Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ELEV,
ERITOIU SEBASTIAN
LICEUL TEHNOLOGIC BAILE GOVORA
ELEV,
ERITOIU SEBASTIAN
CUPRINS
Argument
Cap. I CONCEPEREA PRODUSELOR TURISTICE
Concluzii
Bibliografie
Anexe
ARGUMENT
1
Craiului cu pestera si cheile Dmbovicioarei, apoi statiunile climaterice Sinaia, Busteni si
Predeal.
Prin complexitatea si maretia formelor lui orografice, Masivul Bucegi alcatuieste una
dintre cele mai remarcabile individualitati geografice si turistice din lantul Carpatilor
romanesti si cea mai reprezentativa dintre ele, prin multiplele posibilitati ce le ofera pe plan
tehnic-alpin vastele lui zone de stanca.
Trasatura esentiala a peisajului sau geografic rezida in tranzitia brusca de la formele
impunatoare ale abrupturilor stancoase care alcatuiesc, in general, versanii sai exteriori la
intinderile, pe alocuri monotone, ale marilor poduri din crestetul culmii principale, iar de aici,
spre vest, la cuprinsurile linistite din bazinul superior al Ialomitei, cu plaiuri prelungi ce se
revarsa spre sud, invesmantate in imense pajisti alpine, cu ape care-si croiesc drum prin
ganguri inguste sau traverseaza la mici rastimpuri padinile largi si luminoase ce se succed de-
a lungul acestei vai; in sfarsit, cu vechi si intinse molidisuri din umbra carora se inalta pereti
salbatici si sculpturale coloane de calcar.
Acestea sunt, intr-o scurta privire de ansamblu, elementele care determina specificul
Bucegilor, asa dupa cum Retezatul, de pilda, se singularizeaza prin vastitatea topografiei lui
glaciare; Masivul Fagaras prin arhitectura monumentala a culmii lui principale si prin simetria
inaltelor custuri ce trimite catre nord; Piatra Craiului, prin linia eleganta unica a imensului sau
arc de calcare; in sfarsit, Bihorul, prin fascinantul tezaur carstic ce-l ascunde, aproape
nebanuit, sub culmile lui domoale si bogat impadurite.
Masivul Bucegi ocupa o suprafata de cca. 300 km si se delimiteaza: la est, cu valea
superioara a Prahovei si cu portiunea inferoara a Vaii Cerbului, pana la confluenta cu Valea
Morarului; apoi, pe un scurt parcurs cu acesta vale si cu valcelul sipotului pana la obarsie, iar
dincolo de cumpana de ape a Muntelui Diham, cu Valea Glajariei; la nord si nord-vest , cu
Depresiunea Barsei si Culoarul Bran;la vest, cu Valea Moeciului (denumita in zona superioara
Valea Bangaleasa) si cu principalul sau izvor de obarsie, Valea Grohotisului, iar din saua
Bucsa-Strungulita cu vaile Dudele, Brateiul si Ialomita, dincolo de care se inalta, spre vest,
varful singuratic al Leaotei; in sfarsit la sud, hotarul este determinat de Valea Ialomicioarei, de
la obarsie la confluenta sa cu Valea Ialomitei, si de portiunea inferioara a Vaii Izvorul Dorului.
CAPITOLUL I
2
CONCEPEREA PRODUSELOR TURISTICE
3
Dintre toate serviciile care dau continut produsului turistic, indispensabil este serviciul
de agrement (caruia ii sunt asimilate si serviciile de tratament si de alt interes, care motiveaza
calatoriile), in lipsa caruia celelalte trei categorii ies din sfera de cuprindere a turismului.
Prin segment de produs turistic se va intelege una din cele patru categorii de servicii
privita izolat.
In afara serviciilor amintite (care pot fi denumite servicii de baza), produsul turistic
presupune si prestarea unor servicii suplimentare, cum ar fi:
serviciile de organizare a consumului turistic si de informare, care se executa, de regula,
in fazele de pregatire si de realizare ale serviciilor de baza, dar si pe timpul derularii acestora,
turistilor punandu-li-se la dispozitie, gratuit sau contracost, toate datele pe care le solicita
(prin viu grai sau cu ajutorul hartilor, ghidurilor, pliantelor, brosurilor etc.);
serviciile de intermediere, de genul rezervarilor de locuri (in mijloace de transport, in
hoteluri si restaurante, la manifestarile cultural - artistice si sportive etc.), inchirierilor (de
mijloace de transport, de schiuri, de patine sau de alte mijloace de practicare a
diverselor sporturi si jocuri), asigurarilor pe timpul calatoriilor etc.;
alte servicii cu caracter special de secretariat (pe timpul congreselor), de traduceri (pe
timpul sejurului in strainatate), de supraveghere a copiilor, de telecomunicatii etc.
Daca s-ar tine seama de categoriile comportamentale ale clientelei turistice pe timpul
consumarii serviciilor, acestea s-ar putea grupa in:
servicii aferente unor preocupari pasive, manifestate, de regula, in spatiile de
cazare (lectura, urmarirea programelor Radio - TV, somn, igiena);
servicii aferente unor preocupari semipasive, cum ar fi cele oferite in restaurante,
baruri, sali de tratamente etc.;
servicii aferente unor preocupari semiactive (vizionari de spectacole sau de
manifestari sportive, vizite la muzee sau expozitii, promenada);
servicii aferente unor preocupari active (sport, excursii si drumetii, vanatoare sau
pescuit etc.)
4
Acestora se adaug: rezervri pe liniile aeriene sau n hoteluri, vnzri de bilete pentru
orice mijloc de transport terestru, marin sau aerian, servicii de primire (meeting sau
transfer, nchirieri de autoturisme, asigurri pentru plecri n strintate etc.).
1. Sejururile reprezint un pachet de servicii oferit turitilor pentru
petrecerea
vacanei ntr-o staiune turistic.
Acest tip de produs turistic presupune rmnerea n aceast staiune.
Forme: - sejururi cu pensiune complet de tipul:
a. formulei tradiionale pentru hotelurile din staiunile turistice;
b. formulei moderne propus de cluburile de turism care adaug un program de
animaie i de sporturi.
- sejururi comercializate n formula: demipensiune, cazare + mic dejun sau
doar simpla cazare.
2. Circuitele sunt un produs turistic vndut de o agenie de turism grupurilor
organizate sau turitilor individuali care presupune vizitarea pe parcursul acestora a unor
obiective turistice, regiuni sau ri. Alturi de transport, pachetul de servicii poate include
cazare n formula pensiune complet, demipensiune, cazare + mic dejun.
Cel mai utilizat mijloc de transport este autocarul.
3. Croazierele reprezint un tur realizat cu vaporul care include un pachet de servicii
de vacan oferite de un hotel plutitor: transport, cazare, alimentaie i o multitudine de
posibiliti de divertisment: baruri, restaurante, (servirea mesei 24 de ore din 24) sal de
fitness, cinema, cazinouri.
Paralel cu acestea s-au dezvoltat i multe produse noi care ofer transport i cazare
combinate cu servicii specializate pentru diferite grupuri: o vacane sportive (sky, golf,
pescuit); o vacane cu sejururi de tratament pentru sntate; o cltorii de aventur; o
incentive; o pentru conferine etc. sau o formulele care asociaz transportul cu anumite
prestaii; exemplu: formulele fly & drive i fly & hotel, care pe lng transport cu avionul
ofer i vouchere pentru hotel, care pot fi utilizate n mai multe staiuni turistice
5
- oferta concurentei : produsele turistice oferite, preturile si tarifele practicate etc.;
analiza propriei oferte comparativ cu cea a concurentei;
-componentele : care vor fi incluse in propria oferta : obiective turistice variate,
baza materiala specifica si serviciile oferite, posibilitile de acces in diferite zone.
2. Selectarea obiectivelor turistice, serviciilor oferite si unitilor prestatoare in funcie
de tipologia clientelei i particularitile cererii.
3. Combinarea (pornind de la rezultatele studierii cererii) i asamblarea componentelor
produsului turistic (organizarea preliminara) realizate cu mult nainte de exprimarea cererii
n care tour-operatorul alege: destinaia, mijlocul de transport, unitile de cazare,m
alimentaia, alte servicii incluse n pachet, daca grupul va beneficia de asistenta turistica
realizata de ctre ghid pe tot parcursul calatorii etc.
4. Asigurarea serviciilor necesare pe tot parcursul calatorii. Pentru aceasta agenia de
turism :
ncheie contracte, convenii;
emite comenzile de rezervare.
n cazul produselor turistice de tip tour aceasta etapa presupune alegerea
itinerariului i ntocmirea programului turistic.
5. Determinarea (calcului) preului produsului turistic:
pornind de la costul serviciilor de transport, cazare, alimentaie etc.;
de la celelalte elemente de calcul conform legii (comision, TVA, asigurri, contribuia
de participare la fondul de dezvoltare i promovare a turismului).
6. Promovarea produsului turistic :
realizarea i distribuirea brourilor, pliantelor, afielor turistice etc.;
publicitate prin mass-media
7. Lansarea produsului turistic pe piaa un ir de activiti prin care agenia i face
cunoscute produsele pe plan local i naional.
6
CAPITOLUL II
BAZA TURISTICA TEHNICO-MATERIALA
DIN MUNTII BUCEGI
7
PENSIUNEA CRISTINA **Pensiunea se afla la poalele munilor Caraiman i
Costila nconjurat de pdure , n apropierea Cabanei Cminul Alpin. Vila v ofer un
minunat cadru natural, mbinnd peisajul pitoresc, linitea i aerul proaspt al pdurii cu
calitatea confortului oferit. Atmosfera prietenoas i primitoare ntmpina oaspeii acestei
pensiuni .
CASA LILIANA **
PENSIUNEA TOMA ** este situat n cartierul de lng gar pe o strad foarte
linitit.
PENSIUNEA LIZIERA ** situat la 200 m de prtia de schi Kalinderu i 500 m de
gar.
PENSIUNEA CAPRA NEAGR**Situat n Buteni pe Strada Valea Alba n
apropiere de Cminul Alpin.
CETATEA CARAIMAN **Situat n Buteni pe strada Prundului
PENSIUNEA PARNG***situat n Buteni n zona Zamora ntr-o zon linitit.
PENSIUNEA TRANZIT ***Este situat pe DN 1 , la ieirea din Poian apului
spre Sinaia (2 KM ) .n apropiere de benzinria Lukoil.
PENSIUNEA MONOVER* din Buteni este situat ntr-o zon foarte
pitoreasc,linitit, pe malul raului Prahova, lng Castelul Cantacuzino, n Strada
Prundului. Privelitea este cu adevrat minunat, putei admira Crucea de pe Caraiman din
pat. Camerele sunt n lambriuri de lemn stil cabana de munte i sunt mobilate n stil rustic cu
note romantice, orientale.
PENSIUNEA MONTEROSE ** Localizat n Buteni lng Hotel Alexandros.
PENSIUNEA CONFORT *** situat BUTENI, 300 m de la gar la bulevardul
principal.
PENSIUNEA BELVEDERE*** Este situat n Buteni. Vila ofer un confort de 3
stele n cele 6 dormitoare i un apartament.
PENSIUNEA TURIST* n Buteni pe drumul ce duce la Cabana Gura Diham.
Pensiunea ofer un confort mediu clasificat l a1 stea .
Sinaia
Sinaia detine cea mai extins retea a unittilor de alimentatie din Munti Bucegi.
Aici se intalnesc:
8
Restaurant MONTANA
Restaurant SELECT
Restaurant SINAIA
Bar BUCEGI
Bar MONTANA
9
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ
CIRCUIT IN MUNTII BUCEGI
10
diversificat de programe turistice att n ar ct i n strinatate. Profesionalismul de care d
dovad personalul nostru coroborat cu cunostinele acumulate n domeniul ticketingului i
turismului contribuie la asigurarea derulrii cu succes a programelor turistice pe care le
promovam. Agenia de turism Herculles Tour Company are ca obiectiv consilierea clienilor
n vederea alegerii sejurului potrivit precum i furnizarea de soluii optime din punct de
vedere al calitii serviciilor la un pre avantajos, precum i satisfacerea cerinelor turitilor
prin dezvoltarea unor relaii de durat, bazate pe ncredere, cu clienii notri, att persoane
fizice, ct i companii.
S.C Herculles Tour Company S.R.L este o societate comercial nfinat n anul
2007, acreditat de Ministerul Turismului pentru a desfura activiti n domeniul
comercializrii de produse i servicii turistice prin agenie de turism touroperator. n prezent,
societatea deine licena de turism nr. 3905, actualizat la data de 01.07.2009. Domeniul
principal de activitate, conform actului constitutiv al firmei, este organizarea de activiti ale
ageniilor de voiaj i a turoperatorilor, activiti de asisten turistic neclasificate n alt
parte\, iar ca activiti secundare, nscrise n actul constitutiv, firma poate s deruleze
obiective economice i comerciale n oricare alt domeniu de activitate. S.C. Herculles Tour
Company S.R.L. este o companie cu capital integral privat.
11
Tot n munii Bucegi se ntlnesc dovezi importante ale fenomenelor glaciare, forme
de eroziune i de acumulare. Lacul Scropoasa, Cheile Znoagei, Lacul Bolboci sunt cteva
dintre obiectivele turistice determinate de astfel de procese.
Clima este destul de instabil. Se nregistreaz temperaturi medii de 2-6 grade Celsius
i 0-2 grade Celsius la peste 1800 de metri altitudine, precipitaii abundente de pn la 1200
mm pe an i vnturi puternice.
Muntii Bucegi se intind de-a lungul portiunii superioare a Vaii Prahovei, in estul
Carpatilor Meridionali si privesc maiestuos spre orasele presarate ca niste perle pe aceasta
vale: Predeal, Azuga, Busteni, Poiana Tapului, Sinaia. In cadrul Muntilor Bucegi, pe teritoriul
Judetului Brasov se gasesc cateva obiective puse sub ocrotire, care au statut de rezervatie
naturala: abruptul Bucsoiului, Valea Malaiesti si Valea Gaura, unde s-au retras cele mai multe
capre negre. In regim de ocrotire intra si zona superioara a padurilor de molid, unde caprele se
retrag in timpul iernii. In aceste areale mai sunt protejate si alte animale: rasul, cocosul de
munte si multe specii floristice rare.
Complexul montan Bucegi cuprinde masivele Bucegi, Leaota, Piatra Craiului si
culoarele depresionare Bran Rucar Dragoslavele si Prahova. Prin complexitatea si maretia
formelor lui orografice, Masivul Bucegi alcatuieste una dintre cele mai remarcabile
individualitati geografice si turistice din lantul Carpatilor romanesti si cea mai reprezentativa
dintre ele, prin multiplele posibilitati ce le ofera pe plan tehnic-alpin vastele lui zone de
stanca.
3.1.1. Localizare
Masivul Bucegi se ntind pe teritoriul judeelor Dmbovia, Prahova i ocupa o
suprafata de cca. 300 km2 si se delimiteaza:
- la est, cu valea superioara a Prahovei si cu portiunea inferoara a Vaii Cerbului, pana
la confluenta cu Valea Morarului; apoi, pe un scurt parcurs cu acesta vale si cu valcelul
12
sipotului pana la obarsie, iar dincolo de cumpana de ape a Muntelui Diham, cu Valea
Glajariei;
- la nord si nord-vest cu Depresiunea Barsei si Culoarul Bran;
- la vest, cu Valea Moeciului (denumita in zona superioara Valea Bangaleasa) si cu
principalul sau izvor de obarsie, Valea Grohotisului, iar din saua Bucsa-Strungulita cu vaile
Dudele, Brateiul si Ialomita, dincolo de care se inalta, spre vest, varful singuratic al Leaotei;
- la sud, hotarul este determinat de Valea Ialomicioarei, de la obarsie la confluenta sa
cu Valea Ialomitei, si de portiunea inferioara a Vaii Izvorul Dorului.
Unitate geografic: Masivul Bucegi se afl la extremitatea estic a Carpailor
Meridionali, ntre Valea Prahovei la est i Culoarul Branului i Valea Ialomiei la vest. La nord
- ctre depresiunea Brsei i spre sud, pn la contactul cu Subcarpaii de curbur.
Altitudine: 2.505 m.
Muntii Bucegi sau Masivul Bucegi este un obiectiv geografic de o mare complexitate
structural i morfologic, cu abrupturi puternice, visul oricrui turist pasionat de escaladri
cu emoii...
3.1.2. Ci de acces
Ci de acces: DN 1 Bucuresti-Oradea km 123; DN 74 Bucuresti-Targoviste-Sinaia
145 km; calea ferat Bucuresti-Oradea 121 km.
13
Printre obiectivele turistice de mare importan se numr Pietrele de la Omu, Cascada
Urltoarea, Sfinxul, Babele, Crucea Eroilor Neamului, Portia Caraimanului, Circul Glaciar
igneti, Cheile Urilor, Cheile Ttarului, Cheile Znoagei.
n 1935, o parte din Masivul Bucegi a fost inclus n lista ariilor protejate din Romnia, cu
statutul de Parc Naional. Printre plantele ocrotite se numr floarea de col, bujorul de munte,
macul galben, jnepenii i ienuprul.
Fauna este, de asemenea, bine reprezentat i include mistrei, iepuri, vulpi, cerbi, ri,
veverie, cocoi de munte, capra neagr, acvila de munte, iar, n ape, specii ca pstrvul,
cleanul, mreana.
Rezervaia Natural Bucegi Mlieti i Parcul Naional Bucegi sunt dou structuri ce
protejeaz fauna i vegetaia din aceast zon.
14
Pestera Ialomitei (alt. 1660m)
Pestera Ialomitei este o mare excavatie in peretele sudic al Muntelui Batrina, ce cade
in V. Ialomitei, la intrarea acesteia in cheile Pesterii. Adincimea totala a portiunii usor
accesibile este de 475 m, fundul fiind situat cu 60 m mai sus de gura pesterii. Din gura
pesterii, patrundem direct in prima sala spatioasa, numita grota `Mihnea Voda`, in pragul
careia se afla micul schit `Pestera Ialomitei`. Din fundul acestei grote, drumul continua printr-
o galerie strimta.
Aceasta conduce intr-o sala in forma de cupola, `Bolta lui Decebal`, de unde pornesc
citeva galerii laterale, care se infunda curind. Drumul continua in urcus printr-o galerie la
capatul careia cursul de apa din pestera formeaza o cascada. Urcam pe o scara si continuam
apoi printr-o noua galerie, care conduce intr-o grota mai spatioasa, in punctul `La Raspintie`.
Din acest punct, o ramificatie a drumului porneste la dreapta, in coboris printr-o
galerie ingusta iesind imediat in punctul `La Lacuri`, unde se afla doua ochiuri de apa adinci
despartite printr-un gang de piatra.
(Lacul cel mare seaca, de obicei, in timpul verii). Revenind la `Raspintie` urcam in
continuare pe o scara de lemn, ajungind in cea mai mare incapere a pesterii, `Grota Ursilor`.
La capatul acesteia trecem un prag de piatra si coborim intr-o sala mai mica, unde
intilnim cursul de apa ce alimenteaza lacurile. De aci continuam printr-un culoar ingust
(`Galeria Apelor`), pina in punctul `La Altar`, care reprezinta, practic, fundul pesterii. Desi
aceasta se continua, ultima ei portiune nu este accesibila decat numai turistilor incercati si
dotati cu echipament special. Intre anii 1950-1956, cercetatori ai Institutului de speologie
`Emil Racovita` din Cluj, impreuna cu alpinisti din asociatiile sindicale si echipele Casei
Centrale a Armatei, au continuat explorarea Pesterii Ialomita, descoperind trei mari galerii
dintre care doua cu bogate concretiuni calcaroase. S-a putut stabili, totodata, ca aceste
15
excavatii se continua de-a lungul unor diaclaze barate de concretiuni masive, care impiedica
inaintarea.
Drumul Sinaia-Pestera (36 km): Sinaia (Primarie) - Calea Moroieni - DN 71 (asfalt 8,5
km).
Babele si Sfinxul sunt monumente ale naturii situate pe platoul Bucegilor. Despre
aparitia lor s-au format legende si teorii.Unii cercetatori apreciaza ca agenti modelatori au fost
apa si vantul cu sprijinul inghetului si dezghetului. Se are in vedere si alternanta rocilor, gresii
si calcare de pe platou. Insa nu poate fi negata interventia umana la finisarea formelor mai
mult sau mai putin regulate.
Pana acum, nici o dovada stiintifica nu a putut explica pe de-a intregul acest fenomen
si astfel, legendele in jurul acestor stanci se dezvolta in continuare, unind realitatea cu
supranaturalul. Babele se gasesc langa Cabana Babele de pe platoul Bucegi, iar Sfinxul se
gaseste la 10 minute distanta de cabana.
16
Crucea este executata din profile de otel, fiind montata pe un soclu din beton armat placat cu
piatra, inalt de 7,5 m, iar in interiorul acestuia se afla o incapere care a adapostit initial
generatorul de energie electrica ce alimenta cele 120 de becuri de 500 W de pe conturul
Crucii. Crucea Eroilor Neamului a fost construita intre anii 1926-1928, pentru a cinsti
memoria eroilor ceferisti cazuti la datorie in Primul Razboi Mondial, in luptele impotriva
armatelor Puterilor Centrale.
Crucea a fost inaltata la initiativa Reginei Maria si a Regelui Ferdinand I al Rominiei,
cu scopul de a fi vazuta de la o distanta cit mai mare. Unele legende povestesc ca acest
monument s-a realizat in urma unui vis pe care l-a avut Regina Maria. Muntii Bucegi
reprezentati prin virful Caraiman au fost stropiti de singe rominesc in Primul Razboi Mondial.
Pentru constructia monumentului s-a ales virful secundar al Caraimanului (2291 m),
deoarece, daca s-ar fi construit monumentul pe virful principal (2325 m), Crucea nu ar mai fi
fost vizibila decit din apropiere, de pe platou. Monumentul a fost confectionat din traverse
metalice imbinate prin nituire intr-o retea. Constructia propriu-zisa a fost realizata efectiv de
catre Societatea Cultul Eroilor, fiind mobilizati si un numar mare de tineri. Sculele, lemnul,
piesele metalice componente si restul materialelor necesare au fost transportate cu trenul pina
la statia CFR Busteni.
Cascada Urlatoarea
Este un deosebit punct de atractie. Se afla sub poalele Jepilor, deasupra Poienii
Tapului, unde paraul se arunca si cade de la o inaltime de circa 15 m. In afara principalei
caderi de apa mai exista si altele mai mici, dar destul de
spectaculoase, desfasurate pe cateva zeci de metri mai
sus pe cele doua paraie, Urlatoarea Mare si Urlatoarea
Mica. Numele ei este legat nu numai de zgomotul
apelor de la cascada, ci si de vuietul apelor intermitente
17
care pornesc navalnice dupa ploile repezi. Cascada Urlatoarea se afla in orasul Busteni si se
urca din spate de la telecabina Busteni, timp de 30 min.
Trasee turistice:
1. Cruce albastr: Pietroia - plaiul Lespezi - cabana
Scropoasa - cabana Znoaga - cabana Padina - hotel Petera - cabana Babele;
2. Cruce rosie: hotel Petera - cabana Padina - aua Strunga -
sub Strungile Mari - spre Moeciu, prin Vf. Pravalele i Vf. Bingaleasa;
3. Banda albastr: Cabana Omu - valea Ialomiei - hotel
Petera - aua Cocora-Lptici - cabana Piatra Ars;
4. Banda roie: hotel Petera - vlcelul Lptici - aua Lptici -
valea Izvorul Dorului -cabana Vrful cu Dor;
5. Banda roie: Cabana Omu - Vrful Guanu - Vrful Btrna
- aua Strunga sub Strungile Mici - aua Buca;
6. Punct rou: hotel Petera - cabana Padina- aua Strunga -
spre Moieciu de Sus prin Muntele Grohotiu, Poiana Guanu, Muntele Plesa;
7. Triunghi rosu: hotel Petera - valea Doamnelor - aua
Btrna - spre Moeciu de Sus, prin Poiana Guanu, Muntele Plesa ;Band galben : Cabana
Babele - Cabana Omu.
De asemenea, exist nenumrate trasee marcate, teleschi, telecabine, cabane i puncte
de refugii (Cabana Babele, Cabana Caraiman, Cabana Diham, Cabana Vrful Omu etc.).
Condiii de vizitare: vara i iarna, cu echipament potrivit drumurilor de munte, cu
altitudini ridicate i precipitaii bogate.
La o vedere de ansamblu, Masivul Bucegi are o form de potcoav ale crei ramuri
converg n Vrful Omu, punctul de maxim altitudine al masivului. De altfel, Bucegii sunt
dominai de forme de relief puternic contrastante: versantul prahovean, abrupt i stncos, cu o
diferen de nivel de 500-900 de metri i platoul Bucegilor, descris ca fiind un podi nalt cu
altitudini ntre 1600 i 2400 de metri.
Masivul Bucegi s-a format n timpul orogenezei alpine odat cu sectorul Carpailor
Meridionali i ntregul lan Carpatic. La nceputul Cuaternarului, Carpaii Meridionali,
inclusiv grupa Bucegilor, s-au nlat cu circa 1000 de metri.
Acest obiectiv geografic cuprinde depozite sedimentare mezozoice, aezate peste un
fundament de isturi cristaline, constituite n mare parte din calcare jurasice i gresii micacee.
Elementele compozite contribuie la dezvoltarea reliefului ruiniform de pe abruptul calcaros i
18
crearea de peteri i alte forme de relief incitante printre care se numr i Petera Ialomiei,
Petera Ursului, Petera Ttarului, Avenul de sub Babele, Platoul carstic Lespezi.
Tura de 7 zile in care vom parcurge cei mai importanti munti ai tarii Bucegi,
respectiv Fagaras. Cu aceasta ocazie vom urca pe acoperisul Romaniei: Varful Moldoveanu
(2545m), Negoiu (2535m), respectiv Vistea Mare (2527m). Cazarea se va face in cabane de
munte si in pensiuni turistice rurale.
19
(aproximativa): urcare 1.100 m/ coborare 1.000 m. Cazare: Cabana Podragu (toaleta pe hol,
fara dusuri).
Ziua 6: Mic dejun. Cabana Podragu Varful Moldoveanu si inapoi. Vom urca pe acoperisul
Romaniei, Varful Moldoveanu (2545 m), precum si pe al treilea varf ca inaltime a Romaniei,
Vistea Mare Peak. Pranz la pachet. Durata: 6-7 ore, efort mediu, diferenta totala de nivel
(aproximativa): urcare 500 m/ coborare 500 m. Cazare: Cabana Podragu.
Ziua 7: Mic dejun. Cabana Podragu Valea Podragu orasul Victoria. Durata: 5-6 ore, efort
mediu, diferenta totala de nivel (aproximativa): coborare 1.400 m. Transfer la Brasov.
Detalii legate de tura:
- perioada optima: 20-21.06.2015.
-numar minim de participanti: 35.
-mijlocul de transport: autocar 3 stele.
- tura de munte necesita o conditie fizica si psihica buna, cu rezistenta la efort minim pe o
perioada lunga de timp.
-cazarea se face in cabane si pensiuni turistice rurale.
- transferul bagajului principal de la o locatie la alta se face doar in ziua 1 (Busteni - Bran),
respectiv ziua 2 (Cabana Balea).
- pretul final difera in functie de numarul de participanti;
Servicii incluse:
transport, cazare, pensiune completa, serviciile unui ghid montan calificat
Servicii neincluse:
bauturi, cheltuieli personale
20
CONCLUZII
Iarna pe munte este un subiect sensibil i este greu s spui din fa a unui calculator ce
trasee sunt accesibile iarna i ce trasee nu. Dac unele trasee turistice sunt clar prea
periculoase, riscul de avalan sau alunecare fiind categoric prea mare, exist multe trasee
care pot fi abordate iarna de ctre turiti dac vremea ine cu ei.
n cele ce urmeaz voi detalia mai multe trasee din munii Bucegi care n mod normal
pot fi abordate iarna, fr echipament i cunotiine de alpinism. Spun i accentuez n mod
normal pot fi abordate iarna, deoarece statistic vorbind n cea mai mare parte a timpului sunt
ferite de pericole mari (avalan, alunecare, cdere). Cu toate acestea, nainte de a pleca iarna
ntr-o tur este imperios necesar verificarea vremii i a buletinului nivologic iar dac vremea
se anun nefavorabil (cea, vnt puternic, viscol, risc crescut de avalan), s se amne
ieirea pentru un alt weekend mai prietenos.
Deasemenea, un rol important l are grosimea stratului de zpad i consistena
acesteia. Chiar dac terenul nu permite formarea unei avalane, o zpad afnat, n care te
afunzi la fiecare pas va ngreuna mult parcursul unui traseu, crescnd timpul i efortul necesar
terminrii acestuia. n funcie de condiia fizic a fiecruia i a mrimii grupului, acesta poate
fi un factor care transform un traseu din accesibil n inaccesibil.
n plus fa de verificarea vremii, turitii care abordeaz muntele iarna trebuie s fie
echipai corespunztor. Vom reveni cu un articol legat de echipamentul necesar unui turist
iarna.
Trasee accesibile iarna n Bucegi:
Sinaia Cota 1400 Cota 2000 -> marcaj band roie, timp 3-4 ore la urcare, 2-3 ore
la coborre. Este varianta optim de a ajunge n platoul Bucegilor pe timp de iarn. Drumul
din pcate nu este senzaional, de la Sinaia la Cota 1400 se merge prin pdure i este destul de
murdar iar de la Cota 1400 la Cota 2000 se urc pe Drumul de Var, drum ce n sezonul rece
are i rol de prtie de ski, deci atenie la schiori. Dac nu dorii s mergei pe jos, putei ajunge
la Cota 2000 cu telefericul din Sinaia.
Platoul Bucegilor poriunea Cota 2000 -> Piatra Ars -> Babele poate fi abordat
fr riscuri majore ns doar pe vreme favorabil, cu vizibilitate bun (fr cea), altfel riscul
21
de rtcire este foarte mare. Timpul pentru parcurgerea drumului Cota 2000 -> Piatr Ars ->
Babele este de aproximativ 3 ore n condiii de iarn, marcaj band galben.
De la Babele turitii cu experiena turelor de iarn pot continua pe band galben pn
la Vf. Omu, abornd traseul de iarn care trece peste zona numit Cerdac. ntre aua Vii
Cerbului i Vf. Omu traseul devine mai expus. Traseul Babele Vf. Omu este cea mai
accesibil cale de a ajunge la Vf. Omu iarna, ns, nu recomandm parcurgerea acestui traseu
persoanelor fr experiena turelor de iarn i a echipamentului specific de iarn (colari,
piolet i cunotiinele despre cum se folosete acesta). La Vf. Omu cabana turistic este
nchis iarna iar la staia meteo nu se ofer cazare.
Cam acestea sunt variantele de a aborda muntele Bucegi iarna fr echipament specific
de alpinism. nainte de a pleca asigurai-v c v evaluai corect condiia fizic, cci un traseu
de iarn este mult mai solicitant dect unul de var, mai ales n lipsa schiurilor de tur sau a
racheteor de zpad. Nu plecai iarna singuri pe munte, ineti cont c ziua este mai mic (lua i
neaprat frontal) i nu v ruinai s v ntoarcei din drum dac realiza i c traseul este peste
puterile voastre.
22
BIBLIOGRAFIE
23
ANEXE
Analiza de pret
I.Denumirea circuitului (actiunii) Muntii Bucegi perioada 20.06.2015 21.06.2015
II.Extras din program.Plecarea se face din Dr.Tr.Severin Caransebes- Deve Brad
(Muzeul Aurului) Rosia Montana - Deva(cina si cazare).
III.Beneficiar Colegiul National EconomicTheodor Costescu organizator grup Carmen
Ionela tel:0745345262
IV.Calculatia pretului de vanzare.
Nr. Articole de Elemente de cheltuieli Element Valoarea
Per turist Totala
Crt calculatie de
calcul
Cheltuieli directe
1 Masa
2 Cazare
3 Transport
4 Cheltuirli culturale
5 Cheltuieli organizatorice 10%
6 Cheltuieli ghid
7 Cheltuieli sofer
8 Alte cheltuieli
9 Total cheltuieli directe
10 Comision 10%
11 TVA 9%
12 TOTAL COSTURI
13 TOTAL PRET DE VANZARE
Data :14.05.2015 Incasari:
Intocmit:Movila Ionela (felul documentului)
(organizator turism) 1.
Verificat:Oprisan Sorin 2 lei
(contabil sef)
Luat la cunostiinta:Coman Ionela Total :
(organizator grup)