Nume:

Unghiuri complementare
Atunci când suma a două unghiuri este egală cu 90 °, ele sunt numite unghiuri complementare.

Exemplu: A = 60°
30° B = 30°
60° + 30° = 90°
60°
A și B sunt unghiuri complementare.
A B

Găsiți complementul fiecărui unghi.

a. b. c.

48° 21° 79°

unghiul complementar: unghiul complementar: unghiul complementar:

d. e. f.
45°

13°

36°

unghiul complementar: unghiul complementar: unghiul complementar:

g. h. i.
56°

62°
89°

unghiul complementar: unghiul complementar: unghiul complementar:

 Unghiuri complementare

RĂSPUNSURI

a. b. c.

48° 21° 79°

unghiul complementar: 42° unghiul complementar: 69° unghiul complementar: 11°

d. e. f.
45°

13°

36°

unghiul complementar: 54° unghiul complementar: 45° unghiul complementar: 77°

g. h. i.
56°

62°
89°

unghiul complementar: 34° unghiul complementar: 28° unghiul complementar: 1°

Nume:

Unghiuri complementare
Găsește unghiurile complementare.
a. b. c.
A E I
H
23°
D
82° L
37°
B F J
C G K

ABD = HFG = LJK =

d. e. f.
M Q U

X
P
T
70°
46° 56°
N R V
O S W

MNP = TRS = UVX =

g. h. i.
Y B C G
18°
J
F
68°
49°
Z D H
A E I

BZA = FDE = GHJ =

j. k. l.
K O S
R

31° V
65°
N
10°
L P T
M Q U

KLN =
Nume:

Unghiuri suplementare
Atunci când suma a două unghiuri este egală cu 180 °, ele sunt numite unghiuri suplementare.

Exemplu: A = 120°
B = 60°
120° + 60° = 180°
120° 60°
A și B sunt unghiuri suplementare.
A B

Găsește suplementarul fiecărui unghi.

a. b. c.

94°
46° 139°

unghiul suplementar: unghiul suplementar: unghiul suplementar:

d. e. f.
72°

118°
90°

unghiul suplementar: unghiul suplementar: unghiul suplementar:

g. h. i.

175°

27°
81°

unghiul suplementar: unghiul suplementar: unghiul suplementar:

 RĂSPUNSURI

a. b. c.

94°
46° 139°

unghiul suplementar: 86° unghiul suplementar: 134° unghiul suplementar: 41°

d. e. f.
72°

118°
90°

unghiul suplementar: 108° unghiul suplementar: 62° unghiul suplementar: 90°

g. h. i.

175°

27°
81°

unghiul suplementar: 153° unghiul suplementar: 5° unghiul suplementar: 99°

Nume:

Unghiuri suplementare
Găsește suplementarul fiecărui unghi.
a. b.
H

D
106°
17°
A B C E F G

ABD = HFG =

c. d.
P
L

121° 94°
I J K M N O

IJL = MNP =

e. f.
X
T

54° 76°
Q R S U V W

TRS = XVW =

g. h.

F
B
157°
45°
Y Z A C D E

ABD = CDF =
 Aritmetică şi algebră
Mulţimi Num ere naturale Divizibilitate http://sorinborodi.ro/
∈ aparţine ∉ nu aparţine ⊂ inclusă ⊃ include − N umere consecutive = unul după altul E x. 4; 5 2 18 (2 divide pe 18) 18M 3 (18 este divizibil cu 3)
Ф-mulţimea vidă (nu are niciun element) − N umăr par ( cu soţ ) 0,2,4,6,8,10,… ; are form a 2k −Divizorii lui 18 sunt D ={1,2,3,6,9,18}
− N umăr im par ( fără soţ ) 1,3,5,7,9,11,… ; are form a 2k+1 18
− Cardinalul unei mulţimi=câte elemente are acea mulţime. −Multiplii lui 18 sunt M ={0,18,36,54,...}
xy = 10 x + y abc = 100 a + 10 b + c ab cd = 1000 a + 100 b + 10 c + d 18
− Mulţimi disjuncte = care nu au elemente comune − număr prim -se divide doar cu 1 şi el însuşi: 2, 3, 5, 7, 11,...
− P ătratul lui 7 este 7 2 = 49; cubul lui 2 este 2 3 = 8
N − naturale : 0,1, 2,3,... N * − naturale fără 0 (nenule) :1, 2,3,... − număr compus -care nu este prim: 4, 6, 8, 9,10,....
− P ătrat perfect − este egal cu pătratul unui num ăr natural : 0,1, 4, 9,16, 25,...
Z − întregi: − 4, 0, 9, + 12 Un pătrat perfect nu poate avea ultima cifră 2, 3, 7 sau 8 −Cel mai mare divizor comun ( 8;12 ) = 4
3 3 Numere prime între ele − au c.m.m.d.c.=1 ( ex.15 şi 8)
Q − raţionale: ; − 4; 3; − 6, 2; 3,(4) R − reale: 7; ; − 4; 3; 3,(4) − Cub perfect − este egal cu cubul unui num ăr natural : 0, 1, 8, 27, …
5 5 −Cel mai mic multiplu comun [8;12] = 24
Iraţionale: (R − Q ) 7; − 2; π .... N⊂Z⊂Q⊂R − Teorem a îm părţirii cu rest D=I ⋅ C +R , R<I − Dacă a = 25 ⋅ 3 ⋅ 72 şi b = 26 ⋅ 5 ⋅ 7, atunci a şi b au
Operaţii cu mulţimi A = {2; 4; 7}, B = {7; 9} n ⋅ ( n + 1) c.m.m.d.c.=25 ⋅ 7 şi c.m.m.m.c.=26 ⋅ 3 ⋅ 7 2 ⋅ 5
− Sum a lui G auss 1 + 2 + 3 + ....... + n = Relatia între c.m.m.d.c. si c.m.m.m.c. (a;b)•[a;b]=a•b
reuniunea A ∪ B = {2; 4; 7; 9} intersecţia A ∩ B = {7} 2
diferenţa A − B = {2; 4} produs cartezian A × B = -Sume de puteri −Câţi divizori naturali are un număr: dacă n = 25 ⋅ 39 ⋅ 72 ,
atunci n are (5 + 1) ⋅ (9 + 1) ⋅ (2 + 1) = 180 divizori naturali
{(2;7),(2;9),(4;7),(4;9),(7;7),(7;9)}
Criterii de divizibilitate
Reguli de calcul −cu 2 : dacă are ultima cifră 0,2,4,6 sau 8 (ex. 756; 1934)
Factor comun −cu 3 : dacă suma cifrelor se divide cu 3 (ex. 261;1005)
−Fracţii zecimale 1,37 + 52,4 = 53,77; 3−1,2 =1,8; 3,87⋅10 = 38,7 0,02 ⋅ 1000 = 20;
3x + 3y = 3(x + y); 7a + 28 = 7(a + 4); 10n − 5 = 5(2n −1); −cu 4 : dacă nr. format din ultimele 2 cifre se divide cu 4 (ex. 912)
2,3 ⋅ 4,25=9,775; 36,2:10=3,62; 2,7:100=0,027; 3,6:4=0,9; 0,26:0,2=2,6:2=1,3 3 2 2 5 4
8 − 8k = 8(1− k ); x + x = x ( x +1); 4 y − 6 y = 2 y(2 − 3y ) −cu 5 : dacă are ultima cifră 0 sau 5 (ex. 295; 1330)
−Numere întregi 5 − 8 = −3; − 4 − 3 = −7; − 7 + 2 = −5; − 7 + 9 = 2; 5 − ( −2) = −5 + 2 = −3; −cu 9 : dacă suma cifrelor se divide cu 9 (ex. 495; 8001)
3 ⋅ ( −5) = −15; (−4) ⋅ ( +2 ) = −8; ( −2 ) ⋅ ( −3) = 6; 8: ( −4 ) = −2; ( −5) : ( −1) = 5; Transform area fracţiilor zecim ale −cu 10 : dacă are ultima cifră 0 (ex. 730;1900)
Numere pozitive : + 12; 3;.... Numere negative : −23; −2,... 7 207 345 −cu 25 : dacă nr.format din ultimele 2 cifre se divide cu 25 (ex. 375)
-F inite 0, 7 = ; 0, 207 = ; 3, 45 = Daca a si b sunt prime între ele, daca nMa si nMb, atunci nM(a•b)
Opusul lui 35 este − 35; opusul lui − 8 este 8. 10 1000 100
27 ⋅ 25 = 212 ; 510 : 53 = 57 ; (73 )4 = 712 ;
3 2 73 5 23 a
−Puteri ( 2n ) = 8n3; ( −3) = 9; -P eriodice sim ple 0, (73) = ; 2, (5) = 2 = F racţii a - num ărător , b - nu m itor
99 9 9 b
3 7 4 5 1 0 2 2013
( −3) = −27; ( −1) = −1; ( −1) = 1; 1 = 1; 9 = 9; ( −7) = −7; 30 = 1; ( −6) = 1; 07 = 0;
1
135 − 13 122 - subunitare ; au num itorul > num ărătorul. E x. ;
1 1 1 -P eriodice m ixte 0 ,13(5) = = 9 2014
5−2 = ; (−3)−3 = =− 900 900 7 19
52 (−3)3 27 - supraunitare ; au num itorul < num ărătorul. E x. ;
4 18
1 5 2)1 3) 5 17 7 5 35 7 5 7 3 21
5
2 2
5 Formule de calcul Exemple - echiunitare ; au num itorul = num ărătorul. E x . ;
5 341
−Fracţii ordinare + = + = ; ⋅ = ; : = ⋅ = ;   = 5 5 341
6 4 6 4 12 6 4 24 2 3 2 5 10  3 3 ( a + b )( a − b ) = a 2 − b 2 (3x–4)(3x+4)=9x2–16 9 16
1 3 7 - ireductibile , care nu se pot sim plifica. E x. ;
Inversul lui 35 este ; inversul lui este 2 14 25
35 7 3 __
( a + b ) = a 2 + 2ab + b 2 (2y+3)2=4y2+12y+9 15
(3
5
3 4 3 4 3 5 15 2 - reductibile , care se pot sim plifica. E x. =
Fracţii etajate / = : = ⋅ = __ ( a − b ) = a 2 − 2ab + b 2 (3n-4)2 =9n2-24n+16 18 6

-
7 5 7 5 7 4 28 2 8
2
- echivalente = ; se recunosc astfel: 2 ⋅ 12 = 3 ⋅ 8
Radicali
( a + b + c ) = a 2 + b 2 + c 2 + 2ab + 2bc + 2ac 3 12
− 49 = 7; 813 ⋅ 813 = 813; 7 ⋅ 5 = 35; 3742 = 374
a + b = ( a + b ) (a 2 − ab + b 2 )
3 3
Procente 7 % din 300 =
7
⋅ 300 = 21
Scoaterea factorilor de sub radical 63 = 9 ⋅ 7 = 9 ⋅ 7 = 3 7 a 3 − b 3 = ( a − b ) (a 2 + ab + b 2 ) 100
3
3 Raport raportul numerelor 3 şi 5 este
Raţionalizarea numitorului
3
=
2)
3 3 2
= ;
4
=
3+ 2 )
4 12 + 4 2
=
( a + b ) 3 = a 3 + 3a 2 b + 3ab 2 + b 3 5 2 4
2 2 2 3− 2 3− 2 7 ( a − b ) = a 3 − 3a 2 b + 3ab 2 − b 3 Proporţie − o egalitate de două rapoarte (ex. = )
3 6
2, 3, 4, 6 se numesc termenii proporţiei
−Calcul algebric 5x + 2x = 7x; 2y − 9y = −7y; − 3n2 − 5n2 = −8n2 ; a + a = 2a; 3 şi 4sunt mezii; 2 şi 6 sunt extremii.
c ⋅ c = c2 ; − 3n ⋅ 2n3 = −6n4 ; 3( 2n − 7) = 6n − 21; ( a + b)( c + d ) = ac + ad + bc + bd; Proprietatea fundamentală a unei proporţii:
(x 2 − 3) ( x − 4 ) = x3 − 4x 2 − 3x + 12 + ( −5 + x − y ) = −5 + x − y; − ( a − b + 3) = −a + b − 3 2 4
= => 3•4=2•6
produsul mezilor este egal cu produsul extremilor
Trecerea termenilor dintr-un membru in altul la egalitati: termenii se pot trece 3 6
x y z
dintr-un membru in celalalt cu semn schimbat x–a+b=c–y+z => x+y–z=c+a–b Numerele x, y, z sunt direct proporţionale cu 3, 5, 9 dacă = =
Aproximări 3 5 9
Fie numărul 3,1476. Aproximat cu:
x y z
Numerele x, y, z sunt invers proporţionale cu 2, 4, 7 dacă = =
Modul (valoare absolută) C om parări 1 1 1
-o zecime prin lipsă=3,1; o zecime prin adaus=3,2
Regula de trei simpla 2 4 7
 x, dacă x ≥ 0 7
>
4
;
9
>
9
;
2
< 1 -o sutime prin lipsă=3,14; o sutime prin adaus=3,15
6 = 6; −3 = 3. În general, x =  a) Daca marimile sunt direct proportionale
 − x, dacă x < 0 5 5 2 7 9 Partea întreagă a unui număr x este [x], cel mai mare număr Ex. 3 kg mere costa 12 lei. Cat vor costa 5 kg mere?
Ex. 3 − 2 = 3 − 2, deoarece 3 − 2 ≥ 0
− 9 < − 7; − 5 < 2 ; − 23 < 0 întreg ≤ x. Ex. [3,7] = 3; [6] = 6; [0,25] = 0; [−3,1] = −4 3 kg..............12 lei _
5•12
   .
x= =20 lei
2 , 4 > 2 , 3 9 ; − 4 ,1 < − 3, 8 2 5 kg................x lei 3
Partea fracţionară a lui x este definită astfel : {x} − b) Daca marimile sunt invers proportionale
1 − 2 = −(1 − 2) = 2 − 1, deoarece 1− 2 < 0 3 > 1; − 6 > − 10 Ex.{3,7} = 0,7; {4} = 0; {0,2} = 0,2; {−3,1} = 0,9 Ex. 3 robinete pot umple un bazin in 20 ore. Atunci 5 robinete,
In cat timp pot umple bazinul?
3 rob...............20 ore _
3•20
Intervale 5 rob................x ore x= 5 =12 ore

Sisteme de ecuaţii Probabilitatea unui eveniment =

nr.cazuri favorabile
nr.cazuri posibile
-Rezolvare prin metoda substituţiei
x − y = 4 x = 4 + y x = 4 + y x = 4 + y x = 5 x+ y
     Medii Aritmetică ma = ; Geometrică mg = xy
 2 x + y = 11  2(4 + y ) + y = 11  8 + 3 y = 11  3 y = 3 y =1 2
Descompunerea expresiilor în factori 2 xy Inegalitatea mediilor mh ≤ mg ≤ ma
-Rezolvare prin
metoda reducerii Armonică mh =
− Prin factor comun x+ y
5 4 4
 a − b = 4 ⋅2  2 a − 2b = 8
x 3 − 5x 2 = x 2 ( x − 5 ) ; (n − 4) + (n − 4) = (n − 4 ) ( n − 4 + 1)   (se adună ecuaţiile)
− Prin formule  3a + 2 b = 2 2  3a + 2 b = 22 Media aritmetică ponderată a numerelor 10; 12; 9 ,
2 10 ⋅ 3 + 12 ⋅ 6 + 9 ⋅ 5
y 2 − 25= ( y − 5 )( y+5 ) ; 9x 2 − 6x+1= ( 3x − 1) 5a / = 30 ⇒a=6 ⇒b=4 având ponderile 3; 6; 5 este map =
− Prin grupări de termeni
3+ 6+ 5
2 n 3 + 2 n 2 + 7 n + 7 = 2 n 2 ( n + 1) + 7 ( n + 1) = ( n + 1) ( 2 n 2 + 7)
Sistem de axe Funcţii
x 2 + 6 x + 8 = x 2 + 4 x + 2 x + 8 = x ( x + 4 ) + 2 ( x + 4 ) = ( x + 4 )( x + 2 )
Spunem că am definit o funcţie pe mulţimea A cu valori în mulţimea Bdacă facem
Ox- axa absciselor
Ecuaţia de gradul doi Forma generală ax 2 + bx + c = 0. Oy- axa ordonatelor
ca fiecărui element din A să-i corespundă un singur element în B.
f : A → B (citim “funcţia f definită pe A cu valori în B")
Rezolvare: calculăm ∆ ( delta ), ∆= b 2 − 4ac. Punctul M(5;3)
A - domeniul de definiţie , B - domeniul de valori
Dacă ∆<0, ecuaţia nu are soluţii. 5 şi 3 sunt coordonatele punctului M. Funcţie liniară ( de gradul I) este o funcţie de forma f : R → R, f ( x ) = ax + b.
−b + ∆ −b − ∆ Numărul 5 este abscisa, iar 3 este ordonata lui M.
Dacă ∆>0, soluţiile sunt: x1 = , x2 = Ex. f ( x ) = 3x − 5
2a 2a − Reprezentare grafică. Fie f : R → R, f ( x ) = 3x − 5
Calcularea coordonatelor punctelor de
Unităţi de măsură intersecţie a graficului cu axele:
Lungime Arie Volum Capacitate Masă Timp -cu axa Oy se calculează f ( 0) ; f (0) = −5 ⇒ B(0; −5)
5 5
3 m=30 dm 7 m²=700 dm² 5 m³=5000 dm³ 1 l=1 dm³ 4 kg=4000 g 1 oră=60 minute -cu axa Ox se rezolvă ecuaţia f ( x ) = 0 ;3x − 5 = 0 ⇒ x = ⇒ A( ;0)
0,7 m=70 cm 0,05m²=500 cm² 0,03 cm³=30 mm³ 3 l=3000 ml 0,5 dag=5 g 1 minut=60 secunde 3 3
Daca punctul P(u,v) se afla pe graficul functiei f, atunci f(u)=v.
2 km=2000 m 2 km²=200 hm² 0,05 km³=50 hm³ 0,3 dal=3 l 7 cg=70 mg 1 deceniu=10 ani Calcularea coordonatelor punctului de intersecţie a graficelor a două funcţii f şi g :
3,5 cm=35 mm 1 ar=1dam²=100 m² 1 dm³=1000 cm³ 0,2 hl=20 l 2 hg=200 g 1 secol=100 ani se rezolvă ecuaţia f ( x ) = g( x)
^
2,7 dam=0,27 hm 1 ha=1hm²=100 ari 1 m³=109 mm³ 125 ml=0,125 l 6,23 g=62,3 dg 1 mileniu=1000 ani Determinarea functiei de gradul I cunoscand doua puncte ale graficului:
Ex. Daca graficul trece prin punctele M(1;7) si N(2;9). a+b=7
1,3 mm=0,13 cm 0,02 ha =2 ari= 200 m² 3 mm³=0,003 cm³ 0,07 kl=70 l 3 t=3000 kg ¼ ore=15minute f(x)=ax+b => f(1)=7, f(2)=9. Se rezolva sistemul de ecuatii 2a+b=9 {
5,7 hm=570 m 0,04 m²=400 cm² 0,25 dam³=250 m³ 3 cl=0,3 dl 34 dg=0,34 g ½ ore=30 minute a=2, b=5 => f(x)=2x+5
 Geometrie
Unghiuri Figuri geometrice http://sorinborodi.ro/
Puncte şi drepte
− congruente : au măsuri egale
Triunghi
− adiacente : au acelaşi vârf şi − puncte coliniare: sunt situate pe o dreaptă − isoscel : are două laturi congruente
o latură comună − echilateral : are toate laturile congruente
−drepte concurente: drepte care se intersectează − oarecare : are laturi de lungimi diferite
− opuse la vârf : au acelaşi vârf şi laturile
unuia sunt în prelungirea laturilor celuilalt
−punct de concurenţă: punctul în care se − ascuţitunghic : to ate unghiurile ascuţite
− obtuzunghic : are un unghi obtuz
Două unghiuri opuse la vârf sunt congruente intersectează două drepte − dreptunghic : are un unghi drept
catete : laturile care formează unghiul drept
− complementare : două unghiuri care au suma 90º −semidreapta deschisă: (OA O ∉ (ΟΑ ipotenuza : latura opusă unghiului drept
Ε x. complementul unghiului de 20º este unghiul de 70º −semidreapta închisă: [OA O ∈[ΟΑ O - originea Patrulater
− suplementare : două unghiuri care au suma 180º −segmente congruente: au lungimi egale [AB] ≡ [CD]
Ε x. suplementul unghiului de 20º este unghiul de 160º
−drepte perpendiculare: formează − Paralelogram : are laturile opuse paralele
− unghi alungit : care are 180º; unghi nul care are 0º Proprietăţile paralelogramului:
− unghi propriu : care nu este nici alungit, nici nul un unghi drept a⊥b − laturile opuse sunt congruente
− unghi ascuţit < 90º ; drept = 90º ; obtuz > 90º − unghiurile opuse sunt congruente, iar
unghiurile alăturate sunt suplementare
−drepte paralele: sunt în acelaşi plan şi nu − diagonalele au acelaşi mijloc
Dreptunghiul : paralelogramul care are
− unghiuri în jurul unui punct se intersectează a || b un unghi drept
− diagonalele dreptunghiului sunt congruente
Suma unghiurilor în jurul Axioma lui Euclid : Rombul : paralelogramul care are două
unui punct este 360º printr-un punct exterior unei drepte se poate laturi alăturate congruente
− Unghiuri formate de două drepte cu o secantă duce o singură paralelă la dreapta dată. − diagonalele rombului sunt perpendicula re
şi sunt bisectoare ale unghiurilor
alterne interne : 1 şi 7; 2 şi 8 Pătratul : are toate proprietăţile
alterne externe : 3 şi 5; 4 şi 6 Linii importante în triunghi dreptunghiului şi rombului
corespondente : 1 şi 5; 2 şi 6;
− Bisectoarea: împarte un unghi − Trapezul : are două laturi paralele şi
3 şi 7; 4 şi 8
Dacă dreptele sunt paralele, aceste perechi
în două unghiuri congruente. celelalte două neparalele
de unghiuri sunt congruente şi reciproc. Bisectoarele sunt concurente Τrapez isoscel Τrapez dreptunghic
în I - centrul cercului înscris are laturile neparalele are un unghi drept
congruente
− Mediatoarea: perpendiculară pe mijlocul unei laturi.
Teoreme importante Mediatoarele sunt concurente
Cazurile de congruenta a triunghiurilor oarecare în O - centrul cercului circumscris.
La triunghiul obtuzunghic, O este _
Geometrie in spatiu
situat în exterior. -O dreapta este perpendiculara pe un plan daca este
Cazurile de congruenta specifice triunghiurilor dreptunghice La triunghiul dreptunghic, O este în mijlocul ipotenuzei. perpendiculara pe doua drepte concurente din acel plan
− Înălţimea: perpendiculara -Daca o dreapta este perpendiculara pe un plan, atunci ea
este perpendiculara pe toate dreptele din acel plan.
dintr-un vârf pe latura opusă.
Înălţimile sunt concurente în H - ortocentrul. − teorema celor trei perpendiculare :
La triunghiul obtuzunghic, H este în exterior. AM ⊥ α , MB ⊥ d ⇒ AB ⊥ d
−suma unghiurilor unui triunghi este 180º 1 Unghiul dintre o dreapta si un plan
−suma unghiurilor unui patrulater este 360º − Mediana: uneşte un vârf cu mijlocul laturii opuse. GM= AM
3 este egal cu unghiul format de
− unghiurile de la baza unui triunghi Medianele sunt concurente în G - centrul de greutate. dreapta cu proiectia ei pe plan.
1 2
isoscel sunt congruente Centrul de greutate este la de bază şi 2 de vârf: , AG= AM
3
− într-un triunghi isoscel, bisectoarea 3 3 Aria proiectiei pe un plan a unei figuri cu aria A este egala
unghiului de la vârf este şi mediană, .
cu A cos u, unde u este unghiul format de planul figurii
înălţime, mediatoare. Simetrie cu planul de proiectie.
− într-un triunghi dreptunghic, P o lied re
mediana din vârful unghiului
drept este jumătate din ipotenuză. P rism a V = A B ⋅ h
− într-un triunghi dreptunghic
A L = sum a ariilo r feţelor laterale
care are un unghi de 30º, cateta
opusă acestui unghi este A ria totală A T = A L + 2 A B
jumătate din ipotenuză. D iagonala paralelip iped ului
AE AF
− teorema lui Thales : EF || BC ⇔= d = a2 + b2 + c2
EB FC D iagonala cubu lui d = l 3
Arii şi alte formule
− teorema fundamentală a asemănării :
b⋅h ab sin C AB ⋅ h
dacă EF || BC, atunci ∆AEF ~ ∆ ABC (sunt asemenea), adică Triunghi A∆ = ; A∆ = ; A∆ = p ( p − a )( p − b )( p − c ) , unde p este P ira m id a V =
2 2 3
AE AF EF a+b+c
= = sem iperim etrul, p = ( formula lui Heron ) A L = sum a ariilo r feţelor laterale
AB AC BC 2
Cazurile de asemanare a triunghiurilor
a 3 a2 3 A r ia totală A T = A L + A B
Triunghi echilateral: înălţimea h = ; aria A∆ ech . =
2 4 apo tem ă= înălţim ea un ei feţe laterale
a
c1 ⋅ c 2 c ⋅c Volumul tetraedrului regulat
Triun ghi dreptunghic: înălţim ea h = ; aria A∆ dr . = 1 2
ip 2
a
raportul ariilor a două triunghiuri asemenea este egal cu Linia mijlocie în triunghi
-uneşte m ijloacele a două laturi; T ru n ch iu l d e piram idă
pătratul raportului de asemănare Raza cercului înscris
Este paralelă cu a treia latură şi h
A V = ( A B + A b + A B ⋅ Ab )
− teorema bisectoarei: dacă AD este jumătate din aceasta. în triunghi r = 3
AB AC p A L = sum a ariilo r feţelor laterale
este bisectoare, = (A-aria, p-semiperimetrul)
BD DC
Într-un ∆ dreptunghic: Unghi exterior al unui triunghi
− teorema înălţimii: AD = BD ⋅ DC A ria totală A T = A L + A B + A b
− teorema catetei: AB = BD ⋅ BC Paralelogram Dreptunghi Romb Pătrat
D ⋅d diag. d=l 2 Corpuri rotunde
− teorema lui Pitagora: AB 2 + AC 2 = BC 2 A=
A=b•h A=L•l 2 2
− unghiul la centru < AOB are măsura A=l
Cilindrul AL = 2π RG
egală cu a arcului cuprins între laturi
( B + b) ⋅ h AT = AL + 2 AB G=h
− unghiul înscris <AMB are măsura Trapez A = sau lm• h R
jumătate din a arcului cuprins între laturi 2 ......
− unghiul format de o tangentă cu o coardă Linia mijlocie în trapez
V = π R²h
este jumătate din arcul subântins de coardă -uneşte m ijloacele laturilor nepara lele; Conul AL = π RG
raza este perpendiculară pe tangentă Este paralelă cu bazele şi B+b
este egală cu m edia lor aritm etică: lm = AT = AL + AB G
− diametrul perpendicular pe o coardă h
2 π R2 ⋅ h R
înjumătăţeşte şi coarda şi arcul. Segmentul care uneste mijloacele diagonalelor unui trapez este egal cu B – b V =
......
2 3
Poligon regulat -are toate laturile congruente si unghiurile congruente 360 ° R
unghiul secto rului desfăşurării u =
180 ° 180 ° G
n - nr. laturi apotem a a n = R cos ; latura ln = 2 R sin
-puncte conciclice
conciclice: care se afla pe un cerc n n Trunchi de con
M ăsura unghiului u n =
( n − 2 ) ⋅ 180 °
; Nr. diagonalelor =
n (n − 3) AL = π G ( R + r ) r
......
n 2

|||
Trigonometrie 30° 45° 60°
_ AT = AL + AB + Ab h G
cat.op. cat.al. 1 2 3 πh 2 R
......
sinus=
ip
; cοsinus=
ip
sin
2 2 2
V = ( R + r 2 + Rr )
_ 3
cat.op. cat.al.
tangenta=
cat.al.
; cοtangenta=
cat.op. cos
3 2 1 Sfera A = 4π R 2
2
_ 2 2 R
......
......
0
cos u=sin (90 –u) 4π R 3
sin 2 u + cos 2 u = 1 tg u =
sin u
tg
3
1 3 Cerc V =
cos u 3 Lun gimea (circum ferinţa ) L = 2π R , Aria A = π R ², π ≈ 3,14159265... 3
 TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ

DISCIPLINA MATEMATICĂ
ANUL ŞCOLAR 2011-2012
CLASA a VI-a

o Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinţelor din Partea I şi din Partea a II-a se acordă
90 de puncte. Din oficiu se acordă 10 puncte.
o Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 45 minute

PARTEA I Scrieţi litera corespunzătoare singurului răspuns corect. (45 de puncte)

5p 1. Rezultatul calculului 378 :14 − 7 este:
A. 54; B. 20; C. 34; D. 18
5p 2. Cifra x pentru care numărul 4 x1x este divizibil cu 5 poate fi:
A. 5; B. 2; C. 6; D. 9
5p 3. Media aritmetică a numerelor a = 2,3 şi b = 31,36 este egală cu:
A. 16,88; B. 16,33; C. 16,83; D. 1,683
5p 4. Soluţia ecuaţiei 1, 4  x = 3, 78 este egală cu:
A.2,(7); B. 2,7; C. 0,27; D. 27
5p 5. Se dau mulţimile A = 11; 21;15 şi B =  x  / 29  2 x  57 . Elementele
mulţimii A  B sunt:
A. 15; 21 ; B. 11;15 ; C. 11; 21 ; D. 21;11;15
5p 6. Numărul 2,8 ( 3) transformat într-o fracţie ordinară este:
283 283 83 17
A. ; B. ; C. ; D.
99 90 90 6
5p 7. Transformând 0, 25 kilograme în grame se obţine:
A. 25 g; B. 2,5 g; C. 2500 g; D. 250g
5p 8. Latura unui pătrat cu perimetrul de 60 cm este egală cu:
A. 10 cm; B. 20 cm; C. 30 cm; D. 15 cm
9. Aria unui dreptunghi cu lungimea de 4 cm şi lăţimea 1,5 cm este egală cu:
5p A. 3 cm2; B. 5,5 cm2; C. 11 cm2; D. 6 cm2
PARTEA a II-a La următoarele probleme se cer rezolvări complete. (45 de puncte)

9p 10. Calculaţi: ( 32 + 1) : 5 − 12011

11. Mihaela a rezolvat 80% din cele 40 de exerciţii pe care şi le-a propus să le
11p
rezolve. Câte exerciţii mai are de rezolvat Mihaela?
12. Sunetul se propagă în aer cu viteza de 340 m/s. Câţi kilometri face sunetul în 8
10p minute?
13. Suma a două numere este 18. Determinaţi numerele ştiind că împărţindu-l pe
15p unul la celălalt obţinem câtul 3 şi restul 2.
 TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ

DISCIPLINA MATEMATICĂ
ANUL ŞCOLAR 2011-2012
CLASA a VI-a

BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE

Partea I (45 puncte)

o Se punctează doar rezultatul, astfel: pentru fiecare răspuns se acordă fie punctajul maxim prevăzut în
dreptul fiecărei cerinţe, fie 0 puncte.
o Nu se acordă punctaje intermediare
Nr. item 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.
Rezultate B A C B A D D D D
Punctaj 5p 5p 5p 5p 5p 5p 5p 5p 5p

Partea a II-a (45 puncte)

32 + 1 = 9 + 1 = 10 4p
10 : 5 = 2 2p
10. 2p
12011 = 1
2 −1 = 1 1p
80%  40 3p
80
11. =  40 = 32 5p
100
3p
40 − 32 = 8
1 minut=60 secunde 2p
8 minute= 8  60 = 480 secunde 3p
12. 340 m/s  480 = 163 200 m 2p
163 200 m = 163, 2 km 3p

Notăm cu a primul număr şi cu b al doilea număr. 2p

a+b=18 3p
a = b 3+ 2 2p
4b+2=18 3p
13.
b=4 3p
a=14 2p

Notă. Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la 10.
 TEST 1

1) 1+3+17·8=

2) 3,4·6,5-15,178=

1 2 7 5
3) +  − =
3 5 4 6

4) 1,(3)+1,2(5)=

5) Fie mulţimile: A = x / x  N , 3  x  12 si B = x / x  N , x | 6. Determinaţi

elementele mulmulţimilor A şi B, apoi efectuaţi:
a ) A  B b) A  B c ) A \ B .

6) Un biciclist parcurge o distanţă în trei zile astfel: în prima zi 1/3 din

distanţă, a doua zi 1/5 din rest şi a treia zi restul de 64 km. Aflaţi lungimea
distanţei şi cât a parcurs în fiecare zi.

7) Transformaţi: a) 2,71 km = … dam

b) 0,5 hg = … g
c) 381 dl = … dal

8) Fie punctele coliniare A, B, C cu AB=4cm , BC=6cm iar M şi N

mijloacele segmentelor [AB] şi [BC]. Aflaţi lungimea segmentului [MN].
Discuţie.

9) 52·{ 32-3·[ 70+250·( 225:42:82:163+23 )-254 ]}=

 TEST 2
1) 595:17-29=

2) 23·2·25:27=

3) 44,55:2,7-12,23=

4) 1,2+1,(2)-1,2(3)=
5 1  2  4
5) Dacă     + x  −  = 10 atunci x= …
2 5  3  3
3x2 y
6) Detrminaţi cea mai mare şi cea mai mică fracţie de forma care se
4a3b
poate simplifica cu 12.

7) Efectuaţi: a) (2h 36min 46s )·5=

b) 1zi 4h 15min 21s=… s

8) Un muncitor execută în trei zile un număr de piese astfel: în prima zi 1/9

din numărul de piese, a doua zi 1/6 din rest şi încă doua piese, iar a treia zi
restul de 18 piese. Aflaţi câte piese execută muncitorul în total şi câte piese a
făcut în fiecare zi.

100  3  9  7 1 9  1  1 
9)  :  −   − +  =
19 16 10  3 3 2  2  5 
 TEST 3
1) 24·17-329=

2) 12,6·4,5-48,9=
3) 22·43:82+30+03+13=

2  2 1 1
4) 6     +  −  =
7  3 2  4

5) Comparaţi numerele: a) 221 şi 410 b) 293 şi 362

6) Determinaţi elementele mulţimilor A, B şi C dacă sunt îndeplinite

simultan condiţiile:
a) A  B  C = 1,2,3,4,5 b) A  B  C =  c) A \ B = 1 d ) B  C = 3 e) B \ C = 2,4
f ) C \ B = 1,5

7) Determinaţi numerele prime a, b, c astfel încât abc + bc + c = 446 .

8) Determinaţi cel mai mic şi cel mai mare număr natural de forma a 4b 2
divizibil cu 36.

9) 22·{ 32-[ 210·( 52·56·253:1254-32)+213]:212}=

 TEST 4
1) 27:3+7·16-11 =2

3 1 2 6
2) − +  =
5  4 3  11

3) Aflaţi valoarea lui x din relaţia: a) 2x-23=120; b)

1·x+2·x+…+20·x=630.

4) Scrieţi cel mai mare număr natural de trei cifre distincte divizibil cu: a) 2
şi 3; b) 2 şi 9; c) 3 şi 5.

5) Scrieţi numărul 18 ca o sumă de două numere: a) divizibile cu 2; b)

divizibile cu 3; c) care nu sunt divizibile cu 2 si 3.

6) Media aritmetică a trei numere este 32.Aflaţi numerele dacă media

aritmetică a primelor două este 24, iar a ultimelor două este 42.

7) La un turneu de tenis participă 20 de jucători. Aflaţi numărul jocurilor

disputate dacă fiecare jucător joacă un meci cu fiecare.

8) Precizaţi valoarea de adevăr a propoziţiilor: x x x x

a) A  (DC b) B  (CD c) C  (BD ) d ) A  (BC ) A B C D

9) 10·{1,56-[4,6-(2,7·3,8-5,46):1,5]:2,5}=
 TEST 5
2
1) 14+4 -2·10=

2) 250cg =…hg

3) 4ha=…dam2

4) 6750s=…h…min…s

5) Scrieţi sub formă de pătrat perfect: 3251·3252+3252.

6) Fie mulţimile:
A = x / x  N , x  6, x  24, B = x / x  N , x 12, x  48, C = x / x  N , x  9, x  54
Aflaţi elementele mulţimilor A, B si C apoi stabiliţi valoarea de adevăr a
propoziţiilor:
a ) A  B b) B  C c) ( A  B )  C d ) A  (B  C )

7) Determinaţi a, b şi c dacă abc + acb = 255 .

8) Arătaţi că dacă într-o clasă sunt 29 elevi, cel puţin 5 sunt născuţi în
aceeaşi zi din săptămână.

9) [52·57:(52)4-162:43:22]:(152:9-64:122)=
RASPUNSURI:

1 233
RASPUNS: Test 1. 1) 140. 2) 6,922. 3) . 4) . 5) A={0;1;2;3},
5 90
B={1;2;3;6} a) {0;1;2;3; 6}. b) {1;2;3}. c) {0}. 6) 120 km, 40; 16; 64. 7) a)
271. b) 50. c) 3,81. 8) 5 cm; 1cm. 9) 150.

107 3924 3024

Răspuns: Test 2. 1) 6. 2) 4. 3) 4,27. 4) ; 5) 26; 6) , ; 7) a) 13h
90 4032 4932
3min 30s.b) 101721s. 8) 27; 3; 6; 18. 9) 5.

Răspuns: Test 3. 1) 79. 2) 7,8. 3) 6. 4) 0,5. 5) a) 221 >220. b) 831< 931. 6)

A={1} sau A={1;2;4}, B={2;3;4}, C={1;3;5}.7) c=2, b=7, a=3. 8) 2412;
9432. 9) 20.

Răspuns: Test 4. 1) 120. 2) 0,1. 3) a) 7. b) 3. 4) 984. b) 972. c) 975. 5) a)

2+16=4+16=6+12=8+10. b) 3+15=6+12=9+9. c) 1+17=5+13=7+ +11. 6)
12; 36; 48. 7) 190. 8) a) A. b) F. c) A. d) F. 9) 10.

Răspuns: Test 5. 1) 10. 2) 0,025. 3) 400. 4) 1h 52min 30s; 5) 32522. 6)

A={0;6;12;18;24}, B={0;12;24;36;48}, C={0;9;18;27;36;45; 54}, a) F. b)F.
c) F. d) F. 7) 200a+11·(b+c)=255, deci a=1 şi b+c =5, adică (b;c)=(0;5), (1;
4), (2;3), (3;2), (4;1), (5;0). 8) 29=7·4+1. 9) 0,25.
Geometrie - clasa a VI-a

MĂSURARE ŞI MĂSURI

1. UNITĂŢI DE MĂSURĂ PENTRU LUNGIME

mm 10 cm 10 dm 10 m 10 dam 10 hm 10 km

2. UNITĂŢI DE MĂSURĂ PENTRU ARIE

mm2 100 cm2 100 dm2 100 m2 100 dam2 100 hm2 100 km2

ar ha

3. UNITĂŢI DE MĂSURĂ PENTRU VOLUM

mm3 1000 cm3 1000 dm3 1000 m3 1000 dam3 1000 hm3 1000 km3

ml 1000 l 1000 kl

4. UNITĂŢI DE MĂSURĂ PENTRU MASĂ

mg 10 cg 10 dg 10 g 10 dag 10 hg 10 kg 100 q 10 t

5. UNITĂŢI DE MĂSURĂ PENTRU TIMP

secunda 60 minutul 60 ora 24 ziua 7

săptămâna
s min h d

luna 3 trim. 2 sem. 2 10 10 secolul 10

anul deceniul mileniul
(veacul)

1
Geometrie - clasa a VI-a

DREAPTA - schemă recapitulativă

Se notează cu literele mari ale alfabetului latin.
Punct
Nu are dimensiuni.

Se notează cu literele mici ale alfabetului latin.

Dreaptă
Nu are dimensiuni. Este nemărginită.

A
Plan
 a

Poziţia unui punct Ad (A se găseşte pe dreapta d)

faţă de o dreaptă Bd (B nu se găseşte pe dreapta d)
Axioma de
determinare a Două puncte distincte determină o singură
dreptei dreaptă

Puncte coliniare Trei puncte care aparţin unei drepte se numesc

puncte coliniare
Segment [AB] segmentul de capete A şi B
Orice punct aparţinând unei drepte separă acea
Semidreaptă
dreaptă în două semidrepte opuse. [OP
Orice dreaptă conţinută într-un plan separă acel
Semiplan S plan în două semiplane opuse

Două drepte diferite se numesc concurente dacă
Drepte concurente au un punct comun.
a  b = {M}

Două drepte din acelaşi plan se numesc paralele

Drepte paralele dacă nu au nici un punct comun.
ab=Ø

Două drepte nesituate în acelaşi plan se numesc

Drepte necoplanare drepte necoplanare.
ab=Ø

Lungimea unui segment este numărul care

Lungimea unui
exprimă de câte ori o unitate de măsură se
segment
cuprinde în segmentul respectiv. d(A,B)=AB

Spunem că A este între B şi C dacă

A între B şi C
BA + AC = BC

Segmente Două segmente se numesc congruente dacă au

congruente aceeaşi lungime [AB][CD]

Mijlocul unui segment este acel punct al

Mijlocul unui
segmentului care-l împarte în două segmente
segment
congruente

2
Geometrie - clasa a VI-a

UNGHIURI – schemă recapitulativă

Unghi nul Unghi ascuţit Unghi drept Unghi obtuz Unghi alungit

a = 0o 0o < a < 90o a = 90o 90o < a < 180o a = 180o

Unghiuri adiacente Unghiuri complementare Unghiuri suplementare

a b
a
b
c
a
b
a b
a
b

c=a+b a + b = 90o a + b = 180o

Unghiuri
Unghiuri opuse la varf
în jurul unui punct

a b
a c
b

a + b + c = 360o a=b

3
Geometrie - clasa a VI-a

CLASIFICAREA TRIUNGHIURILOR

După unghiuri

ASCUŢITUNGHIC DREPTUNGHIC OBTUZUNGHIC

  

    


00<  < 900

 = 900
0 <  < 90
0 0
 > 900
 +  = 90 0
00<  < 900
 +  +  = 1800

După laturi

SCALEN ISOSCEL ECHILATERAL

b c b c b c

a a a

a bca b=c a=b=c

b-c < a < b + c

4
Geometrie - clasa a VI-a

CONGRUENŢA TRIUNGHIURILOR

Criteriul Figurile

L.U.L

[AB]  [DE]
<A<D
[AC]  [DF]
 ΔABC ≡ ΔDEF

U.L.U.

<A<D
[AB]  [DE]
<B<E
 ΔABC ≡ ΔDEF

L.L.L.

[AB]  [DE]
[AC]  [DF]
[BC]  [EF]
 ΔABC ≡ ΔDEF

5
Geometrie - clasa a VI-a

CONGRUENŢA TRIUNGHIURILOR
DREPTUNGHICE

Criteriul Figurile

C.C.

[AB]  [DE]
[AC]  [DF]

I.C.

[BC]  [EF]
[AB]  [DE]

I.U.

[BC]  [EF]
<B<E

C.U.

[AB]  [DE]
<B<E

6
Geometrie - clasa a VI-a

PARALELISM - Schemă recapitulativă

Drepte paralele

ab

Două drepte se numesc paralele dacă: a) sunt în acelaşi plan (coplanare);

b) nu au nici un punct comun.
Axioma paralelelor (Euclid)
Printr-un punct exterior unei drepte trece o singură paralelă la acea dreaptă.

Unghiuri alterne-interne: 3 şi 5 ; 4 şi 6.

Unghiuri alterne-externe: 1 şi 7 ; 2 şi 8.

Unghiuri corespondente: 1 şi 5 ; 2 şi 6 ; 3 şi 7 ; 4 şi 8.

Unghiuri interne de aceeaşi parte a secantei: 4 şi 5 ; 3 şi 6.

Unghiuri externe de aceeaşi parte a secantei: 1 şi 8 ; 2 şi 7.

Teoremă
Două drepte paralele intersectate de o secantă formează:
❖ unghiuri alterne-interne congruente;
❖ unghiuri alterne-externe congruente;
❖ unghiuri corespondente congruente;
❖ unghiuri interne sau externe de aceeaşi parte a secantei suplementare.
Teoremă (criterii de paralelism)
Dacă două drepte intersectate de o secantă formează:
❖ fie unghiuri alterne-interne congruente;
❖ fie unghiuri alterne-externe congruente;
❖ fie unghiuri corespondente congruente;
❖ fie unghiuri interne sau externe de aceeaşi parte a secantei suplementare,
atunci cele două drepte sunt paralele.

Linia mijlocie în triunghi

Se numeşte linie mijlocie în triunghi segmentul determinat
de mijloacele a două laturi ale triunghiului.

Teorema liniei mijlocii

Într-un triunghi segmentul care uneşte mijloacele a două
laturi (linia mijlocie) este paralel cu cea de-a treia latură şi
are lungimea egală cu jumătate din lungimea acesteia.
MNBC şi MN=BC/2
7
Geometrie - clasa a VI-a

PERPENDICULARITATE - Schemă recapitulativă

Semidrepte perpendiculare
sunt două semidrepte cu aceeaşi
origine care formează un unghi drept.

Distanţa de la un punct la o dreaptă

este lungimea segmentului determinat de punct şi piciorul perpendicularei duse din acel punct pe dreaptă.

Mediatoarea unui segment

este dreapta perpendiculară pe segment în mijlocul său.

Proprietatea pe care o are orice punct de pe mediatoarea unui segment

Un punct este situat pe mediatoarea unui segment dacă şi numai dacă
acel punct este egal depărtat de capetele segmentului.

Concurenţa mediatoarelor unui triunghi

Mediatoarele unui triunghi sunt concurente într-un punct O care este centrul cercului circumscris
triunghiului.

Bisectoarea unui unghi

este semidreapta cu originea în vârful unghiului, situată în
interiorul lui, astfel încât cele două unghiuri formate de ea
cu laturile unghiului iniţial să fie congruente.

Proprietatea pe care o are orice punct de pe bisectoarea unui unghi

Un punct este situat pe bisectoarea unui unghi dacă şi numai dacă
acel punct este egal depărtat de laturile unghiului.
Concurenţa bisectoarelor unui triunghi
Bisectoarele unui triunghi sunt concurente într-un punct I care este centrul cercului înscris în triunghi.

8
Geometrie - clasa a VI-a

LINII IMPORTANTE ÎN TRIUNGHI

Definiţia Figura Denumirea punctului

de intersecţie

Mediana
G = centrul de greutate
Segmentul determinat de un
vârf şi mijlocul laturii opuse

Înălţimea

Segmentul determinat de un H = ortocentrul

vârf şi de piciorul
perpendicularei din acel vârf
pe latura opusă

Bisectoarea

Semidreapta cu originea în I = centrul cercului

vârful unghiului, care îl înscris
împarte în două unghiuri
congruente

Mediatoarea
O = centrul cercului
Dreapta perpendiculară pe circumscris
latură, în mijlocul ei

9
 TEST NR. 1

PARTEA I
9 pct. 1. a) Rezultatul calculului 75 - 32 =
4 2 3
b) Rezultatul calculului −  =
5 3 5
c) Ştiind că a=107+25-9; b=2.a+27 iar c=437 calculaţi a+b+c
9pct. 2. a) 8 m3 + 450 l + 1700 cm3 = ........ m3.
b) 2,5 ore = …….. minute
c) 3700 m = .....hm
9 pct. 3. a) Numerele naturale de forma 24 x divizibile cu 5 sunt ….
b) 20% din 20 este egal cu........
c) Câte numere până la 100 sunt scrise cu două cifre identice?
9 pct 4. a) Suma numerelor prime cuprinse intre 50 si 70 este …..
b) Numărul 15 are ca divizori proprii pe ….. şi …….
c) Cel mai mic multiplu comun al numerelor 72 ; 48 şi 64 este .........
9 pct 5 a) Trei surori au împreună 20 de ani. Câţi ani vor avea împreună peste 5 ani?
b) Numerele întregi cu proprietatea că  x  ≤ 1 , sunt ….
c) Care este zecimala de pe poziţia 2006 a fracţiei zecimale 14,2(375).
PARTEA II
9 pct. 1. a) Diferenţa a două numere naturale este 34. Suma dintre triplul primului număr
şi dublul celui de-al doilea este 187. Aflaţi numerele.
11
b) Ordonaţi crescător fracţiile: 2,6 ; ; 2,58.
5
c) Transformaţi în fracţie ordinară : 1,3(12).
9pct. 2. a) Efectuaţi: 2,06  5,4 – 8,6 =
b) Cât la sută reprezintă 45 din 30?
c) Un biciclist parcurge 63 Km în 3 ore. În cât timp va parcurge 105 Km mergând la
fel de repede?
4
9 pct. 3. Un călător parcurge un drum în 3 zile. În prima zi parcurge din drum, a doua zi
15
parcurge jumătate din distanţa rămasă şi încă 5 km, iar în a treia zi restul de 17 km.
a) Calculaţi lungimea drumului parcurs de călător.
b) Cât a parcurs în prima zi?
c) Cât a parcurs în cea de-a doua zi?

9 pct 4. a) Într-o curte sunt porumbei şi iepuri, în total 15 capete şi 42 de picioare.

Câţi porumbei şi câţi iepuri sunt?
b) Calculaţi volumul paralelipipedului dreptunghic cu L=12dm , l=100 cm si
h medie aritmetică intre lungime si lăţime .
c) Fie mulţimile A = 1;2;3;5, B = 0;2;4;6, C = 1;3;6;7;8 . Calculaţi (A  B )  C.
9 pct 5 Un bazin în formă de cub are latura de 120 cm
a) Volumul bazinului este …… m3.
b) Numărul maxim de litri care încap în bazin este ……
2 2 2 2
c ) Efectuaţi S = + + + ... + .
35 5 7 7 9 31  33

oficiu 10 pct
 TEST NR 5

PARTEA I
1
9 pct. 1. a) Rezultatul calculului 2 + 1,5 − 2 2 este……
2
b) 315: 274=
c) Numerele naturale intre care este cuprins 3,75 sunt.....
9pct. 2. a) Ultima cifra a numarului 8 67 este….
b) Cel mai mic multiplu comun al numerelor 25 ; 54 şi 63 este .........
67
c) A 638-a zecimală a numarului este….
6
5 4
9 pct. 3. a) Dintre numerele 1 si 1 mai mic este ….
13 11
b) Cel mai mare divizor comun al numerelor 36 şi 108 este egal cu ...
2
c) Jumătatea numărului 4 este …
5
9 pct 4. a) 36 % din 9250 m este……kl
3

b) 48 dg + 5 g + 0,6053 dag = ..... cg

c) 480 sec = … min
9 pct 5 a) 0,2 km + 70 hm + 950,3 dam = ..... hm
b) 8,56 dm3 + 41,5 hl + 15834 cm3 = ......... l
c ) 5,3 dm2 + 30cm2 + 361 mm2 = ......... cm2
PARTEA II
9 pct. 1. a) Aflaţi numerele de forma a67 b divizibile cu 12 .
1 1 1
b) Să se calculeze suma S= + + ..... +
12  13 13  14 99  100
c) Suma muchiilor unui cub este de 144 cm. Aflaţi volumul cubului .
9pct. 2. a) Suma a două numere este 84. Dacă împărţim unul dintre numere la celălalt,
se obţine câtul 3 şi restul 4. Aflaţi numerele.
b) Calculaţi volumul paralelipipedului dreptunghic cu L=18dm , l=200 cm si h medie
aritmetică intre lungime si lăţime .
13 18
c) Calculaţi media aritmetică a numerelor ; ;3,4 .
2 5
 7 14 2  3 7  2 3
 + +  : − 7  2 −1 
9 pct. 3.  15 45 9  31 11  3 4
=
  1  1
1 : 2   0,002 :  + 
  50  10 
9 pct 4. a) Aflaţi cel mai mic număr nat ural care împărţit la 36 ; 42 şi 48 dă
respectiv restu rile 32 ; 38 şi 44
b) Aflaţi 20% dintr-un număr, ştiind că 30% din el este 900.
c) Aflaţi aria pătratului cu perimetrul de 6,48 mm .

9 pct 5 a) Aflaţi aria dreptunghiului cu L=1,84 cm şi l= 0,1 mm.

5x + 3
b) Să se afle x  N pentru care fracţia N
2x + 5
c ) Calculaţi suma numerelor prime cuprinse între 40 şi 55 .

oficiu 10 pct