REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

„Evaluarea impactului turismului asupra economiei”

a) CUPRINS

Abrevieri folosite
Introducere
Stadiul cunoaşterii
Cap. 1. Contribuţii ale turismului la dezvoltarea economico-socială
1.1. Turismul – activitate economică
1.2. Avantaje şi limite ale dezvoltării turismului
1.3. Conţinutul şi semnificaţia impactului turismului asupra economiei
1.3.1. Efecte economice ale turismului
1.3.2. Impactul turismului asupra ocupării forţei de muncă
1.3.3. Impactul asupra mediului şi dezvoltarea durabilă a turismului
1.3.4. Aspecte socio-culturale
Cap. 2. Reflectarea în sistemul statistic a coordonatelor macroeconomice ale turismului
2.1 Consideraţii privind conceptele de bază folosite în turism
2.2. Turismul în statistica macroeconomică
2.2.1. Sistemul Conturilor Naţionale – element de referinţă în analiza
macroeconomică a turismului
2.2.2. Ramura “Hoteluri şi Restaurante”
2.3. Aspecte privind statistica activităţii turistice
2.4. Sistemul indicatorilor statistici în turism
2.4.1. Sistemul statisticilor de turism
2.4.2. Clasificări ale indicatorilor statistici din turism
2.4.3. Indicatori folosiţi în statistica turismului la nivel internaţional
2.5. Limite ale statisticilor existente în măsurarea turismului
Cap. 3. Sistemul conturilor satelit în turism – principalul instrument folosit în evaluarea
dimensiunii economice a turismului
3.1. Istoric şi evoluţie a CST
3.2. Versiunea CMR - OMT a CST
3.2.1. Aspecte metodologice
3.2.2. Analiza implementării CST la nivel european şi mondial
3.2.2.1. Cercetările în domeniu ale OMT şi Eurostat
3.2.2.2. Analiza situaţiei în câteva ţări
3.2.2.3. Comparaţii ale rezultatelor CST între diferite ţări
3.3 Versiunea WTTC/OE – conturi satelit simulate
3.3.1. Implicarea WTTC în domeniul CST
3.3.2. Aspecte metodologice
3.3.3. Rezultate la nivel mondial şi european
3.4. Analiza comparativă între versiunea CMR – OMT şi cea a WTTC/OE
Cap. 4. Instrumente de măsurare a impactului turismului în economie
4.1. Indicatori minimali (de bază) în evaluarea impactului economic
4.2. Utilizarea multiplicatorilor în turism
4.3. Analiza Intrări – Ieşiri
4.4. Modelul Echilibrului General Calculabil (EGC)
Cap. 5. Importanţa economică a turismului în România
5.1. Context macroeconomic – cadru de referinţă al evoluţiei turismului
5.2. Analiza principalelor coordonate ale turismului în România cu ajutorul
indicatorii statistici existenţi

1
 5.2.1. Indicatori ai cererii turistice
5.2.2. Indicatori ai ofertei
5.2.2.1. Indicatori economici
5.2.2.2. Indicatori ai forţei de muncă
5.2.3. Indicatori ai circulaţiei turistice
5.2.4. Analiza comparativă a celor două perspective – cerere şi ofertă. Indicii
privind prezenţa economiei subterane în turism
5.2.5. Cazarea privată – element de bază în turismul românesc
5.3. Contribuţia economică a turismului determinată prin folosirea sistemului conturilor
satelit
5.3.1. Versiunea CMR -OMT
5.3.2. Versiunea WTTC/OE
5.3.3. Comparaţii ale rezultatelor obţinute prin cele două versiuni
5.4. Contribuţia turismului la formarea PIB-ului conform Masterplanului pentru
dezvoltarea turismului naţional 2007-2026
Cap. 6. Modele de evaluare a impactului turismului în economia României
6.1. Modelul CHETUR – propunere de model de estimare a cheltuielilor turiştilor
străini în România
6.2. Evaluarea contribuţiei turismului la PIB folosind un sistem de “cote ale turismului”
6.3. Posibilităţi de aplicare a instrumentelor consacrate de măsurare a impactului
economic total al turismului în România
6.3.1. Multiplicatorul turistic
6.3.2. Analiza Intrări – Ieşiri
6.3.3. Modelul Echilibrului General Calculabil (EGC)
Contribuţii proprii
Concluzii finale
Bibliografie
Anexe

b) CUVINTE-CHEIE

Impact economic al turismului; statistică în turism; cheltuieli turistice; cazare privată; Contul
Satelit al Turismului (CST); multiplicatori în turism; analiza Intrări – Ieşiri; modelul Echilibrului
General Calculabil (EGC); contribuţia turismului la PIB; Produsul Intern Brut în Turism;
modelul CHETUR; sistem de cote ale turismului

c) SINTEZE ale părţilor principale ale tezei de doctorat

Teza de doctorat „Evaluarea impactului turismului asupra economiei” surprinde modul

în care turismul este evaluat la nivel macroeconomic folosind o serie de concepte, metodologii,
indicatori sau instrumente statistice consacrate şi/sau propuse de autor. Lucrarea este structurată
în şase capitole şi are la bază cele mai recente cercetări şi studii din teoria dar mai ales, practica
evaluării contribuţiei economice a turismului şi a impactului său asupra economiei. Ultimele
două capitole sunt consacrate exclusiv evaluării dimensiunilor economice şi a impactului pe care
îl are turismul în România.
Primul capitol face o analiză a modului în care turismul îşi aduce aportul la dezvoltarea
economico-socială. Sunt prezentate o serie de aspecte ce ţin de turism ca activitate economică
precum şi avantajele/beneficiile versus limitele dezvoltării turismului într-o destinaţie. Totodată
se explică în ce constă noţiunea de impact al turismului asupra economiei în relaţie cu efectele
economice ale turismului, acestea fiind clasificate în trei categorii: efecte directe, indirecte şi
induse.

2
 În cadrul efectelor economice ale turismului, un tratament separat a fost acordat efectelor
asupra Balanţei de Plăţi în relaţie cu încasările valutare generate. O analiză mai aprofundată a
influenţei turismului asupra Balanţei de Plăţi s-a făcut prin prezentarea contului de exploatare
turistică („contul turistic al Balanţei de Plăţi”) care ia în considerare toate tranzacţiile
internaţionale ce se datorează într-o anumită măsură turismului (nu numai cele strict legate de
tranzacţiile cu servicii turistice) cum ar fi plăţile pentru bunurile şi serviciile necesare
investiţiilor din turism, costuri cu managementul în industria turistică etc. Tot o categorie aparte
a constituit-o şi efectele turismului în relaţie cu ocuparea forţei de muncă ce presupune o
abordare complexă atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ. În acelaşi timp a fost
analizat şi impactul de mediu privit prin prisma atât a implicaţiilor negative cât şi a celor
pozitive. Nu în ultimul rând, au fost abordate unele aspecte de ordin cultural şi sociologic care
caracterizează turismul în relaţie cu populaţia locală.
Al doilea capitol este consacrat evidenţierii cadrului conceptual şi statistic al sectorului
turistic. Punctul de pornire l-a reprezentat clarificarea conceptelor specifice turismului: turism,
călătorii, vizitator, turist, excursionist, motivul vizitei şi cel mai important conceptul de mediu
obişnuit. Acesta din urmă constituie cheia înţelegerii şi delimitării turismului ca activitate
distinctă. În acest sens, experienţa unor ţări şi/sau cercetările realizate în domeniu au arătat că
terminologia folosită devine foarte importantă în evaluarea turismului ca activitate economică.
Dintr-o perspectivă statistică, pentru o analiză integrată a turismului în cadrul economiei
s-au prezentat unele elemente ale statisticii macroeconomice, în particular sistemul conturilor
naţionale precum şi elemente ale statisticii specifice turismului. Statistica de turism operează cu
o serie de indicatori specifici ce se constituie într-un sistem al indicatorilor statistici de turism. În
acest sens s-au evidenţiat o serie de clasificări ale acestor indicatori realizate de diferiţi autori,
precum şi o clasificare proprie întocmită de autor, ca rezultat al experienţei sale în domeniu. Sub
auspiciile OMT s-a materializat chiar un sistem al statisticilor în turism care vine să
standardizeze la nivel mondial toţi indicatorii din domeniu. Totuşi, mulţi dintre ei prezintă în
multe cazuri, reale dificultăţi de obţinere, iar pentru a fi disponibili este necesară o măsurare a
activităţii turistice.
Măsurarea activităţii turistice se face prin intermediul unor metode de înregistrare
specifice prin care se colectează datele ce fac referire la turism. Dintre metodele de măsurare a
activităţii turistice se evidenţiază ancheta la frontieră pentru turismul receptor, iar pentru turismul
intern şi emiţător, ancheta în gospodării. Totodată nu trebuie uitat faptul că statisticile clasice
sunt încă furnizate de unităţile de cazare, iar în cele mai multe cazuri de unităţile de cazare
colectivă. În acelaşi timp au fost prezentate şi anumite limite ale statisticilor de turism.
În cel de-al treilea capitol este prezentat în detaliu sistemul conturilor satelit în turism ce
se constituie ca un prim instrument de evaluare a impactului turismului asupra economiei. Pentru
început s-a făcut o trecere în revistă a principalelor momente care au marcat istoria CST sub
auspiciile principalelor organizaţii internaţionale: Organizaţia Mondială a Turismului (OMT),
Oficiul de Statistică al Uniunii Europene (EUROSTAT), Organizaţia pentru Cooperare şi
Dezvoltare Economică (OECD), Consiliul Mondial al Turismului şi Călătoriilor (WTTC), sau a
unor ţări care au sprijinit acest proces, dintre care se impun a fi menţionate Canada şi Franţa.
Din punct de vedere teoretico-metodologic, la nivel mondial, în domeniul conturilor
satelit în turism s-au impus două versiuni (abordări): versiunea Cadrului Metodologic
Recomandat (CMR) – abordarea comună a OMT, OCDE, Eurostat şi Diviziei de Statistică a
ONU şi versiunea Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor (WTTC), ambele versiuni
fiind prezentate atât separat cât şi printr-o analiză comparativă. Prezentarea fiecărei versiuni s-a
făcut prin analiza principalelor aspecte conceptuale şi a metodologiei aferente precum şi prin
analiza rezultatelor obţinute de diverse ţări. Este de menţionat şi faptul că autorul a întreprins o
analiză a situaţiei implementării CST la nivelul ţărilor membre ale Comisiei Europene de
Turism. Totodată, s-a realizat o caracterizare a modului în care CST este implementat în anumite
ţări cum ar fi Franţa, Spania, Canada, Australia, Noua Zeelandă şi SUA.

3
 Capitolul patru prezintă o serie de instrumente consacrate de măsurare a impactului
turismului în economie: multiplicatorii, analiza Intrări – Ieşiri şi modelul EGC. Ca alternativă
pentru ţările sau regiunile care nu dispun de resurse financiare şi umane, pentru determinarea
impactului turismului în economie se pot folosi o serie de indicatori minimali, calculaţi cu
ajutorul informaţiilor deja existente care se regăsesc de regulă, în contabilitatea naţională a
fiecărei ţări. O amplă prezentare şi exemplificare a modului de calcul al acestora a fost de
asemenea inclusă în lucrare.
În ceea ce priveşte multiplicatorii, s-au analizat tipurile de multiplicatori (multiplicatorul
vânzărilor, al veniturilor, al locurilor de muncă, al producţiei, al veniturilor guvernamentale) şi
modalităţile lor de determinare (formulele de calcul). În acelaşi timp s-au prezentat cu titlu de
exemplu diferite valori ale multiplicatorilor obţinuţi din diverse studii sau de diverşi autori.
La nivel internaţional, studiile care abordează impactul economic al turismului includ, în
general, analiza Intrări–Ieşiri renumită pentru evidenţierea legăturilor dintre sectoarele
economice şi a efectelor acestor legături. Şi în acest caz, pe lângă aspectele teoretice ale analizei
Intrări - Ieşiri, s-au exemplificat rezultatele obţinute prin aplicarea acesteia la nivelul unei
destinaţii renumite.
Prin excelenţă un model econometric, modelul EGC constituie ultima inovaţie în
domeniul impactului economic al turismului. Avantajul major al acestui model constă în faptul
că poate simula şi impactul diferitelor schimbări politice asupra turismului, permiţând o mai
mare flexibilitate decât analiza Intrări – Ieşiri. S-a prezentat o largă paletă de domenii în care este
analizat impactul turismului prin acest model – globalizare, aderare la UE sau ca urmare a
efectelor atentatelor de la 11 septembrie în SUA.
Cel de-al cincilea capitol oferă repere economice ale dimensiunilor turismului ca sector
de activitate în România. Punctul de început este reprezentat de analiza cadrului macroeconomic
ca element de referinţă pentru evoluţia turismului. Aceasta s-a făcut prin intermediul unor
indicatori macroeconomici relevanţi: rata de creştere economică (creşterea reală a PIB-ului), rata
inflaţiei, cursul de schimb valutar, rata şomajului sau câştigul salarial. A urmat apoi o analiză
concentrată strict pe indicatorii statistici care caracterizează turismul în România, atât din
perspectiva cererii cât şi din cea a ofertei.
Din perspectiva cererii, analiza se concentrează pe indicatorul sugestiv reprezentat de
participarea la vacanţe în România, alături de indicatori ai tendinţei medii cum ar fi numărul
mediu de călătorii pe turist, numărul mediu de înnoptări pe turist, cheltuielile medii pe turist,
cheltuielile medii pe călătorie etc. În ceea ce priveşte oferta, analiza a avut în vedere indicatori ca
valoarea adăugată în ramura Hoteluri şi Restaurante, încasările şi cheltuielile din turismul
internaţional oferite de balanţa de plăţi, populaţia ocupată în ramura Hoteluri şi Restaurante,
sosiri şi înnoptări ale turiştilor în unităţile de cazare. Unele indicii ale prezenţei economiei
subterane în turism au fost evidenţiate prin compararea indicatorilor din perspectiva cererii cu cei
din perspectiva ofertei. O caracteristică importantă a turismului românesc o reprezintă prezenţa
unei importante componente de cazare privată atât în turismul intern cât şi în turismul receptor.
Importanţa economică a turismului în România mai este evidenţiată şi prin prezentarea
contribuţiei turismului la PIB prin folosirea sistemului conturilor satelit atât în versiunea CMR-
OMT cât şi cea a WTTC/OE. Prima a fost rezultatul unui studiu efectuat de Institutul Naţional de
Cercetare-Dezvoltare în Turism în anul 2004, iar cea de-a doua s-a concretizat în cadrul
elaborării raportului de ţară de către specialiştii WTTC/OE în martie 2006. În acest sens, au fost
prezentate metodologiile folosite şi rezultatele obţinute atât separat cât şi în cadrul unei analize
comparative.
În capitolul şase sunt evidenţiate modelele de evaluare a impactului turismului asupra
economiei României. Acestea sunt reprezentate atât de aplicaţii ale unor instrumente consacrate
(multiplicatori, analiza Intrări – ieşiri, modelul Echilibrului General Calculabil – EGC) cât şi de
unele modele proprii concepute de autor – modelul CHETUR şi determinarea contribuţiei la PIB
folosind un sistem de cote ale turismului.
Trebuie menţionat că aplicarea instrumentelor consacrate (multiplicatori, analiza Intrări –

4
ieşiri, modelul EGC) constituie de fapt, unele experimente ale evaluării impactului economic al
turismului ce trebuie interpretate cu o anumită rezervă în contextul lipsei oricăror preocupări de
acest gen în literatura de specialitate turistică din România. Astfel, s-au calculat multiplicatori de
tip rată (ai cheltuielilor turistice, ai PIB-ului şi ai ocupării în turism), iar aplicarea analizei Intrări
–Ieşiri a permis calcularea pentru România a valorii adăugate directe şi indirecte, a producţiei
totale şi a multiplicatorilor producţiei. Totodată, au fost evidenţiate şi unele puncte de plecare
pentru aplicarea modelului EGC prin folosirea unui Tabel Intrări-Ieşiri pentru România din anul
2005.
Modelul CHETUR a constituit un instrument propriu de evaluare a turismului receptor al
României din perspectivă monetară. Realizarea acestui model răspunde nevoii de a avea
informaţii suplimentare în domeniu, datele oferite de Banca Naţională prin postul Călătorii fiind
singura sursă de date disponibilă în prezent pentru România. În aceeaşi manieră şi modelul
propus de calculare a contribuţiei turismului la PIB care se bazează pe un sistem de cote ale
turismului, are ca principal avantaj, relativa uşurinţa în folosire, prin utilizarea exclusivă a
datelor existente oferite de Institutul Naţional de Statistică prin tabelul Intrări-Ieşiri.

d) CV al doctorandului

1. Nume şi prenume: FRENŢ Cristi

2. Data şi locul naşterii: 07.05.1980, Petroşani, jud. Hunedoara
3. Cetăţenie: română
4. Starea civilă: necăsătorit
5. E-mail: cristi_frent@incdt.ro
6. Studii:
Universitatea (de la - la) Titlul sau diploma obţinută
Academia de Studii Economice, Bucureşti – Economist (diplomă)
Facultatea de Comerţ, specializarea Turism
Servicii
septembrie 1998- septembrie 2002
Universitatea Politehnică din Bucureşti - Centru Diplomă de masterat, specializarea
pentru pregătirea Resurselor Umane Management de proiect
septembrie 2003 - Iulie 2004
Academia de Studii Economice Bucureşti, Doctorand, domeniul de doctorat Economia
Facultatea de Comerţ, catedra de Turism Servicii, comerţului şi a serviciilor
noiembrie 2004 – prezent
7. Alte cursuri:
• Organizaţia Mondială a Turismului (UNWTO), stagiu de practică - UNWTO Practicum,
24 Mai – 6 Iunie 2008, Andorra - Madrid
8. Titluri ştiinţifice: Doctorand, cercetător ştiinţific gradul III
9. Experienţa profesională:
De la - la Locul Instituţia Funcţia Descrierea
Iunie 1999, Sinaia Hotel Montana Stagiu de Diferite operaţiuni ce ţin de
iunie 2000 practică activităţile hoteliere
Mai 2001 Bucureşti Hotel Sofitel Stagiu de Funcţia de concierge
practică
Octombrie Bucureşti Institutul Naţional Cercetător Participare la realizarea
2002 - de Cercetare – ştiinţific şi/sau coordonarea unor
prezent Dezvoltare în studii în domeniul
Turism (INCDT) turismului.
10. Locul de muncă actual şi funcţia: Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Turism –
cercetător ştiinţific gradul III

5
 11. Membru al asociaţiilor profesionale:
• Membru al Asociaţiei Internaţionale a Experţilor Ştiinţifici în Turism (AIEST), St. Gallen,
Elvetia, 2007 – prezent
• Membru al reţelei TourMIS (în calitate de “data inputer”) în cadrul sistemului informaţional
de statistici de turism – TourMIS, Viena, 2006 - prezent
• Membru al Market Intelligence Group din cadrul Comisiei Europene de Turism (European
Travel Commission, 2006 - prezent
12. Limbi străine:
(5-excelent, 1 – cunoştinţe de bază)
Limba Citit Vorbit Scris
Engleză 4 4 4
Franceză 4 3 3
Germana 2 1 1
13. Alte competenţe: operare PC, atestat analist programator
14. Specializări şi calificări (principale):
• Analize statistice
• Studii de fundamentare a strategiilor de dezvoltare şi a master-planurilor de dezvoltare a
turismului
• Studii de valorificare a potenţialului turistic
• Management de proiect
• Studii de fezabilitate
15. Experienţa acumulată (inclusiv experienta managerială) în programe/proiecte
naţionale:
Programul/Proiectul Funcţia Perioada: de la
…până la
INFOSOC / Adaptarea sistemului informaţional din turism la autor martie 2003-
cerinţele integrării europene – Contul Satelit al Turismului aprilie 2004
AGRAL / Crearea unei oferte agroturistice româneşti competitive coautor martie 2003 –
pe piaţa internă şi internaţională prin dezvoltarea serviciilor turistice aprilie 2003
şi de agrement specific condiţiilor naturale ale spaţiului rural şi
zonelor etnografice - Servicii în turismul rural şi agroturism
RELANSIN / Studiu de fezabilitate privind dezvoltarea turismului coordonator octombrie 2003
în zona superioară a Văii Jiului - martie 2004
Studiu comandat de Autoritatea Naţională pentru Turism / Program coautor Iulie 2004 –
de cercetare de piaţă pentru cuantificarea operativă a cererii şi a septembrie
rezultatelor economice din activităţile turistice din România 2004
Program Nucleu / Cuantificarea economică şi socială a activităţilor autor ianuarie 2004-
din turism – Piaţa forţei de muncă – Necesar şi ofertă noiembrie 2004
Program Nucleu / Strategia de dezvoltare a turismului în ariile coautor martie 2005 -
protejate. Faza I - Planul strategic naţional de dezvoltare a mai 2005
ecoturismului în ariile protejate - Cadrul general
Programul Ceres / Model de dezvoltare turistică a zonei miniere coautor aprilie 2005 -
Zlatna – Bucium – Roşia Montană – Baia de Arieş în perspectiva iunie 2005
dezvoltării durabile
Studiu comandat de Autoritatea Naţională pentru Turism/ Studiu coautor mai 2005 –
privind fundamentarea strategiei de dezvoltare a turismului în decembrie
România după aderarea la Uniunea Europeană 2005
Studiu comandat de Autoritatea Naţională pentru Turism / Studiu de autor august 2005 –
fezabilitate privind introducerea Contului Satelit al Turismului in decembrie
România 2005
Programul USAID / Studiu socio-economic de evaluare a coautor februarie 2006

6
impactului eroziunii costiere a Mării Negre asupra turismului şi a – iunie 2006
oportunităţilor [de dezvoltare a turismului] create prin combaterea
eroziunii
Programul Nucleu / Elemente strategice pentru dezvoltarea coautor ianuarie 2006 –
turismului in municipiul Bucureşti, Faza I - Cadrul general de august 2006
dezvoltare a turismului urban si experienţa internaţională
Studiu terţi / Studiu de fundamentare privind reatestarea oraşului coordonator Iulie 2007 –
Sinaia ca staţiune de interes naţional septembrie
2007
Studiu comandat de Autoritatea Naţională pentru Turism / Strategia coautor iulie 2006 –
turismului balnear în România decembrie
2006
Programul Nucleu / Dimensiuni şi modele pentru (re)organizarea şi coautor ianuarie 2007 –
modernizarea staţiunilor turistice, reabilitarea fondului construit din mai 2007
reţeaua turistică naţională la nivelul standardelor europene, Faza II –
Norme, standarde, repere privind amenajarea turistică în spaţiul
european
Programul Nucleu / Sistem de identificare şi prevenire a declinului autor ianuarie 2007 –
destinaţiilor turistice, Faza I – Consideraţii teoretice privind declinul iunie 2007
destinaţiilor turistice
Programul Nucleu / Sistem de identificare şi prevenire a declinului autor iunie-noiembrie
destinaţiilor turistice, Faza a II-a – Posibilităţi de aplicare în practică 2007
a sistemului de prevenire a declinului destinaţilor turistice
Programul CNCSIS / Cercetarea impactului diferentelor culturale coautor octombrie 2006
asupra eticii afacerilor si comportamentului turistic în România – octombrie
2007
Programul PNCDI II Parteneriate in domeniile prioritare - Modele autor ianuarie 2008 –
de evaluare economică sectorială a turismului în Romania, Faza I - iunie 2008
Instrumente statistice de evaluare a importanţei economice a
turismului
Studiu comandat de Autoritatea Naţională pentru Turism / coautor mai 2008 –
Masterplan în turism pentru Valea Prahovei septembrie
2008
Programul Nucleu / Sistem de identificare şi prevenire a declinului autor ianuarie 2008 –
destinaţiilor turistice, Faza a III-a – Prevenirea declinului unei septembrie
destinaţii turistice din România 2008

Experienţa internaţională:
 Participare la workshop-ului internaţional <<Workshop on tourism statistics and the
elaboration of a tourism satellite account>>, organizat de Organizaţia Mondială a
Turismului şi Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Bucureşti,
noiembrie 2003
 Colaborare cu experţii Oxford Economic Forecasting în culegerea datelor statistice
necesare elaborării Contului Satelit pentru România, iunie – decembrie 2005
 Contribuţie cu un studiu de caz < Romanian domestic tourism forecast> la manualul
„Handbook on tourism forecasting methodologies” realizat pentru Organizaţia Mondială
a Turismului şi Comisia Europeană pentru Turism (European Travel Commission),
Noiembrie 2005
 Participare la conferinţa internaţională ENTER 2006 – IFITT’s Global Travel and
Tourism Technology and eBusiness Forum, 18-20 ianuarie 2006, Lausanne, Elveţia

7
  Colaborare cu experţi americani de la CHF prin oferirea unor documentaţii în procesul
de elaborare a strategiei de dezvoltare a turismului, octombrie 2005 – martie 2006
 Participare cu o lucrare la conferinţa 8th International Forum on Tourism Statistics,
Caceres, Spania, 14-16 noiembrie 2006
 Colaborare cu experţi internaţionali (din Marea Britanie şi Irlanda) în oferirea de
informaţii şi statistici pentru elaborarea Masterplanului pentru Dezvoltarea Turismului
Naţional 2007 – 2026, ianuarie – iunie 2007
 Participare cu prezentarea intitulată Coastal Tourism – essential component of Romanian
tourism în cadrul conferinţei proiectului PlanCoast – Spatial Planning in Coastal Areas (proiect
internaţional finanţat de Uniunea Europeană), Eforie Nord, România, mai 2007
 Contribuţii (prin exprimarea diferitelor comentarii) la procesul de actualizare a
Recomandărilor Internaţionale privind Statisticile de Turism (IRTS) şi a documentului “Contul
Satelit al Turismului – Cadru Metodologic Recomandat”, elaborate de Organizaţia Mondială a
Turismului, iunie 2007, ianuarie 2008
 Participare la workshop-ul European Cities Marketing and European Travel Commission
TOURMIS workshop, Viena, septembrie, 2007
 Întocmirea documentaţiei de participare a României în cadrul Proiectului OMT UNWTO
– Capacity Building Programme on Tourism Statistics 2008-2009, în urma căreia România a
fost selectată ca ţără participantă în cadrul programului, octombrie – noiembrie 2007
 Participare în cadrul workshopului programului OMT UNWTO – Capacity Building
Programme on Tourism Statistics 2008-2009, Viena, Aprilie 2008
 Participare la congresul 58th AIEST Congress - Real Estate Management in Tourism,
Whistler, Canada, septembrie 2008, unde am prezentat comunicarea The economic
importance of vacation homes from the Tourism Satellite Account (TSA) perspective
 Participare în cadrul workshopului „ Workshop in the frame of the Eurostat Project on
Tourism Satellite Accounts, Praga, septembrie, 2008
16. Alte menţiuni:
 La competiţia din iunie 2007 în cadrul competiţiei PNCDI II – Parteneriate în domeniile
prioritare, am câştigat în calitate de director de proiect, finanţarea proiectului <<
Modele de evaluare economică sectorială a turismului în România>>
 În cadrul licitaţiei organizată de Ministerul pentru IMM-uri, Comerţ, Turism şi Profesii
Liberale, august 2008, mi-a fost atribuită elaborarea studiului „Pregătirea Contului
Satelit al Turismului în România”, studiu ce va fi finalizat în decembrie 2008
 Începând cu anul 2006 am făcut parte din diferite comitete de lucru ce vizau colaborarea
pe probleme de statistică a turismului între Autoritatea Naţională pentru turism şi
Institutul Naţional de Statistică