice in fiecare port. Preturile difera in functie de ce
excursie v-ati ales. La Costa o excursie are preturi intre
€ 38 - € 120. La Princess preturile variaza intre $ 65 - $
230).

Concluzia este una simplă şi se rezumă la ce vă place

dumneavoastră. Liniile de croazieră sunt asemănătoare
(indiferent de felul în care se promovează). Diferenţele
sunt mici, dar influenţeaza foarte mult percepţia
călătorului. Tocmai pentru ca este vorba de gusturi si
preferinte o croaziera vi se va parea minunata daca
serviciile au fost în stilul pe care îl apreciati si cu care
sunteti obisnuiti, mâncarea la fel, comunicarea s-a facut
într-o limbă pe care o înţelegeţi, spectacolele au fost pe
gustul dumneavoastra etc.

68
69
 CONCLUZII

 Imbrăcand forme diferite de manifestare şi

dezvoltare de la o zonă la alta, de la o ţară la alta,
turismul se înscrie ca un fenomen al secolului nostru,
care acţionează, deopotrivă, în domeniul socialului şi în
domeniul economicului. Una din principalele trăsături
ale turismului este aceea ca el prezintă importanţă atat
pentru om, ca persoană individuală, cat şi pentru
societate in general. In acest sens, putem aprecia că
turismul oferă o fericită alternativă de petrecere utilă şi
agreabilă a timpului liber al populaţiei, care, prin
agrement, prin contactul direct cu un spaţiu mai larg,
deosebit de cel cotidian, devine mai sociabilă şi mai
accesibilă.

           Odihna activă, aerul curat şi nepoluat,

tratamentul balnear etc. sunt elemente ce se înscriu ca
factori activi în procesul de menţinere şi consolidare a
sănătăţii, de regenerare a forţei de muncă.

           Industrializarea şi urbanizarea sunt procese

sociale care îndepărtează omul de natură, turismului
revenindu-i rolul de a-1 reintroduce in cadrul acesteia.
           Acţionand in corelaţie şi cu alţi factori, turismul
contribuie la reintegrarea omului in natură şi in mediul
social, reţinandu-l, măcar temporar, în cele mai

70
frumoase şi spectaculoase zone. Iar această deplasare
din mediul de domiciliu in cel de importanţă turistică
contribuie la formarea unui nou stil de viaţă, care
contrazice sedentarismul şi conservatorismul.
           Turismul de azi nu poate fi conceput şi realizat
numai pentru odihnă şi recreere, el căpătand un tot mai
pronunţat caracter intructiv-educativ, de acumulare a
unor variate cunoştinţe din cele mai diverse domenii
(istorie, geografie, arhitectură, agricultură, dezvoltare
industrială etc.). In mod practic, in cadrul excursiilor pe
un spaţiu mal mult sau mai puţin larg, turiştii văd,
adesea, monumente care sunt dovezi ale unor secole
întregi de istorie, semne peremptorii a ceea ce a putut
concepe şi realiza geniul uman de-a lungul mileniilor.
Se poate spune, astfel, că, prin turism, moştenirea
istorică lăsată de generaţiile trecute este adusă în contact
nemijlocit cu publicul larg de pe cea mai mare parte a
spaţiului, contact care, pe de o parte, dezvoltă stări
afective de dragoste şi de respect pentru înaintaşi, iar pe
de altă parte determină un suflu nou pe plan creaţional,
consolidand hotărarea de a lăsa generaţiilor viitoare noi
şi valoroase urme.

           Turismul intern contribuie la dezvoltarea

dragostei faţă de ţară, faţă de fiii şi istoria neamului, iar
cel internaţional la cunoaşterea istoriei şi culturii

71
poporului nostru, a contribuţiei pe care a adus-o acesta
la dezvoltarea civilizaţiei universale. In acelaşi timp,
turismul oferă cadrul de recepţionare şi înţelegere prin
exigenţele contemporane a valorilor fiecărui popor în
concernul culturii universale. Dezvoltarea turistica in
anumite puncte şi zone (cu bază materială de cazare,
elemente de infrastructură şi de activitate culturală etc.),
contactul direct cu oamenii din alte zone geografice ale
ţării sau din alte ţări contribuie la ridicarea gradului de
civilizaţie şi de cultură al populaţiei.

           Importanţa socială a turismului constă şi in faptul

că el joacă un rol tot mai activ în privinţa creării unor
noi locuri de muncă, contribuind, astfel, la folosirea
eficientă şi stabilă a forţei de muncă, în special în
zonele mai puţin dezvoltate din punct de vedere
economic. Această valenţă socială majoră a turismului
are implicaţii directe asupra limitării procesului de
migrare şi navetism, influenţand consolidarea familiilor
etc.

           Turismul contribuie şi la ridicarea, din punct de

vedere economic, social, edilitar, cultural etc., a unor
zone şi localităţi rămase in urmă. Ganditiva numai
la revelion cat de mult contribuie d.p.d.v economic.
Totodată, el creează şi menţine un echilibru între

72
diferite zone geografice, între munte, deal si campie,
între sat şi oraş şi chiar între industrie si agricultură,
intre diferite profesii etc.

           Putem să vorbim, astfel, despre rolul turismului

în găsirea unui echilibru de dezvoltare economică in
profil teritorial, in menţinerea unui echilibru al centrelor
umane. Apariţia unor puncte şi localităţi turistice
determină, în mod curent, apariţia unor noi centre
polarizatoare care pot fi localităţi focale (ce au valoare
prin ele însele) sau localităţi satelit (care absorb turişti).

In acelaşi timp, pentru condiţiile ţării noastre,

turismul joacă un rol activ in omogenizarea socială.
Deplasările in scop turistic dintr-o zona in alta a ţării,
dintr-o localitate in alta, contribuie la cunoaşterea mai
bună a locuitorilor, a valorilor culturale şi spirituale pe
care le posedă ţara noastră. Orice deplasare din
Moldova spre staţiunile şi locurile istorice aflate in
Transilvania, Dobrogea, Banat şi Muntenia, de
exemplu, sau orice deplasare din Transilvania spre
monumentele istorice şi de artă din Bucovina etc., sunt
tot atatea prilejuri de apropiere intre oameni, de legare a
unor prietenii etc.

73
74