Tzingara Samurcas PDF

Tr- F g
.
o cY.1 44 r
Pi=
r4
IA a
ra77
*IP
N
.1. 4. .1, I
-
ar_.
-
*us.,
eC,
' ,7
N 4
4cc,
'1
ALEXANDRU
TZIGARA-SAMURCA*
MIA VIETH UNUI
OCTOGENAR
Vol. 2
eJITII
VITRUVlu
www.dacoromanica.ro
LUPTA VIETII
UNUI 0 CTOGENAR
1937-1941
MEMORII
www.dacoromanica.ro
Editura Vitruviu,
Fondator Mircea Ciobanu
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

TZIGARA-SAMURCAS, ALEXANDRU
Lupta vietii unui octogenar / Alexandru Tzigara-Samurcas;
ed. ingrij., stud. introd. Si cronologie de C. D. Zeletin. - Bucuresti:
Vitruviu, 2007- Vol. 1
ISBN 978-973-8069-30-5
Vol. 2: 1937-1941. - 2008. - Index. - ISBN 978-973-8069-39-8
1. Zeletin, C. D. (ed. ; pref.)
821.135.1-94
Lucrarea a aparut cu sprijinul

Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica
Editor: IOANA CALINA MARCU

Redactor: MARIA GRACIOV
Tehnoredactare computerizata: DRAGOS LESPEZEANU
Grafica: V. M. CONSTANTINESCU
© Editura VITRUVIU
Coperta 1: Al. Tzigara-Samurcas, Roma, 1914

Coperta 4: Al. Tzigara-Samurcas, Gravura de Ana Berza
ISBN: 978-973-8069-30-5
978-973-8069-39-8
www.dacoromanica.ro
ALEXANDRU
TZIGARA-SAMURCAS
MEMORII
LUPTA VIE TII

UNUI OCTOGENAR
1937-1941
Editie ingrijita, studiu introductiv

si cronologie de
C. D. ZELETIN
Editura VITRUVIU
Bucure§ti, 2008
www.dacoromanica.ro
PERSONALITATEA LUI
ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAS
Alexandru Tzigara-Samurcas (1872-1952), creatorul

muzeografiei stiintifice romanesti, figura de prim rang a
culturii noastre, a fost carturarul care a luptat fart ostenire
sä impund si sa apere tezaurul artei nationale romanesti
de once intruziune si de toate atentatele, dintre care cel
mai primejdios el 1-a considerat a fi subevaluarea. Intreaga
existenta a marelui invatat a fost o replica data celor ce
nesocoteau arta poporului nostru on o expediau in dome-
niul factice al artizanatului. Asa se face ca, la o considerare
de ansamblu, opera scrisa a lui Alexandru Tzigara-
Samurcas apare ca desfasurandu-se sub semnul polemicii,
astfel ca ea nu cunoaste lancezirea fastidioasa si descrip-
tivismul sec, fie el si savant. Replica, mai mult decat aser-
tiunea, a fost arma lui preferata. Ea asigura vivacitatea si
prospetimea scrierilor sale, chiar daca acestea sunt legate
de imprejurari revolute, carora, daca le extragem semni-
ficatia intro cele ale artei, nu mai prezinta astazi interesul
de odinioara. El si-a pus intreaga vigoare si tot geniul in
ctitorie si in lupta, si nu intamplator avea sa-si intituleze
memoriile, scrise in anii deplinei senectuti, Lupta vigil
unui octogenar... Vocatia lui era, oricum ai privi-o,
www.dacoromanica.ro 5
socratica, dominata" de interesul impactului pe care-1 are
cuvantul asupra starii de lucruri, in scopul inalt al urnirii
for $i al progresiunii spre bine. Scrisul i-a fost un acceso-
riu al oralitatii $i nu invers; un accesoriu convenabil, de
care nu se putea dispensa, intrucat era avantajul major pe
care i-1 oferea gradul de civilizatie in care i-a fost dat sa
traiasca. Asceza intru ideea propa$irii artei nationale,
eminamente taraneasca on me$tqugareasca, nu este re-
ductibila la tirania unui anume gust artistic, ci reprezinta
pentru el o modalitate de a integra arta nationala roma-
neasca, expresie a psihologiei $i inzestrarii unui neam, a
inaltei train spirituale de care era dernn prin insu$irile lui
morale $i artistice, filtrate de o milenara istorie zbuciu-
maid. Opera lui, vasta $i tumultuoasa, nu ramane un epi-
fenomen cultural, ci una din structurile de baza ale fauririi
civilizatiei romane$ti moderne, de dupd dobandirea nea-
tarnarii tarii, care nu se putea dispensa de cea mai vie $i
mai expresiva manifestare a spiritualitatii ob$te$ti, arta
nationala; in acest sens, el este una dintre personalitatile
insemnate ale fauririi Romaniei moderne din prima ju-
matate a secolului trecut. Mesianismul lui i$i gase$te co-
respondent in iluminismul reprezentantilor Scolii Arde-
lene; a$a cum ace$tia vedeau in demonstrarea continuitatii
etnice $i a latinitatii limbii noastre un argument de salvare
nationala, Alexandru Tzigara-Samurca$ gasea in culti-
varea artei populare careia ii placea sa-i spuna na-
tionala descoperirea sensului de existenta a neamului
nostru, arta taranului roman comprimand in ea matricile
psihologice care, in curgerea veacurilor, nu $i-au gasit
nicio alts putinta de vadire. Cunoa$terea acelor insu$iri
ale poporului ce sunt concretizate in diferitele forme ale
artei sale ofera posibilitatea reconstituirii unei istorii in
spirit, a plasarii intr-un punct al universului etnic unde se
intersecteaza $i din care pot fi vazute deopotriva trecutul
6 www.dacoromanica.ro
0 viitorul. Trairea in aceasta altitudine i-a oferit lui
Alexandru Tzigara-Samurca deopotriva vederile largi,
curajul opiniei, tenacitatea §i placerea sentintei. In alts
situatie, el ar fi ramas un excelent critic, istoric on
comparatist §i atat, beneficiind cel mult de stralucirea
analizei §i de zambetul sigur al unei calauze in labirint...
Numai afiandu-se aici a putut sa sustina cauze fundamen-
tale, cum ar fi curgerea continua a motivelor ceramicii
eneolitice /Ana la altita iei romane0i, pe o intindere,
apdar, de aproximativ cinci milenii. Multe din intuitiile
lui stau sali afle confirmare abia in zilele noastre:
...cercetari [...] vor dovedi, cu siguranta [...] ca arta
veche greaca e dependinte de cea timed" (Muzeografia
romeineasca, p. 226), afirmatie confirmata de posteritate
§i pe care pot sa o sustina, de pilda, cercetatorii tezaurului
datand din sec. XIV 1.Hr., descoperit la Hinova, Tanga
Drobeta-Turnu Severin, in vara anului 1980... Dupd cum
fabulosul colier de elemente romboidale din aur, al
aceleia0 comori, ce demonstreaza fara putinta de tagada
trecerea, timp de peste 3 000 de ani, a motivului prin
stalpii pridvoarelor pana la Coloana Infinitului a lui
Brancu0, vine sa intareasca credinta lui Alexandra
Tzigara-Samurca ca arta taraneasca s-a perpetuat, cu
prefaceri care nu privesc in niciun caz esenta ei, intacta
prin secole, icoana mai elocventa decat limba a statorniciei
romane0i. Ca documentare a vechimii §i neintreruptei
continuitati a populatiei va scrie la batranetel arta
prezinta incontestate avantagii fats de puterea, oricat de
convingatoare, a limbii, insa nu numai ca valoare docu-
mentary a originii neamului, dar mai ales ca oglinda a
insu0rilor suflete0i ale poporului, arta are vadita
1. Al. Tzigara-Samurca5, Supraviejuiri artistice din vremea

dacilor, 1944, p. 391. Cf. volumul de fats.
superioritate fata de limba ce vorbim. Obiectele au, fata
de cuvinte, marele avantaj al evidentei necontestatei for
vechimi, faurirea obiectului precedand cu mult
denumirea lui." Evident, nu ne putem indoi de justetea
ideii, am adauga numai ca obiectul, ca obiect de arta, s-a
format, totu§i, intr-o fratietate cu limba §i cu ansamblul
feluritelor posibilitati ale omului de a da chip artei.
Numai dupa ce au aparut obiectele de arta §i limba, se
pune intrebarea care dintre ele cloud este, pe parcursul
secolelor, mai fidela conservarii insu§irilor care le-au
creat. Raspunsul it da tot el, in acela§i loc: ...daca
puterea romans [...] a reu§it sa inlocuiased idiomul local
al dacilor prin limba neolatina ce o vorbim, aceasta n-a
avut nicio inraurire asupra sentimentului artistic al
autohtonilor, mult mai dezvoltat decat al cuceritorilor".
Ca sa ajunga la inaltul concept de Muzeu, de care era
patruns, entitate vie, deopotriva de conservare, de
intretinere a gustului artistic just, de educatie §i chiar de
primenire, Alexandru Tzigara-Samurca§ a trebuit sa fie
nu numai un carturar foarte instruit, calatorit, elocvent,
cu gustul coborarii in arena, cu un ascutit simt al vietii de
relatie §i in general practice, rezistent loviturilor pe care
avea sa le primeasca §i sa le §i dea, ci §i ganditorul care sa
vada in arta largul respiro al esentei unei natiuni, §i nu o
sums de obiecte §i stari ale exterioritatii ei. Este
surprinzatoare largimea de vederi §i prospetimea prin
care el percepe arta ca parte a structurii etnice in care
poate fi regasit intregul. Fara sa teoretizeze, aceasta idee
se simte in intreaga lui opera de muzeolog §i muzeograf.
Ea ii ordoneaza in secret faptele, ii intare§te moralul, it
justified mai mult in forul interior §i poate mai putin in
fata societatii, deoarece, deli amestecat lumii, el se plasa
totdeauna deasupra ei, printr-o secrets con§tiinta a
misiunii pe care trebuia mai mult s-o impund decat s-o
obtind ...Cand vede in hord traducerea dinamica" a
spiralei din olaria neolitica trecuta deopotriva si pe latul
chimir al ciobanilor, nu face atat opera de comparatie
sau de istorie a circulatiei motivelor artistice, cat de
cuprindere, printr-o superioard sinestezie, a uluitoarei
evolutii a artei stramosilor nostri de la frumosul natural
la frumosul estetic, de la concretetea reproducerii dupd
nature la abstractia motivului fard alts semnificatie decat
frumusetea insasi, de cuprindere a transgresiunii reci-
proce a artelor, prin care ele se potenteaza reciproc, iii
imprumuta substanta, asigurand unitatea exprimarii prin
arta a sufletului unui neam. Incredintarea ca stramosii
nostri au respirat Inca din epoca civilizatiei arhaice aerul
pur al unui climat artistic superior, ca civilizatia for poate
fi privita, in totalitatea manifestarilor ei, ca o structure
artistica omogend care s-a transmis 'ana la noi intr-un
climat artistic atat de bogat si cu atata parfum de
clasicitate"2, i-a conferit energia trebuitoare de a ctitori
Muzeul artei romanesti si de a fundamenta, la noi, mu-
zeografia ca stiinta, elemente dictate necesar de evolutia
multimilenard a artei locuitorilor tarii noastre. El este
convins ca romanii se remarca printr-un instinct artistic
deosebit"3, manifestat in neintrecutele produse ale gos-
podariei taranesti, Si ca, oranduite in muzee organizate
dupd exigentele stiintei moderne ti interesul educatiei
nationale, ,,... monumentele de arty [...] ar da cea mai
splendida si vorbitoare dovada a superioritatii neamului
romanesc"4. Rolul acestei piaci turnante, punct de sosire
2. Al. Tzigara-Samurcas, Covorul oltenesc, Bucuresti, Editura

Scrisul Romanesc, 1942, p,12.
3. Al. Tzigara-Samurcas, Reforma invaTamantului artistic",
in Convorbiri literare, LVI, 1924, iunie, pp. 467-474.
4. Al. Tzigara-Samurcas, Arcul de Triumf si Muzeul nostru
National", in Convorbiri literare, LV1, 1924, septembrie, pp. 719-720.
§i punct de plecare, avea sä-1 joace Muzeul, cuvant pe care
Alexandra Tzigara-Samurca 1-a scris intreaga viata cu
majuscule... Fervoarea pe care avea s-o cunoasca lupta lui
pentru a impune un alt statut artei tarane§ti, i in general
nationale, preocupare a intregii sale vieti, 4i tragea energia
nu numai dintr-o dispozitie temperamentala, din vasta
culture artistica, filologica, istorice i arheologica, ci i din
conOinta unei ascendente demne i importante, stramNii
lui slujind cauza tarii in felurite chipuri.
Dinspre tats, unul din ace§ti stramo§i era Apostol
Tzigara, traducatorul Cronografului lui Dorotei5, iar
fratele lui Apostol, protospatarul Zotu Tzigara, ginerele
lui Petru $chiopul, domn al Moldovei in trei randuri, a
fost unul dintre demnitarii cultivati ai secolului al XVI-
lea6. Aroman din Ianina, Zotu Tzigara avea sa se stings
5. Cronograful lui Dorotei, scris din porunca lui Petru Vocla,
cu cheltuiala spatarului Zotu Tzigara". Manuscrisul, aflat la
Muzeul Hohenzollern din Sigmaringen, este ilustrat cu portretul lui
Zotu Tzigara, gravat de Antonio Bosio.
6. ...ci avea [domnitorul Petru .Fchiopul, n.n.] in Curtea lui un
tanar minunat, anume Zotu, frumos la chip, subtire la trup, la vorba
indemanatec 5i dulce, cuminte $i cinstit, fecior in viata lui, credincios
la lucrurile stapanirii, pentru ca de multe on 1-a pus la incercare, dar
niciodata nu 1-a gasit la ceva catu5i de putin viclean. $i era din Ianina,
din parinti de neam bun 5i de isprava de acolo, 5i era dupa tats Tzigara
5i dupd mama Aspara, nobili 5i unul 5i altul, 5i, pentru ca era intelept
5i de folos la toate 5i pentru ca. 5tia carte turceasca 5i greceasca, 1-a
oranduit spatar 5i dupa aceea vistier 5i i-a dat 5i pe fata lui cea prea
inteleapta 5i prea cuminte de sotie, 5i a cununat-o, 5i au facut nunta
5i veselie [...] $i era numele ei Maria ..." Apud N. Iorga, Documente
grece4.ti privitoare la istoria romcinilor. Partea I, 1320-1716, Bucu-
re5ti, Socec, 1915, pp. 85-86. Vezi 5i Nicolae Iorga, Foaia de zestre
a unei domnite moldovene din 158741 exilul venetian al familiei sale,
in Memoriile Sectiunii istorice a Academiei Romcine, VI, 1926, 10.
Vezi, de asemenea, Nicolae Iorga, Neamul lui Petru ,5'chiopul 4.i
vechi documente de limbo mai noun, in Memoriile Sectiunii istorice
a Academiei Romcine, XVIII, 1937, 14; precum $i Marcu Beza,
din viata in 1599 la Venetia, unde traia in exil cu sotia sa,
Doamna Maria, 5i fetele ... Dinspre mama, multi dintre
Samurca5i au jucat un rol pozitiv in istoria politica 5i
culturala a Principatelor Romane. Astfel, postelnicul
Constantin Samurca5, fratele strabunicului sau, a fost,
dupd expresia lui A. Otetea, unul dintre patronii lui
Tudor", mai exact, cel care a remarcat cel dintai valoarea
lui Tudor Vladimirescu 5i 1-a impus atentiei puterilor
straine care sprijineau eliberarea tarilor romane de sub
jugul otoman. In timpul Razboiului ruso-turc din 1806-
1812, Constantin Samurca5 a organizat un corp de peste
3 000 de panduri; din randul acestora el 1-a ales 5i 1-a
cultivat pe slugerul Tudor Vladimirescu. Caimacam al
Craiovei, Constantin Samurca5 era la Bucure5ti vornic;
date find puterile pe care i le conferea functia, el a fost,
in secret, unul dintre organizatorii politici ai Revolutiei
lui Tudor 5i tot el 1-a apropiat de Eterie, in speranta
dezamagita ulterior a unei vaste actiuni comune7.
Nepot de frate al lui Constantin 5i bunic al lui Alexandru
Tzigara-Samurca5,Alecu L. Samurca5 a publicat laAtena,
in limba franceza, o gramatica greceasca. Dupa ce fusese
clucer, serdar 5i postelnic, a murit cajudecator in Bucure5ti,
in anul 1870. Fiul acestuia, loan Al. Samurca5, a urmat studii
juridice in Germania 5i Belgia, unde 5i-a luat licenta;
secretar al Agentiei romane din Berlin, a fost prieten cu
Mihai Eminescu, secretar particular la aceea5i agentie,
de la care au limas unele scrisori ce-i sunt adresatelbis.
Urme romcineoi la Atena ,si lerusalim, in Memoriile Sectiunii istorice

a Academiei Romcine, IX, 1939, 3.
7. I.C. Filitti, Framantarile politice ,Fi sociale in Principatele
Romcine de la 18211a 1828, Editura Cartea Romaneasca, 1932.
7 bis. C.D.Zeletin, O veche familie de carturari: Samurcas. loan
Al. Samurca§ (1845-1899), prieten al lui Eminescu", in C.D. Zeletin,
Respiro in amonte, eseuri, Cartea Romaneasca, 1995, pp. 220-233.
Alti Samurca§i sunt raspanditi in amandoud principatele,
intelectuali de diferite profiluri on publici§ti cu vederi
inaintate...
In aceasta atmosfera carturareasca §i in evocarea
amintirii unor astfel de inainta§i a crescut Alexandra
Tzigara-Samurca§: ambianta in care tronau biblioteci cu
mii de volume, se vorbeau limbi straine, se descifrau hri-
soave §i sigilii, se traia intelectualice§te intr-o modalitate
dinamica, iar arta populard romaneasca, in exemplare de
cea mai pura §i cea mai nobila autenticitate, dadea dul-
ceata de oaza clminului... Casatoria, in anul 1900, a lui
Alexandru Tzigara-Samurca§ cu Maria Cantacuzino avea
sa intareasca aceste reprezentari cu amintiri carturare§ti
venind dinspre figura luminoasa a stramo§ului ei, mitro-
politul Veniamin Kostaki al Moldovei.
Intreaga sa energie se concentreaza, a§adar, in ideea
crearii unui muzeu al artei romane§ti. De§i fusesera facute
unele tentative in aceasta privinta, incercand sä se fructi-
fice Decretul Domnitorului Alexandru loan Cuza din 25
noiembrie 1864 prin care s-a infiintat Muzeul National,
cel care va izbandi sa infiinteze un muzeu al artei nationale
va ramane Alexandra Tzigara-Samurca§, caruia ii revine
§i pionieratul muzeografiei romane§ti, prin studiile §i
nenumaratele sale articole, note, interventii, polemici in
reviste prestigioase ca Viata romaneascei, Convorbiri li-
terare, Epoca, Minerva etc., din care o parte au fost adunate
tarziu in masivul volum de bilant Muzeografie roman-
neasca (1936), prima carte de muzeografie din tara
noastra"8. Ea sta marturie a luptei febrile, nu de putine
on salbatica §i dureroasa, pentru a crea artei nationale un
8. Pete Popovat, Contributii ale lui Alexandra Tzigara-Samurca5

in muzeografia etnografica", in Revista muzeelor monumentelor,
6,1979, pp. 49-53.
laca§vrednic i de comorile trecutului, de evolutia muzeo-
grafiei din alte taxi. El urmarea modernitatea muzeografica
a institutiei, nu transformarea ei in cimitir al artei9.
Alexandru Tzigara-Samurca intrunea in persoana lui
un specialist complex, cu inalta pregatire, cunoscator al
tuturor marilor muzee ale Europei, un excelent organiza-
tor, om deopotriva al faptei §i al cuvantului, bun gospodar,
descurcandu-se in universul inextricabil al cerintelor
muzeografice, de la constructia cladirii la obtinerea de
fonduri, la problemele juridice on de fizica i de chimie
ale conservarii §i restaurarii, la obtinerea fie §i prin
interpelari parlamentare! a fondurilor necesare etc., pand
la cunoa§terea, 'Inca din 1903, a sistemului Riickgauer al
house-movers"-ilor...
La 1 octombrie 1906 a fost numit director al Muzeului
de Arta Nationala, care, la inceput, avea o denumire mai
complicate, ilustrand prin prolixitatea sa insa§i ezitarea
privitoare la continutul institutiei: Muzeul de etnografie,
de arta nationala, arta decorative i arta industrials ".
Simplificarea denominatiei nu a dus insa la modificarea
directiilor afipte de vechea denumire, cu exceptia artei
industriale", careia i s-a rezervat un local din Expozitia
jubiliara din 1906, care, din 1908, avea sa devind Muzeul
tehnic din Bucure§ti.
Inca din anul 1907, Alexandru Tzigara-Samurca
considera muzeul ca find istoria cea mai veridica §i
vorbitoare a Romaniei"10. Oricat de bine ar fi clasate i
oranduite, exponatele 4i gasesc in vitrinele muzeului
doar locul for de veci", dupd expresia prin care 'I1 ironiza
pe Grigore Tocilescull, dace nu exists o dinamica a lor,
9. Al. Tzigara-Samurca, Muzeografie romcineasca, Bucure§ti,
1936, pp. 214, 225, 227, 233.
10. Al. Tzigara-Sarnurca, op. cit., p. 34.
11. Ibidem, p. 25.
daca nu sunt primenite cu piese din depozite, daca nu
pleaca in expozitii, daca nu sunt obiect de cercetare §ti-
intifica §i mai cu seams subiect de prelegeri sau disertatii
adaptate cerintelor publicului. Aceasta din wind exigenta
el avea sa o satisfaca toata viata, tinand conferinte cu o
frecventa §i un gatos intrecute doar de marele lui rival,
Nicolae lorga... In muzeu el vedea, de asemenea, posibi-
litatea de a reprezenta unitatea artistica a romanilor, chiar
§i a celor traitori in state straine, de a da imbold industri-
ilor nationale. Nu a fost de acord ca, in 1910, viitorului
muzeu national sa i se dea numele de Muzeul trecutului
nostru", tocmai pentru faptul ca muzeul neamului roma-
nesc se cuvenea sa cuprinda §i manifestarile artistice ale
prezentului. Colectiile avusesera §i continuau sa aiba o
influents hotaratoare in intarirea, innobilarea §i imboga-
tirea stilului national; proiectate insa numai asupra tre-
cutului, ele si -ar fi pierdut adevarata for viata, puterea de
a modela in felul for specific evolutia civilizatiei
spirituale romane§ti, chiar daca intr-o perspective inde-
partata el intrezarea fatala disparitie a artei populare. In
optica sa, muzeul trebuie sa constituie mecanismul
moderator care sa dicteze genul §i marimea demersului
in acomodarea traditiei la viata moderns, el singur
dispunand de acel misterios element vital gratie caruia to
conservi pe masura unei anume concesii facute
schimbarii. In aceasta ipostaza, muzeul se define§te prin
largimea, diversitatea §i excelenta manunchiului de spe-
ciali§ti, nu numai prin puterea reprezentativa a expona-
telor. Speciali§tii sunt cei care dispun de sensibilitatea
necesard pentru a percepe subtila cerinta a noului,
interdisciplinaritatea pregatirii for pe care Alexandra
Tzigara-Samurca§ a reprezentat-o la superlativ asigu-
randu-le simtul just al inovatiei. Exponatul din muzeu,
spre deosebire de un produs oarecare al industriei casnice
taranesti a momentului, dispune de puterea de persuasi-
une a sintezei unor milenii de arta si elocventa lui nu
trebuie lasata sa fie inabusita sub zarva, aleatorie si
hibrida, a produsului artizanal... Orice reimprospatare
sau cultivare a traditiunii scria la batranete12 sa fie
bine motivata fara a fi exagerata. Dupd cum, de pilda,
nimeni nu ar putea pretinde ca pentru pastrarea spiritului
vechii limbi romanesti ar trebui sa reluam si scrierea cu
slovele chirilice, tot astfel, pentru a se pasta viu cultul
artei populare, nu este absolut necesar ca toate produc-
tiunile sa ramaie impietrite in formele traditionale. Haina
poate sä se modifice dupd cerintele noi, cand aceasta se
impune, ceea ce trebuie insa pastrat neatins si cu dina-
dinsul cultivat este simtul artistic propriu geniului po-
porului nostru." El va pleda, astfel, pentru acomodarea
artei taranesti, in special a covoarelor, la arhitectura blo-
curilor si, in general, a oraselor, la noul habitat pe care-I
implied modernizarea vietii prin fatala extindere a vietii
citadine13. Aceasta o va face insa in afara oricarui re-
vizionism artistic, dominanta activitatii lui ramanand
principiul conservatorist. II a mis en honneur scria
E. Broermann14 par tous les moyens, l'art roumain en ses
caracteristiques ethniques. Reagissant contre le cosmo-
politisme denationalisant et banalisant, it a releve la fierte
artistique roumaine." Aceste randuri lapidare, scrise la
inceputul activitAtii sale muzeografice, pot fi extinse foarte
bine la intreaga lui existents de muzeograf, istoric de arta
si de profesor. Mandria artistica" i se rezema tocmai pe
statornicia artei stramosesti si Paul Morand a fost subtil
12. Al. Tzigara-Samurcas, Lupta vigil unui octogenar, capitolul
XXXVII, Industria casnica si arta nationald".
13. Idem, Covorul oltenesc, Bucuresti, Editura Scrisul roma-
nesc, 1942, pp. 38-39 .
14. L'art public, 1908, III-IV, p.106 .
notand, in celebrul sau Bucarest15, o singura replica din
avalanp de explicatii pe care i le va fi oferit directorul
Al. Tzigara-Samurca, atunci cand scriitorul francez
vizita sectia de ceramics a muzeului: Cinq mine ans
vous contemplent!" Acest background psihologic este
suficient pentru a ne explica largimea intereselor sale
artistice §i a spatiului in care impunea geniul artei
stramo§eti, pentru a ne explica forta incredintarii lui in
valorile artei noastre populare. Fth-a aceasta incredintare,
Al. Tzigara-Samurca nu ar fi izbutit sa proiecteze asupra
bijuteriei care este casa din lemn sculptat a lui Antonie
Mogo din Ceaurul Gorjului, de el descoperita, achizi-
tionata §i reinstalata sub bolta ocrotitoare a muzeului,
lumina care a facut din ea un Erehteion romanesc, §i nici
sa introduca, dand extindere initiativei Reginei Carmen
Sy lva, care-1 numea fiul meu", portul national in uzul
societatii bucurqtene, al receptiilor oficiale §i chiar in
anumite prilejuri parlamentare ...
Campaniile publicistice ale lui Al. Tzigara-Samurca
depawau sfera, oricat de acaparatoare, a muzeului pe care
it conducea. El sustine muzeele regionale, are ideea justa
de a include in arta din Romania" i arta minoritatilor,
dä un statut §tiintific investigatiei pe teren, cere inventa-
rierea tuturor monumentelor i obiectelor de arta din
tars, redacteaza apeluri vizand arta populara, accepts in
momente de cumpand nationals anumite functii ca
aceea de prefect al Politiei Capitalei sub ocupatia ger-
mand din timpul Primului Razboi Mondial cu scopul de
a salva operele de arta16 i de a face binele de la nivelul
15. Paul Morand, Bucarest, Plon, 1935, p. 186.

16. Tribulaciile acestei perioade sunt expuse pe larg in volumul
memorialistic: Al. Tzigara-Samurcas, Marturisiri si-li-te,
Bucuresti, tipografia Convorbiri literare", 1920, 164 p.
autoritatii cu care era investit, in secret, de catre Regele
Ferdinand in momentul retragerii Curtii regale §i a
guvernului la Ia§i. In strainatate a fost mesager al artei
romane§ti nu numai prin numeroasele conferinte sau
prin pledoariile pe care le-a sustinut in fata unor
personalitati importante sau la congrese de specialitate,
ci §i prin conducerea on organizarea unor expozitii de
arta romaneasca, ale caror cataloage redactate de el erau,
uneori, adevarate carti de arta romaneasca. Dintre aceste
expozitii le amintim pe cele de la Viena (1910), Roma
(1911), Berlin (1912), Geneva (1925), Paris (1925),
Barcelona (1929), Bruxelles (1935), Oslo (1936) etc. De
asemenea, a prezentat in Romania expozitii de arta
populara straina, ca, de pilda, Expozitia finlandeza de
arta decorative §i arta populara, Bucure§ti (1936). A
participat la ele cu interesul comparatistului care gasea
asemanari izbitoare intre ornamentele din veacul al
X1I-lea din Suedia §i Norvegia §i unele scoarte vechi
romane§ti17, care dovedea coborarea culelor noastre din
unele forme arhitecturale aflate in Orientul Mijlociu, on
asemanarea spiralelor pictate ale olanei neolitice
autohtone cu motive din perioada dinastiei Han din
China.
Prin educatie artistica, Al. Tzigara-Samurca§ intelegea
educatie morals, de modelare a sufletelor atat prin
puterea in sine a artei, cat §i prin aceea a reprezentarilor
de viata romaneasca pe care ea le induce. In acest sens, el
facea, ca profesor, conferentiar §i publicist, dar mai cu
seams ca muzeograf, educatie patriotica. ...Nu exists
pentru popor o institutiune mai de folos §i cu un caracter
mai general decat muzeul, atat din punct de vedere al in-
17. Al. Tzigara-Samurcas, Covorul oltenesc, Bucuresti, Editura

Scrisul romanesc, 1942, p. 21.
structiei, cat mai ales al educatiei morale."18 El considera
muzeul element ce u§ureaza infratirea intre neamuri di-
ferite. Sesizarea legaturii dintre nivelul vietii economice
§i inflorirea artistica it va indemna sa pledeze in favoarea
unor reforme economice care sa imbunatateasca traiul
omului de la tars, u§urare ce asigura reluarea ocupatiilor
artistice ale stramo§ilor sai [...] Cu siguranta ca atunci
cand taranul nu va mai duce grij a zilei de maine §i nu va
mai fi a§a de greu apasat de conditiile muncii sale, atunci
vor reinvia in chip firesc §i poezia §i arta populara, acum
date uitarii."19Aceste cuvinte ne apar cu valoare sporita
daca tinem seama ca sunt scrise indata dupa drama na-
tionals din 1907.
De altfel, Al. Tzigara-Samurca§ s-a dovedit totdeauna
un spirit realist; intarirea acestei insu§iri i-a asigurat-o §i
faptul, care tine poate de fatalitate, dar §i de temperamentul
sau hotarat §i neconciliant, de a nu fi obtinut nimic u§or,
nimic fara lupta. Cum incepea sa realizeze ceva, cum se
arunca intr-o actiune, §i aparea obstacolul. Obstacolul era
provocat in bund masura §i de nepotrivirea dintre gran-
doarea pe care, cu titlu just, el o conferea artei tarane§ti §i
micimea locului ce, din inertie, teams, nepregatire on
dragoste putina, i-1 rezervau autoritatile. Atat realizarea
muzeului de arta nationals on obtinerea catedrei univer-
sitare, cat §i intreaga lui viata au fost o zbatere fail sfar§it.
Oricat de superba i-ar fi fost detenta, ea era impietata de
previziunea piedicii care-i ascutea uneori prea mult!
armele. Ca eroul din poveste, se asigura cu o piatra, o perie
§i o naframa care, aruncate in calea zmeului urmaritor, se
prefaceau in munte, padure on intindere de apa... $i sa ne
imaginam incle§tarea luptei! Caci de multe on prigonitorii
18. Al. Tzigara-Samurca§, Muzeografie romcineascci, Bucure0,
1936, p. 95.
19. Ibidem, p. 54.
sau prigonitii erau temerarii N. Iorga, G. Oprescu,
Gr. Tocilescu, Spiru Haret, C.I. 'strati, Al. Bogdan-Pite§ti
§.a.m.d. Daca urmarim atent unele campanii de press,
on insistenta demersurilor puse in lumina de cercetatorii
contemporani20, dar mai ales de catre el insu§i, deopotriva
in opera antuma §i postuma, nu §timunde sfar§e§te curajul
§i unde incepe placerea, nu de putine on voluptuoasa, a
atacului. Iar in tumulturi, oricat de nobila ar fi nazuinta,
nu poti inlatura intru totul primejdia alunecarilor... Dintre
acestea nu multe amintim agrearea21 operei de restau-
rator a arhitectului francez, elev al lui Viollet-le-Duc,
Lecomte de Nay (1844-1914), de numele caruia este
legata restaurarea, hibrida §i denaturants, a Bisericii
episcopale din Curtea de Arge§ §i a Bisericii Trei Ierarhi
din Ia§i, §i condamnarea ideii de muzeu in aer liber, pe
care it gase§te inutil, deoarece, spunea el, monumente
man pot fi adapostite in muzeu, a§a cum este altarul din
Pergam in Muzeul de la Berlin on casa lui Antonie Mogo§
in Muzeul de arta nationala din Bucure§ti. Romania
intreaga este un muzeu in aer liber!" exclama e122,
exaltand tocmai acest aspect pe care it au satele noastre.
El simtea in ideea de muzeu in aer liber un element ce
atenteaza la suveranitatea muzeului de arta §i etnografie
a§a cum it impusese §i lupta sa-1 mentina. Pe de alts
parte, patruns probabil in secret de conceptia hegeliana a
disjunctiei dintre frumosul natural §i frumosul estetic, se
20. In special: Silvia Pacluram, Mircea Dumitrescu,Preliminarii

la o viitoare istorie a muzeografiei romanesti" (IX), in Revista muzeelor
,si monumentelor Muzee, 1985, 4, p. 58 si (XIII) in aceeasi revista,
1985, 9,p, 48.
21. Al. Tzigara-Samurcas, Biserica episcopard din Curtea de
Argec, Bucuresti, 1913,passim.
22. Al. Tzigara-Samurcas,Muzeografie romcineasca, Bucuresti,
1936, pp. 250-251.
temea de contaminarea celui din urma prin cel dintai:
Sa mentinem deosebirea, sa respectam distanta intre
natura §i opera de arta", recomanda el in acela§i loc. Cu o
egala vehementa, cu o adevarata pasiune a darii in vileag,
denunta falsurile artistice, mizeria coteriilor politice,
imixtiunea impostorilor, mediocritatea on incapacitatea
gerontocratica, superficialitatea unor institutii de invata-
mant artistic §i a unor manuale on tratate etc. Rasunatoare
a fost in epoca polemica dusa in 1933 cu G. Oprescu,
directorul Muzeului Toma Stelian, pe care it invinuie§te
de a fi achizitionat drept Andreescu un tablou de Alpar
(Alexandru Paraschivescu). Asemenea biblicului Samuel,
trimite fulgere acolo unde simte un locus minoris resis-
tentiae; astfel va repezi cu placere vadita spre neiertatul
critic de arta N. Petra§cu, ascuns sub pseudonimul
A. Costin, un citat al profesorului Adolf Bartels din lucrarea
sa, anume aleasa, Kritiker and Kritikaster (Critici i
criticastrO: Aceia care intrebuinteaza mijloace necinstite
in criticile for ar trebui goniti cu biciul din domeniile in
care se amesteca"23. Acestea nu sunt simple imprecatii,
izvorate din furori temperamentale, ci urmarea patrun-
derii psihologice §i a reconstituirii morale a celui vizat.
Astfel, despre profesorul Gr. Tocilescu, fostul sau director,
scrie: Explicatia acestei nepasari fats de soarta Muzeului
trebuie atribuita, cred, educatiei sale filologice §i epigra-
fice §i lipsei comprehensiunii sale artistice. Manifestarile
de arta §i obiectele respective nu-1 interesau, pentru ca
spiritul sau practic nu le pricepea..."24 Nu e numai un sim-
plu repro§ adresat celui ce nu intelegea sa creeze §i sa
extinda o sectie de arta populard intr-un muzeu de arheo-
logie, ci urmarea conceptiei mai largi a lui Al. Tz.-Samurca§
23. Al. Tzigara-Samurca§, Lupta vietii unui octogenar, cap. XLI.

24. Op. cit. , cap. LIII.
dupd care muzeografia este mai mult o arta decat
o stiinta25. Minte Clara, admirabil organizator, colec-
tionar febril, el dadea, prin proza lui sententioasa, sfaturi
de la inaltimea forului tutelar care se considera din-
totdeauna, ceea ce uneori irita, asa cum 1-a iritat, printre
altii, pe ministrul Spiru Haret. Poate tocmai aceasta
insusire sa fi explicat aversiunea crescanda a lui N. Iorga,
prieten la inceput §i apoi rival, care avea sa-i devind si
ruda, N. Iorga find var cu Maria Tzigara-Samurcas.
Constient de riscurile infruntarii, el se socotea luptator si
iradia orgoliul acestuia. Cand, in 1910, i se reduc brusc
muzeului subventiile, el dezlantuie o campanie de press,
redacteaza memorii, face interpelari in Camera si Parla-
ment. Dandu-i-se avertismentul scris ca ordinele se
executa fail a se discuta §i ca pe viitor i se interzic intru
totul manifestari de acest fel", Al. Tzigara-Samurcas scrie
despre sine: ,,...directorul a considerat avertismentul
echivalent cu ranile de pe campul de onoare al unei lupte
in favoarea institutiei de inalta cultura nationala, de
programul careia era responsabil"26. Orgoliul merge
alteori pang la superbia specialistului. Cand, in 1913,
consacra o brosura Bisericii episcopale de la Curtea de
Arges, in care combate lucrarea lui Franz laffe, Die
Bischbflische Klosterkirche zu Curtea de Arge,F in
Rumcinien (Biserica episcopalei din Curtea deArgey din
Romania), aparuta la Berlin cu doi ani inainte, ii da drept
motto dictonul latin derivat din replica lui Apelles: Ne sutor
supra crepidam Cizmarule, nu mai sus de sandals! La
batranetea tarzie, rememorand27 rasunatoarea polemics
25. Al. Tzigara-Samurca§, Muzeografie romcineascii, Bucure0,

1936, p. 228, passim.
26. Op. cit., p. 108.
27. Al. Tzigara-Samurcg, Lupta viefii unui octogenar, cap. UCH.
privitoare la originea culelor, afirma infailibil despre
cloud din lucrarile sale ca sunt ambele bogat ilustrate cu
dovezi indiscutabile" ... [s.n.]
Privite dintr-un anume unghi, scrierile de arta ale lui
Al. Tzigara-Samurca §i, inainte de toate, masiva Muze-
ografie roma neasca, par implicit autobiografice, iar
memoriile, o repetitie a scrierilor de arta autohtona. Este
una dintre cele mai elocvente pilde, in cultura romaneasca,
de fuziune a unei vieti in opera, intreaga lucrare a vietii
sale a stat sub semnul structurii deschise: muzeul, prele-
gerea universitard, conferinta, organizarea de expozitii,
polemica, excursia documentary in care lua fotografii
on desene... Ele stau in prim-plan §i numai privity prin
ele existenta lui de creator capata consistenta. Intr-un
plan secund stau studiile, despre care singur spune ea
sunt doar incercari, ce nu au alt merit decat de a fi servit
o frumoasa cauza nationala"28. Repetitiile, presarate pe
toata intinderea operei sale scrise §i in memorii, binein-
teles singur i le recunoate §i le explica prin aceea ca a
vrut, prin ele, numai sa stameasca interesul pentru arta
noastra. In fond, a fost un mare educator, nu numai al unui
numar insemnat de viitori arti§ti dintre care unii, ca
Fr. Sirato, J.Al. Steriadi, Camil Ressu, 0. Han etc., aveau
sa-i fie colegi de profesorat, iar altii sa devind arti§ti de
geniu, ca Brancu§i , ci al unui intreg popor. Intr-un sens
mai larg, opera vietii lui a fost una de restituire a artei
nationale catre creatorul ei. In momentele de criza, de un
fel sau altul, a aparat, cu sentimentele unei demiurgice
patemitati, tezaurele de arta amenintate. Cand, dupa
Intaiul Razboi Mondial, puteau fi recuperate, in virtutea
articolelor 196 din tratatul cu Austria §i 177 din cel cu
28. Al. Tzigara-Samurca§, Arta in Romania, I, Studii critice,

Bucurqti, Minerva, 1909, p. 4.
Ungaria, bunurile artistice romane§ti din Austria, a titre
de rect. procite, ii raspunde lui Vasile Parvan, care nu voia
sa cedeze, printre altele, un Cranach in schimbul tezaurelor
romanqti din Viena: Din parte-mi regret ca nu avem
mai multe opere straine de oferit in schimbul comorilor
ce ne sunt altfel scumpe..."29 Cu aceleai inalte simtaminte
§i nu din interese personale, a aparat zestrea artistica a
tarii in timpuI ocupatiei germane din prima conflagratie
mondiala, asumanduli gravul risc de a fi acuzat de cola-
borationism, invinuire de care nu au scapat nici alte per-
sonalitati ale culturii noastre...
A iubit arti§tii romani de la inceputul veacului nostru
si cu un gust sigur le-a sesizat, din vreme, atat specificul,
valoarea, cat §i, dupd caz, scaderile. Situat intre Corot §i
Monet, Grigorescu picteaza prin impresii generale care
amplified, printr-o atmosfera plutitoare, senzatia de realitate
romaneasca; la Arthur Verona it izbe§te poza naiva, dis-
proportia anatomica, melodramatismul, absenta aerului
§i a perspectivei, dar nu-i scapa nota sociala; observa in
pictura lui Stefan Luchian fragezimea nealterata a primei
impresii, care nu ingaduie retgul, i vede o opera insem-
nata in De la bariera Filantropiei; Artachino nu-i treze§te
mare interes; Kimon Loghi e prea conventional;
J.Al. Steriadi ii de§teapta toata increderea etc. Timpul i-a
validat cele mai multe din aprecieri... Cu tot interesul
purtat arti5tilor contemporani, el a luptat mai curand sa
realizeze o integrare europeana a artei romanqti prin
istorism, prin impunerea valorilor stravechi §i sanctionate
de curgerea vremii decat prin valorile artei contemporane
lui. In vremea aceasta, pictura §i sculptura primelor patru
decenii ale veacului nostru epoca for de our cautau
29. Al. Tzigara-Samurcas, Revendicari artistice din Austria",

in Convorbiri literare, LVI, aprilie 1924, p. 304.
aceeasi integrare, dar prin ele insele, izbutind in bund
masura sa se plaseze valoric pe orbita marii arte a Europei.
Ca istoric de arta, Al. Tzigara-Samurcas s-a aplecat mai
putin asupra valorilor in formare, find mai degraba un
cercetator al valorilor impuse decat al celor embrionare.
Aceasta s-a intamplat deoarece el a receptionat mai viu
si mai dramatic decat oricine altul strigatul de disperare
al risipitului nostru tezaur de arta populard amenintat cu
disparitia...
Implicat in istoria tarii, sub aspecte necercetate Inca
adanc, Al. Tzigara-Samurca§ a cunoscut, a pretuit on a
fost prieten cu man personalitati politice sau culturale
din vremea sa, de la Al. Odobescu, Titu Maiorescu,
Al. Marghiloman la Barbu Delavrancea, Al. Vlahuta,
I.L. Caragiale, P.P. Carp fard sa mai amintim constelatia
personalitatilor artistice de peste hotare, in apropierea
carora se simtea fericit. Director al prestigioasei reviste
Convorbiri literare intre 1924 si 1939, el a cultivat in
paginile publicatiei la care colaborase Eminescu pe cei
mai vrednici intelectuali ai tarii.
Foarte cultivat, poliglot, cu o neistovita curiozitate,
lipsit de inertie, muncitor si disciplinat, plin de cutezanta
si pornire de a ctitori, Alexandru Tzigara-Samurcas a
intreprins si tutelat, timp de o viata, cea dintai mare ex-
perienta muzeografica romaneasca.
C. D. ZELETIN
CRONOLOGIE
1872
23 martie/4 aprilie: se n4te la Bucureti Al. Tzigara-
Samurca, fiu al lui Toma Tzigara i al Elenei Tzigara,
nascuta Samurca§, inrudita cu vechile familii boiere§ti din
Muntenia Creteanu, Bengescu, Kretzulescu, Rallet §.a.
1882
Doctorul Wilhelm Kremnitz §i sotia sa, Mite Kremnitz,
care it considerau fiu adoptiv, it prezinta lui Titu Maio-
rescu §i-1 introduc la Palat; prin ei ii va cuno4te pe ctitorii
Junimii i pe colaboratorii Convorbirilor literare, se va
plasa in orizontul for intelectual, 4i va insu§i temeinic
elemente de cultura germand.
1888
In atelierele lui Zizin Cantacuzino (Ion Al. Cantacuzino)
deprinde tehnica fotografiei §i in special a realizarii dia-
pozitivelor, pe care le va folosi, cel dintai in tara noastra,
la ilustrarea cursurilor de arheologie ale lui Alexandru
Odobescu, iar mai tarziu, cu prilejul prelegerilor on con-
ferintelor sale de istorie a artelor; invata, de asemenea,
tehnicile galvanoplastiei, microscopiei, reproducerii in
ghips i sulf clorat, tehnici pe care le va practica de-a
lungul intregii lui cariere universitare i muzeografice.
1889
Elev in clasa a VII-a, asista la inmormantarea lui Eminescu,
pe care it intalnise de cloud on in casa Mitei Kremnitz.
1891
Iii trece bacalaureatul la Liceul Matei Basarab, la care a
urmat ultimele trei clase. Pe celelalte le urmase la Pen-
sionul Schewitz si la Gimnaziul Mihai Bravul (devenit
ulterior Liceul Mihai Viteazul).
1891-1892
Student in anul I si II la Facultatea de Litere i Filozofie
din Bucuresti.
1892
Profesorul Grigore Tocilescu, director al Muzeului de
Antichitati, it numeste custode-preparator" al muzeului,
post din care i0 va da demisia in 1896.
1893
Obtinand o bursa de trei ani, isi is concediu de la Muzeul
de Antichitati i se inscrie, la recomandarea lui
Al. Odobescu, la Universitatea din Munchen, unde urmeaza
studii de istoria artei si arheologie cu profesorul Heinrich
von Brunn, o somitate in arheologie, si, dupa moartea
acestuia, cu profesorul Wilhelm Heinrich Riehl, invatat
patruns de ideea de arta nationals, pe care i-o va infuza
studentului sau. Audiaza, in paralel, la Institutul Politeh-
nic din Munchen, cursul de arhitectura al profesorului
Franz von Reber.
La Universitatea din Berlin, urmeaza cursurile profeso-
rului Ernest Curtius, initiatorul, conducatorul i editorul
cercetarilor arheologice din Olimpia (Grecia), apoi lu-
creaza cu succesorul acestuia, tandrul si genialul" Adolf
Furtwangler, nume ce avea sä fie implicat in cercetarea
stiintifica a monumentului nostru de la Adamclisi. Audiaza
cursul de teoria picturii cu exegetul lui Michelangelo
Buonarroti, Hermann Grimm, la indemnul caruia, in timpul
vacantelor, va cerceta, in biblioteca Scolii Nationale de
Arte Frumoase din Paris, sub indrumarea istoricului de
arta Eugene Miintz, viata si opera lui Simon Vouet, $ef
de scoala $i pictor personal al lui Ludovic al X1II-lea.
Audiaza, de asemenea, cursurile on lucrarile practice ale
profesorilor R. Kekule, A. Kallcmann, A. Erman, Nicolaus
Muller, A. Goldschmidt etc. In vacante, cerceteaza artele
plastice si organizarea muzeelor din Danemarca, Scan-
dinavia, Italia $i Franta.
1896
La 11 martie sustine disertatia Simon Vouet, Hofmaler
Ludwigs XIII", la Universitatea din Munchen, in urma
careia obtine titlul de doctor in filozofie magna cum
laude, specialitatea istoria artei. Diserta ;ia va fi tiparita
in acelasi an la Munchen. Dupa o scurta revenire in Cara,
se intoarce la Berlin, unde este numit asistent benevol pe
langa Directia generala a muzeelor regale, lucrand la
catalogarea colectiilor de stampe $i la organizarea bibli-
otecii, sub conducerea lui Wilhelm von Bode, mare re-
formator al muzeelor berlineze. In recomandarea pe care
o va primi, se precizeaza: ... va fi capabil sa conduca in
mod avantajos muzee de arta", ceea ce activitatea lui ul-
terioard de jumatate de veac din Romania va confirma
cu prisosinta. Toamna, intreprinde calatorii de studiii in
Italia si Franta. La Paris, audiaza cursurile lui Pollier, la
Ecole des Beaux Arts, ale lui A. Michel, la Ecole du Louvre,
si ale lui Collignon, de la Sorbona.
1897-1898
Audiaza cursuri si efectueaza lucrari practice la Scoala
de Arte Frumoase din Paris, sub indrumarea aceluiasi
Eugene Miintz, director al scolii si reputat istoric al artei
Renasterii.
1897-1900
Este profesor suplinitor de limba franceza la Scoala
Normala de Institutori din Bucuresti, pe care o considera
una din institutiunile de elita ale vremii", iar intre 1898
si1900,profesor suplinitor de limba germana la aceeasi
scoala. In vacante, face calatorii de studii in strainatate,
singur on cu membri ai familiilor Kremnitz on von
Bardeleben.
1899
La 1 ianuarie este numit bibliotecar al Fundatiei Univer-
sitare Carol I, institutie pe care o va servi vreme de 47 de
ani, iar la 27 februarie este angajat profesor suplinitor la
Catedra de istoria artelor si estetica a Scolii de Belle Arte,
post in care va fi definitivat la 3 decembrie 1904.
La 18/30 martie obtine aprobarea oficiala de a adauga
patronimicului Tzigara pe cel al mamei sale, Samurcas,
prin adoptarea nepotului de ate unchiul Joan Al.
Samurcas, jurist si prieten al lui M. Eminescu; neavand
copii, find bolnav si simtindu-si aproape sffirsitul, care
avea sä survind in iunie, unchiul a dorit ca nepotul
Al. Tzigara sd-i perpetueze numele.
1900
Se casatoreste cu Maria Gr. Sturdza (Neapole, 2 decem-
brie 1875 Bucuresti, 28 iulie 1971), nascuta Cantacuzino,
tanara vaduva a printului Grigore Gr. Sturdza, flied a
Coraliei Cantacuzino, n. Boldur-Kostaki, si a lui
Alexandru Cantacuzino. Nuni: C. Anion si Lupu Kostaki
(La Roumanie, III, 624, p. 2, 2(15) decembrie 1900).
1903
Pentru a da imbold excursiilor si cu scopul de a inlesni
cunoasterea frumusetilor tarii si a artei taranesti si de a
intari, astfel, iubirea de patrie si de neam" (Al. Tz.-S.),
infiinteaza, impreund cu profesorul Ludovic Mrazec,
Societatea Turistilor Romani (S.T.R.), cu sediul in satul
Catina, judetul Buzau, mosia Coraliei Boldur-Kostaki.
Din Comitetul de conducere faceau parte, printre altii,
Gr. Antipa, G. Bals, Vintila Bratianu, dr. L. Costinescu,
Simion Mehedinti, G. Munteanu-Murgoci, Al. Vlahuta.
La 18 octombrie i se naste primul copil, Sandu Tzigara-
Samurcas, incetat din viata la 23 aprilie 1987. Poet de
limbs romans si franceza, poeziile sale versuri de our
in fuziune", dupd cum le caracteriza Ion Barbu au fost
stranse in volumele: Recital de pian (1941), Culesul de
apoi (1943), Preambules (1944), Cartea scingelui
(1946), Meigile gandului, (1947), Rasunete (1970),
Invocations (Paris, 1972), Oglindiri (1972); casatorit cu
poeta de limbs germand Adrienne Prunkul-Samurcas
(Viena 1906 Bucuresti 1973), autoare a volumului
Gedichte, Literaturverlag, Bucuresti, 1969.
1906
La 6 mai i se naste prima fiica, Maria, casatorita cu
inginerul I. Berindei, violonista in Orchestra Simfonica
a Cinematografiei din Bucuresti (m. 8 martie 1999, la
Paris). Vara, calatoreste in Iugoslavia si Bulgaria,
studiind influentele artistice din sud asupra artei noastre
populare.
Intre 27 si 28 septembrie participa la Congresul de
Conservare a Monumentelor de la Braunschweig din
Germania, unde prezinta cloud comunicari §tiintifice
avand ca subiect monumentele de arta ale Romaniei.
La 1 octombrie este numit director al Muzeului de Etno-
grafie, de Arta Nationale, Arta Decorativii $i Industrials,
devenit ulterior Muzeul de Arta Nationale, ce ocupa o
aripa din fosta Monetarie a Statului.
Intreprinde excursii de studii in Ora (Potlogi, Caline§tii
de Prahova, Sibiu etc.), cu scopul de a achizitiona obiecte
de arta sau pentru a dirija spre colectii particulare unele
obiecte de arta amenintate sa se distruga on sa se piarda.
Insarcinat sa selectioneze §i sa organizeze expunerea
materialelor de arta la Expozitia Jubiliara de la Palatul
Artelor din Bucure§ti, se retrage, neacordandu-i-se mans
libera.
1907
An de doliu pentru intregul popor romanesc", a§a cum
it apreciaza Al. Tz.-S., in Lupta viefii unui octogenar, LIX.
Participa la o violenta polemics, urmata de provocare la
duel, cu dr. C. I. Istrati, pe care-1 invinuise de grave
abateri in administrarea bunurilor de arta cat timp fusese
comisar al Expozitiei Jubiliare din anul precedent.
Calatore§te in Elvetia §i in Germania, cu scopul de a
cerceta noile metode arheologice aplicate de germani in
conservarea cetatii romane de la Saalburg.
Calatore§te in Franta, unde, la Paris, sufera un gray acci-
dent de automobil.
1908
Intre 1 aprilie §i 15 septembrie functioneaza ca director
al Muzeului Aman, pe care it reorganizeaza si -i alcatu-
ie§te catalogul. La 13 august, i se nWe cea de-a doua
fiica, Ana (m. 1 aprilie 1967), viitoare pictorita, casatorita
cu istoricul Mihai Berza (190.7-1978), profesor
universitar, membru corespondent al Academiei R.S.
Romania, specialist in istoria Evului Mediu.
1909
Participa la organizarea Sectiei romanesti a Expozi(iei
internationale de arta populara de la Berlin. Cu acest
prilej, pentru intaia data, arta romaneasca a trecut
granitele, ocupand locul ce i se cuvenea, caci la celelalte
expozitii internationale arta taraneasca se pierdea in
mijlocul atator alte produse eterogene (Lupta vigil unui
octogenar, LXXII). In acelasi an participa la organizarea
unei expozitii similare laAmsterdam.
1910
Participa la organizarea Expozitiei de industrie casnica
i yd. natoare de la Viena si tipareste, in limba germand,
in brosura, prelegerea tinuta cu acest prilej, intitulata
Arta populard roma neasca.
1911
Este numit profesor suplinitor la Catedra de istoria artei
a Facultatii de Litere si Filozofie din Bucuresti, post pe
care-1 va ocupa pand in 1926.
Face parte din Comitetul de organizare a Casei Romanegi
de la Expozifia Jubiliarei de la Roma §i publica lucrarea
Casa Roma neasca de la Expozitia din Roma, Bucuresti,
1911.
1912
Participa la organizarea expozitiei Femeia acasa §1 in
profesie, deschisa la Berlin, si tipareste o brosura pe
aceasta tema.
La 17 iunie este pusa piatra fundamentals a noii cladiri a
Muzeului National, care va fi realizata de arhitectul
N. Ghika-Budesti pe Soseaua Kiseleff.
1913
Participa la organizarea Sectiei romane§ti Ia a 11-a
Expozitie internationalci de arta , deschisa in Pavilionul
de cristal de la Munchen.
De§i era scutit de serviciul militar, prin certificat de dis-
pensa, cere §i obtine sa fie inrolat ca voluntar in Razboiul
Balcanic.
1914
La 1 aprilie este numit director al Fundatiei Universitare
Carol I, post pe care it va ocupapana in 1946.
Candideaza, rail succes, laAcademia Romans; in raportul
sau, Duiliu Zamfirescu afirma: Noul candidat este unul
dintre romanii cei mai folositori neamului lor, prin munca
inteligenta cu care a §tiut sa dezgardineze din intuneric
cadrul atat de interesant al artei casnice romane§ti, al
iconografiei §i arhitecturii noastre. Avand studii speciale,
teoretice §i practice, de arheologie §i istoria artelor, d-sa
a putut incepe organizarea unui muzeu etnografic in
toata acceptiunea cuvantului..."
1918
Este numit prefect al politiei ora§ului Bucure§ti sub ocu-
patia germana, cand ... a jucat un rol istoric" (T. Arghezi,
Medalion: Al. Tzigara- Samurcac, in Bilete de papagal,
II, 303, 1-2, 31 ianuarie 1929, reprodus in: Tudor Arghezi,
Scrieri, 33, Editura Minerva, 1983, pp. 107-110). Aceasta
perioada dramatics a vietii sale este pe larg prezentata in
volumul: Al. Tzigara-Samurca, Marturisiri si-li-te, Bu-
cure§ti, 1920, 160 p. In acela§i timp, a fost §i reprezentant
al Casei regale §i al Domeniilor coroanei in Romania
ocupata, cautand sä protejeze §i sa salveze tezaurele
artistice ale tarii de toate amenintarile inerente razboiului,
cupiditatii §i razbunarii ocupantilor.
1924-1939
Este director al vechii i prestigioasei reviste Convorbiri
literare.
1925
Este numit membru in Comitetului roman de organizare
a Expozitiei de arta romaneasca veche fi modernii, des-
chisa la Paris, in Muzeul Jeu de Paume.
Organizeaza expozitia Arta poporului roman la Muzeul
Rath din Geneva i publica un Apercu historique de 88
de pagini ce insotea catalogul, tiparit in conditii grafice
exceptionale.
1926
Este profesor titular la Catedra de istoria artei a Facultatii
de Litere i Filozofie din Cernauti.
1926-1927
Ia deseori cuvantul in Senat, ca senator de Teleorman,
aparand cauza muzeografiei romane§ti.
1929
Este numit comisar al guvernului pe langa Comitetul
roman al Expozi ;iei internajionale din Barcelona; re-
dacteaza i publica in bro§ura catalogul.
1934
Sunt reluate, dupa o intrerupere de peste 20 de ani, lu-
crarile de construire a Muzeului National de pe Soseaua
Kiseleff, care va fi inaugurat abia in 1946.
1935
Face parte din Comitetul de organizare a Pavilionului
romanesc al Expozifiei universale de la Bruxelles; pro-
nunta $i publica in bro$ura discursul inaugural, impreund
cu prezentarea artei taraneoi; celelalte arte sunt prezen-
tate de Al. Busuioceanu, Em. Bucuta $i Al. Badauta.
1936
Face parte din Comitetul de organizare a Expozitiei de
arta populara romaneascit deschisa in Norvegia, la Oslo,
si redacteaza studiul introductiv al browrii de prezentare.
Aduna o parte din articolele $i studiile privind vasta sa
experienta artistica in volumul Muzeografie romcineasca,
Bucure$ti, cea dintai carte de muzeografie din Cara noastra.
Un al doilea volum pregatit pentru tipar, despre care vor-
beste in memorii (Lupta vietii unui octogenar, XXVI),
n-a mai aparut.
Face parte din Comitetul de organizare a Expozitiei fin-
landeze de arta decorativii $i arta populara, deschisa la
Bucuresti, si publica in brosura prezentarea inaugurala.
1938
Este ales membru corespondent al Academiei Romane,
raportor find I. Al. Bratescu-Voinesti.
1939
Sufera un infarct miocardic $i este ingrijit de marele sa-
vant, prietenul sau, profesorul Daniel Danielopolu de la
Facultatea de Medicind din Bucuresti.
1943
Intervine, de la inaltimea autoritatii lui, la baronul Manfred
von Killinger, ambasadorul Germaniei la Bucuresti, ru-
gandu-1 sä-1 asigure pe maresalul Ion Antonescu ca nu
are nicio pretentie in chestiunea pamfletului Baroane al
lui Tudor Arghezi si cerand sa-1 elibereze pe acesta din
lagarul de la Targu Jiu. Ca argument, Al. Tzigara-
Samurcas arata ca e posibil ca Tudor Arghezi sa moard in
inchisoare si sä se spund ca Germania 1-a ucis pe cel mai
mare poet al Romaniei moderne... In urma interventiei
sale, Tudor Arghezi a fost eliberat.
1944
Desi septuagenar si pensionat, lucreaza cu ardoarea de
totdeauna. Dupa ce in 1942 publicase Covorul oltenesc,
editeaza acum studiul Supraviefuiri artistice din vremea
dacilor, iar in anul urmator, Trofeul de la Adamclisi.
1946
Este inaugurat Muzeul National si Al. Tzigara-Samurcas
numit director onorific, intrucat era pensionar; director:
Teodora Voinescu.
1947
Incepe sali redacteze memoriile, intitulate Lupta vigii
unui octogenar.
1949
Autoritatile comuniste ii suprima pensia...
1952
Al. Tzigara-Samurcas se stinge din viata in ziva de
1 aprilie din cauza unei embolii. Asista la inmormantare:
C. Radulescu-Motru, Simion Mehedinti, Constantin
Brancoveanu fratele Annei de Noailles , Daniel Da-
nielopolu, Gala Galaction si altii. S-ar mai fi cuvenit sä
fie de fats Tudor Arghezi..." imi spunea sotia defunc-
tului... Este inmormantat la cimitirul Belu.
1987
Apare la Editura Meridiane din Bucuresti volumul:
Al Tzigara-Samurcas, Scrieri despw arta romeineasca , editie
ingrijita, studiu introductiv, cronologie, bibliografie si
note de C. D. Zeletin. Cenzura comunista intervine su-
primand cuvinte ca manastire, biserica etc., mai ales din
titluri, si limiteaza drastic notele, pentru a evita incidenta
unor astfel de termeni.
1989
Anul tragediei Bibliotecii Universitare, opera a Regelui
Carol I si a lui Al. Tzigara-Samurcas, care a ars cu prilejul
evenimentelor din decembrie. Modificate prin interven-
tiile secrete ale securitatii, unele structuri ale cladirii au
dezvoltat mii de grade... Au ars carti si colectii adunate
vreme de aproape un veac, documente, editii rare si manu-
scrise, printre care manuscrise ale lui Cantemir si Eminescu,
cat si arhiva lui Alexandru Tzigara-Samurcas, achizitio-
nata cu cateva luni mai inainte de la familie.
1994
Se constituie Fundatia Tzigara-Samurcas, cu sediul in
Muzeul faranului Roman, creat de Al. Tzigara-Samurcas.
Printre cei 40 de membri fondatori se afla descendenti:
Maria Berindei, n. Tzigara-Samurcas, si Tudor Berza;
prieteni ai familiei: C. Balaceanu-Stolnici, Andrei Plesu,
C. D. Zeletin; personalitati ale culturii romanesti: Lucia
Apolzan, Pascal Bentoiu, Horia Bernea, Corneliu Baba,
Paul Barbaneagra, I.P.S. Bartolomeu Anania, Ion Cara-
mitru, Sorin Dumitrescu, Theodor Enescu, Paul Gherasim,
Dan Haulica, Gabriel Liiceanu, $erban Papacostea, Irina
Nicolau, Al. Zub etc.
2000
In salile de expozitie ale Teatrului National din Bucuresti
se organizeaza Retrospectiva de picturci i desen
Ana Berza, n. Tzigara-Samurcas. Itinerants, expozitia
va fi prezentata in diferite orase ale tarii: Cluj-Napoca,
Craiova, Ramnicu Valcea, Sibiu, Constanta etc.
C. D. Zeletin
NOTA ASUPRA EDITIEI
1. Cartea de fats continua volumele: Al. Tzigara-

Samurcas, Memorii I (1872-1910) si Memorii //(1910
1918), ambele ingrijite de loan Serb si Florica Serb, cu
prefata de Dan Grigorescu, Editura Graf si suflet
Cultura nationals ", Bucuresti, primul aparut in 1991 si
al doilea in 1999, Memorii III, 1919-1930, Lupta vigil
unui octogenar, editie ingrijita si studiu introductiv de
C.D. Zeletin, Editura Meridiane, Bucuresti, 2003,
Memorii 1931-1936, aparut la Editura Vitruviu, Bucuresti,
2007. Data find perioada relativ mare dintre aparitia
volumului III si a volumului de fats, am reprodus in
acesta studiul introductiv §i cronologia, atat de necesare,
din volumul III.
2. Am adoptat ca titlu Lupta vietii unui octogenar,
deoarece asa si-a intitulat Al. Tzigara-Samurca§ poves-
tirea vietii sale, inchinata in intregime Muzeului de Arta
Nationale (astazi Muzeul Taranului Roman), Fundatiei
Universitatre Carol I, Convorbirilor literare, organizarii
expozitiilor de arta populard in strainatate si impunerii
prestigiului artei nationale. Este mai mult o biografie a
operei sale.
3. Am adoptat normele ortografiei actuale, cu ex-
ceptia unor formulari personale, lasand intacte, pentru
savoare, unele formulari care dovedesc faptul Ca autorul
gandea, in acel moment, fie in germana, fie in franceza.
4. Din cauza prea marii extinderi a textului, am lasat
afard unele citate sau chiar articole intregi, in limba ger-
mana §i mai ales pe cele in scriere gotica, grafia prezen-
tand riscul unei deslu§iri imperfecte.
Cititorul interesat de ele poate sa le cerceteze urmand
indicatia bibliografica. Aceasta s-a intamplat mai putin cu
citatele in franceza, limba mai cunoscuta in tam noastra
deck germana.
5. Multumiri doamnei Olga lonescu i domnului
Petre Popovat pentru citirea §i, uneori, descifrarea ma-
nuscrisului.
6. Multumim grupului de cercetatori de la
Biblioteca Centrals Universitard Carol I din Bucure§ti,
doamnelor Anca Podgoreanu §i Geta Costache, redactori,
pentru accesul la unele documente din lucrarea: Alexandru
Tzigara-SamurcaBiobibliografie adnotatii .
7. Ingrijitorul de editie, care nu e nici istoric de arta i
nici muzeograf, ci scriitor, tine sa precizeze ca ravna lui
este opera de pietate fats de amintirea regretatilor flu ai
lui Al. Tzigara-Samurca$, muziciana Maria Berindei §i
poetul Sandu Tzigara-Samurca, care 1-au onorat §i 1-au
imbogatit prin calda for prietenie. Nepotilor, Maria §i Tudor
Berza, care i-au solicitat ingrijirea editiei, multumiri i
intreaga lui afectiune.
C. D. Zeletin
MEMORII
1937-1941
www.dacoromanica.ro
1937
GREUTATI DE INCEPUT DE AN
.Un an incarcat, incepand cu amenintari dar sfar§ind

ca succese recunoscute de streini.
In nr. din 25 febr. Neamul roma' nese, Para nici un motiv
al noii agresiuni, confine urmatorul inserat, mirosind a
Draghiceanu, cel discalificat ve§nicul candidat la ex-
pozitii:
UN INTRIGANT DE VOCATIE
D. Tzigara Samurca uita ca are un trecut
public compromis si ca I -a prelungit pe socoteala
tarii, facand-o de ras peste hotare, dupa ce o tradase la
Bucure§ti.
Uita toate omul nemtilor si se pomene§te intr-o
bung zi cenzor al profesorului lorga!
Daca vrea, ii stam la dispozitie, in privinta
profesorului, cu once fel de lamuriri.
Dar not nu putem uita, pentru ca nu uita opinia
publics a tarii, ca. d. Samurc4, care se improvizeaza
in cenzor moral, a fost prefect nemtesc. In aceasta de-
gradanta calitate, a luat plapumile populatiei bucu-
re§tene cu foga, pentruca sa inveleasca pe navalitorii
teutonici.
Tot el, care in timpul sinistrei ocupatii se mandrea
cu acul de cravats daruit de Kaizer, a prapadit
tablourile lui Grigorescu §i n-a achitat banchete in
strainatate, lasand impresia ca Romania trimite ca
propagandi§ti culturali ni§te aventurieri.
Dosarul fostului politai kaizaresc este mult
mai mare, §i it vom deschide.
Inutil sä mai revin, dupd cele aratate, a cui e vina dis-

paritiei tabloului lui Grigorescu; iar de pretinsul banchet
neachitat nu am nicio stire, asteptand promisa publicare a
dosarului, ce n-a mai urmat, bineinteles.
Simply incercare de santaj si de innoita intimidare
ale acelora care pregateau organizarea Expozitiei de la
Paris, la care, in urma lamuririlor date, n-am mai fost
convocat, conditiile de colaborare neflindu-mi aprobate.
Mai serioase ca aceste fatoieli ale N.R. erau soma-
tiunile Ministerului Educatiei Nationale, care, tocmai la o
lung dupd insertul de mai sus, pe baza noilor dispozitii
contra profesorilor ambulanti, imi cereau sau demisia
din directia Muzeului, de unde dovedisem ca nu incasam
niciun fel de remuneratie, sau de la catedra din Cernauti.
Iata discutiile ce au avut loc in Senat in sedinta de
sambata 6 martie 1937
(Monit. of., p. 2073)
Dl. prof. dr. C.Angelescu, ministrul Educatiei Nationale:
Sunt profesori can stau la Bucure§ti §i i§i fac

cursul la Chi§inau, Cluj, Ia§i sau Cernauti.
D-1 profesor N. Iorga: Eu, insa, pun rama§ag,
ca §i acum d-1 Tzigara-Samurca§ va face a§a, cu
toata legea dumitale.
D-1 prof. Dr. C. Angelescu, ministrul Educatiei
Nationale: Nu, nu cred.
D-1 prof. N. Iorga: Nu, fiindca sunt persoane
care pot face ori§ice §i alte persoane care intra in
lege. Ma rog.
Cand voi vedea ca d-1 Tzigara se retrage de la
functiunea pe care o are aici $i se va retrage la Cernauti,
sau cand voi vedea ca renunta la catedra de la Cemauti,
atunci voi zice $i eu ca a intrat lumea in randuiala.
Aceasta este grozav, d-le ministru, ca pe langa noi,
si ma opresc aici, mai este ceva... Dar mai bine sa ne
batem peste gura $i sa nu zicem nimic. (Ilaritate.)
D -1 prof. Dr. C. Angelescu, ministrul Educatiei
Nationale: Asteptati sa se voteze legea si am convin-
gerea ca dv. aveti s-o votati cu told. ..
D-1 prof. N. Iorga: Eu ii dau un banchet, daca
ramane la Cernauti."
In cele din urma am fost amenintat de asa-zisul

ghilotina", asa botezat in Parlament, Secretarul de Stat
Steranescu-Goanga, care-mi facuse cunoscut ca am fost
trimis in judecat:a disciplinary deoarece ocup si functiunea
de director al Muzeului din Bucuresti, unde §i locuiti,
dupa cum singur ati declarat".
In fata comisiei disciplinare n-am fost convocat si nici
ghilotina n-a functionat, severul Goanga find decapitat,
iar legea cumulului, ca §i aceea a domiciliului fortat find in
curand inlocuita prin reducerea varstei de functionare a
profesoriloruniversitari, careia, natural, m-am supus.
Opozitia intampinatla din partea arhitectului Muzeului
va alcatui un capitol deosebit §i foarte penibil prin somatiile
prin portarei ce mi s-au adresat.
MUZEUL NATIONAL
LA EXPOZITIA DIN PARIS
Participarea Romaniei la Expozitia Internationala
din Paris constitue, incontestabil, un mare succes de
propaganda in strainatate.
Palatul Romaniei, in splendida-i haina de marmord,
impreund cu curtile si restaurantul cu pridvorul taranesc,
a produs un admirabil efect, find unul din punctele de
atractie ale marelui targ international. Bogatia §i varietatea
sectiunilor din pavilion au contribuit la succesul unanim
recunoscut participarii Orli noastre, care, din acest concurs
al tuturor neamurilor, a ie§it clasificata printre cele dintai.
Ar fi banal sa incercam descrierea, oricat de sumara,
a minunatiilor cuprinse in pavilion, a interesantelor fresce
din restaurant §i a tuturor manifestarilor cu caracter ro-
manesc ce s-au desf4urat in decursul expozitiei, mai ales
dupd ce atat au fost laudate in presa noastra i in cea Medina.
Vom aminti numai ca participarea Muzeului National,
dupd cum am aratat, a fost admisa mult mai tarziu, dupd
ce Pavilionul oficial fusese montat. Mai mult de nevoie,
pentru a ocupa spatiul acordat Romaniei in a§a-zisul
Pavilion International, unde ni s-au rezervat 800 mp, alaturi
de Germania, Anglia, Mica Intelegere §i alte state, a fost
invitat §i Muzeul de la Sosea. Am primit participarea cu
conditia de a fi absolut liber in organizarea sectiunii.
In nea§teptat de marele spatiu rezervat Romaniei
s-au putut rasfata sectiunile petrolului i ale Societatii
Mica" cu pretioasele §i rarisimele sale pepite de aur,
alaturi de colectiile Muzeului.
Din sectia Turismului, se deschidea larga perspective
a Sectiei de arta taraneasca, care, find ascunsa in acest
pavilion izolat la capatul opus intrarii principale a
Expozitiei, a fost foarte putin cercetata, scapand chiar
interesului numeroaselor excelente romane, care au fost
la Paris. Inaugurarea acestei sectiuni s-a facut la 27 iulie,
mult dupd deschiderea pavilionului roman §i dupa
vizitarea acestuia de catre M.S. Regele, care n-a apucat
sa vada expozitia Muzeului.
Dintre numeroasele participari in strainatate ale
Muzeului din Bucurqti, aceasta find a doudsprezecea,
am cautat sa-i dau un caracter cat mai rezumativ, fare
insa a exclude aspectul monumentalitatii, care este una
din caracteristicele artei noastre populare. Cu multumire
trebuie sa marturisesc ca efectul a fost atins, dupd parerea
numero5ilor speciali5ti straini, care, vizitand standul
taranesc, au relevat, in primul rand, curajul de a ne fi
marginit la o a.5a de sumara, dar impresionanta expunere.
Intentia de a expune cat mai putin*, dar, prin selectiunea
rarelor obiecte alese, a se da o sinteza impresionanta a
artei noastre tarane5ti, cred ca a reu5it, judecand dupa
parerile autoritatilor competente citate mai la vale.
In locul unei descrieri a sectiunii de arta tdraneasca,
atat de putin cercetata tocmai de conationalii no5tri, ne
vom margini a reda numai aprecierile unora din autoritatile
straine, care s-au ocupat cu interes de aceasta expozitie
izolata a manifestarii romane5ti la Paris.
In capitolul inchinat artei populare romane5ti la
Expozitie" din numarul special consacrat Romaniei al
revistei Beaux-Arts", din septemvrie 1937, p. 12, d-nii
Georges-Henri Riviere, conservatorul, 5i Andre Varagnac,
conservatorul adjunct al Muzeului National de Arte 5i
Traditii Populare din Paris, pun in evidenta meritul na-
tiunilor mai mici de a fi alias atentia statelor occidentale
asupra insemnatatii artei tarane5ti. Si, dupd ce arata im-
portanta manifestarilor realizate nu numai in salile pavi-
lionului, dar 5i la centrul rural de la Porte Mai llot, fac
elogiul artei populare, pe care o considers ca o biblie a
cunoa5terii preistorice, prin care se leaga popoarele din-
colo de apele 5i padurile vechii noastre Eurasii".
Trecand apoi la salile din Pavilionul international,
arata ca Al. Tzigara-Samurca5, directorul Muzeului de
* in pavilionul de marmora, dimpotriva, salile erau supraincarcate

cu obiecte ticsite si imbacsite, in ciuda vechiului principiu: non
multa, sed multum.
45
www.dacoromanica.ro
Arta Nationala din Bucure§ti, a prezentat unele din
capodoperele colectiunilor sale, care confirms presenti-
mentele noastre".
Frumusetea decorului atinge aci o amploare uimitoare
prin broderiile vechilor costume de ceremonie ale nobililor
§i ale taranilor. Cu drept cuvant dl Tz.-S. a semnalat Intru
cat motivele decorative sunt influentate de cele mai
vechi culturi ce s-au succedat pe pamantul romanesc.
Civilizatiile balcanice ale bronzului §i ale fierului surprind
pe arheologi prin bogatia lor. Spirala dubla se desfata
pompos in pasmanteriile populare §i o cunoa§tem prin
nenumarate obiecte ale preistoriei noastre.
Oalele sunt decorate cu degetul, ca §i cum pamantul
din care e faint vasul ar fi fost strans de o sfoard. E o
tehnica pe care arheologii o urmaresc pas cu pas, din
statie in statie, de-a lungul Europei Centrale §i ea serva
azi Inca taranului roman, cand infrumuseteaza borcanul
in care se va [sic] mura in apa sarata ardeii, varza,
patlagelele verzi §i pepena§ii.
Mai sunt expuse importante alte opere ale manii
omului. 0 cruce votiva, fail figuri, cum cere religia
ortodoxa, evoca Orientul prin proportiile ei surprinzatoare.
Si o u§a de biserica, a carei decoratie incarcata din bel§ug
cu frunze §i flori stilizate, ne aminte§te influentele iraniene
§i ne duce spre Asia meridionala cu basoreliefurile sale
cu amanuntimi de jungla. Danubiul a incetat oare de a
atrage Orientul Apropiat? Ni s-au aratat oare Indestul
cele mai vechi cai pe unde se indrumara civilizatiile?
Doua canaturi ale unei porti gospodare§ti prezinta,
scobite din plin, cele mai vechi simboluri ale popoarelor
europene: calul, coco§ul §i acea silueta decorata cu spini
drepti, redand poate vreun cocos de acoperi§ care, ca §i
calul izvoadelor galice, se gasesc pretutindeni. Intr-adevar,
lingvi§tii prea au disociat masele noastre continentale.
De indata ce ascultam de arta, regasim nu natiuni, dar
popoare inca in formatiune $i in trecerea vantului, ce
poarta acelea$i legende pe campiile unde stau turtite la
pamant acoperi$urile de lemn sau de turba prin care se
strecoara fumul.
Iata ce ne spun acei stalpi ciopliti, spalati de ploi $i
de neaud, de la acea minunata poarta de lemn, care incheie
sala Muzeului din Bucure$ti. Mari rotocoale solare, cu
razele sculptate in varfuri diamantine $i o funie groasa ca
un brat sunt singurele decoruri ale acestui arc de triumf
taranesc. Sunt ca rotocoalele tronurilor regionale ale
intregii noastre lemnarii alpestre! Franghiile decorative
de la u$ile, ferestrele $i imbracamintea vetrelor noastre
pand in veacul al XVI-lea! Si porticul acela ne vorbe$te
de marile noastre gospodarii din provincie, a caror curte
e precedata de acelea$i monumente rustice. Amestecul
unei umanitati submarine, in care veacurile, mileniile,
civilizatiile trec in licariri $i in penumbre, ca zilele $i
noptile oceanului.
Multumim colegilor romani de a ne fi amintit, in
afara de pacea romans, aceasta profunda, insondabila
fraternitate. Un fel de prejudecata, ce tinde de altfel sa se
risipeasca, apasa folklorul nostru national. Unii ii refuza
de a exprima o arta, altii de a fi un obiect de $tiinta. In
momentul cand in Franta is na$tere prima institutie oficiala
de folklor, cand primul mare congres international de
folklor cheama la Paris elita folkoristica a vechiului $i
noului continent, amicii no$tri romani, prin pildele tor,
ne imbarbateaza sa urmarim sarcina luata. Nobila
sarcina de a inlesni cunoa$terea unui popor $i de a-I face
sä iubeasca bogatiile ce le poarta in sanul ski."
* Cf. C.L. 1938, p. 1038, cu 3 planse reprezentand sectiunea

Muzeului din Pavilionul international din Paris.
47
www.dacoromanica.ro
La randul nostru, nu putem decat sd multumim
colegilor parizieni pentru a§a de intelegdtoarea apreciere a
manifestarii noastre, cu atat mai mare fiindu-ne mdgulirea
cu cat mai putind bundvointd $i pricepere intalnim din
partea compatriotilor, care, Mt a-1 cunoa§te chiar,
trateazd cu o superbd indiferentd Muzeul bucurqtean.
Spre completarea sintezei speciali§tilor Riviere §i
Varagnac, reproducem §i urmdtoarea descriere mai ama-
nuntita a sectiunii Muzeului de Arta Nationald Carol I.
Vorbind de Palatul international, F.M. Calmont, in
ziarul La Fleche" din 9 oct. 1937, dd urmdtoarele relatii
despre Romania, care, pe langd interesul ce-1 prezintd
in Pavilionul ei, e reinnoitd aci $i se claseaza, fora contestatie
posibila, ca cea mai atfagatoare participants a acestui
Palat, al cdrui centru it ocupd, pldcandu-ne mai mult decat
se poate spune". Si, dupd ce arata minunile petrolului,
ale Societatii Mica, ne descrie si sala Oficiului de Turism
Roman, in care, patrunzand, se descoperd una din minunile
«une des merveilles» ale expozitiei: micul Muzeu
folkloric instalat de cdtre conservatorul Muzeului de
Arta Nationald din Bucurqti, in care se expun piese ce
nu se prezintd numai ca simple curiozitati anecdotice,
dar ca arta cea mai find §i cea mai rafinatd".
UNE DES MERVEILLES DE L'EXPOSITION

Pe zidul principal se inalta o imensa cruce vo-
tivd de lemn (troita), adapostita de un mic acoperis.
Aceste cruci sunt intocmai ca cele de la noi, ridicate
de taranii de acolo la rascrucea drumurilor. intreaga
compozitie, de o execulie naivd $i annonioasA, se
imbind perfect cu poarta de lemn, lucrata din gros,
care e prinsa in zidul lateral din dreapta si cu mag-
nifica $i curioasa usa de lemn sculptata de calugari
in sec. al 17-lea, care impodobeste zidul din stanga.
De fiecare parte a troitei, in vitrine simetrice,
sunt expuse patru costume vechi: doua boieresti $i
doua taranesti. E indeosebi interesant de comparat
inspiratia decoratiei for respective. Desenul bogatelor
broderii patriciene deriva direct din arta bizantina, pe
cand costumul taranesc nu imprumuta motivele sale
omamentale decat de la cea mai curata traditie indigena.
De fiecare parte a intrarii in sectiune se afla cate un
manechin imbracat cu cateun splendid costum taranesc,
de o nobleta si frumusete deosebita.
0 colectie de covoare de un colorit, de un desen
liniar, de o ingrijita executie asa de perfecte fac din
fiecare o opera de arta si toate la un loc alcatuiesc un
manunchi de capodopere, ce tidied $i pun in valoare
vitrinele $i lemnaria.
in sfarsit, felul de a prezenta olaria constitue o
poetics inovatie: pe un strat de nisip cenusiu, marginit
de cararnizi rosii, s-au grupat mai multe oale *an' esti,
care cants in toate tonurile si incanta prin formele for
deosebite.
in fata reusitei unei expozitii atat de perfecte,
ar fi nedrept sä nu felicitam pe autor, conservatorul
Muzeului de Arta Nationala din Bucuresti.
Multumita lui, Cara sa este dintre acelea, daca nu
chiar singura, a carei participare capata o atare importanta
si o asa atractie.
IN LEGATURA
CU EXPOZITIA DIN PARIS
Directia noului Musee de l'Homme din Palatul
Trocadero, dorind sa completeze sectia romaneasca daruita
acelui Muzeu in 1935, apreciind obiectele expuse in
Pavilionul International, a cerut sa i se cedeze unele
dublete din colectia noastra.
Comunicand directiei franceze ca ministrul roman a
aprobat cererea, am primit, drept raspuns, la 26 oct. 1935
urmatoarea scrisoare:
Le Professeur Rivet me charge de vous remercier
chaleureusement de votre lettre du 20 oct. dans laquelle
vous lui communiquez l'heureuse issue de notre demande
concernant les pieces d'art populaire roumain, exposees
au pavillion international.
Nous attendrons la fin de l'Exposition pour le partage
que vous avez l'amabilite de nous promettre. Des l'ou-
verture de notre Musee, ces magnifiques pieces seront
exposees dans notre salle d'Europe.
Veuillez communiquer a M. le Ministre des Beaux-
Arts l'expression de notre gratitude, et agreer, Monsieur
le Directeur, l'assurance de ma tres haute consideration.
(ss) Jacques Soustelle.
Iar la 25 Fevrier [sic] 1938, insusi directorul al

Musee National d'Histoire Naturelle, cu care tratasem,
imi scrie:
Monsieur le Directeur et cher Collegue. Maintentant

que les pieces du Pavillon de Roumanie sont entrées au
Musee de l'Homme, je tiens a vous exprimer a nouveau
ma reconnaissance.
Une fois de plus, le Musee s'est enrichi, grace a
votre intervention, de pieces de la plus grande impor-
tance, et la porte en bois figure certainement parmi les
plus belles pieces du departement d'Europe.
Croyez, Monsieur le Directeur et cher collegue, a
mes sentiments les plus cordialement devoues.
(ss) Paul Rivet.
Din debordantul Palat oficial al Romaniei, nu stiu sa

se fi ales vreun obiect pentru muzeul parizian.
In legatura cu inaugurarea sectiunii romanesti de la
Musee de l'Homme, am primit de la Rene Huyghe,
Conservateur du Departement des Peintures, urmatoarea
scrisoare din 29 sept. 37.
Musee du Louvre. Pavillon des Arts
Cher Monsieur,
Votre arrivee a Paris a coincide par malchance
avec mon depart en vacances, et je n'ai pu ainsi, ni
vous rencontrer comme je l'aurais vivement desire, ni
assister a l'inauguration du stand d'art paysan roumain,
dont j'ai pu, depuis, admirer la qualite artistique et la
remarquable presentation.
Aurez vous, cher Monsieur, l'occasion de repasser
par Paris? Je n'en voudrais de vous manquer a nou-
veau et j'espere que 1'Exposition vous donnera encore
l'occasion de revenir parmi nous.
Veuillez agreer, je vous prie, cher Monsieur,
l'expression de mon sympatique souvenir.
(ss) Rene Huyghe.
Chemat fiind pentru organizarea sectiunii ce-mi era

rezervata in improvizatul pavilion international, am
putut lua parte la grandioasele festivitati ale inaugurarii
palatului romanesc. Am fost chiar la sosirea Regelui, la
11 iulie, in Gare de Lyon, primit fiind in audienta in chiar
acea zi la Hotel Rietz [sic]. La 13 am asistat la vizita
Regelui la Pavilionul oficial, iar seara am stat de garda in
jurul Suveranului la teatrul des Mathurins, unde, lojele
lipsind, Regele ocupa un loc in parterre.
In antracte a primit felicitand pe artitii Pitoefi, care
pusesera in scend obtinand succes cu Omul §i marzoaga"
[sic!] de Ciprianul nostru, precum §i pe generalul Gallieni,
cu care s-a intretinut foarte cordial.
La 13 iulie am asistat la primirea de la Hotel de Ville,
unde Regele, in jacheta §i joben gris, inconjurat de un
important stab, a raspuns printr-o avantata cuvantare la
salutul pre§edintelui Consiliului Comunal. Seara a avut
loc, in restaurantul din pavilionul romanesc, un dineu de
gala, Regele alaturi de Pre§edintele Lebrun, cu care
foarte sobru s-a intretinut. Mai erau in capul mesii fostul
51
www.dacoromanica.ro
pre§edinte Millerand §i multi fo§ti §i actuali mini§tri
francezi precum i inalti comisari ai Expozitiei. Fiind
alaturi de academicianul Jaloux, mare cruce a Coroanei
Romaniei, iar in fats avand pe Paul Morand §i pe Paul
Levin, cunoscatori ai tarii noastre, conversatia a fost
altfel decat in capatul oficial al mesii.
Deschiderea, ca sä nu zic inaugurarea, sectiei romane§ti
din dosnicul Pavilion International s-a facut fara niciun
fel de tambalau, bucurandu-se numai de vizita, in grabs,
a prea ocupatului comisar Gusti §i a speciali§tilor parizieni,
ale caror recensii au fost redate in capitolul precedent.
Misiunea-mi find indeplinita, am luat, prin Berlin,
drumul spre cask unde am ajuns la 17 august.
BILANTUL EXPOZITIILOR
PESTE HOTARE
Expozitia Muzeului National bucure§tean, organizata
independent de Pavilionul roman din Paris, find a 12-a
intreprindere de acest fel in streinatate, cred ca se cuvine
sa rezum intentiunile i sa arat eventualele avantagii ale
acestor manifestari ale Statului.
Nu intra in aceasta categoric «Ausstellung der Frau
in Haus u. Beruf», la care am reprezentat pe Carmen
Sylva §i pe Printesa Maria, la Berlin, in 1912. Dupa cum
se vede din frumosul §i bogat ilustratul Catalog, am
expus pagini din Evanghelia ilustrata §i scrisa de Regina
Elisaveta pentru Catedrala din Curtea de Arge§, precum
§i alte foi de pergament cu miniaturi ale celor doua
autoare, care se serveau de ornamente in stiluri diferite.
S-au mai expus §i lucrari de broderii i tesaturi ale Reginei
Elisaveta, ca de pilda acoperamantul brodat cu margaritare,
dupd pilda stravechilor aere voevodale, pentru potirul
de cristal daruit Regelui Carol I.
Numeroase au fost i lucrarile manuale ale societatilor
Albina §i Furnica, insumate in Catalogul cu portretul
Carmen Sylvei in costum national, lucrand la razboiul
taranesc, avand ca legenda: Viitorul tarii 11 tese femeia".
Tot in afard de cele 12 expozitii generale, trebuie sä
consider participarea Romaniei la Expozitia de Picture
§i Sculpture din Miinchen din vara 1913. Cu toate
piedicile din ultimul moment ale ministrului Cultelor,
situatia a fost salvata de titularul de la Externe, care,
reinnoindu-mi delegatia de comisar general, expozitia a
luat fiinta, obtinandu-se pentru arti§tii participanti cloud
mentiuni hors concours i 4 medalii de aur.
Prin acest prim succes la o expozitie internationala
din Miinchen, arta plastics romaneasca si -a asigurat un
loc demn in randul natiunilor culturale ale Europei.
Seria celor 12 expozitii oficiale ale Romaniei peste
hotare incepe cu participarea la Expozitia Internationale
de Arta Populard de la Berlin in 1909. Organizata find de
Lyceumklub" de sub protectoratul Reginei Elisaveta,
Romaniei i-a fost rezervata prima mare vitrina din sala
pavoazata cu portretul Carmen Sylvei.
Inca de la aceasta prima expunere, am aplicat
principiul unei alegeri cat mai restranse de obiecte cat
mai caracteristice. Rezultatul a fost concludent fats de
prea impovaratele vitrine ale celorlalti expozanti.
Dupe parerea chiar a expertilor austriaci, Romania a
fost clasata in fruntea tuturor, concurand chiar Imparatia
Tarilor, a carei vitrina, vecind cu a noastra, era incarcata,
dupa cum se vede in fotografia publicata, cu sute de
papu*i in porturile numeroaselor regiuni ale vastului
imperiu, pe cand din Romania nu erau decat cateva
costume caracteristice, de o nobila infati§are.
Obiectele industriei casnice, expuse de societatile
Albina, Furnica si altele, find de asemenea bine selec-
tionate, au avut un succes desavarsit, intrecand vanzarea
numeroaselor sectiuni ale celorlalte state participante.
Succesul a mai fost confirmat si prin cererea, pe cale
diplomatica, a transferarii expozitiei de la Amsterdam,
unde, din cauza amestecului unei inalte personalitati
oficiale, dar necalificate, ziarele locale au mai semnalat
marea deosebire intre unele obiecte particulare fats de
cele oficiale, asa de impunatoare ca tehnicA si frumusete.
Expozitia industriei casnice, organizata, pe scars mult
mai redusa, la Viena, in aprilie 1910, catalogul ce am
publicat cu acest prilej, dau masura participarii noastre
cu obiecte alese din colectiile Muzeului din Bucuresti.
Nici la expozitia din Roma, in 1911, nu s-a putut
desfasura intreg programul propus, deoarece serbarea se
facea cu prilejul celei de a 50-a aniversari a proclamarii
lui Victor Emmanuel at II-lea ca Rege at Italiei, cu Roma
drept capitals.
Intarzierea cu care am anuntat participarea noastra
din cauza refuzului invitatiei de catre guvernul liberal
ne-a obligat sa ne multumim cu un loc in jurul castelului
St. Angelo, unde am ridicat un pavilion propriu, imitand
casa taraneasca a lui Mogos, din Muzeul bucurestean.
Avand in vedere comemorarea Unirei Italiei, am
cautat sa sarbatorim amintind pe a tarii noastre, si in-
tr-acest scop s-a expus in sala de onoare portretul Regelui
Carol I, autorul Independentei Romaniei, inconjurat de
steagurile cu clasica acvila romans in varf, dar ciuruite
de ghiulele turcesti in campania din Bulgaria.
Legaturile stravechi ce ne unesc cu Italia au fost
evidentiate prin reproducerile monumentului de la
Adamclisi daruite Muzeului din Roma, iar ca dovada a
influentei italiene in vremea Cantacuzinilor si Brancovenilor
s-a expus reproducerea, de la Biserica Coltea, a
chenarului u$ei de la intrare, a$a de tare influentat de
stilul italian, cu reliefuri de sfinti $i de animale, nepermise
in religia ortodoxa. Si dupd ce, prin expunerea chivotului
aurit $i cu smalturi, din 1685, a unor discuri cu initialele
lui Serban Cantacuzino $i alte candele $i odajdii, s-a
dovedit influenta occidentals, am putut expune in toata
splendoarea arta locals a taranului nostru. Frumoasele
costume, scoarte $i olarii, alat-uri de panzele lui Grigorescu
cu ciobani $ i tarancute, au dat o imagine vie a nobletei $i
bogatiei artei noastre de la lark care, in unele privinte,
intrece chiar pe cea italiand. Scopul urmarit pare a fi fost
atins, dupd afirmarile presei locale, recunoscand ca
questa fraterna manifestazione del popolo rumeno [sic]
sara certo per due popoli fratelli una buona occasione
per melio [sic] conoscersi ed apprezzarsi".
Dupa razboi, prima expozitie de peste granita a fost
organizata in 1925 la Paris, unde, dupd cum s-a aratat,
Muzeul din Bucure$ti a fost boicotat, luandu-$i revan$a
prin mutarea, in parte numai $i sub raspunderea-mi
proprie, la Geneva, in timpul sesiunii Ligei Natiunilor.
Colectiile de arts taraneasca ale Muzeului au fost expuse
in toata amploarea, intregite pentru prima oars prin
specimene de arta saseasca $i secuiasca, fapt bine
apreciat de membrii Ligei, at carei presedinte a $i vorbit
la inaugurare.
Arta religioasa, prin tamplele, frescele, icoanele $i
bogatele odajdii $i broderii expuse, era tot atat de somptuos
reprezintata, dand astfel o imaging desavarsita a bogatului
simt artistic al poporului pe de o parte $i a stralucitei
civilizatii voievodale, pe de alta.
In 1927 am luat parte singur, fara vreun colaborator,
la Pavillon Marsan, din Louvre, la expozitia de covoare
din Europa Orientals, la care Romania, dupd afirmarea
directoru ui francez al organizarii, a fost clasata inaintea
tuturor participantilor, prin caracterul de arta pure al
exemplarelor expuse.
A opta participare a Romaniei a fost la Barcelona, in
1929, unde, cu tot caracterul mai general al Expozitiei,
cuprinzand $i bogatiile solului $i ale economiei nationale,
s-a putut totu$i pune in evidenta amploarea artei populare,
sustinuta de specimene ale artei culte stravechi $i a
acelei a zilelor noastre prin sectiile de picture, sculpture
$i arta decorative.
Aceea$i amploare a avut-o $i expozitia din Bruxelles,
in 1935, unde, partea economics find mai redusa decat
in Spania, produsele tarane$ti au fost sustinute prin
specimene $i mai bogate ale artei religioase din vremea
lui Stefan cel Mare, adaogandu-se, ca atractie specials,
expunerea pentru prima data a coifului de our de origins
schita.
Prin discursurile autoritatilor belgiene ca $i in cele
din partea noastra s-au pus in evidenta, aci ca si la Roma,
legaturile ancestrale ce ne apropie de aceste popoare de
comuna. origine latina.
Expozitiile de la Helsinki in 1935 $i de la Oslo in
1936 au avut un caracter mult mai restrans, limitandu-se
la expunerea numai a produselor tarane$ti.
La Paris s-a putut realiza intocmai, de$i in rezumat,
programul de care am fost calauzit atat in Muzeu, cat $i
in expozitiile din streinatate. Dupd cum constata specialistii
francezi, germani $i italieni, programul prezinta parti cu
totul originale $i indraznete: expunerea casei mobilate a
lui Mogo$ in Muzeu, precum si felul a$ezarii olariei pe
un strat de nisip intr-un cadru de caramida. De$i expuse
liber, fare ingradiri, obiectele nu au avut de suferit din
partea vizitatorilor, carora le-a impus increderea acordata.
Pentru a pune in valoare arta taraneasca, ea a fost
peste tot sustinuta de exemplare fie din preistorie, pentru
a dovedi vechimea originei ei, fie de specimene ale artei
monastiresti, pentru a evidentia inaintatul grad de
civilizatie a mediului in care traia taranul nostru, atata
vreme, pe nedrept, desconsiderat.
Cu participarea, pentru a 12-a oars, la Paris, in 1937,
am incheiat propaganda artei romanesti peste hotare,
care sper ca nu va fi ramas fara efectul prevazut al
popularizarii culturii noastre la popoare care nu au avut
alte prilejuri de a ne cunoaste si aceste bogatii, in afard
de unele produse ale solului, graul petrolul indeosebi.
Prin cataloagele bogat ilustrate ale tuturor acestor
participari in streinatate s-a sustinut si mai temeinic
actiunea de propaganda intentionata, catalogul din Geneva
luand chiar proportiile unui adevarat tratat raspandit ca
atare in librariile din streinatate.
Tot de pe urma acestor expozitii a aparut si volumul
de covoare, editat la Paris si despre care a fost vorba la
timpul sau.
Dand uitarii neplacerile ce mi-au atras, din partea
conationalilor mai ales, multe din misiunile oficiale
indeplinite, nu regret a fi pus in serviciul tarii si aceasta
placuta, deli, uneori, absorbanta activitate in decurs de
aproape trei decenii. Regret numai 6, din cauza intrigilor
natangului la Londra, nu am putut duce si acolo expozitia
aprobata de Minister, dupd cum reiese din telegrama
reprodusa mai sus.
EFEMERIDE MUZEOGRAFICE
Sub aceste rubrici am publicat in C.L. (p. 495, 582 si
798) dari de seams despre muzeele din streinatate, dar
mai ales despre starea de la noi. Nefiind consemnate in
Muzeografia romaneasca aparuta in 1936, voi da in
rezumat cele consemnate in C.L.:
DESPRE MUZEELE DIN STRAINATATE
Muzeele se bucura de o atentie tot mai mare in

statele culte ale Apusului. Dupd o epoca de febrile
imbogatire a colectiilor a urmat ingrijita for selec-
tionare, iar acum se transforms cladirile vechi sau
se cladesc muzee noi pentru a se da operelor de arta
cadrul de expunere cel mai nemerit si mai demn.
Dupa splendidul complex al de curand inaugu-
ratelor noi colectii din Museen-Insel din Berlin,
Parisul iii revizuieste acum adaposturile comorilor
sale de arta. De cativa ani se lucreaza la transformarea
invechitului Palat al Luvrului, in vederea expunerii
obiectelor de arta in conditii cat mai corespunzatoare
noilor cerinte ale muzeografiei moderne. Pe de o
parte colectiile se reduc, prin trecerea obiectelor mai
putin importante in depozitele rezervate studiilor
speciale; iar pe de alta se creeaza sali noi, in vederea
unei expuneri cat mai alese, adica mai putin ingra-
madite, a operelor de seams. Inceputurile transfor-
marilor Luvrului au purces de la podurile imense ale
vechiului palat, prefacute in sali cu lumina zenitala,
foarte potrivite pentru expunerea picturii. Gratie
acestor vaste incaperi noi, provenite din pand aci
neutilizatii vieux combles", s-au putut adaposti cele
mai caracteristice opere ale artei moderne franceze,
selectionate dupd puretoriul for indatinat de 30 de
ani din Luxembourg. In curtile interne ale vastului
vechi palat regal si in subsolurile lui s-au amenajat
admirabile sali pentru sculpture. Chiar grajdurile
lui Napoleon al III-lea au fost transformate in sali
de sculpture moderns.
In locul daramatului vechi palat Trocadero s-au
ridicat cloud man cladiri. In aripa dinspre Paris se
inalta, sub directia d-lui G. H. Riviere, noul Musee
national des Arts et Traditions populaires, pastfandu-se
in parter colectiile vechi de ghipsuri dupa sculpturile
catedralelor ai dupa alte monumente franceze. In
cealalta parte, se ridica le Musee de l'Homme, sub
directia d-lui Paul Rivet si dependinte nu de Luvru,
ca primul, ci alcatuind le Laboratoire d'Ethnologie du
Museum national d'Histoire naturelle, de sub aceeasi
conducere a profesorului Rivet. In nou botezatul Muzeu
al Omului, care nu e decat vechiul Musee d'Ethnogra-
phie, se afla ai o sectie romaneasca, in care arta tara-
nului roman va fi bine reprezintatd. Tara noastra a
fost cea dintai care a raspuns la apelul francez de a
alcatui o sectiune nationala la Paris, exemplul dat
find urmat apoi si de alte state.
$i mai insemnat decat aceste cloud creatiuni
este cu totul din nou claditul Musee des Beaux-Arts
sau Musee du Quai de Tokio, in care s-au adunat ope-
rele franceze capitale, incepand cu Evul Mediu si pans
in pragul veacului nostru.
Importantelor chestiuni ale Muzeografiei ii s-a
dat, in cadrul actualei Expozitii, un loc de frunte, re-
zervandu-li-se, Intr -o aripa a noului Muzeu al artelor
frumoase, o sectie intreaga, in care prin planuri si foto-
grafii, dar mai ales prin diorame, se infatiseaza in chip
teoretic, precum si demonstrativ, toate problemele de
seams ale muzeografiei, dandu-se realizarea practica
a preceptelor stabilite in Congresul de muzeografie
tinut in oct. 1934 la Madrid (cf. cap. 18 din Muzeografia
romaneasca, 1936, pp. 149-151).
in ultimul nr. din Revue des Deux Mondes (15 oct.

c.) d-1 Rene Huyghe, Conservatorul picturii din Louvre,
sub titlul: Le role des Musees dans la vie moderne",
insists asupra importantei sectiunii rezervate muzeelor
in actuala Expozitie din Paris.
Dupa ce arata evolutia muzeelor in vremea din urma,
revine asupra superioritatii operilor de arta fata de carpi
cari pot fi suspectate de interpretare", pe cand arta vorbeste
direct fiecaruia, dupd temperamentul sau. Totu§i muzeele
nu se mai pot multumi sä prezinte in chip pasiv bogatiile
lor, bizuindu-se pe initiativa §i capacitatile vizitatorilor,
ci trebue sa-i incurajeze sa-i indrumeze chiar in unele
cazuri". Aratand misiunea educative a muzeelor i rolul
for in redqteptarea simtului estetic, land ca exemplu
noua expunere a operii lui Van Gogh, d-1 Rene Huyghe
incheie interesantul sau studiu cu speranta ca sectiunea,
organizata din initiativa sa la Expozitie, va avea o bund
infaurire asupraviitoarei dezvoltari a organizarii muzeelor.
0 atentie cu totul deosebita s-a dat, in aceasta expozitie
de doctrind i practice muzeala, chestiunii aka de importante
a luminii in salile de expozitii. Se demonstreaza succesiv
avantagiile i dezavantagiile diferitelor sisteme de
distribuire a luminii naturale (laterals §i zenitala, dirijata
sau reflectata), precum §i a celei artificiale (directs i
indirecta), care se practice acum pe o scars intinsa in
unele sectiuni, mai ales de sculpture, ale Luvrului.
Aceea§i problema a distribuirii luminii a fost dezvoltata
i in adunarea din Viena a directorilor de muzee
Internationaler Museenverband, la lucrarile careia am
luat parte ca vechi membru al Asociatiei i ca delegat al
Ministerului Cultelor §i Artelor, in septemvrie trecut. In
comunicarea tinuta m-am ocupat de aceea§i problema,
demonstrlid grin de curan' d inventatul i Inca nepopularizatul
aparat de masurat lumina Metrolux al firmei Zeiss din
Jena. Incheind dezbaterile ce au urmat comunicarii,
prqedintele Congresului, profesor Dr. Schmidt, directorul
Schloss-Muzeului din Berlin, a aratat influenta nefasta
ce o pot avea, in aplicarea rationale a noilor principii de
organizare interioard a muzeelor, arhitectii, can, preocupati
numai de aspectul exterior al cladirilor, nesocotesc
nevoile de expunere, ce trebuie totqi sa primeze.
Cu prilejul acestui congres, al carui scop principal
60
www.dacoromanica.ro
este discutarea mijloacelor de descoperire a metodelor
de falsificare a obiectelor de arta de toate categoriile,
Directia Muzeului din Viena a organizat o foarte interesana
5i instructiva Expozitie, in care numeroase falsificate
erau expuse alaturi de originalele imitate.
MUZEUL NATIONAL
DIN BUCURESTI
Cu toata binevoitoarea atentie acordata Muzeului
National de la Sosea din partea Ministerului Artelor,
cladirea cea inceputa in 1912 merge foarte incet spre
desavar5ire. Vina e a Serviciului arhitectonic al cladirii,
care, contrar principiilor 5i practicei din Apus, se
indaratnice5te a nu renunta la aplicarea unor ornamente
in piatra, inutile, dandu-le chiar prioritatea fata de alte
lucrari urgente, ca de pilda acoperirea cladirii.
Caci, cu toate concesiile facute, in special aceea a
mentinerii turnului, de5i recunoscut ca inutil 5i atat de
costisitor, serviciul arhitectonic nu vrea sä schimbe
nimic din planurile de acum treizeci de ani! Si in loc de a
grabi lucrul, arhitectullef i5i ocupa vremea cu notificari
prin portarei".
Infaptuirea Muzeului de la Sosea find de interes
ob5tesc 5i trebuind sd se 5tie cui anume incumba vina
taraganelii lucrarilor, dau aci raspunsul cuvenit la notificarea
prin portarei" nr. 20 096/1 aug. 1937, prin care dirigintele
lucrarilor Muzeului National de la $osea, dl N. Ghika, a
crezut de cuviinta sd se adreseze autoritatii de care
depinde, spre a se plange contra directorului Muzeului.
Pe nedrept dl Ghika se tanguie5te ca de la inceput a5
fi avut atitudine du5manoasa fata de D-sa, uitand ca,
dimpotriva, 1 -am onorat cu toata increderea, alegandu-1
pentru alcatuirea planurilor i mai tarziu prezentandu-1
ministrului C.C. Anion, care i-a incredintat lucrarea M.A.
nicio forma de concurs, intr-o vreme cand nu executase
Inca nicio lucrare de seama. Iar daca la inceput a primit
sä execute programul meu, natural ar fi fost ca §i in urma
sa nu-1 modifice fara a ma consulta i fara a fi depus
Ministerului in prealabil planurile spre aprobare.
D-sa mai comite fundamentala eroare de a crede ca,
find insarcinat cu constructia, poate decide i asupra
destinatiei acestei cladiri, fara a tinea seama de parerile
directorului Muzeului, care este singur responsabil de
buna amenaj are a institutiei §i in calitate de autor al
conceptiei acesteia. Caci nu arhitectul mi-a propus planul
unei cladiri muzeale, ci subsemnatul, cu totul independent
de once arhitect, 'Inca din 1903, cand nici nu-1 cunotea
pe dl Ghika, a conceput planul de a reuni la un loc
obiectele de arta romaneasca, cerand, in urrna, arhitectului
sa-i croiasca, dupd indicatiile ce i-a dat, o cladire in care
sa se adaposteasca viitorul Muzeu (conf. cap. 19 i 20
din Muzeografia romaneasca).
Caci prin Muzeu nu se intelege cladirea, ci colectiile
ce ea cuprinde, indiferent de aspectul localului. Nu
localul, ci colectiile primeaza. Nevoilor de expunere ale
acestora trebuie sa se conformeze cladirea menita sä le
adaposteasca. Dupd cum am aratat (in Muzeografia
romaneasca, p. 280), aceasta este parerea unanima,
rezumata in urmatoarea formula a autoritatilor streine: it
est evident que le Musee est fait pour les collections et
non les collections pour le Musee.
Dl Ghika find preocupat exclusiv de aspectul
cladirii, nesocotind cerintele adevarate ale unui Muzeu,
am fost nevoit sä interviu cerand, prin minister, unele
modificari radicale, card de implinirea carora localul ar
fi fost cu totul impropriu ca muzeu. Astfel, pentru a nu
mentiona dee& modificarile capitale, am impiedicat
realizarea cupolei interioare de 17 m inaltime, prin care
se desparteau caturile clddirii; am insistat ca scara
principald sa deserveasca i caturile superioare, raid a se
opri la primul, dupd cum arhitectul proiectase, invocand
modelul palatelor italiene din veacul al 18-lea, cu care
clddirea noastrd nu are nicio legaturd. Cu greu am
obtinut de asemeni sa inlocuiesc podul de lemn prin cel
de beton armat, obtinand splendidele incdperi de sub
acoperi§. N-am reu§it, din nefericire, ss impiedic parchetarea
in lemn a sdlilor din aripa sudica, din cauza opozitiei
arhitectului, care a invocat exemplul parchetului din
vechiul Louvre, unde azi insd, peste tot, lemnul se
inlocuqte cu pavimente de piatrd. (Vezi rap. Muzeului
nr. 64, 68 §i 69 din 1927.)
Modificarile au fost introduse pe baza aprobarii
rapoartelor adresate Ministerului respectiv, iar nu impuse"
chiar de mine, cum eronat specified Notificarea".
Principalele modificari s-au decis in urma descinderii la
fata locului a dlui ministru Dr. C. Angelescu, care,
convingdndu-se de dreptatea protestelor directiei
Muzeului, le-a aprobat. (Cf. Muz. rom., p. 156, unde sunt
enumerate rapoartele directiei Muzeului.)
Trecand vreme din 1934 /And azi, arhitectul diriginte
cautd sa revie asupra hotaririi luate atunci in privinta
porticului de la intrare, sustinand §i efectuarea boltilor
din curte, ce ar intuneca Wile de expozitie.
Fats de insuficienta lumina a actualelor sdli din
parter, cu ferestre prea mici, a trebuit sa renunt la boltile
imaginate la inceput, cautand sa acomodez clddirea pe
cat posibil cu noile cerinte muzeografice, care au progresat
atat de mult tocmai in anii din urma. Am ardtat in (Muz.
rom., p. 151) cum arhitectii strain (Berlage din Amsterdam §i
Sir Richard Alison din Londra) 5i-au modificat planurile
reluate dupa razboi, reducandu-le 5i simplificarid mai ales
fatadele. Noile muzee din Trocadero arata cat de lipsite
de ornamente sunt fatadele. Singur dl Ghika nu vrea sa
tina seams de aceste cerinte, nevoind sä renunte la
ornamentele din desenurile sale, vechi de 30 de ani, in
1937.
In a doua parte a notificarii sale, arhi.:xtul diriginte
se plange contra raportului directiei Muzeului, prin care
se afirma ca ziduri noi, daramate inutil, au fost refacute
indata Intocmai, incarcandu-se bugetul".
Daca Irish' s-ar fi urmat programul stabilit de mine
Inca din 1903 (Muz. rom., p. 32) in care se prevedeau ca
materiale de constructie numai piatra, caramida, beton
armat, fier 5i sticla", eliminandu-se lemnul, n-am fi avut
de constatat atatea inlocuiri, care neaparat ca au incarcat
bugetul", a5a de redus al cladirii.
In privinta zidurilor daramate, insu5i arhitectul
recunoa5te ca a fost nevoit sa le refaca, dand explicatii ce
azi nu se mai pot controla, partile distruse find sau
tencuite, sau inglobate in zidaria noua, iar urmele nu se
mai pot vedea decat in fotografii.
Aveam deci dreptate sau nu, consemnand ca se pierd
vreme 5i bani cu daramari inutile? Iar dupa asemenea
dovezi, semnate de insu5i dl arhitect diriginte, mai are
d-sa dreptul a se plange ca e calomniat? Ce autoritate mai
au afirmarile sale, dupd cele mai sus aratate?
Inainte de a se formula cererea de cercetare" contra
mea, ar trebui sä se raspunda, mai intai, daca aceste
lucrari suplimentare 5i inutile, care nu din vina mea au
fost executate, incarca sau nu bugetul cladirii, dupd cum
am pretins.
In interesul terminarii lucrarilor ar fi insa de dorit ca,
conformandu-se deciziilor ministeriale, serviciul de
arhitectura, in loc de tangueli, sä dea cat mai curand curs
planurilor porticului, ce se a§teapta din 1934 §i in vederea
caruia i s-au prezintat diferite schite.
Opresc aci raspunsul meu la strania notificare",
deoarece nu cu gand de a acuza, ci numai de a ma apara
contra Invinuirilor formulate, am dat aceste lamuriri,
precum i pentru a accelera in cele mai bune conditii
aceasta lucrare, care, find a Statului, reclama din partea
tuturor acee* ravna §i dezinteresare, fara ameniritari de
dare in judecata, de care nu avem a ne teme, de altfel.
Din acest raport, datorit Ministerului Artelor, se vad
nebanuitele greutati ce intampina terminarea Muzeului,
la care se lucreaza, din 1912, cu atatea intreruperi fatale,
ce lupt sa inving.
ARHITECTUL MUZEULUI IMPIEDICA

DESAVARSIREA CLADIRII
Sub titlul Noi efemeride muzeografice" am publicat
in C.L. (p. 798) urmatoarele:
Fats de interesul de§teptat de ultimele comunicari
asupra greutatilor ce intampind constructia Muzeului,
ma vad dator a arata mai departe piedecile ce se pun unei
mai repezi desavar§iri a acestei cladiri, incepute de un
sfert de veac!
Nu voi mai reproduce in extenso «notificarile prin
portarei» prin care, in mod a§a de ireverentios, dl arhitect
N. Ghika tot se mai adreseaza autoritatii superioare sub
ordinele careia lucreaza, multumindu-mä a mentiona
numai «notificarea» nr. 11552/37, prin care, in lipsa de
argumente tehnice, d-sa invoaca cu emfaza titlurile sale
de inspector general §i altele pentru ca, in cele din urma,
sa se lepede de raspundere §i, ca un incepator §ovaielnic,
sa implore autoritatea altor consilii, straine insa §i de
Muzeu, i de Ministerul Artelor, de care depinde. In
mentionata «notificare» vrand sa impiedece executarea
scarii, oprita de d-sa la catul I, declard ca nu-§i asuma
raspunderea prelungirii cerute de noi, «spre a evita
desavar§irea unor gre§eli ce mai tarziu n'ar mai putea fi
reparate». Spre a d-sale lini§tire, se constata insa ca, pe
scara terminate pand la pod, se urca in siguranta acum §i
d-sa, fard temerea ce, desigur, i-ar fi produs stramta scara
ametitoare in spirals ce proiectase d-sa, invocand exemplul
palatelor italiene din veacul a118 -lea.
Consecvent insa procedeelor sale de a sabota once
ameliorare a planurilor vechi, dl arhitect-§ef al lucrarilor,
in schimbul notificarilor, adreseaza rapoarte, in care
uzeaza de aceeai lipsa de build credinta.
Astfel se intampla cu opunerea sa de a se inlocui
printr-un portic cele 14 trepte libere §i expuse la crivat,
ce d-sa proiectase, de§i de la Inceput eu prevazusem «porti
boltite», ce se vad §i in primele planuri ale aceluia.i arhitect,
reproduse in nr. de februarie 1907 al Convorbirilor
literare. Cu de la sine putere dl arhitect a Inlocuit apoi
bolta intrarii prin acele trepte gola§e, impracticabile pe
ploaie §i pe zapada mai ales. Prin suprimarea boltii de la
intrare s-a taiat §i comunicarea de afara cu curtea
centrals a Muzeului, ramasa astfel izolata §i fare iqire
carosabila.
Pentru inlaturarea acestei scan am prezentat Minis-
terului argumentele ce urmeaza, drept intampinare la
raportul d-lui Ghika, inregistrat la Minister sub nr.
27 900/37.
Potrivit sistemului sau de a inainta asertiuni contrare
adevarului, dl Ghika se folose§te §i de asta data in
argumentarea sa de o afirmare eronata, pretinzand ca
inainte de construirea porticului va trebui mai intai,
conform planurilor aprobate, ca sa fie a§ezata statuia
Regelui Carol I.
Desfid pe dl arhitect sa arate care sunt planurile
aprobate prevazand a§ezarea acestei statui, despre care
afirm fard putinta de a fi dezmintit ca nu a fost niciodata
mentiune in vreun raport oficial, necum sa existe o aprobare
de executarea acesteia. Statuia Regelui Carol I a fost la
inceput mentionata de mine cu prilejul inaugurarii
Muzeului in 1912, cand credeam ea ea s-ar putea inalta
in arcada mijlocie, «in fata salii de onoare, in mijlocul
tezaurelor Voevozilor nWri» (Muzeografia rom., p. 100).
Convingandu-ma in urma ca infaptuirea statuei devenise
imposibild, din cauza locului nepotrivit din punctul de
vedere constructiv ce-i rezervase dl arhitect, am renuntat
definitiv la ea.
Eliminandu-se deci statuia, se inlatura, fatal, §i
argumentele respective, pe care d-1 arhitect le invoca
numai spre a motiva imposibilitatea cladirii porticului
acoperit, a§a cum e cerut de nevoile Muzeului §i aka cum
a fost aprobat in 1934.
Porticul e recomandat §i de autoritatile straine. In
raportul prezentat Congresului de muzeografie din
Madrid, d -1 Hautecoeur, conservator al Muzeelor nationale
§i profesor la Scoala superioara de Bele Arte din Paris,
arata ca «muzeul trebuie sa fie cat mai u§or accesibil, §i
trebuie sä asigure vizitatorilor, cand coboara din trasura,
un abri couvert», adica un acoperamant sau portic, cum
am cerut eu in locul celor 14 trepte descoperite §i expuse
inzapezirii, find in plina bataie a crivatului (Muz. rom.,
p.151).
Combatand propunerea dlui arhitect, de a se face o
simpla descente a couvert, pe care o preconizeaza d-sa
acum, am aratat prin raportul muzeului, inregistrat la
minister sub nr. 31 632/19 septemvrie 1934, ca insu§i
Guadet, in clasicul sau tratat de arhitectura, condamna
aceste «descentes a couvert», addogand ca «on arrive
necessairement au porche ou portique accole a une
façade de Pedifice», explicand ca «le porche repond au
besoin qu'on n'entre pas directement de la rue dans
Pedifice» (cf. Muz. rom., p. 156).
Singur dl Ghika, Impotriva autoritatilor invocate,
vrea sä inlocuiasca porticul sau abri couvert mais non
clos prin al sau «adapost, sau marchiza, sau auvent». In
zadar se straduie§te insa a arata ca «aceasta marchiza
adaposte§te tot atat de bine fata u§ii de la intrare ca §i
porticul», caci insu§i planul d-sale dovedqte ca automo-
bilul desenat e expus crivatului, ca §i cum n-ar exista
vreun acoperi.
In constructia «marchize» sale, dl arhitect prevede
acee* condamnabila «stra§ind din lemn de stejar §i
tigla smaltuita» netinand seams ca, pe un arc atat de
redus, tigla nici nu se poate a§eza M.A. a produce goluri,
cum sunt acelea din frontoanele curbe de la cele cloud
extremitati ale acoperi§ului. In lipsa de alte argumente in
favoarea «marchizei» sale, dl arhitect recurge la exemplul
de la cladirea Palatului regal, care este de un stil a§a de
diferit de al Muzeului, incat once apropiere ramane
exclusa.
Rampele de sosire ce am preconizat in locul scarii,
find admise de dl arhitect, au insa in planul sau o pants
prea pronuntata, find mult prea scurte.
DI arhitect nedand pentru portic decat o simpla
sectiune, am completat lipsa planurilor sale prin schite
care dau infati§area intregului portic, a.5a cum it recomanda
toate autoritatile competente din strainatate i precum it
reclama nevoile Muzeului nostru.
Iar spre a domoli pretentiile nesabuite ale d-lui arhitect,
in privinta pretinselor sale ornamente, voi incheia
aratandu-i ca insusi Auguste Perret, a carui autoritate nu
poate fi contestata, e de parere ca «l'ornementation est
particulierement sujette a caution lorsqu'il s'agit d'un
edifice-musee». Caci, adaoga acelasi recunoscut specialist,
«un musee est un assortiment d'utilites. Un musee est un
moyen, ce n'est pas une fin» (Musees. Enquete internationale
sur la reforme des galeries publiques, pp. 97-98).
Pentru a se pune capat pretentiilor nesabuite ale
arhitectului, am fost autorizat, prin decizia ministeriala
nr. 173 din 22 octomvrie 1937, «de a controla executarea
lucrarilor pe santier si de a raporta direct Ministerului».
La 26 noiemvrie am supus urmatoarele consideratiuni
asupra altui proiect al d-lui arhitect Ghika, referitor la
inscriptia Muzeului. Caci, deli lespedea de piatra cu
inscriptia firmei Muzeului este prevazuta in planurile
semnate de dl Ghika, din care cloud sunt chiar publicate
in Muzeografia romeineascei (plansele 5 si 7), totusi
locul acelei piaci nu a fost rezervat in cladirea realizata.
Numai la cererea mea s-a reluat proiectul si de aceea va
fi din nou nevoie sa se darame zidul, pentru a se face loc
pietrei cu inscriptie.
Locul propus de dl arhitect este insa impropriu, inscriptia
find mult prea indesata intre varful arcadei mijlocii si
braul de piatra cu cornisa de zimti de caramida de la nivelul
bazei catului al doilea. Lunga lespede cu litere, asezata
direct sub profilul de piatra al braului, ar fi sugnimata
impreund cu inscriptia. Pentru a i se face loc va trebui
distrusa si insiruirea zimtilor, singurul ornament al
fatadei, din care am reusit a inlatura propusele caramizi
colorate in albastru.
De aceea, propun ca o lespede dreptunghiulard sa se
aseze sub fereastra din tura, intrerupand astfel monotonia
acelei suprafete.
69
www.dacoromanica.ro
In primul proiect, cu intrarea prin bolts, reprodus in
Convorbirile din februarie 1907, turla era mult mai joasa
si deci mai bine proportionata fats de cladire, decat cea
realizata dupa planuri modificate lard avizul nostru. E de
asteptat ca nou instalatul arhitect al Ministerului Cultelor
si Artelor, chemat sa examineze cele cloud proiecte,
tinand seams numai de realitati, se va convinge de
dreptatea propunerilor mele.
Nici cu caracterul literelor d-lui arhitect nu pot fi de
acord, propunand ca inscriptia sä fie sapata in litere
clasice romane, pretinsele slove romanesti ale d-lui
arhitect find cu totul lipsite de caracter, constand dintr-o
corcitura intre literele clasice si asa-zisele buche cu
pretentii chirilice, care nu se mai vad decat pe unele
firme demodate de la periferie.
Fatada Muzeului nu poate fi dezonorata de o asemenea
inscriptie hibrida, neclara chiar pentru romani, necum
pentru strain.
Prin construirea porticului, inscriptia a fost trecuta
pe parapetul acestuia.
Mai ramane ca Serviciul arhitectonic sa renunte la
inutilele si atat de costisitoarele arcade din curte cu scan
monumentale, dar absolut de prisos, pentru ca sa se
termine lucrarile de zidarie si sa se poata incepe asezarea
ferestrelor si usilor si a instalatiilor interioare.
Prin adresa sa din 17 noiembrie a.c., dl ministru
M. Cancicov facandu-ne cunoscut, drept raspuns la cererea
noastra din 25 octomvrie, Ca «suma de 25 milioane lei,
necesara pentru terminarea lucrarilor de amenajarea
Muzeului va fi avuta in vedere la alcatuirea bugetului pe
exercitiul 193/839», speram ca sfarsitul lucrarilor este
asigurat.
Schimbarea Guvernului a produs o noua amanare a
fondurilor promise!
La 26 ian. 1938, noul Ministru al Cultelor §i Artelor,
dl prof. I. Lupa, a vizitat colectiile §i cladirea Muzeului,
aproband propunerile de reducerea lucrarilor inutile i
asigurand tot sprij inul sau pentru desavaqirea
Muzeului.
Iar4i promisiuni fard urmare!"
GLASURI DESPRE
MUZEUL NATIONAL
Debi numai in parte deschis, Muzeul preocupd totu§i
opinia publics, nerandatoare de a vedea terminate cladirea
de la $osea.
In fiecare an, glasuri not se ridica in favoarea institutiei,
pe care le redam, ca compensatie a criticilor i piedicelor
ce intampinam in desavar§irea operii, din partea acelora
chiar care ar trebui sane ajute.
... Redam aci, suprimand frumoasele reproduceri,
articolul Doctoritei L. Dracopol-Ispir:
Ani de-a randul curiozitatea trecatorilor nein-

formati a fost rascolita de o cladire mare, caramizie si
trista, care stiau ca intre aceste ziduri, care abia acum
au inceput a-si scutura schelele, s-a planuit, cu treizeci
de ani in urma, cel mai complet muzeu al tarii si singura
constructie de acest gen conform& tuturor cerintelor
tehnicii moderne.
Ideea a nascut in 1906, in gandul tanarului pro-
fesor al Scoalei de Belle Arte d. Alexandru Tzigara-
Samurcas, provocata de jalnica situatie a muzeului
creat de generatia entuziastilor de la 1864, dar cazut in
paragina din pricina lipsei de interes a conducerii.
Spirit viu, activ, informat, profesorul Samurcas
concepe un plan grandios pentru acest muzeu in care
trebuiau grupate toate sectiile de arta romaneasca.
Dar asemenea initiative marete nu sunt tot-
deauna bine primite si astfel muzeul, inceput in
toamna anului 1912 reluat apoi ceva mai tarziu,
ramane timp de aproape treizeci de ani o ruins
monumentala care-si asteapta sfarsitul. $i asa ar fi
fost poate si astazi dace perseverenta darza a aceluia
care-si legase numele si soarta de viata acestui ase-
zamant n-ar fi reusit sa invinga indiferenta oficiala.
Acum cativa ani, o aripa a Muzeului Carol I a
fost inaugurate, iar astazi se asteapta desavarsirea
celorlalte. In sali spatioase si bine luminate, au fost
asezate colectiile de arta taraneasca, samburele initial
al muzeului, care voise a fi la inceput numai ethografic.
Arta taraneasca prezentata astfel in cea mai
completa colectie din cate se cunosc in cuprinsul
tarii e impartita pe sectii, dupe materialul din care
sunt executate obiectele.
Prima sale e rezervata ceramicei, cu obiecte
de podoaba si de uz din gospodaria taranului. Sunt
acolo exemplare care reprezinta mai toate epocile,
incepand cu vremile preistorice pand astazi, si toate
regiunile caracteristice. Olarie din vechiul regat,
cu desene geometrice $i cu modele inspirate de la
vasele preistorice, apoi ceramics din Ardeal, influ-
entata de cobaldul [sic] sasilor in culoare $i de gustul
pentru florarul nestilizat pe care it intalnim mai ades
la popoarele din vecinatatea nordica a Romaniei.
Raricluite cu pricepere si cu gust, cateodata chiar
in cadrul for firesc, obiectele de lut aduc, impreuna
cu farmecul for artistic, si caldura interiorului rustic.
In incaperea a doua e asezata sectia lemnului,
a crestaturilor care impodobesc lucrurile din curtea
$i casa taranului. E aci minunata constructie de lemn
a lui Mogos, taran mester in crestarea lemnului.
Casa lui Mogos, adusa dintr-un sat din Gorj, grupeazA
o serie de detalii decorative pe care le gasim si razlete
in acest muzeu. Fiindca taranul iii decoreaza nu
numai casa, poarta, obiectele din interior, cum sunt
patul, scaunul si masa, furca, fusul, beta, fluerul, bu-
ciumul si altele, dar si pe cele de cult, ca sfesnicele,
masa de prescuri, strana §i desigur ca, in trecutul mai
indepartat, chiar §i icoanele. Toate aceste obiecte,
numeros exemplificate in muzeu, sunt sapate cu cutitul
spre a obtine modele admirabile, specifice taranului
roman prin gustul pentru stilizare $i geometric $i prin
sobrietatea aspectului, provocat de lipsa culorilor,
care abunda numai in arta popoarelor vecine.
Ultima said cuprinde sectia firelor, a tesaturilor
$i a cusaturilor cu care se impodobesc casele taranului,
unele panze de biserica gi obiecte de imbracaminte.
Sectia aceasta, tot atat de completa $i interesanta ca
§i celelalte, poseda exemplare din toate regiunile
Covoare §i valnice, de la neintrecutele creatii ale
Olteniei, covoarele cu spice, cu pasari gi cu oameni,
pana la vechile modele basarabene, care folosesc
motivele florale, dar de un colorit $ters, sobru, §i pana
la cele muntene, mai aproape de geometricul carac-
teristic romanesc in motive, dar totu$i de-ajuns de
bogate in culoare.
Arta romaneasca n-a putut fi, desigur, depa$ita
de niciuna din tarile gnipului rasaritean, in covoarele
oltene$ri $i in cusaturile pe panza. Bogatia de modele
pe care o gasim in Muzeul Carol I dovedesc varietatea i
gustul special al tarancii noastre pentru motivul
geometric $i armoniile simple, alternate in mod cu
totul caracteristic cu spatiile albe, ceea ce da acestor
modele un aspect specific Orli noastre. Ia cusuta ro-
mane$te, camap §i fusta sunt de o valoare de mult
recunoscuta peste nivelul celorlalte produse ras'aritene
asemanatoare.
Si pentru a exemplifica impresia pe care farmecul
podoabelor tarane$ti au facut-o totdeauna strainilor,
directia a gezat in aceasta incapere cateva acuarele
de Szathmary §i litografii de Diehl, arti$ti care au
cunoscut Cara noastra pe la mijlocul veacului trecut*
§i s-au lasat atrgi de motivele rustice.
Acestea sunt sectiile de arta' ce se pot admira
astazi in Muzeul National Carol I. Oricine ar voi sa
cunoasca manifestarile artistice ale tar' anului, in toata
* Este vorba de sec. al XIX-lea (n.ed.).
bogatia lor, le poate gasi aici in forma cea mai
completa.
Prin oranduirea sistematica a materialului, vi-
zitatorul este scutit de o prealabila pregatire, iar
prezentarea tehnica a obiectelor in parte pune in
valoare toate insu5irile exemplarelor expuse.
Gandul initiatorului acestui muzeu a trecut
insa dincolo de manifestarile artistice ale poporului $i
si- propus sa adune toate aspectele artei romane5ti
care ratacesc fragmentar in diferite colectii Si localuri
improprii. Atunci cand aceasta idee va fi realizata 5i
cand vor putea sta alaturi de arta taraneasca productia
religioasa, care a dat atat de pretioase exemple la
noi, 5i cea laica, veche nou;a-, Capita la va fi inzestrata
cu un muzeu modern, oglindind toate manifestarile
autohtone. Vizitatorii vor putea admira intr-o forma
unitara intreaga productie artistica a poporului ro-
manesc. Astfel, s-ar ajunge si la realizarea idealului
unei asemenea institutii, care, in gall de laborator al
bucuriilor estetice, trebuie sa fie pentru marele public
un instrument de educatie artistica 5i nationala.
Un ecou strein despre Muzeu gasim in ziarul La

Croix" din 5 aug. 37, in care, sub semnatura Rene de
Charmoy, Doamna Oulmont, laudand la grace souriante
de Bucarest", dupd ce semnaleaza Fundatia Regelui
Carol I, care prin ajutoarele acordate studentilor malgre
son caractere universitaire, n'en est pas moins une
institution populaire", descrie astfel Muzeul:
Enchantement est be musee qu'a cree le pro-

fesseur Tzigara-Samurcas, et gull veut bien faire
visiter et commenter avec sa science admirable.
C'est be musee national. La sont reconstitues des
coins de fermes plus anciennes que celle que ton voit
au village. Poteries, objets en bois sculpte, moules
pour be fromage etc. Mais ce qui &passe toute ima-
gination, ce sont les costumes brodes, feminins et
masculins. Quelle richesse! Sur le lin tisse a la main
fin ou grossier s'entrecroisent les fils d'or, d'argent, la
laine, avec un art indescriptible.
Et M. Tzigara-Samurcas donne l'explication d'une
chose qui m'avait fort surprise alors que j'assistais ces
temps derniers a une fete aux pavilions baltes: c'etait
la ressemblances existant entre les costumes lithuaniens
et les roumains.
Les ressemblances entre les costumes roumains
et les scandinaves servent a etablir une premiere etape
de rage de notre art populaire: ces traits communs
entre la Scandinavie et notre pays ne peuvent trouver
une autre explication que par la cohabitation de jadis
des gens du Nord avec ceux du Sud, dans les regions
de la Russie meridionale et du Danube. La chemise,
richement brodee, de la femme scandinave et roumaine
peut s'identifier avec la tunica" ou vetement sacer-
dotal des coptes chretiens, ce qui prouve encore son
origine antique.
In Facia" din 10 oct. a.a., dr. Carandino revine asupra

aceluiasi subiect cu urmatoarele aprecieri si indemnuri:
Sa fugim de politica.
Dar nu in turnul de filde§.
Sa fugim provizoriu §i pentru a reveni cu forte
proaspete la o lupta de care atarna in atat de larga
masura soarta cetatii.
Arta nu are darul de a adormi vigilenta civics:
ea este un revigorant. Vorbim de arta veritabila, fire§te,
nu de aceea in care tendintele incorporate brutal §i
fart me§te§ug dauneaza operei.
Nu suntem speciali§ti in materie de muzeografie
§1 nici din pacate cunoscatori in masura sa apreciem
la milimetru sau la centima valoarea artistica sau
valoarea pecuniary a tezaurului pe care dl prof.
Tzigara-Samurca§ it paze§te in cladirea de la Sosea.
Dar, in calitate de vizitatori ocazionali ai Muzeului
National, socotim de a noastra datorie sy referim a§a
cum se cuvine despre comorile adunate cu atata
truda si pastrate cu atata grije, convinsi ca surpriza
estetica pe care am avut-o ar putea sa fie un indemn
pentru public de a verifica entuziasmul aici consemnat.
De-abia 4% din ceea ce poseda Muzeul se afla
expus vederii; cladirea cea noua va permite, desigur,
cat se poate de curand infatiprea intregului material
de arta *an' easca, material aflat pentru moment, din
lipsa de spatiu, in depozit.
Cele cateva sali deschise publicului sunt insa
suficiente pentru a procura daca nu gustul, atat de
greu de capatat, pentru artele frumoase, in once caz
informatia necesara oricarui om cult $i oricarui
roman despre geniul creator al poporului din care
face parte.
Dl. Tzigara-Samurcas a adunat cu laudabila
ravna si idealists pasiune in Muzeul pe care 1-a
initiat in 1906 $i la conducerea caruia sta tot ceea ce
poate da o imagine a constantei preocupari a tara-
nului catre frumos.
A utilizat acest Wan de prin partile Dunarii
toate influentele la care vicisitudinile istoriei 1-au
supus dar a stiut sa exprime intr-un fel propriu o
conceptie personals despre viata si despre arta.
Materialul n-a fost totdeauna la nivelul indemnului
launtric, nici uneltele mereu in concordanta cu
vointa de creatie. Dar fie in bisericile de lemn, fie in
minunatele troite, fie in cioplitul uneltelor casnice,
in olarie, in tesaturi, in scoarte sau in imbracaminte,
oricine poate distinge sentimentul constant at ar-
moniei.
Iata de ce Muzeul National Carol I de la $oseaua
Kiseleff este un Muzeu de arta in cel mai autentic
inteles al cuvantului. Daca n-ar fi decat casa lui
Antonie Mogos (din Ceauru-Gorj), casa din lemn
pe care taranul in 1875 $i-a facut-o singur, $i Inca
vizitatorii muzeului ar avea un lucru edificator de
vazut. Transportata intr-una din salile man care stau
la dispozitia d-lui Tzigara Samurca$, casa aceasta
este un exemplu viu, un exemplu concret $i in
acelati timp un exemplu complet de arta taraneasca.
Spatiul ne impiedica sa recomandam in parte
fiecare din cele trei sectiuni: ceramics, lemn, tesaturi.
Reparati un defect de cultura personals vizitand
cu umilinta, a§a cum not am facut-o, un muzeu pe
care, in strainatate aflat, l-ati fi cercetat cu mai multi
luare aminte §i mai de timpuriu.
D. Tzigara-Samurca a luat asupra sa de peste
treizeci de ani greutatile de apreciere, de adunare, de
frumoasa wzare; §i desigur greutati le administrative.
Nu aveti decat un singur efort de facut.
Si anume deplasarea.
Admiratia ti entuziasmul yin de la sine.
Reproducand darile de seams despre Muzeu, care se

complecteaza prin ale for aprecieri diferite, am vrut sa
dovedesc cat de clar, de pregnant reiese gandul de care
am fost calauzit in oranduirea colectiunilor, menite nu
numai ca simple dovezi mute ale simtului artistic al
poporului, ci avand un rol mult mai inalt, mai activ.
Anume sa graiasca ele in$ile [sic!], provocand pe cei
care le privesc sa se poarte cu gandul la fauritorii for $i la
vremea indepartata, adica la traditia pe care o reprezinta.
Din asemanarile evidente intre olaria de azi $i cea
preistorica, d.p., sa se poata trage concluzia neintreruptei
evoluari a aceleia$i indeletniciri de catre aceia$i fauritori
$i in acelea$i localitati. Cu alte cuvinte, sa ne intareasca
teoria neintreruptei continuitati a populatiei acestor
meleaguri cu multe mii de ani inainte de a$a-zisa era
cre$tina.
Prin produsele manei sale, taranul roman este repre-
zentantul cel mai autentic al neintreruptei continuitati de
vietuire pe pamant-ul ce-1 stapane$te azi $i peste care au
trecut, in decursul veacurilor, atatea alte hoarde fatacitoare,
fara a be schimba firea. Cuceritorii vremelnici ai
Imperiului Roman le-au impus limba lor, fara insa a fi
77
www.dacoromanica.ro
influentat simtarnantul for artistic, mult mai bine definit
5i altfel inradacinat decat al unor venetici ajunsi din
Spania sau din Asia, ca musafiri indezirabili pans in
5esurile Dundrii 5i vizuinele Carpatilor. Aci mai ales
populatia ba5tina5a 5i-a pastrat neatinsa arta sa, ajunsa la
acea abstractie ornamentals ce depa5e5te imitarea formelor
din natura, ca faza inferioard a evolutiei artistice, cum o
gasim la vecinii unguri, de pilda.
Ornamentica abstracts a cusaturilor tarancei, ca 5i
cea a olariei 5i crestaturilor noastre, este cea mai indubi-
tabila dovada a vechimei 5i superioritatii acestor Indelet-
niciri artistice, a5a de evidente in obiectele din Muzeul
de la Sosea. Ne-o spune raspicat 5i prof. dr. Weber din
Berlin in ale sale conferinte tinute in 1942, dupd vizitarea
colectiilor oranduite Inca din 1937, deci anterior, cu
mult, concluziilor savantului german. (W. Weber: Aus
Rumaniens Frilhzeit, 1 vol. in K. Bulcchart, 1942, 136 pp.)
Acesta este rostul adevarat 5i important al Muzeului
National Carol I.
MUZEOGRAFIA ROMANEASCA
RAZBUFNESTE
De5i aparuta in 1936, Muzeografia romeineascei n-a
fost cu totul data uitarii, afara de catre cei lezati de
continutul ei, bineinteles.
In revista saptamanala in Cotro?" un iscoditor
Asmodeu", ce-5i baga nasul peste tot, sub rubrica
Scandalul saptamanei", anuntat cu titluri de o 5chioapa,
relateaza urmatoarele:
Ne-a cazut deunazi 5i intamplator o carte mare,
78
www.dacoromanica.ro
frumos tiparita pe hartie velind in maini.
Pe coperta sta scris: Al. Tzigara-Samurca$: Muzeo-
grafie romaneasca.
Am cercetat cudistractieprofesionala otabla de materii».
Unde insa cu surprindere am constatat ca e vorba de
cel putin un «scandal al saptamanii».
Iata cateva titluri de capitol.
Tragedia Muzeului de arta Nationale.
Muzeul Stelian $i falsurile d-lui G. Oprescu.
Muzeele din Transilvania $i plagiatul d-lui Coriolan
Petranu etc., etc.
Curiozitatea m-a impins sa iau volumul in de aproape
cercetare.
Si iata pe scurt ceea ce pot sa va comunic din cartea
semnata: Al. Tzigara-Samurca$.
D. Gh. Oprescu, director la muzeul Stelian, a cumparat
un Andreescu $i un Veronese, care, ambele find false, nu
meritau suma sacrificata.
De ce?
Omul nu se pricepe.
A fost pans in 1931 profesor de limba franceza $i
numai de la aceasta data incoace profesor de istoria
artelor. $titi, ca in Mariage de Figaro... «II fallait un
calculateur».
Mai gray: d. Tzigara-Samurca$ conchide:
«Dar dupd cum n-am lasat nerelevata in 1927
clandestina sa utilizare a unora din lucrarile mele fapt de
care nu s-a disculpat inca» etc. etc.
Sa trecem acum la d. Coriolan Petranu.
Iata ce se scrie despre acest domn la p. 200, in
volumul la care ne referim:
«Reiese dar cu evidenta, dupd cum se constatd i in

alte foarte numeroase probe, ca, in loc de a fi studiat,
79
www.dacoromanica.ro
cum pretinde, muzeu de muzeu", d. C. P. s-a multumit
a plagia acele de d-sa dispretuite statistici unguresti
si in special cunoscuta publicatie Magyar Minerva
un anuar foarte constiincios si complet al institutelor
de culture si al muzeel or din fosta Ungarie. Aceastd
carte insa nu o citeaza autorul roman, desi se mai
constata ca tot de acolo a luat chiar $i bogatele bi-
bliografii cu care ilustreaza unele capitole etc., etc.»
Dar n-am ispravit cu citatele. Nici cu surprizele. Iata

ce aflam lap. 273:
Cu regret trebuie sa constatam Ca in privinta legilor
impiedecand exportul operilor de arta nu s-a luat nicio
masura noua. Astfel n-ar fi fost cu putinta ca dl Dr.
G. Severeanu, de pilda, sa fi trecut peste granite pretioasa
candela din 1696, dupd cum se constata din ordonanta
definitive a judecatorului de instructie nevoit sa claseze
afacerea, find penaliceste prescrisa. Nu ramane insa
moralmente prescris faptul numitului doctor etc. etc.
D. Dr. G. Severeanu este, dace nu ne inselam, director
al Muzeului Municipal din Bucuresti. 0 spune tot
dl. Tzigara Samurcas de altfel, lap. 289:
...candela din 1696, revelatoare a mormantului
Voievodului Constantin Brancoveanu din biserica Sffintul
Gheorghe din Capitala, cumparata si apoi trecuta in
strainatate de medicul radiolog dl. Dr. G. Severeanu,
ajuns, drept recompense a incalificabilei sale fapte,
director al Muzeului Municipal din Capitala tarii.
Prin urmare, in esenta urmatoarele:
D. Tzigara Samurcas acuza:
pe dl. Gh. Oprescu, director la Muzeul Stelian, de
nepricepere gray daunatoare bugetului de cumparari
(fals Andreescu, fals Veronese) plus utilizare clandestind
de texte;
pe dl. Coriolan Petranu, conferentiar de istoria
artelor §i fost inspector al muzeelor din Transilvania, de
plagiat;
pe Dr. G. Severeanu de sustragere de candela;
Rugam pe toti ace§ti domni sä nu ne raspunda la cele
de mai sus.
S a se adreseze preferabil parchetului.
Si sa-lreclame pe dl. Tzigara-Samurca*, care, tot pe
coperta scrie, are mai multa autoritate decat not in materie,
find... §i inspector general al muzeelor.
Inca un detaliu pe care 1 -am omis.
Un detaliu, din pacate, esential.
Cartea cu pricina a aparut... in 1936.
Un scandal, prin urmare, care dureaza mai mult de o
saptamana."
De§i dupa trecerea de atatia ani, voi raspunde eu in

locul celor vizati de catre Asmodeul" cel diabolic, care
a ramas mofluz, caci n-a mai revenit, dupd cate tiu. Tata
raspunsurile: pe Oprescu 1-am provocat la duel, pe care
1-a refuzat; 1-am dat in judecata, dar a reu§it sa tot amane,
pans ce a profitat de o amnistie. Tablourile false n-au
mai fost expuse, ci expulzate in pivnita Muzeului, de
unde n-au mai aparut! Cine avea dreptate?
Coriolanul ofensat, in loc de a se disculpa precis,
m-a hulit intr-o revisal
Cat despre doctorul radiolog, tot eu i-am mai precizat
cazul, prin articolul din C.L. din iunie '37, p. 495, drept
raspuns la articolul sau din Universul" din 26 aprilie a.a.,
in care ne spunea ca cumparase candela de la bunul i
constantul sau prieten, anticarul Rosenbliith".
In riposta din C.L. addogam:
Recentul articol al d-lui Dr. S. a provocat o adresa a
Ministerului Cultelor §i Artelor prin care se semnaleaza
d-lui Primar al Municipiului, de care depinde dl Director
Dr. Severeanu, aprecierile neintemeiate $i chiar ofensatoare
aduse institutiilor acestui departament. In articolul
incriminat, dl Dr. S. se lauds ca in decurs de patru ani a
cumparat 50 picturi $i 4 sculpturi pentru suma de
257700 lei. Dar tot d-sa adaoga, ca pe toate le-am cumparat
de ocazie, cu cateva sute de lei". Si anume: un tablou de
Hentia, din 1878, reprezintand intrarea armatelor romane
in Bucure$ti, a fost platit 500 (cinci sute) lei. De la un
anticar a mai cumparat, pe pret de 720 lei, o pictura de
insu$i I. Andreescu, reprezintand pe Petre, fratele pictorului.
Dupd indicatiile d-lui Dr., cele 50 de pane, cumparate,
cum singur se lauds, pe pret de cateva sute de lei numai,
ar costa in total vreo 253 000 lei. Ce s-a facut cu restul
pand la completarea celor 257 700 lei cat a primit?
In a$teptarea raspunsului datorit de dl Primar la
adresa Ministerului Cultelor $i Artelor din 14 mai, ne
multumim cu aceasta semnalare numai a mentionatei
publicatii din domeniul Muzeografiei.
Dar de ispravile $i mai compromitatoare ale Doctorului

va mai fi vorba in cronica anului viitor, caci Primaria,
unde functiona dl Dr. radiolog, n-a raspuns Ministerului!
PREMENIREA MUZEULUI SIMU

In ziva de Sf. Constantin s-a inaugurat Casa Simu
Muzeu, adica instalarea in fosta locuintA a sotilor Simu a
unei bune parti din operile ingramadite pand aci in
cunoscutul Muzeu, care s-a purificat astfel. Redam aci,
in parte, cele inserate in C.L. din iunie 1937, p. 495, in
aceasta privinta:
S-a implinit un deziderat ce de mult 1-am exprimat
in darea de seams asupra inaugurarii Muzeului Simu,
publicata in Convorbiri Literare din 10 iunie 1910, unde
insistam tocmai asupra nevoei de improspatare a colectiei
prin eliminarea lucrarilor lipsite de interes. Autorul
Muzeului se straduise sa reuneasca, dupd cum glasuieste
in prefata, pe reprezentantii tuturor tarilor in care
pictura se practica, atat in vechiul, cat si in noul continent
$i fara a scapa niciunul din statele civilizate in aceasta
clasare". In concluzie addogam: in genere se cauta
calitatea; aci ea este covar$ita de cantitate", iar ca
corectiv uram d-lui Simu viata destul de lungs, caci
mijloacele nu-i sunt sleite, din fericire, pentru ca sa
poata sä prefaca Muzeul sau. Caci Natura, prin vesnica
ei premenire, ne invata ca multe lucruri trebuiesc
reincepute, tocmai atunci cand le credeam savarsite".
Ceea ce n-a realizat fondatorul Muzeului, s-a implinit
acum de catre dl Bunescu, cu sprijinul Comisiunii
fondului Anastase Simu", de sub presedintia sfatosului
savant L. Mrazec. Si anume, in fosta locuinta a generosilor
donatori, respectandu-se, pe cat asemenea incaperi
permit, noile cerinte muzeografice, s-au expus cele mai
de seams opere ale artistilor romani si streini. Scoase
astfel din prea imbacsitele sali ale vechiului si bogat
ornatului muzeu, operile, expuse pe panouri de panza
neutra, apar in adevarata for valoare, nealterata de vecinatatile
suparatoare de odinioard. Prin achizitii not $i substituirea
unora din lucrar" ile vechi, colectia, purificandu-se neintrerupt,
va atinge idealul de toti dorit.
Si in privinta catalogului putem face aceleasi imbu-
curatoare constatari, fats de editia prima, care reusise sa
compromita opera creatorului Muzeului prin exagerarile
ce continea introducerea, cat si prin naivitatile si erorile
ce misuna in volumul din 1910."
S-au realizat intocmai dezideratele cu care incheiam
darea mea de seams: purificand catalogul §i premenind
Muzeul, opera d-lui Simu se va apropia tot mai mult de
perfectiunea i armonia catre care nazuie§te. Atingerea
acestui ideal este dorinta tuturor iubitorilor de arta
adevarata.
Multumesc actualilor reformatori pentru confirmarea
i traducerea in fapt a prevederilor mele din 1910."
L-a suparat pe Simu critica mea; cats bucurie ar fi
avut insa daca ar fi vazut transformarea de acum.
JUBILEUL DE 70 DE ANI AI C.L.

Revenindu-mi cinstea de a prezida jubileul de 70 de
ani ai vechii reviste junimiste, am cautat, pe cat impreju-
raffle ne permiteau, sa corespund ginga§ei misiuni ce-mi
incumba. Caci din nefericire, din cauza evenimentelor i
a lipsei de intimitate intre mereu premenitii colaboratori
ai revistei, atmosfera de odinioard nemaiexistand, nici
de banchete nu mai putea fi vorba. Ultimul memorabil
banchet, in sala de marmord a Hotelului Bulevard, a fost
la 15 febr. 1910, cand ne-a fost dat sa vedem pe Carp §i
pe Maiorescu i alti corifei cuprini de aceeai emotie a
amintirilor. De atunci asemenea serbari emotionante nu
s-au mai produs.
La implinirea celor 60 de ani ai revistei, s-au tinut
cloud §edinte publice, in care s-au adus revistei omagiile
consemnate in volumul festiv.
La implinirea celor 70 de ani, chiar edintele publice
find suprimate, ne-am vazut constrani numai la editarea
numarului jubilar 1867-1937, din care 426 pp., ian., mai
sunt consacrate exclusiv revistei, trecutului i felului ei
de viata.
In intentia de a improspata figurile intemeietorilor §i
ale primilor colaboratori, am reprodus mai multe tablouri
cu portretele acestora. Primul tablou, al convorbiri§tilor
din 1883, cuprinde figurile a 75 de membri, dintre care
numai C. Meissner era fericit de a fi supravietuit la
serbarea de 70 de ani.
In jurul figurii, in medalion mai mare, a lui
V. Alecsandri, sunt grupati fundatorii si primii colaboratori
ai revistei. In al 2-lea tablou, avand in frunte pe Carmen
Sy lva, iar in al 2-lea rand pe Eminescu intre Mite
Kremnitz §i Veronica Miele, se dau portretele celor 26 de
colaboratori, a caror pierdere s-a inregistrat pana. in
1937; iar intr-un al 3-lea tablou, cu Regele Carol I §i
Regina Maria in frunte, sunt in§irate figurile celor 62 de
colaboratori ai revistei in anul jubileului de 70 de ani.
Pentru a improspata memoria §efilor Junimei de
odinioard, am reprodus §i cate un autograf al fiecaruia
dintre ei, intregind astfel cunoa§terea for mai intima
pentru aceia cari nu i-au mai apucat in viata.
La autografele intemeietorilor s-au mai addogat §i
acelea ale altor doi modqti colaboratori, can mai mult
ca toti ceilalti au contribuit la faima revistei junimiste. 0
poezie inedita, compusa, judecand dupd tonul ei glumet,
pentru o aniversare, a lui Eminescu §i cateva randuri ale
nedespartitului sau prieten, a §agalnicului Creanga.
In scop de a inviora renumele revistei, reluandu-se
pilda prelegerilor populare cu care a inceput Junimea la
Ia§i, s-a organizat un ciclu de conferinte, dorind a pune
in evidenta pe fo§tii mai de seams convorbiri§ti.
Nu cu ocazia Jubileului voi insista asupra greutatilor
intampinate, cu gand de reinnoirea cadrelor, din partea
celor nou veniti, incercand a acuza chiar de francmaso-
nerie pe directorul revistei, de§i bine tiuta era refuzarea
categorica a propunerilor ce i-au fost acute in acest sens.
Dar, cu toate premenirile inerente, revista si -a pastrat
caracterul de publicatie literary legata de trecutul
cultural al tarii, dar dispusa sa is cunotinta de noile
forme de sensibilitate i de expresie ale generatiilor mai
tinere", dupd cum a fost caracterizata de tanara consoara a
Fundatiilor regale.
In anul jubiliar ne-am bucurat §i de colaborarea bine
apreciatului in Franta, chiar de P. Valery, a lui Pius Servien
(Serban Cioculescu, fiul profesorului de astronomie),
care a publicat poeziile asupra Teodorei i lui Justinian
(pp. 53-55), la care face aluzie in interesanta sa scrisoare
din 2711 '37.
126 r. des Plantes, Paris 14

Samedi 27 II 37
Cher Maitre, Permettez-moi de vous remercier pour

le vif plaisir que m'a cause la lecture de Convorbiri
de ce mois-ci. Pour un auteur qui en est un peu a ses
noces d'argent avec l'imprimerie, ce retour, pour
moi, aux poemes imprimes en roumain, etait comme
une idylle de jeunesse, et m'a fait un plaisir que je
ne connaissais plus. Mais j'en dois la plus grande
part au fait de paraitre aussi dans une Revue qui est
toute entiere, pour moi, souvenir des plus chers: le
directeur en est le Maitre charmant que j'ai eu l'hon-
neur de connaitre, un beau matin de Fete dernier,
parmi ses somptueuses collections et qui depuis
toujours est l'ami et le collegue de mon pere; la
place on je lis mes vers est peut etre celle-la meme
ou paraissait naguere un chef - d'oeuvre d'Eminescu,
de Creanga, de tant d'autres. Et la revue telle que je
l'ouvre aujourd'hui (j'avoue a ma confusion que je
ne l'avais plus eue depuis longtemps entre les
mains), par ses belles pages de prose et de vers, par
ses serieuses etudes, me semble bien telle qu'on pouvait
l'attendre d'un si grand renom. Ainsi, les premieres
pages qui me sont tombees sous les yeux (sur Balcic)
m'ont semble des plus belles mais, sans me permettre
de citer ou de glaner tout ce que j'ai aime, je voudrais
vous remercier pour la recension, que j'y lis aussi,
due a la plume d'un jeune philosophe [Nota a lui Al.
Tzigara-Samurca5 C. Noica: gandirea unui filosof
(pp. 39-49)] que j'avais appris a estimer hautement pour
ses ouvrages; recension qui est d'une classe dont un
auteur, meme blanchi sous le hamois" (car, comme
auteur, je dois etre tout blanc) n'a guere l'habitude. II
y a chez ce jeune homme un don de saisir l'essentiel,
une intelligence a la fois serieuse et approfondie, et
d'autre part toute ouverte et amicale, qui est un exemple
de plus de la haute qualite de Convorbiri. Ce m'est un
grand plaisir et honneur d'y etre aussi votre collaborateur.
Me permettrai-je de vous prier, cher Maitre, de
remercier de ma part Monsieur votre fils, pour la si
aimable pensee qu'il a eue de veiller lui-meme sur
ma Theodora", afin qu'elle ne perde a l'impression
aucune des gemmes de son manteau imperial, ou plutot
aucune des petites pierres de sa mosaique? Je voudrais
aussi vous faire hommage, par le meme courier, de
quelques autres de mes livres, dont je n'ai pas voulu
vous charger trop lors de votre voyage en ce Paris, on
j'aimerais tant avoir le plaisir de vous revoir bientot.
Je vous prie aussi, mon cher Directeur, de bien vouloir
trouver ici mes hommages affectueusement devoues.
(Ss) Pius Servien.
Convins de importanta C.L. §i dorind a pune la

indemana tuturor tezaurele celor 70 de volume, am
hotarit sa apard o bibliografie generals' a revistei, ca cel
1 Convorbiri literare. Indice bibliografic 1867-1937 de
M. Sanzianu. 1 vol. 8°, 302 pp., Buc., 1937. Numerele C.L., care
insumeaza laolalta 80 000 de pagini, vor fi astfel uwr consultate,
constatandu-se ca nu exists nume de seams al literaturei noastre
mai pretios dar adus tuturor acelora care se intereseaza
de analele culturii romane§ti din ultimele §apte decenii.
Multumind calduros binevoitorilor colaboratori cari,
despretuind spiritul materialist ce tot mai mult doming
ziva de azi, au contribuit sa mentie Inca vie revista, atept
tanarapleiadA careia sa-i Incredintez Melia gandirei jtmimiste,
ce acum, mai putin ca oricand, n-ar trebui sa apund.
Volumul este intreg consacrat omagierii vechilor
colaboratori ai revistei, incepand cu salutul Reginei Maria,
care spera ca se va urma pilda acelor oameni de seams a
caror contributie a fost covaritoare in Istoria neamului
i carora pentru aceasta le pastram o amintire nqtearsa
in sufletele noastre".
Interesante sunt amintirile lui C. Meissner, A.C.
Cuza, A.D. Xenopol precum §i ale celor mai tineri
colaboratori ai revistei, incheindu-se cu publicarea unor
Inedite" eminesciene pe care le-am primit, ca §i autografele
de la Inceput, din albumul, ferecat, cu amintiri ale con-
timporanilor sai, pe care Iacob Negruzzi 1-a lasat mo§tenire
nepotului sau, Mihai, care mi le-a pus la dispozitie,
publicarea for find nerealizata nici azi.
Cu acest volum sobru, dar plin de amintiri despre
maretia de odinioard a Junimei, s-a Incheiat Jubileul de
70 de ani ai C.L., totodata cu o alts aniversare §i mai
trista ca prima.
contemporane care sä nu se &eased in indicele revistei, care

impline§te astfel rolul de Arhive ale gandirii rornaneti.
La inceputul volumului se da lista lista directorilor i a
Comitetelor de redactie ale revistei, de la 18671a 1937.
Materia e impartita pe 59 de rubrici i diferite indice.
88
www.dacoromanica.ro
O COMEMORARE JUNIMISTA
PETRE CARP (29.VI.1837- 18.VI.1919)
ION CREANGA
(1.111.1837-31.XII.1889)
Un veac s-a Implinit de la naterea acestor doi frunta§i
ai Junimii" (scriam in nr. din dec. al C.L. din 1937).
Prilej binevenit pentru revista ,junimista" sa
praznuiasca pe vechii ei colaboratori, cari, pornind din
cercul restrans al Convorbiri§tilor", au cucerit locurile
de frunte ce deob§te le sunt recunoscute: Carp, cel mai
de seams ganditor politic al tarn, Creanga, povestitorul
neintrecut al graiului romanesc.
Debi din straturi sociale deosebite §i de alts cultura
generals, aceti doi antipozi ai societatii romane§ti se
apropie totu§i prin trasaturi comune unor personalitati
de sine statatoare §i la fel de bine Inchegate. Dupd cum
Carp nu s-a abatut de la principiile sale initiale, tot astfel
nici Creanga nu si -a schimbat felul sau de istorisire:
fapturi dintr-o bucata, ramase neatinse de fluctuatiile
vremii lor. Linia dreaptd a conceptiei sociale a lui Carp
nu cunoa§te nicio concesie sau sinuozitate, dupd cum
nici povestirile lui Creanga nu se lass inraurite de
curentele literare ale vremii lui. De la Inceput §i pand la
sfar§it se pastreaza neintinat caracterul lor aka de
statornic. Nu ei s-au luat dupd multime, ci, dimpotriva,
au cautat sa stapaneasca pe semenii lor. Si prin aceasta
con§tienta superioritate s-a impus fiecare in domeniul
sau deosebit.
S-au mai asemanat §i prin bunatatea sufletului lor,
manifestata prin aceea§i sensibilitate discreta, dar §i prin
firea glumeata §i ripostele vii, adeseori taioase chiar, ale
sclipitoarei lor inteligente. Inaltele lor insuiri similare
89
www.dacoromanica.ro
se manifests la fiecare potrivit situatiei lui deosebite: la
Creanga apar calitatile nealterate ale taranului din
Humule§ti, fard §lefuirea capatata prin serioasa educatie
in strainatate a boierului de la Tibanqti. Prin spontaneitatea
ai claritatea lor, aceste fapturi originale se mai Inrudesc
de aproape, farmecul natural al povestitorului de la tars
compensand eruditia omului de stat §i dibacia diplomatului.
Amandoi impun mai ales prin sinceritatea redarii
sentimentelor §i judecatii lor, unul in Amintirile sale,
celalalt in discursurile ai faurirea legilor sociale.
Dupd cum Creanga a trait numai in vraja basmelor,
tot astfel Carp, in orice clipa a vietii ai in toate
Imprejurarile, era preocupat numai de binele tarii sale,
reflectand la consolidarea edificiului legislativ, de care
tara avea mai ales nevoie.
Creanga, mai fericit, biruind greutatile inceputului,
a putut realiza o buns parte a nazuintelor sale, bucuran-
du-se de o celebritate repede cucerita. Opera sa e tot mai
apreciata, purtand §i peste hotare faima, mereu crescanda,
a talentului sau.
Nu tot a§a de unanim stability este Inca reputatia de
om de stat a lui Petre Carp, a carui soarta apare tragica,
prin apusul, intunecat pentru unii, al sfaqitului vietii
sale. Aparent Invins de imprejurari, el ramane totu§i
biruitor prin logica impecabila a nestramutatei sale
convingeri. Dreptatea judecatii sale apare tot mai
evidenta, iar in perspectiva mai indepartata a istoriei se
va dezvalui §i caldura patriotismului sau, ascuns in
formulele reci ale ganditorului rectilin, despretuitor al
demagogiei ovaitoare dupa interesele momentului.
Parasit de cei mai apropiati ai sai fo§ti colaboratori,
pe cari ve§nic ii aparase ai care in bund parte lui ii
datorau locurile de onoare la care ajunsesera, Carp a
golit pang la fund cupa amara a nerecunWintei,
otelindu-se §i mai tare in izolarea conceptiilor sale. Fara
scra§nire, dar mai ales fard gand de razbunare, ca un
adevarat erou al tragediilor lui Shakespeare, prin ale
carui traduceri si -a inceput colaborarea la Convorbiri, el
se consola ateptand zorile dreptatii, ce rasplate§te pe cei
nevinovati. De pe acum ele incep sa rasard, aureoland
cupola sub care sratosul de la Tibane§ti se odihnqte in
sarcofagul de marmord, cioplit la fel cu al nedreptatitului
Scipione Africanul, pe cand ideile semanate de el
incoltesc tot mai puternic. Natura insa§i a avut grija sa
razbune cel putin post-mortem pe acest ales sol al ei, a
carui maretie create in masura in care sunt dati uitarii
ponegritorii sai. Cad, in formularea intereselor vitale
ale neamului romanesc, premisele rationamentului sau,
asemuitoare cu ale stralucitului sau premergator, Stefan
Cel Mare, sunt de pe acum recunoscute juste, ramanand
ca timpul, nivelator al patimilor i tamaduitor al invidiei,
sa asigure triumful definitiv conceptiei marelui izolat
intr-o lume de pigmei.Cel putin generatia de azi, mai
intelegatoare, incearca sa se ridice pand la aprecierea
nepartinitoare a mult hulitului Petre Carp, ale carui
initiative, daca nu totdeauna i-au reu§it lui, au servit insa
ca puncte de plecare la atatea realizari ale altora. El
ramane un genial §i indraznet precursor. Cu multe din
pretinsele lui utopii se falesc generatiile de azi, aducan-
du-se astfel un suprem deli intarziat omagiu realei sale
superioritati, pe care aka de greu a trebuit sa o isp4easca.
Din parerile strainatatii asupra lui P. Carp, vom cita
numai pe ale ve§nic nemultumitului principe Bernhard
von Billow, fost cancelar al Imperiului German, in ale
carui Denkwiirdigkeiten" eful Junimitilor este astfel
caracterizat: Ein Ehrenmann durch und durch. Er war
eine vornehme Natur, grundzuverlassig, mutig und
aufrichtig" (IV, p. 622). Pe niciunul din contimporanii
sai, in afara de Regele Carol I, nu 1-a stimat mai mult
prea severul judecator de oameni.
Studii tot mai amanuntite se vor mai ivi, desigur, in
decursul vremii, atat asupra lui Carp, despre care, in
afara de monumentala §i cuprinzatoarea opera a lui
C. Gane, putin a mai aparut, cat §i referitor la Creanga,
care, pe langa piosul studiu ce i-a inchinat N. Timira§ §i
savanta teza de doctorat a profesorului Jean Boutiere, se
bucura de o bogata bibliografie §i de numeroase editari
ale diferitelor sale opere §i traduceri.
Pentru a u§ura insa generatiilor viitoare studiul
direct al gandirii politice a lui Carp, cred ca ar trebui sa
se editeze colectia completa a discursurilor lui. Pe langa
valoarea for politics, ele mai sunt pretioase ca modele de
puternica arta oratorica, sub netagaduita forma literara.
Prin continutul for bogat §i variat, de o concizie ferita de
ieftinele floricele retorice ale vremii, discursurile lui ne
redau un crez politic, in parte Inca nerealizat.
Necesitatea raspandirii discursurilor lui, altfel decat
numai prin Dezbaterile parlamentare ale Monitorului
Oficial, s-a simtit de mult. 0 prima incercare de raspandire
s-a facut printr-o bro§ura perimata din 1878, cand, sub
titlul general de Politica externs a d-lui Loan Bra' tianu,
s-au publicat patru discursuri rostite in Senat de Petre P.
Carp, senator al ora§ului Ia§i.
In 1888 au aparut la Bucure§ti, sub titlul Era noua,
cateva discursuri parlamentare (din 1879 pans la 1888),
cu urmatoarea prefata semnata de autorul lor: Dedic
publicatiunea de fats tuturor acelora cari, in loc sa-mi
discute parerile, mi-au suspectat caracterul. Acesta imi
va fi singurul raspuns §i singura razbunare." Acest mic
volum 8°, de 299 pag., a servit multa vreme ca un fel de
catehism al junimismului, cuprinzand parerile Sefului",
incepand cu atat de mult discutatul art. 7 din Constitutie,
92
www.dacoromanica.ro
urmand apoi cuvantarile asupra crizei monetare, bancare
§i a legii comunale, spre a se incheia cu programul
noului guvern" din martie 1888.
Constatandu-se insuficienta acestor publicatii, am
editat, cu asentimentul Conului Petrache", discursurile
sale, din care a aparut, in 1907 la Socec, numai volu-
mul I, cuprinzand in 482 pp. in 4° toate cuvantarile
parlamentare ale efului junimist, dintre 1868 i 1888.
Fiecare discurs este precedat de un rezumat al cuvantarilor
premergatoare sau al provocarilor la care el raspunde.
Volumul a aparut fail indicarea celui care a ingrijit
editarea i fara de prefata, pe care Conu Petrache avea de
gand sa o inlocuiasca printr-un studiu rezumativ la finele
intregii publicatii, care, din nefericire, n-a mai fost con-
tinuata. Materialul, coordonat §i adnotat, a fost predat
familiei Carp, care sper 6-1 va restitui in vederea publi-
carii integrate a discursurilor parlamentare ca 8i a acelora
din intrunirile publice, primul volum nemaigasindu-se
in comert.
Pe baza autorizarii date odinioard de P. Carp, imi
propun a edita, ca un omagiu ce cu totii datoram memoriei
marelui nostru om de stat, toate discursurile, care ar
constitui un fel de biblie a Junimismului". Caci in aceste
cuvantari se cuprinde intreg programul politic §i social
al indrumatorului Romaniei moderne, alte scrieri sau
memorii el neavand.
Surprins de amploarea cu care P. Carp raspundea
chiar in discutii la care nu era indicat sa vorbeasca, el
mi-a declarat Ca, de§i nu se prepara anume, era insa
totdeauna pregatit. Nedumerit de acest raspuns sofistic,
el mi-a marturisit ca nu putea fi surprins nepregatit,
deoarece asupra tuturor problemelor politice, sociale
sau economice interesand Romania el cugeta ve§nic in
forma de discurs, dezbatand cu sine insui, pro *i contra
tezei ce medita. Cu o asemenea prealabila pregatire, e
natural ca, de$i nu preparat ad-hoc, el sä fi fost totdeauna
gata sä sustie cu temei o discutie, in vederea unor concluzii
la care dinainte se oprise, dupd matura cugetare. Aceasta
find taina cuvantarilor sale, nu ne miram de ce toate sunt
a$a de logice $i pline de miez, contrastand cu retorismul
gol al celor mai multi dintre contimporanii sai.
De aceea, sper ca-mi va fi dat sa completez culegerea
discursurilor sale, care vor ramanea, ca $i poeziile lui
Eminescu $i pove$tile lui Creanga, cea mai stralucita
dovada a inaltei intelectualitati a generatiei junimiste
din epoca de formatiune a statului roman.
Va fi cel mai demn monument ce se va ridica
memoriei lui P. Carp, in a$teptarea a$ezarii bustului sau
in Parlamentul onorat de el.
Centenarul na$terii lui Creanga a$ don sä fie sarbatorit
prin publicarea unei editii ilustrate a operelor sale. Nu
insa prin aka -zise compozitii savante $i migaloase, cu
infatipre mai mult internationala decat romaneasca, ci
prin desenuri vii $i pline de haz ca $i istorisirile
povestitorului moldovean. $i mai ales sä fie pe intelesul
tuturor, chiar $i al copiilor $i al acelora care nu $tiu sa
citeasca.
Exemplele reproduse aci sunt luate din originalul
album in care cunoscutul artist Dr. Wladimir Zaloziecky,
deputat bucovinean in Parlamentul roman, a desenat
intreaga Poveste a lui Harap alb, in genul in care celebrul
Adolf Menzel a ilustrat istoria lui Frederic cel Mare al
Prusiei, iar Wilhelm Busch spiritualele sale snoave, a$a
de populare in Germania.
Realizarea Bibliei junimiste" a lui Petre Carp $i
ilustrarea pove$tilor lui Creanga ar fi un demn omagiu
adus marilor predecesori, cu care se mandre$te nu numai
Junimea, dar intreg neamul romanesc.
Creanga si Eminescu s-au bucurat de o larga
raspandire; de la Carp nu avem pana acum decat un
torso, maret, dar ciuntit. De la el s-au inspirat generatii
de-a randul, fara a destainui intotdeauna izvorul nesecat
la care se adapasera. E vreme deci sa se recunoasca
sefului junimist paternitatea atator conceptii originale in
politica si economia nationala, care it aseaza in fruntea
fauritorilor Regatului roman.
De la Carp incepe adevarata noastra Era noud".
Opresc aci citatiunile din articolul meu, cu parerea

de rau de a nu fi putut implini intentiunea de a edita si
volumul al 2-lea din discursurile lui Carp, acea biblie
junimista" a vremii noastre, nici operele lui Creanga
ilustrate de prietenul Wl. Zalozieckiy, de la care se dau
aci doud mostre.
Recomand insistent insa prea interesantele studii
asupra lui Carp de Lupu Kostaky, Gorgopol, Banu si mai
ales cel tratand Politica economico-sociald a lui Carp de
profesorul G. Tasca (pp. 638-727), in care se analizeaza
putin cunoscuta opera legislativa a lui Carp cu
desavarsire falsificata in interes de partid", mai ales de
acei liberali cari au realizat legile enuntate de Carp, dar
pe care acesta, in scurtele sale guvernari, nu le-a putut
aduce la indeplinire.
Lupu Kostaky insira 32 de legi si propuneri de re-
forme concepute de Carp pe o perioada de jumatate de
veac. Ceea ce este de admirat la Carp si constituie trasatura
de geniu a acestei mari personalitati este extraordinara
lui putere de intuitie si de prevedere", incheie prof. Tasca
prea documentatul si interesantul sau studiu.
CARP ORI MAIORESCU?
De$i, pentru toata lumea de azi, personalitatea lui
P. Carp este considerate ca cea mai proeminenta, nu
numai din cercul Junimei, dar din intreaga generatie a
vremii sale, s-a gasit totu$i o voce razleata care a incercat
sa dea prioritatea lui Titu Maiorescu, cel mai pilduitor
intre toti oamenii no$tri de stat, singuLit pans acuma
care poate privi in fats lumina celei mai amanuntite
critice, fare sa clipeasca", dupe cum se incumeta sa
afirme S. Mehedinti, in nr. jubilar al C.L. din 1937, p. 50.
Acelea$i nesabuite aprecieri le gasisem $i in publicatia
dedicate Lui Maiorescu" de Soveja (= S. Mehedinti),
aparuta la Cartea Romaneasca, in 1925, la care am
raspuns intr-unul din capitolele acestor memorii.
Panegiristul lui Maiorescu pretinzand insa din nou,
in publicatia omagiala a acestui an, a incepe sa iasa tot
mai clar la iveala «fenomenul Maiorescu», servind ca un
nou izvor de intremare a spiritului public", ma vdd nevoit
sa protestez, cu atat mai temeinic, cu cat argumentul de
altadata, ca §i cel de acum, se intemeiaza pe fapte la care
am luat parte directs, §i anume la comunicarea ce
Mare$alul Mackensen mi-a facut la 29 nov. 1916, spre a
o imparta$i d-lor Carp, Marghiloman $i Maiorescu,
anuntandu-le propunerea de pace din partea Imparatului
Wilhelm II".
Spre a ne infati$a pe Maiorescu asemenea cu
barbatii din alte timpuri, inchinati pans la smerenie in
fata Dreptului $i a Dreptatii", Soveja pretinde, in sus-
mentionata bro$ura, p. 124, ca consecventul batran a
dat un raspuns care a electrizat pe toti: «Eu sunt om
privat... Dace cineva are propuneri de facut, sa le face la
Ia$i...» Si mai departe: «Spune-i Mare$alului ca,
aflandu-ma intr-o tars cuceritd, voi urma baionetele,
dacd trimite soldatii sd ma ia. Eu insd n-am nimic de spus
nimanui.»"
Ace la5i rdspuns semet se atribue 5i in articolul din
C.L. din 1937 (p. 50) lui Maiorescu, care, la cele de mai
sus, ar mai fi adaogat: Dacd are (Mareplul) ceva de
propus... s-o spund Regelui. Eu n-am telegrafie rail fir
(batranul arata cu degetul prin aer, ca 5i cum le-ar fi
explicat intuitiv ce trebue sa facd). A5a a ispravit
Maiorescu."
Cui ar fi dat Maiorescu aceste superbe rdspunsuri nu
ni se spune. Eu find singurul care i-a adus mesajul
Mareplului, mie ar fi trebuit sa mi se dea pretinsul
rdspuns, de care insd n-am avut nicio cuno5tintd.
Iar comentatorul, ca concluzie a acestor umflate 5i
indraznete rdspunsuri, conchide: De aceea, el a rdmas
nu numai [...] si istoricul cel mai veridic at epocei con-
temporane, dar 5i cel mai pilduitor intre toti oamenii
no5tri de Stat!"
Intreaga inscenare este a.5a de nepotrivita cu caracterul
mai mult timorat decat indraznet al domolului, circum-
spectului si prea prudentului orator, din gura cdruia n-a
trecut posteritatii nicio apostrofa in felul celor a5a de
taioase ale lui P. Carp, pe care insu5i Mehedinti le repro-
duce, admirdndu-le.
La afirmarile a5a de indraznete, pe cat de neade-
vdrate ale lui Mehedinti, voi opune realitatea, care e cu
totul alta. Nu 5tiu dacd intr-adevar Maiorescu a vorbit
a5a cum se arata sau daca numai comentatorul lui a
infrumusetat, denaturdndu-i, spusele, cu intentia vadita
de a-1 arata pe idolul sau mai ideal decat era. Ori de unde
ar veni, falsificarea adevdrului este evidentd. Caci
nimeni, mai bine ca mine, nu poate 5ti cum s-a petrecut
scena a5a de prefacutd de Soveja; caci eu singur, in
calitate de reprezentant al Casei Regale, am primit mandatul
Mareplului, caruia tot eu i-am adus raspunsurile celor
trei catre care am fost trimis. Si pentru a nu fi suspectat
ca ulterior a$ fi schimbat vreo iota din raporturile de
atunci, voi utiliza Memoriile lui Marghiloman, in care
imprejurarile din nov. 1916 sunt consemnate la zi, cu
toate amanuntele, mai bine decat mi le pot aduce aminte
eu insumi.
Iata deci reproducerea, in originalul francez, nu in
traducerea romaneasca, adesea nu tocmai exacta, a
notelor lui Marghiloman:
29 Nov. 1916 (vol. II, p. 338)
Tzigara-Samurcas vient a 8" h me faire une

communication. Il a longuement cause avec
Mackensen... Mackensen lui montrant un papier
portant la signature autographe de Guillaume, lui
dit A titre prive je vous communique que l'Empereur,
parfaitement d'accord avec ses allies et en leur
nom, aujourd'hui a midi, a propose a l'ennemi la
paix. Cette nouvelle, dans une Capitale hostile a la
guerre, peut produire un effet favorable et je vous
autorise a la transmettre a MM. Carp, Marghiloman
et Maiorescu."
Sur observation de Tzigara: ces messieurs n'etant
a l'heure actuelle que de simples particuliers".
La nouvelle pouvait etre communiqué aussi a
Lupu Kostake, representant l'officialite. Demain
2 h rendez-vous pour communiquer leur opinion
au Marechal.
30 Nov.
Tzigara a ete a 7 h chez Carp, dont la reponse

a ete:
ca ne m'interesse pas, c'est une betise, car, a
cette heure, c'est une marque de faiblaisse".
Demain a 9 h Tzigara verra Maiorescu.
Tzigara-Samurcas fait a Maiorescu devant moi
la communication de Mackensen, Maiorescu, comme
je l'avais fait hier, demande des precisions si l'offre
de l'Empereur s'adresse a tous les ennemis, ou a la
Roumanie seule. Nous restons discuter. Maiorescu
proposa de nous think a trois, avec Carp, chez moi.
Nous tombons vite d'accord sur le sens de la reponse
a donner. Je vais chez Carp. II me dit de suite: J'ai
deja donne ma reponse: Ne connaissant rien des
circonstances dans lesquelles s'est produite la
proposition de l'Empereur, je ne puis porter un
jugement. Mais comme est aujourd'hui la situation
generale, je ne crois pas qu'il puisse sortir quelque
chose; aussi je me tiens a l'ecart."
Sommes d'accord sur ma formule qu'a midi
meme Tzigara est venu a la Croix Rouge noter par
&fit: Remercions pour communication. Nous ne
sommes pas de l'avis de M. Carp et nous pensons
que la genereuse initiative de l'Empereur peut porter
des fruits. Nous sommes prets a seconder cette
initiative. Si elle doit aboutir a une paix generale, les
facteurs qui auront a la determiner sont trop grands
pour que notre secours signifie quelque chose. Mais
si elle peut aboutir a des paix individuelles, nous
sommes prets a y contribuer...
Le soir a 9" Tzigara, nomme aujourd'hui meme
prefet de police, rapporte que le Marechal a ecoute
attentivement ce que lui a ete dit, mais que lui ne
faisait pas de politique: it s'est borne a communiquer
aux Roumains une proclamation de l'Empereur; le
reste regardait les Roumains.
Iata adevarul, din care nu reiese nimic din nascocirile

lui Mehedinti, caci scripta manent" iar vorbariile sovejane,
nascocite in urma, zboard, nelasand decat discreditarea
aceluia ce le-a lansat aka de imprudent, rara a preciza, o
singura data, anume prin cine i-ar fi dat Maiorescu lui
Mackensen acele raspunsuri taioase.
Spre a-mi intemeia interventia in acest incident,
repet ca singur, in calitatea oficiala ce mi se incredintase
de Regele Ferdinand la plecare, am primit si am raportat
Maresalului raspunsurile celor trei oameni de stat
romani. Si, dupa cum afirma Marghiloman, mi-am notat
chiar in scris raspunsurile aduse Maresalului.
Iar din tinuta celor trei, tot Carp, intransigentul $i
consecventul, reprezinta figura cea mai respectabila, iar
nicidecum Maiorescu, gata la once tranzactie, dupd cum
s-a vazut.
Insemnarea, copilAroasa de altfel, a lui Mehedinti
arunca o lumina suspects asupra celorlalte afirmatii din
numeroasele sale lucrari, mai toate fora date precise.
Multe din ele pot fi considerate ca un fel de poezie in
proza, dar nu pot fi luate in serios; compozitiile sale,
°rick de ingrijite si impestritate stilistic, nu fac cloud
parale, cand nu cuprind niciun graunte de adevar, de
sinceritate, ca in cazul de fata.
Nemultumit de a fi incercat fara sä reu$easca sa ni-1
infati$eze pe potolitul, molcomul Maiorescu drept un
cavalcr sans peur, ni reproches" panegiristul fostului
sau dascal, in capitolul omagial din 1937, i$i mai pune,
imprudent, intrebarea In ce raport sta Carp fata de
Maiorescu in ce prive$te politica?" (pag. 46). De$i, cu
cloud pagini inainte, afirmase ca in politica, reprezen-
tantul cel mai de seams al Junimei a fost la inceput
P. Carp", acum ajunge la concluzia ca lui Maiorescu i-a
fost dat sa ajunga $i in politica la rezultate unice".
Uita, cu bund $tiinta, felonia lui Maiorescu fata de
protectorul sau politic Carp, pe care in chip asa de
mar$av, asociindu-se chiar cu Take lonescu pe care
atata it dispretuise, 1-a inlaturat de la $efia partidului,
pentru a-i sterpeli postul de prim-ministru al Regelui
Carol, fata de care s-a aratat atat de umil, in contrast cu
infati$area vesnic denma, dar nicidecum slugarnica a lui
Carp. A stiut Maiorescu sä exploateze in folosul sau
unele slabiciuni firesti ale impovaratului de griji si slabi-
tului trupeste Rege, care totusi singur a condus afacerile
statului pentru a atinge acel moment culminant al dom-
niei sale", cum singur recunoaste Mehedintul partinitor.
Caci Maiorescu n-a fost in toata aceasta infrigurata
perioada politica a asa-zisei Paci de la Bucuresti" decat
un ministru figurant, in realitate un aducator la indeplinire
al dispozitiilor luate de Rege.
Dovada o constituie numeroasele ravase-ordine,
anonime pentru cei ce nu le cunosc Inalta provenienta,
biletele batute la o anumita masind de scris si cu adaosuri
cu creion chimic, binecunoscut si de aghiotantii regali
pe care zilnic si uneori de mai multe on pe zi le primea
primul-ministru spre executare.
Cand vor iesi la iveala acestea si multe altele, nu se
va mai putea pune in cumpana valoarea intrinseca,
neatamata de altii, a lui Carp fata de oportunismul servil
§i schimbacios al ambitiosului batran, ajuns in atari
imprejurari pretins salvator al Tarii.
Invocand ,judecata istorica", insusi panegiristul
Maiorescian e silit sa recunoasca partea ce se cuvenea
lui P. Carp, invocand si scrisoarea Reginei Maria martu-
risind ca batranul de la Tibanesti avea o singura masura
pentru toti: deplina sinceritate, chiar cand urmarile
acestei sinceritati nu-i erau spre folos".
Despre Maiorescu, adaoga Soveja, el n-a primit
pand azi niciun testimoniu: fiindca nu gresise cu nimic!"
Cateva randuri mai la vale, pe aceeasi paging 49, tot el
revine afirmand Ca om, se intelege, va fi gresit si el
destul, dupd cum gresesc toti muritorii", punandu-se la
adapostul citatului din Goethe, atat de des repetat: rataceste
omul cat traieste". Uita insa elevul recunoscator al
magistrului ca acesta a depasit cu mult chiar ingaduinta
larga a pocaitului de la Weimar. In anumite laturi, pe
drept poreclitul Muierescu a dep4it cu mult masura
ingaduintei, chiar Intr -o societate aka de rabdatoare §i
ingaduitoare ca a noastra. Cu alt prilej am aratat pand
unde a mers indrazneala lui.
Iar Carp a aparat pe Maiorescu contra acuzatiilor lui
Marzescu i altii; niciodata Maiorescu n-a avut nevoie
sa apere pe Carp, pe care nimeni nu 1-a suspectat. Pe
Maiorescu, in a carui case a fost primit tanarul Carageale
[sic], acesta it zeflemisete, sub prea transparentul nume
Titus-Livius Barbisonius' sau, in Ghimpele din iunie
1874, sub figura mandarinului Ti-Li; pe Carp insa, chiar
sarcasticul Carageale nu 1-a luat niciodata in deriziune,
caci tuturor Conu Petrache se impunea prin francheta i
superioritatea sa indiscutabile pentru once om cu
judecata neintunecata.
De aceea, cea mai necugetata dintre afirmarile
mehedintene este alaturarea numelor fostului sau dascal
de acela al fostului sau Suveran, and pentru a inlatura
o calomnie raspandita de dqmanii lui Maiorescu crede
ca oamenii cei mai calomniati din toata Romania erau
doi: Regele Carol i Titu Maiorescu".2
1. La Iasi circula despre Maiorescu refrenul «ghidi, ghidi

Harbison, umbla noaptea prin pensiorm, ca aluzie la tinerele
profesoare germane angajate de Emilia Humpel, sora lui Maiorescu
si directoare a unui pension de fete in capitala Moldovei.
2. Pagina 91 din: S. Mehedinti, Premise si concluzii la Terra.
Amintirisimeirturisiri, in Studii si cercetdri ale Academiei Romane",
LXXIII, 8°, Buc., 1946, 252 pp. Ciudata carte prin continutul ei asa
de amestecat: o incercare de autobiografie fare niciun punct fix, fare
nicio data; un lung popas la tail; studii geografice amestecate cu
literature proprie $i rezumate ale literaturilor streine, terminand cu o
apologie a lui Faust. $i in acest mozaic, cu coloraturi placute uneori,
se pomeneste, asa, pe neasteptate, comparatia stranie intre Carol I si
Maiorescu, pe care ne-am crezut autorizati a o semnala, infiera'ndu-o
Este atat de monstruoasa apropierea, in sensul
aratat, a numelor acestor cloud personalitati asa de
distante una de alta, incat nici nu incerc a demonstra
absurditatea ei, lasand pe autor sub povara nelegiuirii
sale.
Iar cetitorul intamplator al acestor randuri va socoti
el singer caruia dintre cei doi citati in capul acestui capitol
i se cuvin laurii omului politic si ai moralitatii. Lui Carp,
care prin fierul rosu a marcat pentru totdeauna fruntea
adversarilor sai cu axioma: corect in viata privata si dez-
interesat in viata publics" sau acomodantului Maiorescu,
pe care un fost elev vrea sa-1... [fraza neterminata de Al.
Tzigara-Samurcas, n.ed.]
Apriga aparare a lui Maiorescu de ate fostul sau
elev ne mira' cu atat mai mult cu cat cunoastem existenta
dupd cum se cuvine.
E de sperat ca in restul carcii, adevarul este altfel respectat decat
in exemplul citat. 0 fi placut de cetit acest pot pourri literar, in care
se perinda Homer, Virgiliu, Dante, don Quichote $i Faust, alaturi de
Cosmosul lui v. Humboldt, cu care ar vrea sa se asemene Terra"
autorului; dar folosul real nu se prea vede, caci insirarea numeroaselor
file, scoase din lecturi variate, nu ajung pentru a da un studiu omo-
gen spre o serioasa indrumare a cre$terii intregului tineret", cum
nazuie$te autorul in concluzia volumului sau.
Deoarece Mehedinti are slabiciune pentru citate din Goethe, ii
voi servi, ca incheiere, unul, aplicabil in toate domeniile, preconizand
adevarul: In $tiinta, dar $i in viata de toate zilele, se impune iubirea
de adevar.
1. Si Pamfil Seicaru, in articolul sau Mistificare ni mustrarile
trecutului" din Curentul, 15 iulie 1937, se mill ca Mehedinti desco-
pera in cariera de om de stat a lui T. Maiorescu ca opera sa politica
cea mai insemnata s-a legat de zilele grele ale bataliei de la Mara$esti",
actiune, adaoga el, necunoscuta in trecutul lui Maiorescu". Incheind,
Seicaru acuza pe Mehedinti de afirmatii de o indrazneata falsificare a
unor date ce sunt prea recente spre a primi rastalmaciri interesate!"
Iata-1 dar recidivist in pomirea sa de a lauda fard temei pe fostul sau
mentor.
unei scrisori de opt pagini din martie 1912, adresata
primului-ministru al vremii, in care S. Mehedinti se
plange amar de nedreptatea ce i s-ar fi facut, expunand
pe larg meritele sale §i serviciile aduse culturii §i
invaltamantului §i amenintand totodata ca se va adresa
d-lui Filipescu, care, dupd autorul scrisorii, este onoarea
personificata", ceea ce pare a nu fi a acelora in contra
carora se plange.
Un rezurnat concis al scrisorii ne da insu§i acela
caruia era adresata, prin urmatoarele randuri cu creionul,
inscrise in capul epistolei, al carei motiv de suparare ar fi
urmatorul:
Fiindca n-a fost numit la Culte, unde a ramas

Arlon ad-interim, iar Pangrati a fost numit Ministru
la Lucrarile publice. T.M.
30 martie 1912
Cum se impaca paraponul Vranceanului din epistold

cu optimismul dcbordant, tot atat de putin intemeiat, cu
cloud decenii in urma, al aceluia§i fats de fostul sau
dascal, ajuns in 1912 distribuitor de portofolii, prin a§a
de putin eleganta inlaturare de la putere a lui P. Carp,
fostul sau §ef in ale politicei?
Dintr-acest conflict reiese ca de cloud on vinovat
este Maiorescu: de a fi inlocuit, prin felonie, pe fostul
sau mentor politic de mai bine de o jumatate de veac,
precum §i de a fi ignorat, in alcatuirea cabinetului sau, pe
fostul sau discipol.
Acesta din urma, modest cum it §tiu, i§i permite
totu§i, in pomenita scrisoare, sä expund titlurile in baza
carora se a§tepta sa fie preferat altora, ce au fost creati
mini§tri.
Intamplarea face, scrie Mehedinti, ca sunt singurul
rural printre colegii mei din Parlament, singurul care am
trecut printr-un seminar, singurul care am facut Scoala
Norma la Superioard, singurul care am fost profesor la
amandoua seminarele pedagogice, singurul care de bine,
de rau am scris carti pentru invatamant, aproape singurul
care am pornit in seminarul meu lucrari practice §i mici
publicari cu studentii."
Singularul rural, vom addoga noi, trecut prin atatea
etape $colare$ti, ar fi facut mai bine, decat a -si plasa
intreaga ambitie intr-un cabinet ministerial, ca acel al lui
Pangrati, care de astfel n-a durat mai mult de 6 luni, sa fi
cultivat mai departe aplecarile sale pedagogice, elibe-
randu-ne de hazliul Marius Chico Rostogan, care in
ratiunea sa puerila ne-a eghificat pe gheplin asupra lui
Pe$talotius!" Legendarul Baciu Ungurean ar fi fost
astfel rapus de acel Vrancean, care ar fi scapat de luptele
intestine de partid, de care aka de amar s-a plans in 1912.
De toate aceste meschinarii era strein spiritul senin
al maretului senin de la Tzibane§ti [sic], atat de superior,
in toate, semenilor generatiei sale.
SURPRIZA DECORARII
CA SPORTIV
La 2 dec. s-a serbat jubileul de 25 de ani de la
infiintarea Uniunii Federatiilor Sportive din Romania"
U.F.S.R., i nespusa mi-a fost surprinderea vazandu-ma
prins in aceasta festivitate, in calitate de fundator i
secretar general al primei societati cu caracter sportiv,
al S.T.R.-ului (Soc. Turi§tilor din Romania), infiintata,
impreund cu prietenul Mrazec, sub pre§edintia Printului
Ferdinand.
Dupd te-deum-ul de la Biserica Boteanu, la care au
asistat Regele $i Printul Mihai, a avut loc la Cercul
Militar un mare dejun, prezidat de Rege; iar dupd masa
Suveranul a acordat membrilor fundatori, intre care
eram trecut $i eu, insemnul ordinului Meritul cultural
pentru sport", in acela$i grad in care-1 aveam $i pentru
merite artistice, numai cu panglica de culoare deosebita.
A urmat $edinta solemna la Fundatia Carol, unde Regele
a incheiat seria discursurilor (Curentul, 3 dec. 1937).
In fotografia la ie$irea de la Cercul Militar: Regele
intre Printul Mihai $i G. Plagino, pre$edintele U.F.S.R.-ului;
in randul al 2-lea: Primul-Ministru, seninul Gh. Tatardscu,
incruntatul Dr. Angelescu, ministrul Instructiunii, vese-
lul Dr. Costinescu, ministrul Sanatatii etc., etc.; iar eu
sus, langa jandarmul din dreapta, mirat a ma regasi intre
atatia sportivi de recenta data, in afard de Dr. Costinescu,
fost $i in primul Comitet al S.T.R.
Iata-ma decorat pentru sport tocmai atunci cand de
mult nu -1 mai practicam!
CONGRESE, CONFERINTE
SI ALTELE
intre grijile $i necazurile Muzeului, am luat parte in
iunie la marile manifestari la care am fost cu insistenta
invitat de Dr. R. Ley, la marile manifestari nationale de
la Hamburg $i din Berlin. In primul ora$ s-a desfawrat
impozantul Festzug des Volkes, terminat printr-o grandioasa
manifestare la picioarele colosalei statui a lui Bismarck
puss in relief prin neincetate focuri de artificii ce o
inconjurau.
Am profitat de acest popas la Hamburg pentru a
106
www.dacoromanica.ro
vizita colectiile muzeului de cercelari ale colegului Byhan,
un cunoscator si al limbei romanesti, pe care o invatase
de la ciobanii din Ardeal, de unde se intorsese cu intere-
sante obiecte.
La Berlin am asistat la Sonnewandfeier in stadionul
pregatit pentru jocurile olympice ce urmau sa aiba loc, in
anul acesta, la Berlin'.
Pentru adapostirea participantilor s-a amenajat intre
Berlin si Spandau un intreg oeasel cu locuinte separate pentru
reprezentantii fiecarii natiuni, in parte. Toate aceste pa-
vilioane de caramida si cu instalatii de baie etc. complete
erau incalzite de un calorifer central; casa destinata Finlandei
avea baia de aburi specials, iar in lap un lac in care se
arunca voinicii din Suomi, dupd asudare.
Mirat de cheltuiala ce reprezinta acest parc cu asa
luxuoase cladiri, mi s-a explicat ca, indata dupd festivitate,
totul devenea o cazarma moderns!
Foarte interesante au mai fost reprezintarile de piese
din repertoriul grec antic, in amfiteatrul amenajat intr-un
loc propice dintr-o mica valcea adapostita de o cariera de
piatra parasita. Atat stadionul, cat si amfiteatrul erau
cladite din cele mai bune materiale, ca pentru eternitate!
In sept. am luat parte la adunarea Museums-Verband-ului
din Viena, unde m-am intalnit cu Sandu. Dupa o comunicare
ce am tinut asupra experientelor cu noul aparat de masurat
lumina din salile de Muzeu, noul fanar director al Institutiei
ma acosta spunandu-mi ca, student find, asistase, in 1911,
la o conferinta a tatalui meu, un barbat cu o barbs mare,
in acelasi muzeu. I-am explicat ca imberbul de acum era
acelasi cu barbosul din 1911 si ca eu eram presupusul
tats, iar Sandu, prezent, fiul, lipsind numai sfantul Duh.
Dupa ziarele vieneze, Le Progres, din 12 sept. '37 da
urmatoarea notita despre acea reuniune:
1 Olimpiada de la Berlin a avut loc In 1936! n. ed.
A la conference internationale des directeurs de
musees, tenue a Vienne, la Roumanie a ete represent&
par le prof. Tzigara-Samurcas, directeur du Musee
National, lequel a fait une interessante communication
au sujet des nouvelles methodes d'eclairage des
salles d'exposition.
A l'issue de cette communication, le prof.
Schmidt, president de l'Association et directeur des
Musees de Berlin, a souligne combien le concours
des architectes peut parfois etre nuisible lorsqu'ils
ne veulent pas tenir compte des conditions exigees
par la question de l'eclairage dans les musees. Ces
conditions doivent, en effet, toujours prevaloir, sur
toutes autres considerations esthetiques en matiere
de construction.
De la Viena, unde Congresul mai fusese alts data,

ne-am dus in veselul oral Graz, unde, in afard de
cunoscuta-i Universitate si de Muzeul clasic, se mai afla
un interesant muzeu de arta populard adorabil instalat
intr-o veche monastire de maici, parte sadita intr-o
stanca.
La ancheta intreprinsa contra obscurantismului prin
Credinfa (10 aprilie), am dat urmatorul raspuns:
Ma simt la largul meu sa raspund la ancheta ce

ati intreprins contra libertatii de creatie, pe motive
de moralitate publica, deoarece prin Convorbirile
literare din dec. 1934 i din ianuarie 1936, am dat
alarma ce s-a repercutat in multe cercuri contra
profandrii lui Eminescu.
Prin urmare niciun fel de ingradire, decat aceea
a talentului i adevarului.
Talentul sau lipsa lui constituie singurul criteriu
de pretuire a operilor de arta, ce nu pot fi judecate
din punct de vedere al pretinsei morale, ve§nic
schimbacioase. Cate lucrari, odinioara proscrise,
nu sunt din nou recunoscute ca opere de arta?
A inceput un oarecare Papa, sub pretexte de
moralitate, sa imbrace splendidele nuduri din Cape la
Sixtina si s-a facut de ras atat el, cat si artistul invoit la
asemenea pangarire §i care de atunci e cunoscut mai
ales sub porecla de pantalonarul".
Acelea§i efecte ridicole le-au dat si foile de vita
de tinichea ce, in ciuda intentiei de moralizare, dezo-
noreaza §i azi capo d'operile artei antice.
La fel si in literature. Nu prin pantaloni de baie
sau prin foi de vita de tinichea se cenzureaza talentele!
Cat despre solutiile practice contra prefacutilor
vergognosi di Pisa, cred ca fierul ro§u al ironiei unui
Arghezi sau spiritualele epigrame ale unui Pastorel
§i ale altora ar fi cele mai eficace.
Ridendo Castigas Mores.
Oaspeti streini am avut in anul acesta pe Jacques

Lassaigne, autorul frumos ilustratului §i interesantului
Almanach des Arts dirige par Eugenio d'Ors, de l'Academie
Espagnole, §i tanarul francez, care in capitolul Valeurs
des arts populaires" (pp. 93-97) da si cateva ilustratii de
arta populard din tara noastra, pe care cu interes a vizitat-o
tinand §i o conferinta. La pag. 257 se da o recenzie a
Muzeografiei romcineVi.
Charles Oulmont, adus in tars de catre Gusti, in
urma Expozitiei de la Paris, aduna material pentru o
biografie, pe scare mare, a Regelui Carol II, care, dupd
mai multe calatorii in tail §i adunare de material, nu a
aparut, dupd cat tiu. Corespondenta lui consista in card
po§tale cu portretul sau in diferite poze, din care numai
eu am vreo 12! atat era de incantat de infati§area sa.
Doamnei Oulmont, care 1-a insotit o data, i se datorqte
articolul despre Muzeul national, rezumat mai sus.
In Ora n-am ajuns sa tin deck o conferinta in 17 nov.
la Campina, chemat de directorul liceului, fost elev al
meu, $i o alta la Liceul militar din Cernauti.
La 20 oct. mare serbare la Sinaia cu ocazia inaltarii
la gradul de sublocotenent a Voievodului Mihai; seara,
concert de gala.
Incolo dejunuri la Cotroceni (17 febr.), la dejun la
Rege in Bucuresti (22 dec.); invitatii la Legatiunea
Frantei si la Mogosoaia, cu Seicaru, pe care Martha
Bibescu voia sä-lcunoasca.
La 19 nov. am dus la locul de veci pe cinstitul si
devotatul intendent al Fundatiei Ion (Emil) Burg, fiul
madamei noastre Mina. Scotandu-1 de la tipografie,
indata dupd numirea mea la Fundatie, i-am incredintat
postul de intendent, adapostindu-1 cu intreaga familie,
careia, in 1914, i-am cladit un apartament anume.
Mai toti copiii lui au fost botezati de noi, ceea ce nu a
impiedicat ca, dupd stingerea intendentului, nevasta-sa,
deli cu pensie bunk a inceput sa-mi faca intrigi
sustinand pe monstrul Coman, care-i favoriza prin tot
felul de avantagii, in dauna Fundatiei.
Cu a sa favorita tanara Elena Burg, numita de mine
dactilografa si apoi secretard, el a inscenat toate intrigile
contra mea, dosindu-mi scrisori si dosare, dupd cum se
va vedea.
1938
IN MEMORIA REGINEI MARIA
Cu trecerea in lumea cea de veci a Reginei Maria, o

faclie de pe bolta ocrotitoare a neamului romanesc s-a
stins.
Dara de lumina lasata in urma-I dainueste Inca, deli
focarul din care izvora nu mai palpaie printre noi. Prea
marete I-au fost faptele, prea avantate gandurile, prea
fermecatoare insusirile pentru ca amintirea for sa poata
fi data uitarii.
Strans legat, Indeosebi, ramane numele Ei de
Intregirea neamului, la a carei Infaptuire atat a ajutat prin
nestramutata-I Incredere in izbanda gandului ce o
calauzea.
De altii si de aiurea ramane sa se arate imbarbatarea
ce de la Ea a purces in clipele de sovaire, pe care singura
nu le-a cunoScut in tot timpul prapadului si surghiunului
indurat. Nenumaratii martori oculari sa povesteasca
neinfricosata si blanda grija a Mamei Regine" pentru
ranitii si ciumatii crancenului razboi al Intregirii tarii.
In filele acestei reviste, pe care de atatea on a cin-
stit-o cu regeasca-I colaborare, nu se amintesc in studiile
ce urmeaza decat insusirile literare ale acestui nobil si
cuprinzator suflet, larg intelegator §i inviorator al tuturor
manifestarilor omene§ti.
Harazita din fire cu o adanca patrundere §i cinstire a
frumosului, sub toate ale lui infati§ari, Domnita venita
de pe meleaguri atat de deosebite de ale noastre a
indragit de indata pamantul i poporul ce era menita sa
stapaneasca mai tarziu. Ca §i romantica ei predecesoare
Carmen Sylva, Regina Maria si -a insu§it portul taranesc
i toate manifestarile artei pamantene, pe care in bund
parte a improspatat-o prin adaptarea ei la viata noua,
ridicand-o din caminele umile la infrumusetarea incape-
rilor regale, infati§ate sub noul aspect al stilului national.
Societatea Domnita Maria", intemeiata impreuna cu
Regina Elisaveta mult inainte de raz' boi, pentru incurajarea
artei romane§ti, a avut cea mai fericita inraurire asupra
reinvierii industriilor casnice.
In toate domeniile unei aka de bogate §i felurite
activitati a lasat cele mai binefacatoare dovezi purtand
§tampila puternicei Sale personalitati.
Luand drept pilda Evanghelia" Carmen Sylvei din
Curtea de Arge, Regina Maria ne-a dat Cartea
Cantarilor, ale carei file de pergament sunt scrise §i
ilustrate cu maiastra-I dibacie, dupd izvoade altfel
naturaliste deck prototipurile inspiratoare, pe care, prin
spontaneitatea talentului Sau, repede le-a depa§it.
In campul literar a debutat prin istorisirile de o
nestavilita fantezie din felul celor ce, din 1915, au vazut
lumina in cuprinsul acestei reviste.
Nu u§or a fost pentru nepoata Reginei Victoria,
crescuta in legendele neguroase ale Nordului, sa se
transpund intr-o lume noua, de alt climat, de alts limbs i
de moravuri cu totul deosebite. Luand de marturie
numai destainuirile incredintate de Regina acestei
reviste preferate de Ea, reiese lupta ce singura a indurat
pentru a ajunge la contopirea cu sufletul poporului in
mijlocul caruia avea sa traiasca.
Nu ma pot impiedica a crede, ne spunea viitoarea

Regina, in preajma urcarii Ei pe tron, ca fac parte
dintre cei tart din aceasta lume, gata sa ma infrunt pe
mine si Soarta.
Am luptat singura, cu singuratatea celor tart, a
acelora care mai ales calauzesc in loc sa urmeze: dar
iubitoare, cu o inima vesnic gata sa priceapa, sa ierte
$i sa ajute.
Dar mai presus de toate, un lucru mi-era slant:
iubirea pentru tara aceasta, pe care mi-o apropiasem
prin lacrami $i suspine. Ma simteam legata de ea cu
lanturi de fier, prinsa prin inima, creier si sange: sim-
tiam ca fiecare din cei vase copii, pe care ii nascusem
pentru ea, era o veriga a acestui lant puternic, pe care
numai moartea sau un cataclism putea sa-1 rupa...
Iar atunci cand si numele meu nu va mai fi deck
o amintire, ce nadejde mai bund pot avea cei care stau
pe culmi singuratice, decat nadejdea ca se va afla
cineva care sa-i iubeasca si sa-si aminteasca de ei pana
si dincolo de mormant, pastrand flacara iubirii pe
care incercara ei s-o poarte printre fiintele singura-
tice, triste, sarrnane, parasite, dezmostenite.
Aceasta ultima nadejde, Convorbirile literare erau

datoare sa o respecte, aducand un suprem omagiu de
proslavire Marei Regine, care nu numai printr-o cola-
borare pretioasa, dar si prin inimoasele urari adresate cu
prilejul diferitelor aniversari ale Junimei", si-a asigurat
vesnica recunostinta a celei mai vechi dintre publicatiile
periodice romanesti.
In tomurile ultimelor decenii numele Reginei Maria
va straluci de-a pururea alaturi de acei oameni de seams
a caror contributie a fost covarsitoare in istoria neamului
si carora pentru aceasta le pastram o amintire nestearsa"
precum suns Auguste le cuvinte adresate directiei
revistei cu prilejul numarului jubiliar al anului trecut.
PENSIONAREA-MI CA PROFESOR,
PENTRU LIMITA DE VARSTA
Zbuciumarile si ghilotina diferitelor legi de cumul,
domiciliul fortat nereusind, tandrul Premier si ad-interim
la Instructie, A. Calinescu, a decretat reducerea de la 70
la 65 de ani a dreptului de functionare a profesorilor
universitari, ca si al dascalilor secundari. Astfel a reusit
sa obtie vacante pentru tinerii nerabdatori ai noului
regim, de altfel atat de scurt.
Prin adresa stereotipa nr. 173539/30 sept. '38 mi se
facea cunoscut ca in baza dispozitiunilor art. 1 din legea
pentru modificarea si completarea unor dispozitiuni
referitoare la invatamantul superior, din 12 aug. 38, ati
fost pus in retragere din oficiu, pe data de 1 oct. 1938,
pentru limits de varsta.
Cu aceasta ocaziune, Ministerul va multumeste
pentru serviciile aduse invatamantului in timpul
indelungatei Dv. activitati didactice.
p. Ministru (ss) Dascovici."
Astfel am fost inlaturat de la catedra ce, din proprie
initiativa, am inaugurat in 1911 la Universitatea din
Bucuresti, dupd cum am aratat, neputand fi recunoscuta
catedra in buget, cu toate luptele, ajunse pand in Parlament,
din cauza opozitiei lui Iorga, pretinzand ca o catedra de
acest fel era inutild, intrucat el facea, la cursul sau de
istorie, si partea artistica. Iar cand, in cele din urma,
catedra a fost recunoscuta si bugetar, prin falsificarile de
vot aratate, Senatul universitar nu mi-a admis trans-
ferarea de la Cernauti, Iorga inventand pe Oprescu, deli
Universitatea din Cernauti, prin adresa nr. 173/17 nov.
1929 comunicase Ministerului ca Senatul universitar si
Consiliul Facultatii de Filosofie, cu adanci regrete, Va
recomandam in unanimitate cererea de transferare la
Bucuresti a dlui Prof. Tzigara-Samurcas".
In procesul-verbal al Facultatii, prof. Candea arata:
Intr-adevar, dl. Tzigara-Samurcas a ocupat cu stralucire
aceasta catedra si si-a indeplinit cu avant si cu constiinta
indatoririle de profesor. In foarte scurta vreme d-sa a
izbutit sä stranga in jurul sau, la cursurile §i lucrarile de
seminar, o multime de studenti si entuziasti ai artei. Este
profund regretabil ca dl. Tzigara-Samurcas intentioneaza
sa ne paraseasca. Dar este psihologiceste explicabil, ca
d-sa, care e si directorul de o generatie a Fundatiunei
Universitare Regele Carol, precum si director al Muzeului
de Arta Nationala, se simte atras spre Universitatea din
Capitals, unde a suplinit 15 ani Catedra de istoria artelor,
care s-a infiintat la initiativa d-sale." Referentul propune
deci:
Senatul Universitar, unit cu Consiliul Facultatii de
Litere si Filosofie, apreciind dupa cuviinta bogata activitate
stiintifica si didactics indeplinita de dl A. Tzigara-
Samurcas la Facultatea de Filosofie si Litere din Cernauti,
is la cun.ostinta cererea d-sa de transferare la Universitatea
din Bucuresti si regrets adanc intentiunea de a pleca de
la Universitatea noastra a distinsului coleg."
Propunerea este primita cu unanimitate de voturi,
Rectorul exprimand in numele Universitatii regretul ca
dl. Tzigara-Samurcas intentioneaza sä se transfere de la
Universitatea din Cernauti.
Spre compensarea formulei-tip si aride a ministerului,
Decanul Facultatii, colegul Leca Morariu, imi trimise la
5 oct. urmatoarea adresa Cu ocazia atat de pripitei
retrageri a D.V. din randurile noastre oficiale, caci in cele
spirituale Tzigara-Samurcas ramane pentru totdeauna si
al nostru, Universitatea Carolina si in special Facultatea
de Filosofie si Litere Va roaga sa binevoiti a-i acorda
prezenta D.V. pentru o colegiala agapa de si mai cordials
infratire intru Excelsior. Primiti, VA rog, respectuoasele
noastre omagii".
Multumind pentru magulitoarele si afectuoasele

cuvinte, am raspuns ca asteptam fixarea intrunirii, la
care ma bucuram sa iau parte.
Prin adresa nr. 576/13 dec. 38, rectorul Universitatii,
colegul I. Nistor, imi face cunoscut ca Universitatea
Carolina a hotarit sa sarbatoreasca activitatea D.V. de
decenii in invatamantul universitar, printr-o masa colegiala,
la care va rugam sä binevoiti a lua parte, impreuna cu
Doamna, sambata, 17 dec., orele 20, in saloanele Soc.
«Sfatul femeiesc» str. lancu Flondor 11, etajul I.
Primiti, va rugam, Dle Profesor, incredintarea alesei
noastre stime."
Fiind fixata, cu mult inainte, la 16 dec., conferinta
de la Oradea, pe care nu o mai puteam contramanda, cu
parere de rau a trebuit sa renunt la colegiala masa din
Cernauti, de unde, marturisesc, m-am despartit cu regrete,
deli cu cele mai bune amintiri, atat din partea colegilor, a
studentimei, cat si a publicului cernautean, care urmarea
cu interes conferintele mele.
Voi addoga ca am mai avut un fel de parigorie prin
faptul ca Ministerul, avand in vedere recomandarea
Universitatii, in conformitate cu dispozitiunile art. 56
al. IV din Legea pentru organizarea invatamantului
superior, mi-a recunoscut dreptul la gradatia de merit',
1 Iorga, find ministru, a prevazut, peste cele existente, alte 10
gradatii de merit, din care 41a Bucuresti, iar cate 2 pentru celelalte
pe ziva de 1 aprilie 1938, addogand insa ca, din lipsa de
fonduri la art. 45, suma ce mi se cuvenea va fi trecuta pe
tabloul de credit din exercitiul 1939-1940!
Un grup de studenli din Cernauti si -au exprimat regretul
pentru plecarea mea, reprodus, in parte, in Curentul din
12 dec. 1938.
Iubitorii de arta din Cernauti au primit cu durere
vestea pensionarii dlui Profesor Al. Tzigara-Samurcas,
ale carui cursuri erau un punct de atractie nu numai
pentru studentii tuturor facultatilor, dar chiar i pentru
publicul doritor de a se cultiva.
Pentru a da o idee despre numerosul auditoriu al
acestui curs e suficient a spune ca, deli era anuntat
pentru orele trei dupd-amiaza., de la orele cloud era
imposibil sa mai gasqti un loc in celebra said a 7-a, cea
mai spatioasa incdpere a vechii cladiri universitare, i
apoi in aula mare a noii Universitati.
Mai mult de cloud treimi din studentii Facultatii de
Litere §i Filosofie erau inscrii la cursul de Istoria artei §i
adesea acei can aveau cursuri pang la ora unu §i locuiau
departe de Universitate preferau sa ramana aci pentru a
pranzi, decat sa piarda prilejul unei prelegeri atat de
interesante.
Cand lupta pentru loc devenea mai indarjita, aparea
maestrul i, ca prin farmec, lini§tea se restabilea.
Incepea intotdeauna prelegerile cu cate o vorba de
duh §i apoi, cu voiciunea-i binecuvantata, strabatea
patru universitati. La Cenlauti s-a recunoscut dreptul rectorului

I. Nistor i profesorului de istoria artei. Mare i-a fost supararea lui
Iorga, care a amenintat pe profesorii can m-au votat ca nu vor intra,
nici ca corespondenti, la Academia romans, caci el nu putea admite
sa mi se acorde aceea§i gradatie de merit pe care o avea §i el, autorul
legii! Marimimos, ca intotdeauna, s-a aratat §i cu acest prilej marele
istoric!
epocile de arta, redand caracteristica fiecareia, facandu-
te sa vezi frumosul, comparand, intreband, urmarind once
micare din said.
Cum puteai fi neatent, cand punea atat suflet in
interpretari, cand §tiai cat de bine rasplatit era un raspuns
bun?
Cand se stingea lumina pentru proiectiuni, erai numai
ochi cu care urmareai bagheta magica a maestrului, iar la
sfar§itul celor cloud ore de curs, ca un orb din na§tere care
capatase vedere, descopereai o lume noud, nebanuita...
Nu exists satisfactie mai mare pentru D-sa decat
aceea de a primi scrisori de multumire de la fo§tii elevi,
can mergand in streinatate, recuno§teau cu u§urinta §i
apreciau minunatele opere de arta ale nemuritorilor mae§tai
numai §i numai datorita sanatoaselor indrumari primite,
care nu puneau atat de multa baza pe memorie, pe repro-
ducerea unor aride definitii sau date, cat pe observatie §i
intelegerea frumosului, caci §tiut este ca arta este
limbajul sufletului si se adreseaza tuturor facultatilor, nu
numai ratiunii.
Cine-1 va putea inlocui §i pentru ce sa fie inlocuit,
cand Dsa este atat de viguros, cand activitatea continua
este singurul element in care se simte bine? 0 dovedesc
indeajuns nenumaratele conferinte tinute la diferite
cercuri culturale. La Casa Germand, la Cercul amicilor
Frantei, la Societatea pentru Cultura, la Liceul Militar,
indiferent in ce limbs vorbea. Subiect de predilectie era
intotdeauna Arta romaneasca, nascuta din durerile §i
bucuriile neamului; ei si -a inchinat viata §i despre ea
vorbea ore intregi ca un iluminat, aducand intotdeauna
ceva nou, intrecandu-se de fiecare data pe sine insu§i,
dar nedep4ind niciodata masura prin laude exagerate,
caci obiectivitatea este una din marile insu§iri ale
spiritului sau.
Acei care 1-au auzit vorbind despre arta populard,
despre mandstirile noastre sau despre Grigorescu tin
minte ca niciuna din afirmatiile sale nu era gratuita, ci
cuprindea in sine dovezi elocvente.
Cu maretie $i simplitate in acela$ timp, ca $i arta al
carei interpret desavarsit este, Dl Profesor Al. Tzigara-
Samurca$ impartaseste celor multi haml ei divin, iar
ecoul din sufletele acestora nu este mai prejos de
straduintele D-sale.
Astfel gandesc acei care i-au urmat cursurile, iar
acei care s-au inscris anul acesta privesc cu jind aparatul
de proiectiuni $i se intreaba pentru ce ei $i cei ce vor veni
sa fie lipsiti de indrumari pretioase, cand cultura, expe-
rienta, agerimea $i energia sunt puternicele arme cu care
Dl Profesor Tzigara-Samurca$ poate invinge pand $i pe
neimblanzitul Cronos."
In 12 ian. 1939, decanul Facultatii, colegul Sauciuc
Saveanu, recomandand pe succesorul meu, I.D. $teranescu,
arata ca colegul Tz.-S. smuls din mijlocul unei activitati
nu se poate mai rodnice s-a distins printr-o expunere
extrem de vioaie $i comunicativa, imbinand entuziasmul
organizatorului si al propagandistului in nobilul inteles
al cuvantului. Iubit de studenti $i stimat de colegi, dl.
prof. Tz.-S. a lasat urma$ului sau o succesiune nu tocmai
ward".
Succesorul, fostul meu elev si sporadic suplinitor la
Bucuresti, in.Analecta Institutului de Istoria Artei din
Bucuresti, scria la p. VIII urmatoarele: La Fac. de Litere
din Cernauti am gasit urmele profesorului Al. Tzigara-
Samurca$. Un foarte mare numar de studenti ai Facultatii
de Litere umpleau sala de curs. Studenti ai celorlalte
facultati si public din ora$ veneau sa creasca randurile.
Dl. Tzigara formase o lume de amatori. Deschisese
gustul $i indrumase serii intregi de tineri catre studiile
artistice. Se puteau spera rezultate fericite in urma $i
datorita muncii Domniei Sale. Vremurile n-au ingaduit
aceasta."
REALEGERE ACADEMIC/Si
CU BUCLUC
In sedinta de la 3 iunie 1938, prezidata de
Al. Lapedatu si in absenta din tars a lui N. Iorga, am fost
ales membru corespondent la Sectia literara a Academiei
Romane, cu 22 voturi, din 30 exprimate, 8 voturi find
contra.
Propunerea a fost facuta de I.Al. Bratescu-Voinesti
prin urmatorul raport:
Sectiunea Literara, in sedinta din 28 mai a hotarit sa

propund plenului Academiei alegerea ca membru
corespondent a dlui Al. Tzigara-Samurca$, caruia de
mult s-ar fi cuvenit sa i se acorde aceasta distinctiune,
atat de bine meritata prin fecunda sa activitate pe terenul
cultural.
Director al Fundatiunii Regele Carol I, Inspector
general al Muzeelor, reprezentant al Romaniei in
Comisiunea internationals a artelor populare $i in
Comitetul international al istoriei artelor, Director al
Convorbirilor literare din 1924, d-sa indeplineste toate
aceste indatoriri cu o competenta si cu o harnicie
exemplars si in mod atat de desavar$it, incat nimeni $i
niciodata nu a putut formula vreo critics Impotriva
D-sale.
Lucrarile sale sunt foarte numeroase. Nu vi le voi
enumera pe toate. Ma voi margini sä reamintesc numai
cloud din ele, anume Muzeografia romans [sic] si Izvoade
de crestaturi ale taranului roman. Marea for valoare e nu
numai recunoscuta de toata lumea de noi, dar fac
obiectul admiratiunii strainilor in mana ca ora au intrat.
Gratie statomicei staruinti a d-lui Tz.-S., Capita la va
putea inaugura in curand Muzeul nostru etnografic, care
va fi una din podoabele ei, cu are ne vom putea fali in
ochii strainilor ce ne vor vizita.
Alegand membru corespondent pe dl A. Tz.-S.,
Academia Romans i§i indeplineste datoria le a rasplati
prin aceasta distinctiune pe un om care a muncit cu
pricepere si farapreget in ogorul culturii noastre nationale."
In urma votului aratat mai sus, Pre§edintele Alex.
Lapedatu m-a proclamat ales ca membru corespondent
la sectiunea literard. Comunicarea imi este facuta prin
adresa nr. 20109/21 iunie 1938 de catre soul Presedinte,
C. Radulescu-Motru.
Dar §i aceasta tardiva alegere iii are istoricul ei,
caci, dupd cum am aratat, am mai fost propus si ales, cu
unanimitatea voturilor sectiunii, in 27 mai 1915, dar
respins de plenul Academiei, in urma campaniei duse
contra mea de Istrati-Iorga-Antipa.
Multumind, prin scrisoarea din 22 VI '38, mi-am
permis sa amintesc ca s-a definitivat astfel propunerea
unanima a aceleiasi sectiuni din 1915", la care, prin scri-
soarea nr. 2098/2 iulie 1938, secretarul general,
G. Titeica, find nevoit de alti membri sa protesteze, imi
scrie ca socotim ca, din motivul aratat, aceasta scrisoare
nu poate fi pa§trata in Arhiva Academiei §i de aceea
avem onoare a va ruga sa binevoiti a o inlocui cu alts
scrisoare de multumire.
Primiti, va rugam, Domnule Profesor si onorate
Coleg, distinsele noastre salutari colegiale."
N-am trimis alts scrisoare, pastrand pe aceea ce
mi-a fost restituita, cu nr. de intrare al Academiei, ca
document al arhivei mele.
Nici la Academie nu m-am dus decat in urma
numeroaselor chemari ale noului Pre§edinte, Motru, cat
§i la apelul fostului Pre§edinte, intre altele, §i prin
scrisoarea sa publicata mai sus.
Incidentul alegerii mele a fost comentat §i de press:
Romania din 8 iunie 1938, sub titlul O candidature
academics reinviata dupd un sfert de veac", scrie:
In ultima sa §edinta Academia anunta alegerea, in

Sectia literara, a d-lui prof. Tzigara-Samurca§, directorul
Muzeului National. Ca §i noi, multi vor fi surprin§i
crezandu-1 de mult in randul nemuritorilor. Caci in-
tr-adevar in Analele Academiei pe anii 1914-15 gasim la
p. 199 raportul academicianului Duiliu Zamfirescu pe
baza caruia Sectia litere alegere cu «unanimitatea
voturilor exprimate» pe d. Tzigara ca membru al ei. In al
sau raport, Duiliu Zamfirescu afirma ca «noul candidat
este unul dintre Romani cei mai folositori neamului lor,
prin munca inteligenta cu care a tiut sä dezgardineze,
din intuneric, cadrul atat de interesant al artei casnice
romane0, al iconografiei i arhitecturii noastre. Avand
studii speciale, teoretice i practice, de arheologie §i de
istoria artelor, d-sa a putut incepe organizarea unui muzeu
etnografic, in toata acceptiunea tiintifica a cuvantului,
in care pune in aplicare teoriile cuprinse in lucrarea sa:
Arta in Romania. Trebuie o mare pregatire §i un simt
artistic foarte dezvoltat, ca pe de alts parte, sa dovede§ti
existenta unei arte specific romane0, iar pe de alts sa to
fere0 de exagerarea acelora care vor sa declare de
nationale toate cioburile aflate in cuprinsul tarii
noastre."
Iar in concluzia raportului adaoga: ma mir ca
d. Tzigara nu este demult colegul nostru".
Totusi candidatul asa de bine prezintat n-a Intrunit
voturile plenului. Acum, dupd 25 de ani numai, profi-
tandu-se de absenta din Cara a acelora care vesnic de
atunci s-au opus candidaturii d-lui Tzigara-Samurcas,
d-sa a putut fi ales, noul sau raportor d. Bratescu-Voinesti
mirandu-se, ca si Duiliu Zamfirescu, ca d-sa nu face Inca
parte dintre nemuritorii nostri.
Tata deci un candidat reinviat dupd un sfert de veac
de asteptare.
Uram alti multi ani noului nemuritor, cu asa academics
rabdare."
Sub cupola Academiei nu m-am prezentat, decat

dupd numeroase invitatii, d-abia in mai 1941, dupd trei
ani, cand atmosfera academics se purificase. $i atunci,
conform traditiei, in casa noud pentru mine, n-am venit
cu mana goala, dupd cum anunta Timpul, din 8 mai
1941, in darea de seams despre sedintaAcademiei:
D. presedinte C. Radulescu-Motu, semnal'and prezenta

d-lui prof Al. Tzigara-Samurcas la sedinta venind pentru
intaia oars dupd alegerea sa ca membru corespondent, it
saluta in numele Academiei.
D. Tzigara-Samurcas a multumit calduros domnilor
membri ai Academiei pentru votul dat la alegerea sa.
D-sa a daruit, cu aceasta ocazie, un manuscris cu slova
chirilica din 1852 al lui Alexandru Odobescu, descriind
o calatorie a sa din Paris la Londra si o Condica
cuprinzand actele oficiale referitoare la descoperirea
tezaurului de la Pietroasa."
ACUZAT DE A FI UCIS UN OM"!
Nereusind sä ma doboare, cu toate ghilotinele"
invocate in Parlament, finul meu ma denunta a fi ucis
un om"! Pe cat de grava, pe atat de caraghioasa este noua
invinuire, pe care sper ca nici autorul ei nu a luat-o in
serios.
Din raspunsul meu sub titlul: Pretinsa ucidere a
«istoricului» Wolbe" din Convorbiri literare, nov.-dec.
1938 (pp. 415-419) voi reproduce urmatoarele pasagii:
De curand raposatul dascal Eugen Wolbe, pensionat
cu titlul de Profesor, ar fi ramas mai departe un necunoscut
pentru cei mai multi dintre Romani, daca Nicolae Iorga
nu i-ar fi dedicat necrologul intitulat «0 fapta rea» din
«Neamul romanesc» (15 nov. a.c.), provocand raspunsul
de fats.
Despre ultima lucrare a lui Wolbe, asupra Regelui
Ferdinand, N.I. ne asigura acum ca nu se poate lauda in-
deajuns, dupd ce altadata, in Revista istorica (nr. 4638,
p. 169), o declarase chiar «excelenta, lucrare de mare
merit» etc.
Din cartea d-rei Profira Sadoveanu («Domniile for
Domnii si Doamnele» f d.), aflam insa, in capitolul «Trei
ore cu N. Iorga» (p.. 18), urmatoarele despre vizita celui
acum laudat:
«Eugen Wolbe scoate din servieta un smoc gros de
foi scrise la marina si incepe a spune.
A nu! Herr Wolbe, exclama N. Iorga, indignat. De
unde ai luat d-ta informatiile acestea? Sunt complet
false. Trebuie sa be scoti.
Istoricul neamt face ochi man si nu-i vine a crede.
Ceteste alt pasaj.
Nein, nein, das ist absolut falsch; de unde le-ai scos
toate astea? Sunt ni$te nazdravanii, ni$te erori.
Neamtul cete$te inainte alt pasaj $i tot altul. Neculai
Iorga se trage de cap.
De unde Dumnezeu le-a scos? imi spune mie.
Domnule Wolbe, ii spune dl Iorga profesorului neamt,
acum e tarziu. Trimite-mi dumneata lucrarea gata, cu
informatii precise, nu ca acelea pe care mi le-ai cetit. Si
eu le voi cerceta $i voiu insemna ce e eroare $i ce e
adevar.
Herr Wolbe multume$te fericit.»
Cum se potrivesc cele a$a de viu relatate de dra

Sadoveanu cu calificativele de om con$tiincios $i
adanc simtitor" ce ii atribue Neamul Romanesc din 15
nov.?
Dar nu asupra acestei intamplatoare a$a-zise contra-
dictii a lui N. Iorga ne vom opri aci. Cu totul altminteri
grava este acuzatia ce d-sa o aduce aceluia care «a fost
insarcinat cu cercetarea» cartii lui Wolbe, pe care a ucis-o.
De$i discret, ca intotdeauna, N.I. nu da numele
aceluia pe care it banuie$te a fi executat lucrarea.'
Autorul randurilor de fata, find cel oficial «insar-
cinat cu cercetarea cartii lui Wolbe», se crede dator a da
urmatoarele lamuriri, spre a inlatura acuzatiile lasate in
sarcina anonimului ce ar fi «ucis cartea» $i apoi pe om.
Pe Wolbe 1-am cunoscut cu prilejul aparitiei slabei
sale scrieri asupra Reginei Elisaveta, in 1933.
1 Mai mult de fried, decat de discretie, n-am fost numit, deli chiar
numai pe baza documentelor ce posedam (spalturile duble ale
corecturilor i mai ales scrisorile lui Wolbe) un proces contra
calomniatorului ar fi fost cu siguranta c4tigat.
Inca o dovada ca nu eu cautam cearta, evitand, pe cat posibil,
scandalul. Favoarea acordata lui Wolbe se explica prin faptul ca
Iorga este cel laudat in lucrarea defavorabila Regelui Ferdinand.
In 1937, el imi ceru sfaturi asupra noii sale intre-
prinderi, rugandu-ma «a ceti 9i, daca e nevoie, a corecta
alaturatele foi», care nu erau altele decat «smocul» asa
de criticat de N.I.
Mirat si eu de nazdravaniile, cum le zice N.I., introduse
in text, prin scrisoarea recomandata nr. 1006 din 19 febr.
`37, i-am atras atentia Ca, «pentru a-si asigura succesul
cartii la noi, ar trebui evitate consideratii defavorabile
tarii, mai ales cand nu sunt nici reale, nici de rigoare intr-o
monografie asupra Regelui Ferdinand». La care, prin
scrisoarea sa din 24 febr. '37, multumindu-mi pentru
«giitigen Brief vom 19.» si pentru ca 1-am ajutat «in so
giitiger Weise», ma autoriza sa sterg si sa modific toate
pasagiile «die etwa Anstoss erregen oder sonst missfallig
aufgenommen werden konnten».
Nemultumit, insa, de sinceritatea observatiilor mele,
insinuantul corespondent de pans aci nu mi-a mai trimis
alt text spre corectare.
Prin iunie insa mi s-a predat de catre Maresalul Curtii,
din partea Suveranului, deci oficial, spre cercetare intreg
manuscrisul Wolbe, pe care 1-am gasit tot atat de insu-
ficient ca si N.I., deli nu luasem cunostinta de parerile
sale reproduse mai sus si prinse sur le vif de d-ra Sado-
veanu.
In raportul ce mi s-a cerut asupra lucrarii incredintate,
am afirmat ca contine: «erori de fapt, falsificari ale
adevarului, contraziceri, si ca e conceputa intr-un spirit
de vulgaritate, ce nu cadreaza cu Augusta personalitate
ce voia sa prezinte».
Aducandu-i-se acestea la cunostinta, Wolbe, prin
scrisoarea adresata inaltului dregator ce-mi predase
manuscrisul, declard in 8 sept. '37, ca primeste Para pro-
testare orice corectura: «bitte racksichtslos zu andern u.
zu streichen». Iar la 11 sept. 37 adaoga a mai primi orice
alte schimbari: «nehme ich noch weitere Anderungen
vor u. bitte ich ehrfurchtsvollst nach eigenem Ermessen
zu verfahren».
La 21 nov. 1937, autorul se prezinta cu volumul gata
tiparit, pe care mi-1 dedica «in herzlicher Verehrung u.
aufrichtiger Dankbarkeit», addogand, in scrisoarea ce
insotea volumul, ca mi-1 ofera «als schlichtes Zeichen
meiner dankbaren Verehrung», cerandu-mi, totu§i, sa flu
pentru lucrarea sa un judecator indulgent «ein milder
Richten>, ca §i cum ar fi avut pe con§tiinta ceva care
motiva aceasta preventive implorare a ingaduintei mele.
Cu aceasta aprehensiune, revizuind volumul, a trebuit
intr-adevar sa constat cu surprindere ca autorul, de§i se
aratase a§a de recunoscator pentru corecturile facute, nu
le respectase, calcand cuvantul dat, in scris, inaltului
demnitar, raspunzator ca i mine de publicatia privind pe
suveranul tarii, atat de iubit §i regretat de WO fotii sai
supu§i credincioi. Cerandu-i-se explicatii, Wolbe cauta,
la inceput, sa se justifice, pretextand ca pasagiile incriminate
nu fusesera suprimate la corectura in palturi. Dove-
dindu-i-se, insa, prin at doilea exemplar at §palturilor,
pastrat la dosar, ca scuzele invocate erau lipsite de temei,
el i§i recunoscu gre§ala, declarand ca recensentul nu
avea nici cea mai mica vine, deoarece ii. indeplinise
«coiWiincios» datoria. Wolbe recunoa§te micile abateri
de la dispozitiile luate, pe care el le considers
neinsemnate, find comise din «graba §i neatentie §i le
regrets adanc, promitand a le inlatura in editiile viitoare
ca i in traduceri». Iar pentru editia aparuta propune
adaogirea unei erate, ceea ce ar fi pus §i mai tare in
evidenta pasagiile senzationale, pe care le mentinuse,
dupd cum singur a marturisit, spre «a asigura cartii o mai
bund vanzare».
Din cauza mentinerii unor pasagii pagubitoare memoriei
Regelui Ferdinand, autoritatile competente au hotarit
interzicerea vanzarii volumului in tars. Vina este deci
exclusiv a autorului lucrarii.
Ezitarea, din parte-mi, intre mild fata de Wolbe sau
apararea memoriei Regelui Ferdinand, ar fi fost o
nelegiuire fata de fostul nostru suveran.
Caci, raspicat, trebuie sa adaog: volumul s-a interzis
in tara, nu pentru ca «a fost insarcinat cu c,- : .;etarea lui un
om caruia singura pomenire a numelui meu i-a aprins
ura», dupd cum pretinde N. Iorga in mai sus-citatul sau
articol, ci numai pentru a se feri de once intinare
memoria nobilului Rege Ferdinand. Alta atitudine nu era
posibild.
La atat se reduce vina recenzentului, pe care N. Iorga
it acuza ca «dupd ce a ucis o carte, acum poate sa afle ca
a ucis un om!». Caci, dupd cele relatate in necrologul din
15 nov. a.c., Wolbe ar fi cazut «subit pe strada, de inima,
de pe urma suferintii ce i-a cauzat interzicerea intrarii in
Romania a cartii sale, la care lucrase atata vreme».
Sä fie oare, intr-adevar, «oprelistea» cartii in Romania
cauza mortii autorului ei, cum crede N.I.? In once caz,
cam tarziu i-a venit ucigatoarea suparare pentru aceasta
interzicere. Cu atat mai mult nu se poate atribui moartea
lui Wolbe interzicerii cartii sale, deoarece, prin scrisoa-
rea din 10.02.1938, Verbano Verlag din Locarno (nu
Lugano) imi afirma ca raposatului ii era cu totul indi-
ferent daca volumul sau a fost interzis on nu, deoarece
nu mai avea nimic de primit.' Cum, deci, s-ar mai fi putut
trage moartea din cauza aratata de N.I.?
Mai e de relevat ca si alte ambitii ii fusesera satisfacute,
pe pieptul-i stralucind «Steaua Romaniei». Sa nu fie, oare,
1 La Institutul de istorie Iorga" s-au aflat in depozit peste 100 de

volume, cumparate totusi de Guvem, in urma staruintelor lui Iorga!
de vina numai vechea «arterioscleroza» de care suferea
aproape septuagenarul Gymnasiallehrer, obosit si de
mult pensionat? In chip firesc, de batranete §i de boala
alergand sa prinda tranvaiul, a cazut nenorocitul, iar nu
de inirna rea a murit. Astfel a murit cel deplans post-mortem
de catre induio§atul N. I., care odinioard apostrofase a§a
de sever pe acelasi Wolbe, cand i se prezintase cu manu-
scrisul §i nu era recunoscut drept «istoric german», caci
in realitate n-a fost decat dascal de limbi moderne la un
gimnaziu real din Berlin.
Denuntata pretinsa «fapta rea» se schimba deci in
fapta cea bund: de a se fi ferit de ponegrire memoria
Regelui Ferdinand. Desigur, aceasta trebuie sa atarne
mai greu pentru orice Roman, decat trecatoarele mahniri
ale unui autor preocupat de ca*tigurile editoriale mai mult
decat de veracitatea lucrarii sale asupra «Loyalului»
nostru Rege, Intregitor de Neam, caruia Wolbe nu-i gase§te
calificativ mai nemeritat decat peiorativul ingaduitorul:
der Biedere.
Fie-i tarana ward dascalului Wolbe!
Iata de ce nici subsemnatul, nici altii, chiar dintre cei
cari de-abia ma cunosc nu s-au emotionat de inscenarea
lui N. Iorga, deli, prin Neamul romeinesc, d-sa declard
alarmat ca «aduce inaintea judecatii opiniei publice a
noastre una din cele mai urite fapte care s-au savar§it la
not in ultimul timp».
Grozava sentinta! daca nu s-ar intemeia pe simple
supozitii.
Nedumeriti famanem insa cu totii constatand ca
tocmai recunoscut necrutatorul acuzator al Neamului
considers drept crima Implinirea unei sfinte datorii, cu
care prilej nu s-a avut in vedere nicio alts preocupare
laturalnica, ci numai purificarea unei carpi oficial incredintate
Intr -acest scop.
Din pacate, nu intaia data sunt nevoit sa ma apar
contra nazdravaniilor" lui N. I. Cu acelasi cuget curat
de totdeauna ma voi resemna si de asta data, evocand
sfatul inteleptului Dante: Guarda... e passa!
DESPRE CONFERINTA
DE LA ROMA SI ALTELE
Vacanta Craciunului am petrecut-o la Roma, ca
invitati ai Ancutei si a [sic] lui Mihai, care era secretar al
Scoalei romane de sub directia lui E. Panaitescu.
La 11 ian. am tinut, la Scoala, o conferinta asupra
evolutiei arhitecturii religioase din Moldova si Bucovina.
Marchiza Caracciolo, mama ministrului Italiei la Bucuresti,
vazandu-mä urcand pe estrada, zise vecinei sale, sotiei
mele: La conference sera interessante." "Mais it n'a pas
encore prononce une parole", fu raspunsul. Un confe-
rencier qui entre sans notes ni livres et qui envisage aussi
tranquillement son public, pendant qu'on l'applaudit, n'a
pas froid aux yeux et sait bien ce qu'il aura a dire!"
Am inceput prin a marturisi ca ma intorceam tocmai
de la San Pietro, unde anume ma dusesem sa-mi mai dau
seama de imensitatea domului si a maretei sale cupole,
sub care aveam impresia ca s-ar putea adaposti mai toate
bisericutele de care-mi propuneam sa vorbesc in conferinta.
Verificarea imi confirmase presupunerile. Dar, in arta,
nu marimea monumentelor e precumpanitoare: caci
obiectele sau cladirile marunte au importanta lor, cum
sunt bisericutele bucovinene mai ales, comparate de un
strein, ca valoare artistica, cu San Marco si Domul din
Orvieto.
Dupd conferinta cu proiectiuni au urmat mici discutii
cu profesorii italieni prezenti, minunati de giuvaierele
noastre a§a de putin cunoscute peste hotare.
Duminica urmatoare am fost cu Maritica i Ancuta
la Orvieto, spre controlarea comparatiei citate, pe care,
dupd cum presupuneam, am gasit-o exagerata in favoarea
Sucevitei §i a celorlalte ale ei surori.
Profitand de vremea frumoasa am vizitat Scavi
d'Ostia, in plina activitate. Nici festivitatile n-au lipsit: la
Legatiunea germana in splendida Villa Massima, la
Biblioteca lui Hoppenstadt, la printul Lippe, cunoscut
de sub ocupatia BucureOlor, la prietenii Alexandru
Beldiman, frumos instalati in Villa... [spatiu lipsa] i la
alti prieteni. Uimiti am ramas de progresele constatate in
Roma §i de numeroasele transformari §i expozitii de
arta, dei tessuti i multe altele.
Dupa un scurt popas la Venetia, am sosit la
Bucurqti la 24 ian., de serbarea Unirei".
Continuand cu in*area conferintelor, voi cita cele
doua [sic] de la Palat, la clasa Voievodului Mihai, la 4
febr. despre arta Evului Mediu; la 22 II despre arta
Rena§terii, iar in martie, ca incheiere, despre zestrea
noastra artistica.
A urmat conferinta la Casa Poporului, din Cernauti,
unde, in aprilie, invitat cu insistenta de Cercul filate-
li§tilor, deli cu totul incompetent in aceasta specialitate,
am scapat vorbind despre frumusetea timbrelor", ser-
vindu-ma de bogatele albume puse la dispozitie, dovedind
ca, la nevoie, se poate conferentia i asupra unor subiecte
streine de preocuparile personale.
In octombrie, din insarcinarea Ministerului de Interne,
am tinut, la Fundatie, o serie de conferinte pentru notarii
din toata tam, care se perindau in echipe, despre arta
nationals, atragandu-le atentia ce trebuiau sä dea nu
numai monumentelor mai vechi §i conservarii lor, dar i
anuntarii obiectelor, si chiar numai a cioburilor iesite la
iveala in urma plugului, care ne puteau pune in cunostinta
vreunor statiuni preistorice. Mai ales trebuiau suprave-
gheate araturile pe asa-zisele gorgane sau movile, din
care multe au fost nivelate cu pamantul inconjurator,
fard a mai putea fi identificate, deli intr-unele din ele s-ar
fi putut afla, poate, comori ca tezaurul scit si altele.
Conferintele, foarte atent ascultate, se terminau
printr-o vizita la Muzeu, unde, prin exemple, se lamureau
cele spuse si proiectate.
La 16 dec. am tinut la Oradea conferinta asupra
stilului viitoarelor noastre catedrale", la care au asistat
si cei doi episcopi romani: cel ortodox si cel unit,
interesati in planurile propuselor catedrale ale orasului,
care nu voia sa ramaie mai prejos de Timisoara si Clujul
ce se faleau cu cladirile lor, deli nu prea reunite. Noua
Gazetii de Vest din 17 dec. '38, sub titlul Cum trebuie sd
fie bisericile romanesti", dupd ce critics catedrala orto-
doxa din Orastie, care face impresia unei moschei, pune
in evidenta splendidele noastre monumente din trecut,
indemnand sd ne orientam dupd creatiunea stramosilor
nostri", dupd cum am preconizat in conferinta cu care
s-a incheiat ciclul asociatiei Astra".
La conferintele lui Duhamel si Huisman n-am putut
asista, nefiind in Bucuresti la acele epoci.
DE LA CONVORBIRI LITERARE
Prin cele cateva cuvinte Care cetitori" cautam sd
explic intarzierea aparitiei, tocmai in mai, a numarului
prim al revistei pe acest an. Criza generala, prin care
trec publicatiile serioase, se resimte nu numai in tara
132
www.dacoromanica.ro
noastra, cu traditii mai recente, dar chiar in marile centre
culturale ale occidentului", dand ca exemplu incetarea,
dupd o activitate neintrerupta de 40 de ani din cauza
contingentelor materiale", a cunoscutei Revue des Beaux
Arts din Paris.
Dar, in afara de greutatile materiale, revista mai
intampind §i altele de ordin moral, deli a reusit sa mentie
aceasta traditie literara ce azi, dupa 70 de ani, iii afirma
autoritatea ca indreptar al vietii noastre intelectuale.
Dovada nevoii careia corespunde publicatia
junimista este data prin mobilizarea necontenita in jurul
ei a reprezentantilor generatiilor tinere, ce, succesiv,
aduc contributia vremii lor, fard a se fi intrerupt firul
rosu conducator, pastrat de la infaptuirea revistei pand
azi.
Trecand peste generatia in &eased descrestere numerics
a acelora can s-au bucurat de contactul direct cu interne-
ietorii, a treia generatie a tinerilor valorosi ce se ridica
azi vine, la randul ei, din proprie initiativa, sa apere
vechile principii ale scoalei junimiste, dupd cum arata
documentat articolele ce urmeaza, citand chiar pe Iorga,
dusmanul de azi, care in 1929, insa, afirma ea Cercul de
la Convorbiri a biruit pentru motivul pentru care biruie
once literature: potrivit cu cantitatea de viata umand si
nationals care se cuprinde intr-insa".
Terminam cu speranta ca noile generatii vor sti sa
invinga piedicile ce i se tidied in cale, ducand mai departe
Melia ramasa vie a gandirii junimiste.
$i spre a da exemplul cuvenit tinerilor, am cautat sa
dau cat mai deasa colaborare revistei, la care s-a inrolat
cu atata ravna si fiul meu, asigurand astfel continuitatea
generatiilor, dupa exemplul familiilor Negruzzi, Naum,
Bossy, Burghele, Anon si altii, can, prin reprezentanti ai
cloud generatii, se regasesc printre colaboratorii revistei.
Cu asemenea perspective de viitor, avem increderea ca
$i de asta data revista va invinge greutatile trecatoare.
Din cele vreo 20 de articole, dari de seams despre
oameni, carei §i reviste, complectate prin altele tot atat de
numeroase ale fiului meu, nu voi face mentiune specials,
in afard de cele care nu puteau ramanea fara punere la
punct.
GH. OPRESCU CRITICA $1 APOI

LAUDA ARTA GERMANA
Gh. Oprescu, care /Ana aci se manifestase numai in
cadrul Genevei, se lauds acum cu organizarea inauguratei
expozitii de arta germana la Bucurqti. Nimeni nu-i
contests, desigur, dreptul la o asemenea intreprindere in
folosul a§a-zisului sau muzeu, care, neavand un scop
bine defmit, se intretine numai prin cer*ea colaborarilor
straine, find astfel mai mult o hala de expozitii de tot
felul decat muzeu propriu-zis. Nimeni insa, de asemeni,
nu ne poate impiedica de a cerceta intrucat 0. este
calificat sa reprezinte Germania, a carei noua politica a
criticat-o atat de sever cu ocazia serbarilor muzicale de
la Salzburg, cand regreta amarnic, cu alti straini reuniti
acolo, de a nu mai putea merge la Bayreuth-ul cel
devenit hitlerist. Aceasta tinuta era logics, intrucat d-sa
este la not singurul pensionar" al Societatii Natiunilor
din Geneva, in serviciul careia a fost vreo zece ani §i al
carei spirit it reprezinta mai departe, monopolizand
reprezentanta ei la cele mai multe comisii de cooperatie
intelectuala, unde face de altfel a§a trista figura. D-sa
mai este 0i singurul emisar platit (in numerar) al Frantei,
insarcinat cu un curs de civilizatie franceza". Despre
134
www.dacoromanica.ro
inraurirea acestuia insd nu se prea *tie, deoarece,
confundat cu prelegerile sale obi§nuite, acest curs, ce ar
trebui sa fie facut cu alt rdsunet pentru marele public, in
scop de propaganda, trece neluat in seams.
Omul Genevei §i salariatul Frantei ni se infati§azd
insd acum ca apostol cultural al hitlerismului, pe care aka
de aspru 1-a criticat.
Deoarece insd din partea sa nu se cunoate fata de
Germania altd revenire asupra atitudinii sale de odinioard,
decat amabilitatile fatarnice prin care a cautat sa c4tige
favoarea noilor cercuri, carora s-a adresat cu cer§etoria
sa, ne-am crezut autorizati a da aceste ldmuriri asupra
noii hipostaze a acestui cameleon al miFdrii noastre
artistice.
Atitudinea sa artistica fata de Germania ne-o
lamure§te articolul sau din Universul din 10 iulie 1934,
scris tocmai atunci cand noua organizare a muzeelor din
Berlin era in plind activitate in spiritul Germaniei
national-socialiste, iar rezultatele imbucuratoare erau
deja vizibile, chiar dacd oarecari opere decadente ale
expresionismului, cu toate ca fuseserd puse la index, nu
erau Inca indepartate definitiv prin calificarea for de
entartete Kunst". Fata de noua atitudine a lui Oprescu,
credem ca nu e lipsit de interes a reaminti parerile sale de
acum 4 ani, asupra cdrora nu a revenit.
Plimbarea dispretuitoare a lui Oprescu prin sdlile
Palatului Kronprintului, unde sunt expuse operele artei
moderne, nu prezinta pe cat de invechitd, in fata cailor
alba§tri" i atatot lucrdri dubioase, brutale, antipicturale
ale expresioni§tilor de rasa pur ariand §i ale celorlalti" nu
poate sa provoace decat un surds de mild pentru
supdrarea sa tarzie i caraghioasd. Semnificativ este insd
tonul lui Oprescu §i mai ales teama sa de once laudd, iar
din potriva bucuria sa de a injosi §i critica once, cu
exceptia numai a operei admirabile a unui Liebermann".
De la inceput el porne§te cu un plan stabilit de a cauta
numai ceea ce este susceptibil de a fi criticat §i nimicit,
bucurandu-se triumfator cu urmatoarea concluzie: Natural
s-au eliminat mai toti evreii. Dar aspectul colectiilor n-a
devenit nici mai unitar, nici mai placut... o astfel de
violenta insuportabild, de nonsens, este o atat de evi-
denta §i inutile negatiune a picturei, aka cum ne place sa
o simtim...".
Se straduie§te, sä fie §i spiritual, lard sa rewasca
insa, afirmand ca talentul pictorilor (arieni, bineinteles)
s-a marginit la executarea ramelor... in care apar
personagii pretentioase §i nule, on figuri lamentabile".
Cum era de a§teptat, Oprescu nu-§i precupete§te,
chiar intr-un articol despre Germania, admiratia fats de
pictura moderns franceza, a carei influents o constata,
insa extrem de pejorativ, fats de germani. Spre pilda,
gase§te in toate aceste insanitati", cum le nume§te el,
inraurirea lui Gauguin, Renoir §i Seurat, insa exacerbate,
dusa pand la absurd". Caci, continua el, ceea ce la
pictorul francez era o inovatie fecunda, dar armonioasa,
la artistul german devine o idee fixa, un concept teoretic
§i lipsit de contactul i de controlul realitatii". Tuturor
acestor germani sclavi ai unor teorii de nature estetica",
Oprescu le opune tocmai pe acei pictori, care astazi sunt
trecuti in expozitia Entartete Kunst" din Berlin, ca, de
pilda, pe Lewis Corinth, pe care it califica drept pictor
fermecator, cu un ochiu fin §i cu o mans ward", pentru
ca indata apoi sa constate ca, i la acest artist: mai tarziu
culoarea se intuneca §i is un aspect murdar".
Nici in fata marelui artist norvegian Edvard Munch,
reprezentat in chip stralucit in muzeul de arta moderns
din Palatul Kronprintului, Oprescu nu gase§te altceva
decat a se mira ca succesul sau aici este inexplicabil", in
136
www.dacoromanica.ro
timp ce cade in extaz ieftin in fata picturilor lui Van
Gogh, pe care le preamarqte in fraze de o platitudine
exasperanta.
Aceasta vadia partinire, care merge pang la o nedreptate
evidenta, este liber Oprescu sa §i-o dezvolte in ale sale
aprecieri din articolul mentionat; atitudinea categoric
du§manoasa din 1934 insa nu-i constituie titluri pentru
organizarea unei expozitii de arta german& Este nu
numai o imposibilitate de ordin intelectual, dar una, §i
mai puternica, de ordin moral.
Este un sacrilegiu pentru arta noii Germanii ca sä fie
prezentata de asemenea tendentio* nepriceputi, cum,
evident, s-a dovedit a fi Oprescu, clack mai ales, se is in
considerare proclamarea Fiihrer-ului, care ve§tejqte pe
asemenea intrgi:
Die nationalsozialistische Bewegung und

Staatsfiihrung darf auch auflculturellem Gebiet nicht
dulden, dass Nichtskonner oder Gaukler plotzlich
ihre Fahne wechseln und so, als ob nichts gewesen
ware, in den neuen Staat einziehen, um dort auf dem
Gebiete der Kunst und Kulturpolitik abermals das
grosse Wort zu ftihren.
Directorul Muzeului Toma Stelian, care in lipsa de

alte manifestari se indeletnice§te cu expunerea operelor
cerite de aiurea, poate sa se zica pocait i, dupd ce, in
1934, a batjocorit, dupd cum vazuram, pe organizatorii
germani i arta lor, acum sä se prefaca protectorul acelorai
arti§ti, fara a fi renuntat in prealabil la reprezentarea
Genevei sau la plata guvernului francez. Oricare inte-
lectual roman este liber a lauda sau critica, alternativ sau
concomitent, politica §i arta Frantei sau a Germaniei.
Singur 0. nu are aceasta latitudine, cat timp, ca pensionar
al Genevei §i salariat al Frantei, nu a retras injuriile
aduse Germaniei. Cu asemenea josnice schimbari de
fata suntem obi*nuiti din partea lui Oprescu. Marea
Germanie insa nu poate sa se serveasca de asemenea
indivizi, de ale caror antecedente nu era suficient informati
Altfel, reprezentantii ei ar fi in contrazicere cu afirmarile
Fiihrer-ului din a sa cuvantare programatica tinuta la
Kulturtagung din 1933, unde, in continuarea citatului de
mai sus, se accentueaza dispretul pentru asemenea
pretii* pocaiti: Das eine wissen wir, dass unter keinen
Umstanden die Reprasentanten des Verfalls, der hinter
uns liegt, plotzlich die Fahnentrager der Zukunft sein
diirfen. 0., nerevenind asupra insultelor aduse politicei
§i noii mi§cari artistice din Germania, se claseaza singur
intre mai sus citatii Gaukler, adicsa a indemanaticilor
saltimbanci. Ceea ce nici noud, nici germanilor nu ne
poate fi placut.
De aceea am crezut necesard aceasta punere la
punct. (C.L. , 38, p.1279)
Ca o noud platitudine a lui 0. adaog ca, in ziva de 13
mai '38,1a ora 18, el a tinut o conferinta, in chiar localul
Legatiunii germane, aducand elogii guvernului german
§i Excelentei Sale D-lui Fabricius", dupd cum refers, in
articolul Receptia de la Legatiunea germand din Bu-
cure§ti", Curentul din 15 mai 1938, iar in acela0 ziar, din
17 mai, este chiar fotografiat cu ministrul german. Cand
cu Franta, cand cu Germania; traiasca consecventa!
ALLOTRIA
In afard de cele consemnate, multe s-au mai intamplat
in decursul anului, pe plan personal i general. La 10 febr.
caderea guvernului Goga i cu el anihilarea sperantelor
date de ministrul Lupa§, care, vizitand muzeul la 26 ian.,
imi fagaduise mijloacele pentru terminarea cladirii!
La 24 febr., votarea noii Constitutii, dupe care asa de
putine foloase au decurs; iar la 12 martie AnschluB-ul, de
mult prevazut §i cu asa stranii consecinte pentru politica
generala.
La Berlin, unde am ajuns de vacanta Pa.5tilor, mare fier-
bere politica, de care nu m-am interesat, preocupat find
de starea sanatatii. Am consultat pe prof. Zinn, care, cu a
lui lungs experienta, mi-a constatat oboseala inimei, re-
comandandu-mi reducerea activitatii i repaos la aer; am
mai vazut §i pe vechiul coleg de universitate, acum pro-
fesorul Bergmann, la a carui clinica' se afla, din intamplare,
al nostru Danielopolu, venit sä tie conferinte la clinica de
la Charite, unde Bergmann ajunsese profesor, ca §i tatal sau,
dar de boli interne, nu de chirurgie. Mi-a dat sfaturile sale,
recomandandu-mi insa sa nu mai apelez la streinatate, de-
oarece colegul Danielopol era in multe privinte superior.
La Berlin am vizitat expozitia Entartete Kunst",
organizata de hitler*i spre defaimarea artei de§antate a
arti§tilor evrei indeosebi. Era intr-adevar impresionanta
colectia de picturi §i sculpturi schiloade adunate chiar
din unele colectii oficiale, unde asemenea caricaturi ale artei
adevarate ret4isera sa se introduce, find acum inlaturate.
Cu ocazia unei manifestari publice in Lustgarten, din
fostul SchloB, acum Kunstgewerbemuseum, am auzit,
prin megafoane, discursul rostit, sau mai bine zis vociferat
de Fiihrer, care, prin gesturile ce insoteau cuvantarea,
impresiona multimea entuziasta ascultand cu religiozitate.
0 psihoza cu totul alta decat a Berlinului cumpatat de
altadata, din vremea studentiei mele acolo.
Intors la Bucure§ti, am fost operat de curnnatul dr.
Alex. Tzaicu de o hernie inghinala dreapta, la Spitalul
St. Vincent de Paul, de unde m-am putut intoarce acasa,
indata dupd operatie.
Grabindu-ma la urcarea scarii la Fundatie, am avut,
la 2 iunie, un acces de lipotimie, necesitand injectiile
prescrise In asemenea cazuri.
Expozitia de picturi §i desene organizata de Ancuta
in atelierul ei a avut mare succes moral §i in presA, dar nu
§i banesc!
Lucrarile la Muzeu fiind continuate sub noua priveghere,
am avut §i satisfactia reinnoirii mai departe a delegatiei
onorifice ca Inspector general al Muzeelor din intreaga
Ora" prin decizia 19125/19 aprilie '38, semnata de noul
subsecretar de stat, preotul N.M. Popescu.
Ca publicatie a anului merits sa fie semnalat, mai
ales pentru impecabila §i frumoasa sa executie grafica,
articolul intitulat Izvoade de arta taraneasca" aparut in
revista oficiala Arta ,si tehnica grafica, nr. 45, din iunie-
sept. 1938, scos §i in bro§ura separata. 0 serie de foarte
reu§ite fotografii, precum §i cloud plane in culori repre-
zentand scoarte, ilustreaza un text ocazional menit sa puns
in evidenta ilustratiile, executate de institutia editoare.
Intreg volumul de 193 pp. contine alte interesante
articole asupra diferitelor manifestari de arta din tara, cu
tot a§a de bune ilustratii §i un cuvant de introducere al
Reginei Maria.
Oaspeti am avut, in aprilie, pe prof. dr. Lehmann,
directorul muzeului asa de instructiv dinAltona Hamburg.
In iunie, a conferentiat la Dalles directorul muzeului
din Atena, prea fecundul scriitor §i raspanditul conferentiar
140
www.dacoromanica.ro
in toata Europa Alex Philadelpheus, care, intors la el
acasa, mi-a trimis fotografia sa in fata templului Victoriei
de pe Acropold.
PentruDeutschesLedermuseum din Gottingen, Gotha,
am procurat, prin intermediul Legatiunii Germane din
Bucuresti, un cojoc frumos brodat, pentru care am
primit vii multumiri.
Cu obligatoriile prezente la serbarile legatiunilor
tura, italiand §i franceza s-a incheiat acel an, mai trist ca
cele precedente.
0 ultima excursie cu Vladio Z... [indescifrabil] la
Bathany si la Pisa, in cautarea centrelor de olari; ne-am
impotmolit in padure, asteptand sa ne vie caii din sat ca
sa ne scoata la mal. In padurea domeniala ne treceau pe
la nas fazanii regali, mirati ca nu-i vanarn!
LA CRUCEA ALBA"
Din cauza sanatatii zdruncinate si a nesuferitelor
calduri din Luna Cuptor, m-am refugiat la Predeal, in
pensiunea Robinson a fratilor Craciun, unde, din toate
punctele de vedere, am fost pe deplin satisfacuti.
Restul vacantei de varal-am petrecut la vie, de unde,
gratie automobilului Fundatiei si telefonului, legatura
cu Capitala era mult usurata.
De Sf. Maria, la 15 aug., potrivit unei traditii de mai
multi ani stabilite, onomastica Coanei Maritica se praznuia
prin ornamentarea arcului de la intrarea in sala cea mare
cu toate produsele viei, insotite de felicitarile copiilor
reuniti cu prilejul acestei duble sarbatori: a mamei si a
veselei noastre fetite Maria-Miti, notre soleil de midi.
In monotonia lipsei copiilor, traditia trebuind sa fie
respectata, pe langa decorarea nelipsita, stapana casei a
fost intampinata §i cu urmatoarele urari:
A LAVIGNE DE BLANCHECROIX'
Le jour de la Sainte Marie,

Tout le monde est en emoi:
C'est la fête pour tous benie,
De la patronise
Et la Madonne,
Qui trop s'en donne,
De plein coeur-joie,
Toutes les fois.
Qu'il s'agit de faire le bien,
Sans distinction, A tous les siens!
***
Et le bonheur serait complet,

Sans a l'horizon le point noir,
Ici nullement &suet;
Qu'en ce temps it ne veut pleuvoir!
Est-ce que Bacchus, le divin,
Serait jaloux de notre yin?
1 Crucea Alba f ind numele viei, am ridicat cloud cruci intre

brazii din fata casei: una, cea mai mare, in schimbul mai multor
colaci de beton pentru putul refacut langa care se afla crucea;
cealalta, troita, am cumparat-o din ogorul unui vecin, iar la
inaugurarea ei s-a facut serviciu divin cu parintele din sat §i cu
proprietarul, fotografiati, ca sa nu flu acuzat, mai tarziu, a o fi luat cu
de-a sila.
***
142
www.dacoromanica.ro
Mais it y a compensation ici-bas:
Tous nos bagabons [sic!] seront bientot la.
De Rome, Paris et de Croisiere,
A la plus grande joie de leurs parents,
Its reprendront la vie familiere,
Car ils sont tous de vrais amours d'enfants.
***
Et tout en esperant en Dieu

La joie reviendra en ces lieux,
Pour satisfaire maman et papa
Et toutes les ambitions, bien au-dela.
***
Suivant un principe consacre:

Ne desirer que ce qu'on possede"
Nous voila pour le moment classes
Parmi ceux dignes que Dieu leur aide.
A nu ravni decat la ceea ce posezi" era intr-adeva'r

lozinca care ne stapanea, dandu-ne relativa lini§te ce
nazuiam intr-o lume atat de invidioasa. Din Bucure§tii
cei plini de ispite, unde chiar cu fo§tii colaboratori la
edificarea Muzeului nu mai aveam bund intelegere,
retragerea izolatoare de la vie era o imperioasa nevoie,
din punct de vedere al sanatatii mai ales.
Instalatia casei era acum, pentru a treia oath' dupa
prapadurile razboaielor, oarecum desavar§ita, carandu-
se din casa supraincarcata din Capitals toate obiectele cu
caracter rustic: icoane, strachini §i vase, scoarte i
oprege etc.
Sala cea mare, de 9 x 6 m, avea aspect cu totul taran' esc,
dovedind vizitatorilor rurali cat erau de apreciate
lucrarile lor.
Intr-aceastd atmosfera tihnita, puteam depana planurile
in vederea desavar§irii §i aranj aril Muzeului, ve§nica-mi
mare preocupare.
Placute erau mai ales serile, cand pe racoarea dupa
dogoreala zilei, in fata Carului-Mare de pe d' asupra brazilor,
contemplam cerul Instelat, din care, tocmai in acest
anotimp, se desprindeau mai des din vazduh aerolitii cei
lumino§i, disparand tot a§a de repede ca §i viata noastra
fata de eternitate.
Si, dupd ce schimbam gandurile despre cele zilnic
petrecute §i planuiam cele urmatoare, in tacerea misterioasa
a noptii, fiecare se refugia in lumea sa ideals: buna,
ingaduitoarea §i pravoslavnica Maritica, sub obladuirea
Parintelui ceresc, se regasea de indata in soborul sfintilor
i al Ingerilor; iar eu, a§a-zis paganul, ratacearn bajbaind in
spatiul nesfarit 'Ana sä ajung la inelele lui Saturn, numai
de care ma puteam anina o clips, spre a ma nedumeri de
goliciunea imensa din jurul §i din sufletul meu. Intorcan-
du-ne pe pamant, ne regaseam, de§i veniti din imparatii
deosebite, aceiai credincioi prieteni de totdeauna, du-
cand jugul aceleia§i soarte, fara a ne plange si cu aceea§i
iubire §i Incredere in viitor.
Asemenea tainice izolari, vers l'au-dela, nu ne erau
ingaduite, atunci cand casa era plina, ca un stup, de
forfoteala copiilor §i a prietenilor lor, cari, inveselinduli
pe not [sic!], transformau modesta retragere de la
Crucea Alba Intr -un rai terestru; nici de celalalt n-aveam
§tire, deoarece nici Dante nu s-a Intors, Inca, sa ne spuie
cum este pe acolo, caci e calea atat de lungs... incat mii
de ani vor trebui replicei sa ne-ajunga".
144
www.dacoromanica.ro
1939
DIN VIATA REGELUI CAROL I
In ciuda avertismentelor medicilor i ale acelora,

mai reale, ale trupului, anul cel nou m-a gasit in plind
activitate, pe care insa n-am putut-o duce pans la sfar§it.
Dar sd nu anticipam.
Implinindu-se un veac de la na§terea Regelui Carol I,
socotind ca putine se §tiu despre viata §i faptele acestei
marete personalitAti, mi-am propus publicarea unui
volum comemorativ', la care am reu§it sa obtin colabo-
rarea a 30 de contimporani, dintre care cei mai multi 1 -au
cunoscut de aproape pe Suveran2.
1 Din viata Regelui Carol I, MArturii contimporane §i documente

inedite culese de Al. Tzigara-Samurcas, 1 vol. 4°, 368 pp. cu 23
ilustratii (din care unele inedite), Bucuresti, Imprimeria Nationala,
1939.
Primul titlu pciartA numai semnatura, din 1914, facsimile $i
marime originala; datele 1839-1939, si stampila Fundatiei Regele
Carol I", editoarea publicatiei.
2 De interes deosebit sunt destainuirile Doctorului Mamulea, care
1-a ingrijit pe Rege in ultimii ani, precum si ale Colonelului Angelescu,
aghiotantul de serviciu in noaptea fatald sau ale vladicei Netzhammer,
duhovnicul Regelui.
Prin ilustratii, din care unele inedite, am cautat sä
complectez textul, ale carui corecturi nu le-am putut
supraveghea singur, din cauza boalei survenite. Dar
chiar dace a§ fi fost rapus intre timp, fiul meu avea
sarcina sa duce publicatia la bun sfar§it.
Cuprinsul atat de variat al volumului cu greu putand
fi rezumat, ma marginesc a-1 semnala numai acelora
care nu -1 cunosc Inca; considerand a-mi fi indeplinit prin
publicarea lui una din cele mai imperioase §i scumpe
datorii de recuno§tinta §i admiratie ate fauritorul Romaniei
moderne, de binefacerile domniei caruia generatia din
care fac parte pe deplin s-a bucurat.
Alaturi de Voievozi ai trecutului, figura impunatoare
a primului Rege al Romaniei ramane simbolul indepen-
dentei poporului roman, sub El pentru intaia oars
castigate prin vitejia armatei de El dusa la izbanda pe
campiile Bulgariei in contra secularului asupritor turc.
Tot El ramane pilda moralitatii §i a gospodariei
cinstite Intr -o tars cu principii a§a de nestatornice.
Cuvantul Sau era ve§nic la locul lui, ca merile de our
pe polite de argint", cum glasuie§te inteleptul Solomon.
***
Din darile de seams asupra volumului redam aci,

din Curentul din 10 febr. 1940, parerea concentrate a
articolului Din viata Regelui Carol I.
Sub acest titlu d. prof. Al. Tzigara-Samurca§publica,
in colectia istorica a Fundatiei Regele Carol I, o serie de
marturii contimporane §i documente inedite", cu prilejul
unui veac de la na§terea primului rege al Romaniei.
In multe chipuri s-a comemorat acest eveniment
intre hotarele romane§ti; felul in care a inteles s-o face
autorul nostru poate fi socotit cu deosebire fericit.
146
www.dacoromanica.ro
Volumul alcatuit din memorii ale celor cari au stat
in imediata apropiere a ilustrului monarh si impodobit
cu o seams de ilustratii necunoscute reds, miscator,
conturul sufletesc al neuitatului ctitor de tart Se constata
si din aceste pagini ca Voda Carol avea ca trasatura de
frunte a personalitatii sale constiinta misiunii de conducator
al statului ce i-a incredintat destinele proprii. De aici,
celelalte insusiri: setea unei informatii multiple si precise,
spiritul de datorie, sobrietate, simtul gospodaresc si virtutile
militare cu care era impodobit Carol I si care au facut din
el tipul Suveranului, inspirand respect si incredere.
Pe langa acestea insa, din cuprinsul volumului ce
prezentam Regele Carol I apare mai mult ca om: duios,
apropiat de nevoile celor multi, spiritual, deschis in discutii
si admitand contrazicerea, sfatos, aspecte sub care e
foarte cunoscut.
Iata de ce am numit fericit felul in care d. prof.
Al. Tzigara-Samurcas a proslavit pe marele rege; se
cuvenea ca la o suta de ani de la nasterea lui sd fie
prezentat asa cum a fost ca suveran si ca om acela care a
nazuit si a lucrat pe tot timpul rodnicei si indelungatei
sale domnii ca sd fie «regele unei man puteri»."
PREDAREA CONVORBIRILOR
LITERARE
La greutafile_ aratate in aparitia C.L. adaogandu-se,
in cele din urma, si starea ingrijoratoare a sanatatii mele,
m-am vazut nevoit, pentru a nu intrerupe aparitia
revistei, sa o trec in maini care ii asigurau viitorul.
Predarea s-a facut prin urmatoarele randuri Cate
cititori" din nr. de ianuarie 1939, aparut in noua editura
147
www.dacoromanica.ro
Bucovina a lui I.E. Toroutiu.
Iata cuvintele mele la predarea revistei:
Incheind, in 3 ianuarie 1937, numarul jubiliar

al celor 70 de ani impliniti ai revistei, ateptam
tandra pleiada careia sa-i incredintdm faclia ve§nic
vie a gandirii junimiste, ce acum, mai putin ca
oricand, n-ar trebui sa apuna.
Generatia noua a §i raspuns chemarii noastre nu
numai prin colaborarea tot mai active la vechea
revista, dar si prin manifestarea indignarii impotriva
acelora care se incumetasera sa se atinga de prestigiul
Societatii, de la care emanase cea mai veche dintre
publicatiile culturale ale neamului...
Azi, mai putin ca oricand, n-ar trebui sa apuna,
vechea foaie junimista avand sa puna in evidenta
cuvenita semicentenarul de la disparitia dintre not
a luceferilor junimi §ti Mihai Eminescu Ion Creanga,
iar la anul incheierea unui secol de la na§terea lui
Titu Maiorescu, sufletul intregii mi§cari.
Cu satisfactia de a fi asigurat viitorul revistei,
anuntai azi incredintarea directiei in mainile noii
generatii sub conducerea d-lui Profesor I. Toroutiu,
membru corespondent al Academiei Romane, care,
prin valoroasele si voluminoasele sale publicatii,
apreciind rostul Junimei" in miKarea de rena§tere a
limbei si literaturei roman, va §ti sa (lima mai departe
facl i a venic vie a gandirii junimiste.
Reprezentant al Bucovinei lui Stefan eel Mare,
dl I. Toroutiu vine, dupd directoratul dintre anii 1902-
1906 al ardeleanului Ion Bodgan, sa aduca contri-
butia efcctiva a provinciilor surori la conducerea
publicatiei, care, de la intemeiere, a contribuit in
larga masura, pe calea culturala, la realizarea feri-
citei intregiri a Neamului.
Trecand directia revistei in mana noii generatii,
a treia de la intemeierea Junimei, nu pot incheia aceste
randuri de ramas-bun fora a exprima cele mai vii
multumiri tuturor acelora care m-au ajutat prin pre-
tioasa for colaborare.
148
www.dacoromanica.ro
Venita in chip firesc din partea acelora care ne
simteam recunoscatori i datornici tap' de generatia
glorioasd a intemeietorilor, colaborarea tinerilor,
spontand §i lipsita de once obligatie personals fata de
trecut, merits cu atat mai mult sa fie amintita aci. Mai
ales ca, potrivit traditiei junimiste, niciun interes ma-
terial, ci numai multumirea sufleteasca de a se vedea
trecuti in randul acelora care succesiv au contribuit la
promovarea mi§carii intelectuale a tarii i-a legat de
revista. Singura satisfactie ce s-a putut oferi acelora
care ne-au adus prinosul unor suflete curate i entu-
ziaste §i al unor gandiri inchinate adevarului este
inserarea for in Indicele alfabetic" al celor 70 de ani
impliniti ai revistei, care, once s-ar inampla, va rar' nfinea
pe veci registrul de onoare al luptatorilor pe taramul
ideologic al rena§terii romanqti.
Prin perindarea la redactie a echipelor de colabo-
ratori tineri din ultimii ani s-a verificat lozinca veche
ca la Junimea infra cine vrea, ramane cine poate".
Dar nu cu prilegiul de acum voi aminti amagirile ce
am intampinat, lasand eventuala for inserare necruta-
toarelor viitoare volume de documente ce ne rezerva
sarguinta vegfic neadormita a noului director al revistei.
Tin sa adaog numai ca tabloul Convorbiritilor in
viata la 1937", in fruntea carora se desprind figurile
auguste ale M.S. Regelui Carol al II-lea i al neuitatei
noastre Regine Maria, cuprinde i portretele unora
dintre aceia care, regretand pripita for despartire, au
revenit la matca vechii reviste.
Multumiri imi raman de adresat §i cetitorilor
revistei, dar indeosebi mai-marilor ei statornici
abonati. Iar celor ce se vor fi mirat, poate, de pole-
mieile, prea aspre dupd parerea lor, prin care am fost
nevoit sa apar cinstea revistei i inclusiv pe conduca-
torul ei vremelnic, le raspunde o recenta sentinta a
Tribunalului de Ilfov. Prin aceasta, fail ca subsem-
natul sa fi aparut in instanta, dl prof. Gh. Oprescu a fost
totgi condamnat pentru calomniile oficial sanctionate
acum i impotriva carora a trebuit in atatea randuri sa
iau condeiul.
Cu con§tiinta Impacata a datoriei implinite de-a
lungul celor 15 ani de grele incercari, editoriale
mai ales, pe care Ie -a strabatut revista, sunt fericit a
putea ura noii generatii, u§urata acum de grijile
materiale ale unei regulate aparitii, tot succesul
Convorbirilor literare", care, prin vechimea §i rolul
for istoric, se claseaza printre institutiile nationale
cele mai de seams ale intelectualitatii romanqti.
18 febr. 1939
Urmeazd, din partea noului director, un lung articol

(p. 627) de Insemndri din trecut", in care se arata difertele
faze §i lupte de odinioard ale revistei, urmate de intere-
sante increstari pentru viitor".
Despre cei 15 ani ai aparitiei revistei sub a mea ingrijire
4ept pe altii sa se pronunte, pastrand contiinta impacatA
a celui ce 5i -a facut datoria.
Dar in afard de cele fixate prin tipar, Convorbirile au
mai avut 5i altd viata, traits numai prin graiul, prin veselia
animand Intrunirile membrilor cei [sic] mai apropiati de
revista. De obicei o datA pe lund, cand la unul, cand la altul,
dintre cei cu gospoddrii corespunzatoare, se reuneau intre
20 5i 30 dintre membrii mai asidui ai revistei, sub pretext
de a pregati numdrul viitor, care in realitate ramanea in sarcina
directiei numai. Se citeau intr-adevar, uneori, poezii sau
alte incercari, dar rareori se decidea ce e bun sau nu de
tipar. Se cam stabilise norma de a nu se mai tipari cele
cetite, ramanand necetite cele menite tiparului, caci de
cele mai multe on se incingeau discutii ce, prin derogare,
duceau la cu totul alte subiecte, lasand in paths- ire pe cel ce
se aventurase sa dea cetire operii sale sau a altora. Partea
cea mai placutd a intrunirilor se petrecea in jurul mesei
cu ceaiul traditional junimist, inlocuit, la Bucurqti, prin
tot felul de bundtati: yin, tarte, fructe etc. Renumite erau
intrunirile de la Emanuel Miclescu, de la Casatie, de la
Mehedinti, ambii proprietari de vii bine apreciate de
convorbiri5ti. Ne mai intruneam 5i la C. Krupenski;
°data fail urmare nu mai 5tiu de ce la Marghiloman.
In vremea directiei mele, aproape exclusiv in casa
spatioasa a directorului Muzeului din Bl. Filantropiei, in
biroul caruia se puteau comod instala 25 de participanti,
nerabdatori sa se mute in jurul mesei din sufragerie cu
yin de la Crucea Alba, care anima 5i pe cei mai tacuti 5i
rezervati. Paul Zarifopol, spre deosebire de doctrinarul
mai greoi H. Sanielevici, aducea viata noud in dezbaterile
literare care ne retineau pand tarziu noaptea in jurul
mesei cu a5a-zisul ceai. Anecdota junimista nu era cu
totul uitata, de5i lipsita de spiritul unui Pogor din legenda
ie5ana. Pe cat posibil, am cautat sa povestesc despre
vechii membri fundatori, pe cari ii mai apucasem. Intr-o
5edinta domenicala din luna mai, anume fixata inainte
de asfintitul soarelui, ne-a onorat cu prezenta sa Toderita
Rosetti, na5u1Junimei, care, cu sfatoasa-i vorba moldo-
vineasca, a interesat mult pe tincrctul strein de traditia
ie5and a veteranei reviste.
Pe unii din tinerii colaboratori i-am dus chiar la vie,
aratandu-le unele monastiri din imprejurime, cautand
sa-i interesez cat mai mult la adevarata viata romaneasca.
In asemenea imprejurari, uitand de multele 5i
variatele neplaceri de pe urma revistei, regret totu5i a fi
fost silit sa ma despart de ea din cauza sanatatii, ce nu
credeam ca se va restabili relativ atat de curand, permi-
tandu-mi sa mai raman pazitor al traditiei la Convorbiri
literare, ce-mi devenisera dragi.
ACCIDENT BANAL,
DAR CU URMARI GRAVE
Sanatatea, de care Inainte nu ma prea sinchiseam,
mi-a dat mai multe avertismente serioase Inca din anul
trecut, prin lipotimiile, scurte, dar mai serioase, ca cel de
la Fundatie, in urma.
Cu Drilejul operatiei de hernie inghinala, din 17 mai
1938, f . Tzaicu, in publicatia sa' constata ca, inainte de a
Incepe operatia", am prezintat o paloare extrema a fetei,
facand impresia ca se apropie de colaps, eructatii puter-
nice cu eliminare de gaze pe gull. S-a facut o injectie de
cofeind si una de cardiazol-efedrina". Accidentul nu se
poate pune pe seania anestezicului, o dozy mica de novo-
caina-procaina, caci la examenul radiologic s-a desco-
perit ca sufeream de aerofagie datorita viciului de
pozitie a colonului transvers, interpus intre ficat si peretele
abdominal".
Dupd asemenea constatari, nu ma mai mira accidentul
de la Fundatie, din dupa-amiaza din 29 aprilie '39,
provocat de administratorul institutiei, D. Coman, care,
nevoind sa Impiedice deteriorarea zidului din amfiteatru
de catre asistentii d-rului Banu, pentru a carui conferinta
voiau sä ciuruiasca peretele pentru fixarea numeroaselor
harti si tabele, m-a exasperat intr-atata, incat m-am repezit
sa opresc operatia din said. Discutia cu administratorul
recalcitrant, repeziciunea mersului spre amfiteatru, urmata
de raspunsul necuviincios al asistentilor, au avut ca efect
provocarea unei serioase lipotimii. In nesimtire am fost
dus pe brate in cancelarie, unde dr. Skileru, alarmat din
1 Dr. Alex. Tzaicu, Consideratiuni asupra anesteziei locale. Comunicare
facuta la Congresul al IX-lea National Roman de Chirurgie din 6-8
nov. 1938,1 br., 21 p., Gobi si fiii, Buc., 1938; v. p. 17.
amfiteatru, mi-a administrat, de la farmacia din fata
cladirii, injectiile cuvenite, care m-au reanimat.
Internistul dr. Stoicescu, pe care impreund cu dr.
Tzaicu, 1-am consultat, mi-a dat recomandari c s-au
dovedit contrarii cazului meu.
La 5 mai, noua lipotimie, cu pierderea de cunostinta
indelungata si cu ranire sangeranda la obraz, in cadere,
de corpul caloriferului.
Cardiologii cunoscuti: Paul Teodo, escu si Tantinel
Iliescu, chemati de urgenta, au considerat cazul ca ire-
mediabil fatal, luand once sperantd de insanatosire familiei
alarmate.
Ii vad Inca pe lugubrul Basil si pe veselul Tanti, el,
speriati de coborarea pulsului, la un moment dat pare-se
pans la 18 batai numai pe minut, pe cand eu, dupd urcarea
pulsatiilor le spuneam ca non e finita la commedia.
Recomandarile si medicamentele for nu mi-au prea
folosit; cand, la 18 mai, intorcandu-se din streinatate, am
intrat in grij a prietenului dr. D. Danielop lu, care, fixan-
du-mi imediat diagnosticul, mi-a si aplicat tratamentul
cuvenit. Injectii de atropind au produs turburari, o noud
criza serioasa la 30 mai combatuta cu adrenalind a
reclamat aplicarea sondei, cu complicatii sangeroase.
Pulsul, redus la 28 batai pe minut, se anima prin injectii
cu oleu camforat.
Diagnosticul d-nului Danielopolu stabilea ca sufeream
de maladia fascicolului His sau sindrom Adam-Stokes:
contractii ventriculare circa 50 pe minut. Pericolul consta
in crizele provocate de scaderea brusca a pulsului de la
70 la 25-30, producand retragerea sangelui de la cap si
senzatie de lesin, care se putea atenua prin rapida ridicare a
picioarelor, aducand sangele la partea superioard.
Fazele transitorii pada la stabilizarea pulsului sunt
consemnate, zi cu zi, in registrul tinut de surorile de caritate
si controlat de Maestrul Danielopolu, care, avand serviciu
la spitalul Filantropiei, din fata locuintei mele, ma vizita
cat de des, imbarbatandu-mä si, contrar colegilor sai,
dandu-mi sperante de restabilirea ce a si survenit.
VINDECAREA PRIN NEMISCARE

Prietenul profesor Danielopolu, bine fixat asupra
cauzei si evoluarii maladiei, ma instiinta ca singura
sansa de scapare consta intr-o completa imobilizare
indelungata, spre a permite inimei sa se normalizeze cu
un puls redus, dar regulat.
Prevenindu-ma ca experienta va fi lungs, de mai
multe luni chiar, iar nemiscarea absoluta, nefiindu-mi
permis a ma ridica nici pentru mancare sau alte nevoi,
m-am hofarit totusi a 'incerca, in vederea eventualei vindecari
intrevazute, caci o absoluta garantie nu putea fi data, din
cauza posibila a unor complicatii. Acestea neproducan-
du-se, iar prin devotata admirabila ingrij ire a Coanei Maritica,
ajutata de o sofa de caritate, am suportat si acest chin.
Usor n-a fost, bineinteles, mai ales pentru un individ atat
de mobil. Se scurgea incet timpul, in parte numai ocupat
de lecturi, de care nu-mi era permis sa abuzez, spre a evita
orice oboseala.
Am stat deci lungit in pat de la 7 mai pand la sfarsitul
lui august, privind la crestetul copacilor ce se leganau in
fata celor cloud man ferestre ale etajului superior. In cele
din urma, Maritica a imaginat o canapea, pe care, find
de inaltimea patului, puteam fi trecut fail zdruncinare si
apoi, pe rotile, dus pans pe splendida terasa cu vedere
larga si spre asfintitul soarelui inflacarat.
Si astfel zilele, lunile se scurgeau, barba crestea si
disperarea uneori ma cuprindea. Goethe, Balzac, Moliere
si alti vechi buni prieteni ma mai distrau, fara insa ca
situatia orizontala sa-mi fie mult usurata; ma asemuiam
cu un peste care lupta neputincios pe uscat.
Prins de disperare, adresam cateodata Maestrului
Buzica cate un biletel ca cel urmator:
Cher Maitre
L-horizontale" tant vantee
Commence par se revolter!
Fatiguee de cet' position
Veut changer de situation.
Le pouls etant celui d'un boeuf
Oscillant vers soixante neuf,
El' pretend energiquement

Qu'on peut en jouir amplement.
Peut-on ceder
Et se lever,
Sans nul danger?
De Mecque ou de vis-à-vis
Oil est la vraie philanthroprie",
Nous attendons un simple avis.
Que la voix de la Faculte
Dirige ma pauvre sante!
Amagit cu tot felul de momeli si de soseli, vremea

trecea, pulsul se stabiliza, ajungand, in cele din urma
chiar sub pulsul Imparatului Napoleon, care a trait cu 40
de batai pe minut.
Reluand dupd circa patru luni pozitia perpendiculard,
m-am ales cu urmatorul bilant dupa absoluta orizontalitate:
un puls redus, o barbs stufoasa, pierderea a 5 kg, find redus
la 68 kg, dar mai ales interzicerea miscarilor repezi, a
mersului grabit. Intreaga viata zbuciumata de odinioard
trebuia sa se conforme unui ritm nou: au ralenti!
Si Inca, multumita lui Danielopolu, ma puteam
considera fericit. Dar, vorba mamei Marelui Napoleon,
uimita de atata marire: pourvu que ca dure!
Vizitele fiindu-mi ingaduite, am putut primi la 20 oct.
chiar pe Cesaria, refugiata din Polonia ocupata, la 15 oct.
am gout chiar o prima plimbare in parcul de la lacuri, iar
la 10 nov. mi-am reluat, nu fard emotie, slujba de la Fundatie,
de unde mi s-a tras atata suferinta din vina hainului ad-
ministrator, a carui ura nu se va opri numai la atata.
In schimb insa devotata dragoste alor mei si calda
prietenie ce din multe parti mi s-a manifestat mi-au usurat
mult acest purgatoriu.
Dintre dovezile de simpatie primite si in scris, voi
alege cate una de dincolo de hotare si alta de la prietenii
din tars.
Multumind lui Rene Benjamin pentru placerea ce
mi-a procurat studiul sau despre Moliere, pe care tocmai
it recitisem, am primit urmatorul raspuns:
Le Plessis
le 11 Aofit 1939
Savounieres (Inde et Loire)
Mon cher ami,
Quelle charmante lettre et quelle amitie delicate

que la votre! Que c'est gentil de reprendre les livres
d'un auteur et de lui ecrire: Vous m'avez fait du
bien!" Je n'ai jamais ecrit qu'en pensant a cela: faire
oublier a mes lecteurs leurs miseres et leurs embe-
tements.
Mais... vous avez eu des miseres! Vous parlez
d'une longue maladie, d'un coeur fatigue! Parbleu!
II n'y avait qu'a nous voir pour avoir peur pour lui.
Est-ce qu'un artiste comme vous pense a le me-
nager? Est-ce qu'il le peut, meme? La beaute vous a
toujours enflamme. Vous etiez ne pour vous consu-
mer. Vie magnifique! Reposez-vous, le temps de
faire du bois, comme les arbres, et puis vous reflam-
berez!
Irai-je en Roumanie... cela... Dieu seul le sait.
Nous venous, tous ces jours-ci, de penser beaucoup a
cette chere Roumanie. Vous perdez une grande Reine.
Elle regnait bien plus loin que vos frontieres. Et elle
ne sera morte d'ailleurs, que quand tous ceux qui ont
eprouve son charme seront morts aussi.
Je travaille, je travaille tant que je peux, et je
fais des voeux, ainsi que ma femme, qui conserva de
votre accueil un souvenir si touché, pour que vous
redeveniez l'homme actif, vivant et brillant qui nous
emerveille. Je depose mes hommages aux pieds de
Madame Tzigara, et je vous tends les deux mains,
mon cher ami, bien affectueusement.
(ss) Rene Benjamin.
Dintre biletele §i scrisorile primite din tail public

deocamdata pe aceea a Secretarului general al Academiei
romane, Al. Lapadatu, care la 23.09.1939 imi scrie:
Scumpe D-le Tzigara,
Luand cuno§tinta din scrisoarea adresata Pre-

§edintelui Academiei noastre Ca sanatatea Dtale s-a
imbunatatit, da-mi voe sa-ti arat bucuria mare ce-am
simtit la aflarea acestei ve§ti. Caci, trebuie sa-ti mar-
turisesc, eram, toti prietenii D-tale, destul de ingrijorati
de starea sanatatii Dtale in timpul din urma.
Acum, ca ti-ai putut relua activitatea, speram sa
te avem in curand §i in mijocul nostru, la Academie.
Pana atunci, te rog sa primqti cele mai vii multumiri
§i felicitati pentru frumoasa opera, publicacia inchinata
Regelui Carol I, cu prilejul centenarului naterii sale.
E, ca tot ce ai publicat i publici Dta, un lucru
care, ca alcatuire §i prezentare, iti face onoare §i ne
recomanda streinilor ca un adevarat popor de cultura.
Cu cele mai alese sentimente, sunt §i roman al D-tale,
(ss) A. Lapedatu
DIN ACTIVITATEA
TRUNCHIATA A ANULUI
Dupd frumoasele rezultate obtinute de Dna Aretia

Tatarascu in atelierele sale de tesaturi, am publicat sub
titlul Victoria scoartelor romanesti" in Curentul din
13 febr. '39 urmatoarele consideratii, ce merits a fi redate,
ca unul din Insemnatele succese ale vremii, care n-au
putut fi apreciate, cum s-ar fi cuvenit, in streinatate,
nefiind expuse spre vedere, ci ca acoperire a pardoselii
salilor, la care nimeni nu se uita.
Sub lumina stralucitoare a soarelui primavaratec,
pe verdele peluzei din gradina Ateneului au fost expuse
cele mai marete covoare tesute vreodata in Romania.
Sunt cele cloud scoarte de 20 m lungime si vreo 15
latime, destinate saloanelor expozitiei romane din New
York, care asigura izbanda de mult preparata si dorita a
industriei casnice romanesti atat de dispretuita Inca, ca
neputand face fata cerintelor vietii moderne. Desigur ca
nu numai proportiile extraordinare si neinchipuite 'Ana
aci, dar mai ales insusirile artistice ce Intrunesc fac ca
aceste cloud scoarte sa reprezinte culmea nevisata a
smeritei arte taranesti.
A trebuit sa se iveasca fericita conjuncture a expozitiei
pregatita [sic] de d. Gusti in America si a Increderii ce
dna Tatarascu a avut in atelierele sale de la Tg. Jiu pentru
ca o asemenea mare* opera sa fie infaptuita intr-un timp
relativ scurt, caci, dupd spusele presedintei, au lucrat la
razboaiele uriase 40 de echipe zi si noapte timp de patru
luni de zile, ca sa ne dea aceasta opera in care materialul,
conceptia si
mana de lucru sunt curat romariesti.
Interesanta este factura artistica la care s-a ajuns,
dupa prealabilele fericite incercari prezintate tot de dna
Tatarascu la concursurile anuale ale Societatii Tesatoarea"
de sub pre§edintia dnei Alexandrina Cantacuzino.
La prezentarea din anul trecut am fost surprin*i de
reuita transformare a izvoarelor traditionale, constand
in primul rand in suprinderea chenarelor, ce deosebeau
scoartele oltene§ti de cele basarabene, singurele la care,
in majoritatea cazurilor, lipsea incadrarea campului covorului.
S-a dovedit ca nu numai compozitiile inlantuite ale
izvoadelor moldoveneti, dar §i campurile libere de flori
olteneti se puteau lipsi de cadrurile lineare, presaran-
du-se in voie pe campul liber, limitat numai de o zona,
nemarcatd prin nicio linie, a fondului covorului insui.
Scoarte cu fond unitar presarat de cateva motive florale
numai, a fost prima etapa a inovarii introduse §i la care
cu greu s-au raliat unele spirite prea conservatoare, ce nu
admit evoluarea vechilor modele, chiar cu respectarea
traditiei locale. Pe principiul acestei transformari sunt
concepute §i scoartele expuse la Ateneu: campul unitar,
de albastrul peruzelei, e presarat de motive florale oranduitc
in zone succesive de izvoade alternante, care prin culorile
for vii rasar ca puzderie de stele pe bolta cereasca.
In exemplarul expus spre miazazi, datorita
compozitiei dnei Aretia Tatadscu, proportiile motivelor
florale, cat i culorile, sunt perfect combinate, pe cand la
cealalta scoarta fondul e prea saturat iar motivele florale
§i animale sunt de proportii prea deosebite pentru a da
unitatea cuvenita unei asemenea suprafete.
Prima scoarta se mai distinge *i prin a§a-zisele ape"
ale fondului, adica a intercalarii unor ffi§ii mai intens sau
mai slab colorate, menite sa intrerupd monotonia unei
suprafete prea unitare, intocmai dupa cum u§orii noun
albi pun §i mai in evidenta albastrul cerului. Toate aceste
efecte bine studiate pastreaza scoartelor farmecul for
traditional ce nu s-a pierdut, cu toata exagerarea proportiilor
necunoscute pans aci.
Si perdelele expuse intre coloanele Ateneului sunt o
inovatie fericita prin intrebuintarea broderiilor de matase
$i de fir metalic pe borangicul traditional.
In afara de latura artistica, aceste produse ne intere-
seaza $ i din punct de vedere at economiei nationale prin
valorificarea materialelor din tali, a carko intensificare
constitue una din grijile capitale ale carmuirii. Lupta in
favoarea canepei $i a inului, precum $1 modernizarea
mijloacelor de prelucrare a lanei, reinvierea boielilor naturale,
starpite de produsele anilinei, sunt probleme ce a$teapta
rezolvirea de la nou instituitul subsecretariat anume
infiintat intru acest scop. Initiativele particulare ale So-
cietatilor Furnica, Albina $i Domnita Maria, mai vechi,
sau a Ligei Nationale a femeilor din Gorj, $i altora mai
noi, vor fi reluate $i, speram, intensificate sub obladuirea
altfel eficace a oficialitatii, ale caror mijloace de actiune
intrec posibilitatile oricat de merituoase, dar tot* mai
reduse, ale unor particulari.
In ritmul cel nou at rena$terii nationale 4e incadreaza
acum $i industria casnica, de la care vor trage foloase nu
numai arta, dar $i gospodinele de la tars, pentru care
reinvie astfel o prea uitata sorginte de ca$tig prin lucru la
domiciliu.
Asemenea nadejdi trebuie adaose la succesul de
acum, pentru care nu indeajuns putem fi recunoscatori
dnei Aretia Tatarascu si celor care au contribuit la
realizarea maretilor lucrari."
In asteptarea zilelor negre, am avut satisfactia de a fi

fost ales la 12 ian. pre$edinte at Asociatiei Biblioteca-
rilor, in locul regretatului Bianu, iar prin Monitorul Of.
nr. 117 din 23 mai '39 (p. 3288) Ministerul Cultelor $i
Artelor anunta ca, pe baza legii exceptionale nr. 2038/15
mai 1939, publicata in M. Of. nr. 112/17 mai 1939, p. II,
p. 3214, propusa de Ministrul Artelor, N. Zigne, jurist de
felul sau Prin Decretul Regal nr. 2089/19 mai 39, dl. A.
Tz.-S., actualul director general al Muzeului de Ara Natio-
nala din Bucure*ti, se mentine in acest post, de*i a implinit
limita legala a varstei pentru pensionarea sa din oficiu".
In schimb, se tot amanau procesele contra lui Oprescu

*i a tiganuplui Alex. Dined, din Ploie*ti, care -si insu*ise
numele de Samurca*, neavand sa-1 abandoneze decat in
urma hotarirei Justitiei. In ambele cazuri am avut, in cele
din urma, satisfactia condamnarii celor doi impricinati,
chiar in absenta mea in fata Justitiei.
Intre oaspeti au fost: R. Huygues, de la Muzeul Louvre,

care a tinut o conferinta la Dalles; E. Boustier, fost director
al Muzeelor din Bruxelles care avea aci intr-o intreprindere
belgiana pe fiul ski, casatorit cu Dna Postelnicu; baronul
Buxhoeveden *i apoi contele Anton Knyphausen, care au
scris despre tara noastra; V. Haften *i Inca frumoasa Edit
von Coler, fiica profesorului, *ef al serviciului militar ger-
man, pe care, ca student, 1-am cunoscut la Berlin. Toti
ace*ti emisari veneau sa se informeze *i sa formeze, mai
ales, atmosfera prielnica, Stimmung, Germaniei.
Foarte simpatice sunt articolele contelui Knyphausen
despre taranul roman", pe care 1-a vizitat la sate punand
in evident- reatele sale calitati.
Nils von Holst, trecator in functie la Legatia germand,
care mi-a dedicat interesanta sa carte: Die grol3en Deutschen
im Bild, cuprinzand 460 reproduceri ale principalilor
reprezentanti germani, incepand cu Carol cel Mare *i
incheind cu portretul lui Manfred Freiters von Richthofen,
aviatorul viteaz, cazut in 1918.
Dintre refugiatii polonezi am avut vizita fostului
prim-ministru sub Pildsusky [Pilsudski, n. red.], Jedrzejewicz'
si a sotiei sale Cesaria, nascuta Baudouin de Courtenai,
profesoara de etnografie la Varsovia, pe care o cunosteam
de la congresele de specialitate din Germania. Primul ei
sot, ca rector al Universitatii din Wilna, a decernat lui
N. Iorga titlul de Doctor honoris causa al acelei UniversitAti,
gazduindu -1 in casa sa, in timpul sederii sale in acel oral.
Primirea lui Iorga a fost foarte rece fats de sarmanii
refugiati, care, intrebandu-1 de mine, au primit raspuns
ca, stiind ca am fost foarte bolnav, trebuie sa fi si murit.
Mare le-a fost multumirea aflandu-ma insanatosit si
putandu-le oferi ajutorul cuvenit, procurandu-le, in locul
explotatoriului [sic] hotel, o pensiune convenabila si pe
pre redus la Institutul surorilor de caritate Regina Elisabeta"
in camerele ocupate de Livia Dymsza. Avandu-i mai des
ca oaspeti ai nostri, s-a stabilit o stransa prietenie, dupd
cum reiese si din scrisorile for din drumul spre Constan-
tinopoli, de unde li s-a pierdut urma!
Razboiul inceput in Germania a zadarnicit multe
planuri viitoare, dupd cum reiese si din urmatoarea
scrisoare a colegului Hahm, din Berlin.
Staatliche Muzeen
Staatliches Muzeum far Deutsche Volkskunde
Lieber hochverehrter Herr Kollege und Freund!

Seit vielen Monaten will ich Ihnen schon schteiben
und das schlechte Gewissen hat mich immer mehr
davon abgebracht. Ich habe gehort, dass es Ihnen
schlecht ging, und ich habe Ihnen oft in Gedanken
baldige und vollstandige Genesung gewiinscht.
' In calitate de prim-ministru, a fost primit de Regele Carol II, care i-a
conferit cordonul Stelei Romaniei, care i-a servit ca o pavaza fata de
vame§ii no§tri hraparniti [sic], in fuga sa din Polonia la noi.
Wir haben nun Krieg und alle Plane und Ziele
sind vernebelt. Ich habe aber beschlossen, mit dem
Museum trotzdem tuchtig zu arbeiten. Im stillen
hoffe ich, dass es mir moglich ist, im Winter einige
Vortrage zu veranstalten, vielleicht auch von
auslandischen Wissenschaftlem. In erster Linie wiirde
ich mich freuen, wenn Sie kommen konnten. Ware
das denkbar, etwa im Januar? Ich werde hier anfangen,
einen Vortragsplan vorzubereiten. Dann wird die
Ausstellung Ton und Topfer" noch stehen und Sie
konnten auch aber rumanische Topferei sprechen.
Ganz besonders werde ich mich freuen, bei der
Gelegenheit fiber allgemeine wissenschaftliche Fragen
mit Ihnen sprechen zu konnen.
Die Ausstellungsschrift Ton und Topfer" haben
Sie wohl inzwischen erhalten?
Ich hoffe, dass Sie nun wieder gesund sind und
erwarte Ihre Nachricht. Wie geht es eigentlich unserem
verehrten Freund in Czemowitz? Er lasst trotz
mehrerer Ermahnungen nichts von sich horen.
Mit allerherzlichsten Griissen

Ihr stets ergebener
(Ss)Hahm
Activitatea in Cara si conferintele la Radio au fost re-

luate; peste hotare insa nu m-am mai incumetat sä plec,
chiar in urma unor asa de ispititoare invitatii ca aceasta.
1940
40 DE ANI IN SLUJBA FUNDATIEI
Din initiativa aceluia pe care-1 apasa remu5carea

incidentului banal din aprilie anul trecut, dar cu urmari
a5a de grave pentru sanatatea directorului Fundatiei, se
datore5te comemorarea acestuia, fixata pe ziva de 29
iulie 1940. Nemaiputand Impiedica aducerea la inde-
plinire a programului fixat, am reu5it insa sa reduc
numarul participantilor la personalul Fundatiilor regale,
al Muzeului National Carol I 5i al familiei mele.
In rotunda vechii cladiri a Fundatiei s-au intrunit in
dimineata zilei fixate, in afara de ai mei, urmatorii: prof.
Al. Rosetti, Secretarul Uniunii F.R., C.C. Giurescu, mi-
nistrul Propagandei, prof. V. Valcovici, Apostol Cu lea,
Ovid Demetrescu, Adrian Scovilatescu, de la celelalte
Fundatii; Lazar, Florescu, Eugen 5i Maria Ciuchi,
N. Catargi, Mandru, Coman, Alexandrina Ioanid, Elena
Burig, $irato 5i Raguski de la Muzeu.
Cu acest prilej mi s-a predat bustul in bronz executat
de Han, din contributia Ministerului Propagandei 5i a
functionarilor Fundatiei, precum 5i medalia batuta la
Monetaria Statului de G. Stanescu, 5i el fost elev al meu,
ca 5i Han.
Primul a vorbit Rosetti, in numele Fundatiilor, ac-
centuand cadrul intim, spre pastrarea notei de discretie
ce intovard§e§te toate manifestarile D-tale. Tineretea,
avantul, lipsa de pedanterie, §i mai presus de toate buna
dispozitie §i o larga intelegere umand sunt daruri la cine
se afla in situatia de a fi zilnic solicitat §i hartuit; de aceea
iti suntem cu totii recunoscatori pentru surasul cu care ai
intampinat totdeauna cererile noastre ca studenti i ale
numero§ilor no§tri urma§i.
Aceasta frumoasa cladire, crescuta sub ochiul D-tale
parintesc, este atat de legata de persoana D-tale, incat nu
o putem evoca Para ca, in acela§i timp, chipul D-tale sa
nu rasard alaturi. Mi se pare ca in felul acesta pietrele §i
marmura rece se incalzesc la focul D-tale launtric §i ca
intr-aceasta sta secretul atmosferei de pace, de reculegere
§i de incredere in puterile mintii ce dainuie§te intre
aceste ziduri."
A urmat Ministrul Popagandei Nationale, directorul
Sectiei istorice a Fundatiei, C.C. Giurescu: Daca fericirea
este a te realiza in sensul caracteristicelor personalitatii,
atunci, de buna seams, D-ta te poti socoti fericit. Ai lucrat
§i lucrezi in cloud directiuni principale: ca diriguitor al
unor inalte institutii de cultura §i ca indrumator in domeniul
artei nationale... Ai avut §i ai, a§adar, privilegiul rar sa
lucrezi tocmai in domeniile pentru care era facuta
personalitatea D-tale. ...Astazi, cand sarbatorim 40 de
ani de munca inchinata cu iubire Fundatiei, ingaduie
unui prieten §i colaborator mai tanar sa se bucure din
toata inima de aceasta aniversare, atat de rara in analele
institutiilor noastre i cu afectiunea nu numai a celui ce
te cunoa§te de mai bine de cloud decenii, dar §i cu aceea
transmisa mie de parintele meu, de care erai legat sufle-
te§te, sa-ti doreasca viata indelungata..."
Din partea pensionarilor Fundatiei a vorbit
Mircea Florian, plecat de curand ca profesor la Universi-
tatea din Cemauti.
...Privirile noastre se indreapta cu admiratie plina
de smerenie spre atatea infaptuiri fara pereche §i valori
cu atat mai pretioase cu cat s-au in§irat de-a lungul anilor
fara zgomot, cu o aristocratica discretie, tot mai neob4-
nuita azi. Sa-mi fie ingaduit sa amintesc de acea minune,
de acea capodopera, care e Casa de pensiuni: de la 15000
lei in 1914, primul fond al casei de pensiune instituita
din aprobarea Marelui Rege Carol I, s-a ajuns printr-o
inteleapta administrare, care poate servi oricui drept
model, la o situatie atat de infloritoare, incat buna intoc-
mire a fondurilor poate face fats cu toata increderea unor
nevoi brusc sporite.
Domnule Director, pentru noi sunteti pilduitor §i sub
alte infatitari. Un autentic conducator de Biblioteca nu e
acela care scrie savante tratate despre organizarea bibli-
otecilor, ci acela care are spiritul de initiative, care insu-
flete§te §i creeaza, pe scurt, acela care e o energie in stare
sa impr4tie in jur caldura indemnurilor roditoare. A§a
se explica de ce Institutia noastra n-a fost numai un rece
depozit de carti, ci un suflet, o celula sanatoasa, in care a
pulsat fara incetare ritmul vietii noastre culturale. in
istoria framantarilor noastre de culture din ultimele doua
decenii se poate vorbi de «spiritul Fundatiei Carol I»'.
' 0 dovada a spiritului larg si obiectiv al Direcliei ne cra si faptul ca

in 1932, cu prirejul adaptarii catalogului decimal la nevoile
Bibliotecii", pe lark comentat la pag. 78 din Cartea asupra
Fundafiei, apdruta in 1933, intre noile rubrici introduse in catalog
se afld Si comunism", sub nr. 335 al catalogului pe specialitati,
putandu-se astfel inlesni oricui gasirea cartilor de comunism. $i tot
noi suntem acuzati de retrograzi, iar cartea in care e citat comunis-
mul, in 1932, a fost destlintata, topita. (Note adaosa in 1951, cand
autorul cartii era fard pensie!)
Colaboratorii D.V. au avut adesea prilejul sa aprecieze
cat nobil interes aratati dincolo de breasla «omului»,
con§tiintei, ce se cerea inteleasa i uneori crutata. In
mijlocul furtunilor §i al dezamagirilor, ati pastrat, ca un
dar dumnezeiesc, curajul pentru viitor, tiind ca pierderea
sperantei e cel mai mare pacat; ati pastrat o demnitate
fard *ovaire §i compromisuri, in sfaqit, ati afirmat o
inalta conceptie a datoriei §i a luptei pand la capat pentru
binele tarii.
0 personalitate ca a D.V. nu poate iei niciodata din
viata §i contiinta noastra.
De aceea va uram D.V., cum §i veneratei tovar4e de
viata, Dnei Tzigara, sanatate deplind intru multi ani cu
cer senin §i cu rod bogat."
Cuvantarea lui Francisc Sirato, colaboratorul meu
de la Muzeu: Suntem putini la numar noi, reprezentantii
Muzeului, delegati sa va prezentam sarbatoretile omagii
in aceasta zi de fericita aniversare.
Am crezut insa ca n-ar fi completa imaginea extra-
ordinarii [sic] D.V. activitati, daca din iragul infaptuirilor
D.V. ar lipsi marturia despre opera ce v-a procurat, de
aceasta suntem siguri, cele mai man bucurii, dar §i sufe-
rinte cel putin tot pe atatea.
Vointa personalului Muzeului a hotarat sä fm eu acela
care, in numele tuturor, sä depun mArturie despre peripe-
tiile, bucuroase cateodata, dureroase de multe ori, ce au
fost legate de istoria Muzeului ce Va datore§te existenta.
PurtAtorul de cuvant ce se afla in fata D.V. a cunoscut
rara satisfactie de a va fi fost elev §i, mai in urma, coleg
la Academia de Arte frumoase, in numele careia ar trebui
sä invoc statele D.V. de serviciu §i amintirile lasate de
D.V., care au insemnatate epocala. Dar prefer sa ma marginesc
la rolul de reprezentant al Muzeului §i sa amintesc
colegilor de neuitatele clipe de colaborare and Profesorul,
cu o suverand siguranta, solutiona cate o controversy de
estetica.
Iar alts data direct, pe teren, cum a fost, de pilda, la
Intocmirea interioara a noului Muzeu, cand asezarea in
compartimente trebuia sa prezinte un Intreg complex de
obiecte, al carui rezultat final cauta sa fie educativ si
estetic in acelas timp, gasindu-si, gratie profesorului, cea
mai neasteptata si noua solutie. Specialistii streini au
recunoscut «fericitele D.V. inovatii muzeale», iar prof.
Hahm, Directorul Muzeului din Berlin, entuziasmat de
expunerea modestei case a lui Mogos, a numit-o Perga-
mon-ul artei taranesti romane.
Sa ne fie ingaduit sa ne aducem aminte acum de
zilele de atuncea si de multe altele Inca, cand, neobosit,
vioi, practic, intervenind personal pe teren, in fiecare
dimineata vedeam pe Director venind cu sinteza problemei
puse in ajun.
Ce s-a facut la Muzeu pang azi e putin fata de ce a
proiectat inventiva imaginatie si erudita D.V. stradanie.
Suntem bucurosi, noi, colaboratorii D.V., sa martu-
risim munca incordata ce ati depus pentru realizarea
Muzeului de la Sosea, ce ne temeam Ca ar putea sa insemne
nu «tragedia Muzeului de Arta Nationala Carol I», dupa
cum ati caracterizat D.V. situatia Muzeului, la un
moment dat, dar insasi tragedia vietii D.V.
Ne temeam Ca cea mai trainica carte a D.V., Muzeul ,
pe care o haraziti generatiilor viitoare, saran:anal neispravita.

Ar fi fost intr-adevar o mare tragedie ca opera vie, ce
este Muzeul pentru once om cu dragoste pentru infaptuirile
artistice ale poporului romanesc, sä nu poata fi mantuita;
opera accesibila nu numai intelectualilor, dar $i celor
nestiutori de carte. $i tocmai in vremuri de renastere morals,
ca cele de azi, spre cei nestiutori si nestiuti cats sä se
indrepte opera de cultura popularizata.
Suntem fericiti ca aceasta primejdie a fost inlaturata.
Si acum, la urrna, sa va marturisim, Domnule Profe-
sor, de ce am venit azi la serbarea D.V. cu toata inima; de
ce personalul Muzeului, care, in afara satisfactiilor morale
ale specialiatii for [sic], n-a cunoscut si pe cele materiale
decAt in concretizarea unei foarte vagi salarizari, a
persistat sä ramana la Muzeu, langa D.V. Cauza a fost
farmecul personalitatii D.V., care, ca sef, a stiut contopi
metoda forte cu farmecul personalitatii D.V.
Ati stiut, Domnule Profesor, sa fiti prietenul colabo-
ratorilor D.V.: cand vorbea seful se simtea prietenul, iar
prietenul pasta prestigiul sefului.
Iata, Dle Profesor, calitatea ce v-a recoltat atatea
simpatii devotamente printre actualii si fostii D.V.
colaboratori.
Sä traiti!"
Urmeaza cuvantarea administratorului,

D. Coman:
Noi, colaboratorii zi de zi ai d-lui Prof. Tzigara-
Samurca*, am socotit ca 40 de ani de acti-
vitate, nu de viata, la aceea§i institutie §i cu rezultate
atat de evidente ne impun aceasta deosebit de placutA
indatorire ca, sub forma aceasta a sarbatoririi, sa
realizam un bilant al unei rodnice activitAti, ca sa fie
rasplata sarbatoritului §i pilcla unna.5ilor. Gandul
nostru a intampinat greutati: intai, boala D.V. atat
de grava, care ne-a facut sa simtim, mai mult ca
oricand, dragostea sincera, legaturile suflete.5ti atat de
adan' ci, care exists intre not ii §eful nostru; apoi
vremurile de azi, cand impun cumpatare in tot ce
este desfdtare sufleteasca, ne-a facut sa intelegem
inteleptul sfat al sarbatoritului, care nu socotea nimerita
acum o asemenea preocupare. In fine, chiar pentru
timpuri normale, dl. prof. a crezut ca, depa§ind
cadrul celor doua ctitorii ale Regelui Carol I, cu a
caror conducere a fost onorat, sarbatorirea ar pierde
din discretia §i intirriitatea pe care le creeaza cercul
restrans al colaboratorilor de la aceste dou'a institutii.
Numai dupa capitulari 4i tratative, am putut obtine ca
sarbatorirea sa fie onorata de conducatorii celorlalte
Fundatii, dandu-i prin aceasta o insemnatate oficiala
si trebuie sa recunoastem, fard prea man concesii din
partea sarbatoritului, ca toti conducatorii Fundatiilor
au venit, fiindu-i prieteni apropiati. Iata pentru ce lipsesc
din mijlocul nostru atatea alte institutii de cultura, de
care dl profesor este legat printr-o colaborare activa,
ca, de pilda, Academia Romans, Soc. Regala Romand
de Geografie, Academia de Arte frumoase, Facultatea
de Litere din Cernauti, Revista Convorbiri literare,
Bresla Bibliotecarilor din tinutul Bucegi, elevi, colegi,
prieteni 4i institutii de cultura din streinatate, fara sa
mai pomenim numarul insemnat al studentilor, care
s-au bucurat de o larga intelegere in raporturile for cu
Fundatia. Caci rareori s-a intamplat, in timpul celor
40 de ani, ca un student sa bats la usa Directorului,
Ears sa fie auzit si inteles si, daca intr-adevar exists
vreo exceptie, cauzele trebuiesc cautate in greutatile,
carora de foarte multe on Fundatia nu be poate face
fats.
DI Prof. Tz.-S. este numit la Fundatie in ianuarie
1899, deci in al patrulea an de functionare al [sic]
acestei institutii. Procesul-verbal de primire a gestiunii,
publicat in cartea sa despre Fundatie, aparuta in 1933,
ne lamureste asupra stadiului in care se afla institutia
la acea data.
Biblioteca avea 6715 volume, iar cladirea ocupa
coltul straz' ii Wilson de azi, despartitd de Piata Palatului
de masivul de case Lahovaresti; adica rotunda in care
ne gasim acum, inclusiv jumatate numai din sala
alaturata...
Pentru conducerea unei institutii, energia este
necesara ca miscarea pe care un biciclist trebuie s-o
faca pentru a-si mentine echilibrul. Si dl Tz.-S. este
inzestrat cu o energie exceptionala; ba unii dintre co-
laboratori o gasesc, in unele momente, prea exceptio-
nala. Numai asa se poate explica progresul insemnat
facut de Fundatie in cei 40 de ani de conducere.
Caci, daca infaptuirile unui conducator sunt tot-
deauna valoroase, cele realizate in conditiile grele
cu care a avut de luptat Fundatia fac din autorul for
un om deosebit, care nu poate fi confundat cu
unanimitatea; o exceptie, nu un model reprodus de
milioane de ori. Intr-adevar Fundatia s-a luptat $i se
lupta $i azi cu man greutati financiare. Inaltul
Ctitor al Fundatiei Si-a inzestrat Institutia astfel,
incat sa poata functiona normal, cu veniturile din
chiriile pravaliilor §i al [sic] rentei de Stat cu care
era dotata. In urma razboiului din 1916-18 insa,
aceste venituri au devenit cu totul insuficiente. In
aceste momente sau, mai bine zis, ani, caci a durat
pans in 1925, Fundatia a fost in situatia boierilor
scapatati, nevoiti sa pastreze pentru societate
prestigiul numelui. La ajutor strein nu se putea
recurge, fara a calca dorinta Intemeietorului, care nu
intelesese sa intemeieze o institutie care sa devie o
sarcind pentru Stat. Fundatia trebuia pastrata $i dl
Tz.-S. este prin excelenta pastratorul §i executorul
acestei Inalte dorinti. In cartea sa asupra Fundatiei,
dl Tz.-S. spune: «In tot acest lung rastimp am inteles
sa administrez Institutia respectand principiile con-
ducatoare ale Marelui ei Intemeietor, manifestate
nu numai in scrisoarea $i cuvantarile Sale oficiale,
dar mai ales in expunerile verbale, cu prilejul nume-
roaselor rapoarte speciale ce eram tinut sa-I prezint
asupra activitatii Fundatiei"».
In asemenea situatie, conducerea cerea virtuti
ex-ceptionale, cerea sacrificii pe care dl Tz.-S. le-a
facut fara nici cea mai mica ezitare. Biblioteca a
functionat fara intrerupere, fumizorii au fost prompt
achitati, toate platile facute fara intarziere. Cum a fost
posibila asemenea minune? In materie de adminis-
tratie nu exists minuni. Greutatile au fost inlaturate
prin sacrificii personale, amputandu-se salariile
pans la cifra care permitea functionarea Institu-
tiei. Era o epoca in care oameni cu pregatirea d-lui
Tz.-S. gaseau cu uwrinta intrebuintari rentabile. Ii
stateau apoi la indemana situalii politice, dar a intra in
politica insemna iara.i a calca Ina lta dorinta a Regelui
Carol I, care spusese candva lui Maiorescu: «La Fun( latie
trebuie un om care sa faca educalie, nu politica». Dl
Tz.-S. a Inteles sa famaie in respectul traditiei, fara sa
se preocupe de sacrificiile ce i se impuneau.
In fata stator greutati si sacrificii personale,
impartasite cu aceeasi abnegatie de to ;i colaboratorii,
realizarile sarbatoritului nostru, in cei 40 de ani de
conducere, ne arata cat de rodnica a fost aceasta
activitate.
Daca ne infatisam situatia Fundatiei la numirea
Dlui Tz.-S. putem afirma, fard exagerare, ca aceasta
activitate se confunda cu istoricul insusi al Institutiei.
Sub conducerea Directorului, imobilul Fundatiei s-a
marit in 1912 -1914, realizandu-se cladirea in care ne
gasim astazi. In 1928 i s-a adaogat terenul vecin din
str. C.A. Rosetti, in suprafata de 1500 mp, pe care
urma sa se desavarseasca Palatul Fundatiei, pentru a
raspunde nevoilor de azi.
Biblioteca numara azi peste 100 000 de volume $i
sta, prin calitatea si organizarea ei, in fruntea realiza-
rilor din timpul conducerii Dlui prof. Tz.-S. Organizarea
ei, cu catalogul decimal, a servit de model aproape
tuturor bibliotecilor din Cara si s-a dovedit Ca raspunde
perfect menirii bibliotecii noastre. Oprindu-ma aci,
marturisesc ca sunt departe de a fi prezentat o expu-
nere completa a activitatii din cei 40 de ani.
Desigur caunui comandant i se cer multe insusiri;
cred insa ca cea mai insemnata calitate este aceea de
alege colaboratorii 9i a-i determina sa lucreze
din convingere.
«Un om mare iii arata maretia in felul cum tra-
teaza pe oamenii mici» zice Carlyle. Dl prof. Tz.-S.,
inzestrat cu insusiri intectuale superioare $i om de
inalta cultura, este pentru colaboratorii sai prietenul
cel mai apropiat. D-sa este prieten, in intelesul cel
mai desavarsit al cuvantului, in raporturi personale.
Nu exists colaborator al sarbatoritului nostru de
astazi care sa nu fi gasit in Directorul sau intelegerea
deplind in toate manifestarile de seams din viata sa.
Amintirile fiecaruia din not sunt vii si multiple $i
nu ni-lputem inchipui decat prezent la toate durerile
si bucuriile noastre, pe care a stiut intotdeauna sa le
impartaseasca, participand sincer la viata noastra.
Iata secretul care face din colaboratorii d-lui
Tz.-S. prieteni sinceri si devotati. WA de ce, in
momentele grele din vara trecuta, cand un accident
stupid suferit in timpul $i din cauza serviciului,
ameninta sa-i intrerupd activitatea tocmai la 40 de
ani, durerea $i teama noastra, a tuturor, a fost aceea
a propriei sale familii. Si iata de ce am staruit si
perseverat ca aceastd sarbatorire sa aiba loc.
Dle Director, sunt fericit si onorat ea mi-a
revenit mie rolul de a va arata, din toatA inima, cu toad
sinceritatea, in momentele de recunostinta si
dragoste cu care va inconjuram.
Pentru aportul insemnat pe care conducerea
D.V. de 40 de ani 1-a adus [sic] Asezamantului
regesc, Fundatia si Escelenta [sic] Sa dl Ministru
Giurescu va ofera un bust in bronz care sa pastreze
generatiilor ce ne vor urma infAtisarea reala a celui
mai vajnic conducator at primei Fundatii regale.
Alaturi de bustul de terracota al profesorului
G. Dem. Teodorescu, fost director al Fundatiei de
la 9 febr. 1895 la 10 oct. 1898, avem in fata noastra
find neintrerupt al celor doi conducatori ai Fundatiei,
de la primele ei inceputuri.
Din partea personalului va ofer o medalie in
bronz care vä infatiseazd asa cum sunteti astazi. Opera
maestrului StAnescu este executata in conditii tehnice si
estetice care fac cinste atat autorului, cat $i Moue-
tariei Nationale, unde a fost batuta, depAsind, din
amandoud punctele de vedere, asteptarile cele mai
optimiste. Personalul Fundatiei a vrut ca prin modestul
sau dar sa -si arate nu numai Intreaga lui admiratie,
dar si sentimentele sincere de care este calauzit fatA
de directorul sau.
Cum ati intrat in al 41-lea an de activitate, va
dorim D.V. si noua sa NIA putem sarbatori pentru 50
de ani de activitate, cand nadAjduim sa fim autorizati
pentru o sarbatorire in toata amploarea cuvenita.
Tin in mod deosebit sa va asigur de adancul devo-
tament al personalului de la movie $i al celui inferior
din Bucuresti, care va roaga sa primip urarile for
respectuoase.
Dumnezeu sa va dea ani multi fericiti!
Iata si raspunsul meu, prin care s-a incheiat festivitatea:
Iubiti prieteni si colaboratori,

Va rog sa ma credeti ca sunt, intr-adevar, coplesit
sub povara atator cuvinte de bine, ba chiar de lauds,
ce mi s-au adus. Ma simt cu atat mai coplesit, cu cat
intreaga mea viatA am fost obisnuit sa lupt contra criticilor,
adeseori chiar contra barfelilor, cu care once actiune
a mea a fost intampinata de unii. Luptator innascut,
daca am reusit sau nu, famane sa se vada. Nevoit sa lupt
toata viata, ma gasesc astAzi in fata atator prieteni,
care toti se iau la Intrecere sA-mi gaseasca cat mai
multe merite. Acum simt cat de placuta este emotia
recunostintei, de care sunt cuprins in aceste clipe, rare
in viata mea pand acum.
Facand cuvenitele rezerve la tot ceea ce s-a spus
aici, daca o farama de merit totusi exists, acesta nu
este al meu, ci al Aceluia care m-a ales sa conduc a Sa
Fundatie. Si, sa credeti, usor nu I-a fost chiar Regelui
Carol I sa ma numeasca la aceasta conducere, deli El
era si Fundatorul si StApanul institutiei. Intentia de
a-mi incredinta conducerea Fundatiei mi-a manifestat-o
Regele incA de pe cand studiarn in streinatate, ca bursier al
Sau, indemnandu-ma sa ma ocup si de organizarea §i
functionarea institutiilor similare din Germania.
Eram in streinatate cand s-a inaugurat aceasta
prima ctitorie intelectuala a Regelui Carol I si cu
mirare am aflat ca o parte din colegii mei ramasi in
Cara au refuzat ss is parte la inaugurarea ei, sub
pretext ca nu le trebuie biblioteca. Ajunsesera atat de
savanti colegii mei de la Universitatea din Bucuresti,
incat, in loc sa se bucure de inflintarea unei Biblioteci,
au Inceput din primul moment s-o boicoteze, refu-
zand s-o cerceteze, sub cuvant ca n-are si latura
socials ce o doreau ei, un fel de club al lor. Repropl
nu era al studentilor, ci al politicienilor, pentru care
studentii formau, pe acea vreme, un fel de masa de
manevra, de avantgarda a agitatorilor politici, iar
acetia nu voiau sa scape din mans tineretul, aka
incat aveau nevoie de un om al for in realizarea pla-
nurilor ascunse la conducerea acestei institutiuni.
Si, pentru acelegi motive, politicienii au inscenat si
intrigile contra numirii mele, dupa ce ma intorsesem
din streinatate nu numai cu titlul de doctor, dar ai cu
certificate de cercetare a Bibliotecilor consacrate ca
cele mai bine organizate. Acum de curand, mi-a
cazut in mans un document din secolul trecut, din
octombrie 1899, din momentul in care era gata sa
se faca numirea mea; este o scrisoare a Ministrului
Instructiunei de pe atunci, care, neputand reusi
singur sa convinga pe Rege sa nu ma numeasca, scrie
mult stimatului prqedinte al Consiliului" rugandu-1
ca, in vizita pe care acesta urma s-o faca Regelui la
Sinaia, sa incerce sa-1 convinga el sa renunte la
numirea mea, flind prea tanar"; alt defect nu mi-a
gasit, este adevarat. bar la sfar§itul scrisoarei, n-a
omis sa adaoge: de altminteril-am nurnit la o catedra
de frantuze§te la liceul Lazar", fara ca eu s-o fi cerut
si de la care a5 fi fost, desigur, inlaturat dupa reu§irea
intrigei.
Prin urmare vedeti ca uwr nu I-a fost Regelui
Carol I sa ma numeasca. Sub Regele Ferdinand, cu
totii am trecut prin vremurile grele pe care le trim.
Am ramas la Bucure§ti din Inalt Ordin, dar dupa
incheierea pacii o serie de foite care poarta numele
de ziare au deschis impotriva mea o campanie de
injurii, cerand ca tradatorul de la Fundatie sa fie
inlaturat". Regele Ferdinand insa, care §tia cum am
aparat interesele Casei Regale ce-mi incredintase
$i ale populatiei Capitalei, m-a mentinut. Aceia§i,
care ve§nic complotau in intuneric, ajuni in varful
piramidei de unde aka de repede s-au prabu§it, n-au
avut alts grija ca, atunci cand s-au prezentat ca man
dignitari la Domnitorul Tani Stapanul Fundatiei,
sa ceara inlaturarea directorului institutiei Regale, in
care, adaogau ei, niciun om cinstit n-ar putea intra
altfel". Adevaratii cinstiti n-au incetat sa frecventeze
Fundatia, unde au venit apoi, fara sa se fi produs vreo
schimbare, si vesnicii instigatori contra directorului.
Aceasta stare de lucruri a dAinuit pans in zilele de
acum; actualul nostru Suveran insa, in neclintita-i
intelepciune $i in spiritul Sau de dragoste, atunci
cand I s-a cerut inlaturarea directorului Fundatiei, a
intrebat: Dar ce a facut omul acesta ca sa merite o
asemenea osanda?" Nu stim ce s-o fi raspuns, dar
rezultatul este ca am limas mai departe aci.
$i astfel meritul ca am implinit 40 de ani de con-
ducere a Fundatiei nu este al meu, ci al Celor doi Regi
disparuti si al Majestatii Sale Regelui Carol at II-lea,
care au binevoit a mentine la Directia Fundatiei pe ace-
lagi slujitor, care, pare-se, nu este vinovat de altceva,
decat ca a vrut sa mentina un spirit de continuitate, n-a
urmarit deca't sa creeze o traditie, atat de necesard in
dezvoltarea oricarei institutiuni si care atat de mult
lipseste la not in Cara.
Acum, dupd ce am lamurit greutatile ce am avut
de Invins, sa-mi dati voie sa multumesc acelora care
au binevoit sa ma intampine cu asa de frumoase cuvinte.
Multumesc secretarului general al tuturor Fundatiilor,
prietenului Rosetti, care a gasit note asa de placute ca
sa pund in evidenta, exagerais fireste, calitatile aceluia
care vd vorbeste. Ii sunt adanc recunoscator $i trebuie
sa adaog ca, fata de D-sa, ca fata de cel de-al doilea
vorbitor, de prietenul Giurescu, simt in exprimarea
multumirilor o deosebita caldura a sentimentelor
mele, care porneste probabil din acea traditie de care
va vorbeam adineaori. Am fost prieten cu parintii lor,
ramanand strans atasat de cloud generatii; am iubit pe
tatal lui Rosetti $i sunt bucuros sa colaborez cu fiul
sail la aceasta opera regala. De Giurescu ma leaga
sentimente si mai vechi, de pe cand Ministrul
Propagandei de astazi era copil $i, in lunile de yea, ne
plimbam cu tatal sau in valea splendida a Bascei,
depanand impreuna planuri de viitor, ce, de pe atunci,
ne erau stanjenite de duhul cel rau de la Valenii
situati la poalele piscurilor pe care ne mentineam in
izolarea noastra si impotriva persecutiilor indurate.
Cu atat mai fericit sunt ea acum pot continua cola-
borarea cu fiul bunului meu prieten prea devreme
disparut, Majestatea Sa Regele desprinzand de la
Fundatia Regele Ferdinand din Iasi Sectia istorica,
a incredintat conducerea ei eruditului istoric si ministru
de azi, care m-a caracterizat cu atata damicie.
Mai datorez multumiri tana'rului meu colaborator
de pans ieri Mircea Florian, de care soarta m-a
despartit, find inaintat profesor la Universitatea
din Cemauti cu menirea de a inflori si cu ceva filo-
sofie vesela grading a Bucovinei. Nemaiputandu-$i
impArti activitatea intre orele de filosofie din Bucovina
si biblioteca de aci, a trebuit sa treaca in randul
pensionarilor Fundatiei, in numele carora a $i vorbit.
Desi respingand toate celelalte atribute care mi s-au
dat si fara a-mi atribui niciun merit, in aceasta pri-
vinta, ma magulesc sa constat ca am avut prevederea,
atunci cand mai nici o institutie nu avea o Casa de
Pensiuni, sa pun bazele, modeste cum ati vazut,
unei case de ocrotire, infloritoare azi si capabila de
a acoperi toate nevoile. Ceea ce trebuie interpretat
ca o proba concreta a iubirei si prevederei ce intot-
deauna m-a calauzit fats de colaboratorii mei $i de
interesele institutiei.
Datorez de asemenea multumiri prietenului si
colaboratorului meu de la Muzeu, d-lui irato, care
cu atata abnegatie s-a legat de acea institutie. Artistii
atat de cunoscuti ca D-sa si colegul Roguski s-au
multumit cu retributiuni pe care in alte institutiuni
nu le au decat cei mai umili dintre functionari. Cu
toate acestea, ei au pus mai presus de interesele
materiale ravna for artistica, de a colabora la o
opera ce am inceput Inca din 1906 si asupra careia
se intinde o intreaga tragedie; speram insa, cu noul
ajutor dat acum, ca vom putea duce la bun sfarsit
acest muzeu.
In sfarsit, multumesc celui mai tanar dintre colabo-
ratorii mei, aceluia care mi-a luat o build parte din
greutatea conducerii institutiei, partea administrative,
pe care pans la venirea lui o duceam singur. In adevar,
aceasta Institutie Regard, bine dotata de intemeietorii
ei, ajunsese, cum bine spunea dl. Coman, ca un fel de
boier de pe vremuri ajuns la restriste. Pe de alts parte,
not nu puteam cersi. Regele Carol I, intr-o audienta
fata de un ministru, cand acesta a vrut sa implineasca
un deficit din bugetul Fundatiei, i-a spus: Fundatia
Carol nu poate sa cerseasca". De aceea, Fundatia Regala
n-a iesit niciodata cu talerul ca sa ceara acoperirea
nevoilor ei; am trecut prin vremuri grele, am intam-
pinat devalorizarea leului, exproprierea mosiilor, dar
am rabdat, niciodata n-am facut apeluri deznadaj-
duite la public sau la alte institutiuni. Si, demn, am
cautat sa traim cum am putut, asteptand vremuri mai
bune, care au si vent sub domnia Stapanului nostru
de azi.,
Ii mai multumesc d-lui Coman pentru pretioasele
daruri facute din a sa initiative $i grija. Mai intai
pentru medalia datorata fostului meu elev, d-lui
G. Stanescu, astazi sculptor conducator la Monetaria
Statului; apoi pentru bustul in bronz. Ati gasit, la un
moment dat, ca o medalie find ca o felie taiata in
obraz, este rece, ca nu are caldura aceea pe care o da
un bust in intregimea lui Si mi-ati mai facut cadou $i
acest bust, opera a profesorului Han, alt elev al meu.
Sa-mi dati voie insa, cu aceeasi dragoste cu care mi
l-ati dedicat, sa-1 remit si eu la randul meu Institutiei
regale. Dace seamana sau nu, ramane sa judecati
D.V.; de altfel este indiferent, fi ind un simbol. Colo e
bustul primului director; aci al doilea bust, maine va
fi asezat al treilea, caci suntem cu totii, in scurgerea
vremii, o serie de numere; cine a fost, cum a fost in
fata etemitatii nu conteaza. insirarea numerelor are o
singura insemnatate, ea reprezinta lantul traditiei
pastrate la Fundatie, lant pe care va rog sa-1 intregiti
mai departe. Cat timp mai aveti in fata originalul,
v-as ruga sa bagati bustul acesta intr-o cutie, caci
aitfel imi face concurenta. Iar cand voi infra gi eu
in cutia de brad din care nimeni nu se mai retrage,
atunci puteti sa-mi scoateti bustul din cutia temporary
$i sa-1 puneti alaturea de acela al fostului meu
profesor $i inainta5 aci: Gh. Dem. Teodorescu. In
schimbul operei sculpturale de bronz ce va las, eu
voi pastra un dar aere perennius, voi pasta, in cutele
cele mai adanci ale sufletului meu, sentimentele de
recuno5tinta exprimate de D.V. gi amintirile pe care
le-ati evocat. Cuvintele D.V. ma vor imbarbata; ele
imi sunt o placuta manifestare de inviorare dupa
atatea atacuri contra carora a trebuit sa lupt, in
Convorbiri Literare §i aiurea, o viata intreaga.
Domnilor, meritul celor 40 de ani de conducere
a Fundatiei, cum v-am spus, nu este al meu, este al
acelora care m-au numit aci 5i care m-au mentinut.
Eu n-am facut decat sa pastrez o linie dreapta, o
linie cat se poate mai justa in gospodaria acestei
Fundatii. Si iara5i, trebuie sa reduc acest merit la
adevaratele lui proportii: greu este sa conduci o
institutie and nu ti se spune cum s-o conduci; cand
insa Fundatiile Regale sunt a5a de frumos indru-
mate, and bugetul institutiei este cercetat 5i aprobat
de insu5i M.S. Regele, trebuie sa fie cineva orb ca
sa nu poata urma pe drumul luminos ce-i este indi-
cat. Dandu-mi seama de putinul ce am facut $i mai
ales de multul ce a. fi vrut sa fac, trebuie sa-mi exprim,
fata de D.V., tinerii mei colaboratori, multumirea
sufleteasca pe care o simt de a-mi fi implinit intot-
deauna datoria. A-ti fi facut datoria nu este un
merit, ci rezultatul simtarnaritului ce in fiecare moment
5i in once imprejurare trebuie sa ne calauzeasca in
vederea prosperitatii institutiei de a carei soarta gi
raspundere to simti legat. Nu este nimic mai
satisfacator pentru un om con5tient decat sa 5tie Ca,
in lucruri mici ca 5i in lucruri mari, nimic nu i-a
ramas nevazut, nimic nu a ramas neimplinit gi, dupa
cum din cele faptuite, nimic nu ramane ascuns, de
asemeni nimic nu ramane nerasplatit. 0 splendida
rasplata mi-a adus ziva de azi, ce v-o datorez.
A fi lucrat Intotdeauna in acord cu constiinta mea si
cu directivele ce mi s-au dat, in aceasta consta singu-
ml meu merit, daca merit este, dar mai ales singura
multumire pe care o resimt.
Cuvintele D.V., exagerate desigur, dar pomite
din iubirea pe care o aveti fata de batranul care se mai
afla printre D.V., cuvintele acestea m-au imbarbatat
si-mi dau curajul de a duce mai departe sarcina incre-
dintata. Cu atat mai mult sunt incantat ca asemenea
rasplata vine dupa accidentul intamplat acum un an
in chiar incinta Fundatiei, pe care, si de acea data,
voiam s-o servesc cat mai mult, aparandu-o de intentii
daunatoare.
Mi-a fost dat sa mai traiesc vremurile de mira-
c uloase prefaceri, care ne transforms intreg Bucurestiul.
Fundatia, care inainte era ascunsa de blocurile caselor
dimprejur, doming astazi aceasta imensa, splendida
piata. Si spec ca Ii Fundatia in curand are sa-si capete
infatisarea cuvenita, ca sa fie in armonie cu maretele
infaptuiri din imprejurimi. Fireste, ar fi o mare satis-
factie pentru acela care a izbutit sa mareasca o data,
la 1914, acest palat, sa realizeze tot el si noua opera.
In adevar, Fundatia Carol, deli manta, fata de actualele
hotare ale Romaniei a ramas prea mica in comparatie
cu maretul Palat din fata. Nadajduesc ca imi va fi dat,
poate, sa asist la o noua edificare a institutiei; dar nu
numai sa asist, ci chiar sa pun in serviciul Fundatiei
experienta capatata in decursul a 40 de ani de munca.
Desigur ca se vor gasi multi cu planuri foarte frumoase;
dar nevoile adevarate ale Institutiei le cunoaste, cred,
mai bine acela care 40 de ani a pastorit-o si care a mai
marit-o o data. A fost un act de curaj din parte-mi
atunci, caci Regele Carol, cand facea un lucru, it facea
totdeauna desavarsit. In rapoartele mele am avut curajul
sa revin mereu cu aceste cuvinte: Fata de nevoile
crescande ale Institutiei, Fundatia se arata tot mai
neincapatoare." In cele din urma, Regele Carol,
speriat de aceste nevoi crescande", a hotarit marirea
Fundatiei; si a marit-o de trei on mai mult decat cea
existents inainte de 1914.
Nadajduiesc sa-mi fie dat sa pot, cu acel*
devotament, cu aceea§i ravna de a face cat mai bine,
sa pun gi in serviciul Fundatiei viitoare experienta
mea. Caci sunt convins ca indata ce situatia generala
va fi mai lini§tita gi problema edificarii Fundatiei
noi, pentru care exists o serie intreaga de planuri,
va fi atacata ca sa faca fata pietei acesteia marete,
cladirea va fi ridicata intr-un stil care sa corespunda
Palatului.
Acestea nu le poate realiza decat curajul §i
priceperea in toate a M.S. Regelui. Multumindu-i
pentru bunavointa cu care a permis slujitorului de
astazi sa poata sa graiasca in fata D.V., dupa 40 de ani
impliniti la conducerea aceleia§i institutii, multu-
mindu-i pentru grija pe care o are pentru prosperitatea
in genere a acestei tari, suntem siguri ca-i va fi dat
Majestatii Sale sa inaugureze in curand Fundatia cea
mare, corespunzand cerintelor vremii.
$i in acest gand, cu totii nu putem decat sa
strigam: Traiasca Majestatea Sa Regele, traiasca
Marele Voievod Mihai. (Adunarea in picioare ova-
tioneaza. Se intoneaza imul regal.)
Cu aceasta, sarbatorirea a 40 de ani de activitate ca

director al Fundatiei Carol a luat sfl*t.
Celor prezenti ii s-a inmanat cate un exemplar al
medaliei mentionate.
JALNICELE CATASTROFE
ALE ANULUI
Pe cand la Fundatie comemorarea Directorului se
termina prin aclamarea Regelui si a Marelui Voievod, in
fats, la Palatul Regal, se Linea sub presedintia Suveranului
Consiliul de Coroand, in care se ratifica cedarea Basarabiei,
imperios ceruta de Rusia! La 30 aug. a urmat predarea
partials a Ardealului; iar la 7 sept., abdicarea Regelui
Carol al II-lea!
Jalnicele intamplari omenesti au fost urmate de alte
catastrofe ale naturii: la 22 oct. un avertisment de zguduire
a pamantului, urmata, la 9 nov., de marele cutremur,
dupa care au suferit Muzeul si Fundatia.
Dezastrele politice neintrand in cadrul acestor
adnotari, ma voi opri numai asupra pagubelor suferite de
institutiile de sub a mea priveghiere.
Scapata neatinsa din timpul razboiului, Fundatia s-a
resimtit dupd cutremur: nu cladirea propriu-zisa, cu ziduri
resistente, ci prin prabusirea cosurilor si a ventilatoarelor.
S-au mai prabusit si unele din rafturile metalice luck-
cate cu carp, care, in caderea lor, au dislocat placile de
beton armat. Plafonul salii man din vechea cladire a fost
consolidat, barnele de lemn ce-1 sustineau, macinate de
vreme, trebuind sa fie inlocuite.
Mai catastrofala a fost pentru institutia regala noua
lege inspirata de Caracostea, dupd cum se va vedea, in
cronica anului viitor.
La Muzeu, cutremurul s-a resimtit mai ales la turld,
unde coloanele, zdruncinate, au suferit stirbiri la bazele
lor. Aproape pe intreg acoperisul au zburat tiglele, care,
prin alunecarea lor, chiar dupd potolirea prapadului,
prezintau pericole pentru trecatori. Mai serioase au fost
deteriorarile de la casa directiei: cowl caloriferului a fost
aproape in intregime prabu§it, pricinuind, in cadere, alte
stricaciuni. Intr-una din °dal., placile de beton dintre $inele
de friz s-au desfacut ca prin minune am scapat sa flu
prins sub prabuirea lor. Dar toate aceste daune materiale
au put ut fi reparate.
Culmea nenorocirilor a fost pierderea celor doua parti
din pamantul romanesc, cu atatea sacrificii de curand
redobandite $i, ca urmare, abdicarea Regelui, lasand canna
tarii in mainile a§a de nepricepute ale tanarului Mihai.
Chiar prin plecarea din tard a Regelui, feria legionary
nu s-a calmat. Locuinta Dnei Lupescu, din parcul
Filipescu, a fost ocupata de tinerele cama§i verzi, iar
cativa dintre conducatorii lor, fo§ti elevi ai mei, m-au
invitat sa vizitez locuinta parasita, spre ale indica valoarea
ex ntualelor obiecte de arta dintr-insa. In vestibul ne-am
oprit in fata bronzului reprezentand Le baiser. Indican-
du-le [sic] pe autor, fata de neincrederea lor, am aratat
inscriptia numelui lui Rodin, precum §i a reproducatorilor
Barbadienne, asigurandu-mi astfel prestigiul un moment
pus la indoiala. In afard de vreo cloud tapiserii de la
Gobelins, stranse, dar parasite in ultimul moment §i de
cateva panze fard valoare din sufragerie, alte obiecte de
arta nu se mai aflau in casa aflata in mare dezordine.
Intr-una din micile incaperi din catul superior se gaseau
rava§ite pe jos o sumedenie de cutiute ecrins golite de
bijuteriile lor; in alts incapere podeaua era cuprinsa de
calapoade, iar dulapurile toate golite. Se vedea graba
parasirii locuintei §i ulterioara ei devastare, caci nu not
eram primii vizitatori.
Se completa astfel dezastroasa [sic] impresie lasata
de fuga Regelui, despre care se zvonea ca ar fi carat in
streinatate multe din bunurile apartinand Coroanei Romaniei,
dupa cum specified Carol I in al Sau testament, iar nu
personal vreunuia din urmasii Sai.
Cu o si mai groaznica fapta se incheie seria catas-
trofelor acestui nenorocit an: rapirea fortata, la 27 nov., a
lui N. Iorga, de catre o bands de asasini cu camasi verzi,
care, ridicandu-1 de la locuinta lui din Sinaia, 1-au para-
sit, neinsufletit si in cel mai barbar chip pangarit, intr-un
cant de pe soseaua Campina-Balcoi. Am martori de groaza
si mila ce m-a cuprins, la aflarea acestor stiri.
Caci, oricat ne-am razboit in decursul vremii,
singurele arme erau condeiele noastre, care, oricat ar fi
fost de ascutite, nu erau, de parte-mi cel putin, otravitoare.
Adaog ea niciodata n-am ajuns la vreo incaierare, ca
aceea pe care el a avut-o odinioara cu colegul lui
Dragomirescu, in Cancelaria Universitatii, si chiar de
provocare 1-am crutat, caci, cunoscandu-i frica de orice
arms, n-as fi vrut sa -1 expun a fi trecut intre cei discalificati
din cauza refuzului de a iesi pe teren, cad -aide Draghiceanu
si Oprescu.
Nici n-am provocat, ci numai m-am aparat impotriva
atacurilor la care obligat eram sa raspund, expunandu-
ma, altfel, a fi trecut de las sau de a-mi fi recunoscut vina
de care eram, pe nedrept, acuzat.
De aceea, cu cugetul curat, lipsit de orice ura, pot
spune: fie-le Ideal' a ward lui si prietenului Virgil Madgearu,
cu care asa de bine ne-am inteles si cu prilejul Expozitiei
de la Barcelona, disparut acum si el in urma unei crime
tot asa de salbatece.
Astfel s-a ineheiat acest an din atatea puncte de
vedere catastrofal.
Vinovat ma simt numai a fi contribuit, candva, la
intoarcerea lui Carol al II-lea in tara, de viitorul careia se
arata atat de iubitor, dar pe care atat de rusinos a pard-
sit-o, in momentele asa de grele.
NOUA ORIENTARE
A ROMANIEI
In revista Wille u. Machte din Berlin, a lui Baldur
von Schirach, din 15 nov. 1940, se redau, prin articolele
Generalului Antonescu, al lui Horia Sima, M. Manoilescu,
G. Bratianu si altii, noile start de lucruri din Cara sub
regimul national-legionar.
Generalul Antonescu declara a noul stat national-
legionar se bizuie pe nestramutatele drepturi ale poporului
nostru: el razima puterea si dinamica sa pe milenara
putere vitals a natiunei romane; el se bizuie pe origina sa
cresting si cauta sa se mentind in granitele civilizatiei si
culturii din trecut".
Comandantul miscarii legionare si vicepresedintele
consiliului de ministri, Horia Sima, cauta sä explice prin
cateva randuri dinamica miscarii nationaliste, accentuand
spiritul aric de care este animata.
Mai objective sunt articolele urmatoare ale lui
Manoilescu si G. Bratianu.
Urmeaza traducerea mai multor cantece legionare si
un portret al lui Corneliu Zelea Codreanu, fostul sef al
Gardei de Fier.
In acelasi numar am dat (pag. 12-14) un articol
asupra Rumaniens Kunstschatze", in care, lard nicio
aluzie politica, am cautat sa dovedesc rolul deosebit pe
care Romania it ocupd in istoria universals a artei, nu
numai prin caracteristicele sale monumente, dar si prin
concluziile relative la peregrinarile popoarelor si rolul
lor, curentele de arta ce s-au perindat pe aci. Prin unicele
sale monumente de arts, prin admirabila sa arts t;a-raneasca,
cat si prin descoperirile sale preistorice de asa importanta,
locul de onoare al Romaniei era bine asigurat in istoria
universals a artei.
DESPRE MUZEUL CLUJAN
SI CEL BUCURE$TEAN
Dupd tristele constatari de la unele muzee din Capita la,
vine acum randul Muzeului Parcului etnografic din
Capita la Ardealului. Iata ce raporteaza din Cluj N. Ionescu,
corespondentul Diminefii, in nr. din 20 mai '40.
In administratia muzeului etnografic din Cluj

s-au comis o serie de grave nereguli.
Profitand de faptul ea nimeni nu a exercitat ni-
ciun control in gestiunea acestei institutii publice,
d. director Romul Vuia a inteles sa substituie, in statele
de serviciu diverse persoane pe baza carora se plateau
salarii, persoane cu totul streine de institutie.
A dispus apoi sa se opreasca functionarilor
impozitele pe salarii fail a le plati insa la stat, caz
cercetat astazi de organele fiscale.
A falsificat diverse acte publice, fapt pentru
care trebuie sa apara cat de curand din nou pe banca
acuzarii la curtea criminals locals.
A incasat ani de-a randul drepturile banesti sub
titlul de chirie, deli a ocupat si ocupa o confortabila
locuinta chiar in localul Muzeului, pe care si-a aran-
jat-o pans si zugravit-o pe banii statului.
$i totusi, fail a tine seams ca locuieste chiar in
cladirea muzeului, s-a dedat aci fata de personalul
subaltern chiar la o serie de acte care frizeaza gray
morala publica.
Totusi d. profesor Romul Vuia, care in calitate
de director gestionar si al parcului etnografic a comis
si in aceasti institutie o serie de scandaloase abuzuri,
continua si pe mai departe, nesuparat de nimeni, a
detine aceste calitati oficiale.
Ne intrebam §i pe buns dreptate: fata de cele ce
d. profesor Romul Vuia a comis §i comite, universitatea
din Cluj, unde figureaza ca profesor, ministrul Cultelor,
unde figureaza ca director de muzeu si de parc, nu au
187
www.dacoromanica.ro
oare nimic de spus, atata vreme cat d. Romul Vuia a
frizat articolul 58 din Legea funclionarilor publici
prin faptul ca fatal de d-sa s-a deschis actiune publica
pentru fals in acte publice?
Ne intrebam iara.5i: justitia, care este chemata
in primul rand sal apere patrimoniul public, are oare
vreo cunostinta de cele ce se intampla la muzeul si
parcul etnografic din Cluj, atata vreme cat intreaga
opinie publica, care cunoaste numai partial aceste
ispravi, este profund indignata?
De ce oare nimeni nu se sesizeaza, de ce nu is
nimeni nicio masura la muzeul §i parcul etnografic
din Cluj, unde banul public se iroseste in mod scan-
dalos?
Care sunt insusirile miraculoase ale dlui Vuia,
incat nimeni nu intelege sal se ocupe de faimoasa
domniei sale activitate ca om si director gestionar ?
N. Ionescu
Iar la cateva zile a mai apanit urmatoarea informatie:
Cluj, 24. in fata Curtii Criminale din localitate

urmeaza a se judeca un proces cu tottil senzational, dato-
rita personalitatilor care vor figura pe banca acuzarii.
Este vorba de d. dr. Romulus Vuia, profesor univer-
sitar si director al Muzeului si parcului etnografic din
Cluj, care, impreund cu secretarul sau, s-a facut vinovat
de fals in acte publice, fapt dovedit de magistratul instructor
care a cercetat aceasta interesanta afacere.
Procesul a mai venit o data spre judecare in fata
acestei instance in luna martie anul curent, insa datorita
faptului ca atat unul dintre acuza ;i, cat si reclamantul,
d. cdpitan de rezerva loan Maier, erau concentrati, dez-
baterea s-a amanat din oficiu."
Neputand urmari ziarele clujene, nu mai stiu despre
soarta acestei afaceri decat ca, curand dupa aceea,
Vuia a parasit Clujul, instalandu-se ca rentier in Capita la
Regatului.
Ca semne ale moralitatii, chiar in cele mai inalte
institutii de Stat, cazul merita sa fie semnalat, mai ales
acum, cand o campanie noud se pregateste in favoarea
muzeelor, dupa cum anunta prea vigurosul articol al lui
Vladimir Dumitrescu din Cuviintul din 30 nov. 1940.
Avand pretentia de a da directive noi, autorul se
ridica impotriva puzderiei de asa-zise muzee" din
Bucuresti, uitand ca, cu aceiasi termeni de puzderie de
asa-zise muzee" se protestase (p. 294) intr-un docu-
mentat articol Muzeografi a romans in 1936" in Muzeografia
romcineasca (p. 279-294). Autorul ne asigura ca Statul
legionar nu poate prelungi, sub niciun motiv, aceasta
situatie...", sfarsind prin a afirma ca aceste institutii vor
trebui sa pulseze de viata noua, creatoare, neputand ramane
simple aziluri comode pentru ambitii si interese perso-
nale".
Daca chiar pretinsul viitor reformator al muzeelor
din tars este asa de rau informat despre lupta grea si
indelungata ce s-a dus pentru crearea Muzeului National
din Bucuresti, ce sa mai cerem de la altii care n-au
pretentii de mare [sic!] cunoscatori ai chestiunii. $i nu
putea pretinde ca nu stie nimic despre cladirea de la Sosea,
deoarece exists fotografii ale reporterilor oficiali in
care, alaturi de ministrul R. Budisteanu, autorul articolului
citat asista la explicatiile ce am dat, la fata locului,
asupra nevoii de a se termina Muzeul, a carui existenta,
cu rea credinta, o ignoreaza, acum, cel imbufnat si cu
priviri suspecte, pared gata sa-mi infiga pumnalul pe la
spate.
Aluziile perfide de mai sus sunt in flagranta contrazicere
si cu adresa oficiala semnata de acelasi Vladimir
Dumitrescu din 9 VII 40 (nr. 31827/40) confidential (de
ce?) prin care, in calitate de director al Muzeului, sunt
rugat a inainta un anteproect pentru buna oranduire a
Institutiilor muzeale".
Comisia numitA in acest scop, compusa din directorii
muzeelor din Capita la, s-a intalnit fara a ajunge sa
stabileasca principiile legii dorite.
Adevaratele intentii ale celui cu priviri chiora§e in
fotografii n-au intarziat sa fie date pe fata: prin adresa nr.
51871/30 oct. 1940 semnata de acela§i Vladimir Dumi-
trescu, sunt pus in retragere pentru limita de varsta §i
sunt avizat ca la 1 febr. 1941 trebuie sa parasesc directia
Muzeului, pe care o ocupam in baza legii exceptionale
din 15 mai 1939, confirmata prin Decretul R.nr. 2089/19
mai 39.
Soarta a decis insa altfel: in urma revolutiei din 24
ian. 1941 §i a caderii regimului legionar, amenintarea nu
s-a realizat. Iar prin decizia nr. 4967/29 ian. 41 (M. Of.
nr. 27/1 febr. 1941, p. 494) pentru a nu se produce
perturbari in bunul mers al serviciului la muzeele din
Bucure§ti, se revine asupra masurilor prevazute in D.L.
din 5 oct. 1940, prin adresa Minist. Artelor nr. 4967/ 30 ian.
1941, mi se face cunoscut Ca sunt mentinut in functiune.
Dar despre ciudata evolutie a directiei Muzeului va
fi vorba in paginile urmatorilor ani. Deocamdata, dam
ca dovada a amestecului intempestiv al lui VI. Dumi-
trescu [prin] adresa sa nr. 58784/4 dec. 1940, prin care
face cunoscut intreprinderii un nou program de lucru,
modificand prevederile din procesul-verbal din 5 aug. §i
mentionand la fine intrarea principala se va executa aka
cum s-a proiectat sau cu varianta fard portic". Mai clar §i
precis nu se poate!
Portalul find de mult aprobat *i cu avizul Consiliului
superior al Ministerului de Lucrari publice, materialul
pietros find chiar pe §antier, ordinul aka de imprecis,
daca ar fi fost luat in serios, n-ar fi produs decat not
amanari si pierderi de material daca, din nefericire,
acelasi pretins specialist muzeograf ar fi functionat mai
departe.
Contra interventiilor Secretarului general in lucrarile
in curs ale Muzeului, am protestat prin adresa 88/17 dec.
1940, ramasa Para raspuns, ministrul T. Braileanu
marturisindu-mi ca nu i se dd ascultarea cuvenita!
Astfel se prezinta noul regim pretinzand sd refor-
meze tara.
ALTE 1NTAMPLARI
ALE ANULUI FATAL
In afard de pacostele aratate, putem semnala si unele
fapte imbucuratoare, cum de pilda contractarea unui
imprumut la Casa de Depuneri si Consemnatii de 35
milioane lei pentru terminarea Muzeului National, prin
Decretul-Lege publicat in Monit. Of. P.1, nr. 120/ 25 mai
1940 (p. 24-38).
In calitatea de nou ales Presedinte al Asociatiei
Bibliotecarilor, am obtinut decretul nr.1269, publicat in
Mon. Of. nr. 89/13 aprilie 1940 (p. 1812), prin care se
recunoaste personalitatea juridica a breslei bibliotecarilor
din tinutul Bucegi, cu sediul in Bucuresti". Din nefericire
insa, in urma marilor prefaceri politice, nici in aceasta
privinta nu s-au putut obtine avantagiile prevazute in
favoarea breslei noastre. La Expozitia din aprilie de la
Milano, Muzeul n-a participat decat prin trimiterea
catorva scoarte, care au produs efectul dorit.
Vacanta de yard am petrecut-o, dupd recomandarea
lui Danielopolu, la Breaza, ocupand singuri linistita casa
191
www.dacoromanica.ro
a doamnei Cocordscu, asezata sus, pe malul Prahovei, cu
splendida vedere spre munti.
Vizitele la castelul, reracut, al Brancovenilor, precum
si excursii in imprejurimi pans la Sinaia sau la
proprietatea retrasa in dealuri a vaduvei profesorului
Sihleanu.
Intrerupta ne-a fost sederea prin decedarea, la 20 iulie,
a iubitei mele surori, de mult suferinda, F12na, dintre noi
cea mai buns cunoscatoare a operii lui Eminescu.
Dupd intronarea Regelui Mihai, am fost invitat cu
sotia la Regina la Palat, unde ingrijorata mama a tanarului
Suveran mi-a cerut, in amintirea marilor Regi sub care
servisem, sa veghez si asupra fiului ei, dand, prin Ea,
sfaturile cuvenite. Cine sau ce a intervenit in urma nu
stiu, dar la Palat n-am mai fost chemat, ba s-a cautat
chiar a ma subordona Maresalului Curtii, situatie ce nu
am primit, cu consecintele ce se vor vedea.
Dintre personalitatile ce s-au perindat pe la noi resin
pe vechiul prieten american dinainte de razboi, Clark,
care a scris articole foarte favorabile despre tara si
oamenii nostri politici.
Prin el am fost introdus la Legatiunea americana,
instalata in frumoasa locuinta a lui Viorel Tilea, din noul
parc Jianu. $i astfel am cunoscut mai toate Legatiile
principale din Capitals, fard alt folos deck trecatoare
relatii inofensive.
Prin adresa nr. 3649/1940, Primaria Municipiului
Bucuresti, am fost numit membru in Comisia de Nomen-
clature a Municipiului, invitat find la prima sedinta de
la 30 oct. ora 10 dim., in localul Directiei Planului si
Sistematizarii.
Am lucrat benevol, fard a fi primit jetoanele de prezenta
promise, dar nerealizate, pand ce, venindu-ne anume
ordine carora sane conformam, m-am retras.
1941
SITUATIA MUZEULUI $1 A FUNDATIEI

SUB NOUL REGIM
Tensiunea din ce in ce crescanda, din cauza

amestecului legionar in toate treburile Statului, a avut ca
urmare revolutia din zilele de 22-24 ian. ale noului an.
Cazarma sergentilor din spatele Palatului
Prqedintiei a fost bombardata de tunuri, Piata Victoriei
ocupata de tancuri; telefoanele suprimate; adevarata
stare de asediu. La aceasta rascoala legionary a luat parte
i asistentul Muzeului Ilie Grosu, a carui sotie a venit
alarmata de lipsa de acasa a sotului ei timp de 48 de ore,
cand, dupd cum a marturisit in urrna, a trebuit sa stea de
garda la nu tiu care centru legionar. Speriat de ordonanta
politieneasca de predare a armelor, a venit sa-mi incre-
dinteze mie revolverul sau, pe care, bine inteles, n-am
vrut sa-1 primesc. Relatez acest neinsemnat amanunt
spre a arata cat de repede s-au dezumflat, la cei mai
multi, marile for pretentii de impecabili §i neinfricopti
reformatori.
Sefii, bineinteles, au rezistat §i persistat, find condu§i
de neispravitul Sima, ajuns ministru i impartind puterea
cu Generalul Antonescu.
Intrucat ma prive$te, mentionata adresa de punere in
193
www.dacoromanica.ro
retragere de la directia Muzeului pe ziva de 1 febr. 1941,
find caduca, prin noua decizie nr. 4967/29 ian. 1941
(M. Of. 29 I 1941, p. 494) mi se face cunoscut ca pentru
a nu se produce perturbari in bunul mers al serviciului la
muzeele din Bucure§ti, se revine asupra masurilor din
oct. 40, find mai departe mentinut in functiune".
Pentru a se pune capat dificultatilor produse de
arhitectul N. Ghika, care continua a nu da urmare nici
jurnalului prin care Consiliul superior din Ministerul
Lucrarilor Pub lice aproba proiectul constructiei porticului
de la intrarea Muzeului, a§a cum cerusem, Ministerul
Artelor, conform avizului Serviciului contencios nr.
1488/1941, ne comunica, prin adresa nr. 10003/41, ea
Ministerul nu este obligat sä continue lucrarile sub directia
sau colaborarea Dlui arhitect N. Ghika", addogand ca
se mentine decizia ministeriala din 1936, ca nicio
lucrare nu se executa la acel Muzeu, daca nu are, pe
langa semnatura arhitectului Ministerului, §i pe aceea a
directorului Muzeului". S-a mentinut totodata delegatia
data, la 14 iulie 1941, arhitectului prof. Grigore Ionescu,
care ne-a fost de nepretuit folos. Se cuvine sa mentionez
aci §i buna intelegere §i ajutorul dat de firma Ctin i
G. Ursescu-Galati, cu concursul careia s-au putut adesea
continua lucrarile in curs, chiar atunci cand creditele
intarziau sa fie la timp achitate de minister.
Arhitectul find pus in retragere dupa atata lupta i
pierdere de vreme, s-a [sic] putut, in fine, realiza atat
modificarile interioare ale cladirii Muzeului, cat §i porticul,
la care conduce aleea carosabila in pants, precum i
terasele alternand cu cateva randuri de trepte, care dau,
toate, un aspect altfel monumental intregii cladiri.
Singur arhitectul Ghika, prin revista Arhitectura nr.
2 din 1941, nu se impaca cu portalul, sustinand mai departe
bolta cea de 17 metri in interior, invocand exemple din
arhitectura Evului Mediu $i al [sic] Rena$terii $i pro-
testand contra noii $tiinte ce poarta numele pompos de
Muzeografie", cu aluzie prea transparenta la volumul
meu aparut in 1936. La ciudatele invinuiri din revista
Arhitectura, am raspuns prin browra din 1942, in care,
pe langa publicarea porticului, se da $i planul aripei not
dinspre Bd. Filantropiei, paralel[a] cu fatada din Sosea,
pe fa$ia de teren de 1 137 mp achizitionata Inca din nov.
1934 prin actul de cumparare nr. 19609.
In calitate de epitrop al Bisericei Mavrogheni $i de
Director al Muzeului, am impacat interesele ambelor
institutii, platind 2 000 L. mp, pret oficial, find oferit $i
de Primarie pentru largirea Bulevardului.
Intre timp colegul R. Vuia, directorul Muzeului din
Cluj, afiand de proiectata masura legionary de a ma pune
in retragere de la Muzeu, ca Indeplinind limita de varsta,
s-a grabit sa ceard transferarea sa la Bucure$ti, spre a
scapa de unele urmariri din partea autoritatilor clujane.
In fond, cererea sa era naturals, dar, pentru a da cererii
sale $i mai mult temei, Vuia propune transferarea nu
numai a persoanei sale, ci $i a Intregului sdu muzeu,
precum $i a catedrei sale. Prin referatul ce mi s-a cerut,
ca inspector general al Muzeelor, am aratat ca vacanta
presupusa nu mai exista, dar $i contrazicerea de acum a
lui Vuia, fats de cele pretinse in lucrarea sa asupra
Muzeului etnografic din Ardeal", in care sustinea nu
desfiintarea, ci, dimpotriv5., infiintarea unui asemenea
muzeu tocmai la. Cluj, unde trebuie sa aratam pe langa
puterea numerics covar$itoare a populatiei romane$ti, $i
calitatile sale exceptionale, exprimate prin stralucita sa
civilizatie populard". Toate aceste considerente, a$a de
cald exprimate odinioard, erau acum date uitarii de
autorul lor, in vederea transferarii sale la Bucure$ti. Din
fericire, ministrul R. Rosetti a $tiut sä tempereze zelul
celui ahtiat de Bucure§ti, cu sacrificiul chiar al muzeului
cluj an.
Nu tot aka de bine au decurs chestiunile privitoare la
Fundatia Carol, din cauza amestecului inoportun al pro-
fesorului Caracostea', adica Costea cel negru, din cauza
inatiOrii tuciurii a obrajilor lui tumefiati, caracterizati
prin ochii holbati §i pofticio§i §i o gura libidinoasa.
Ca fost profesor de limba romans la Scoala de
Razboi, el pastrase legaturi cu fo§tii sai elevi, ajun§i la
grade superioare, iar unii chiar aghiotanti ai Regelui.
Printr-unul din ace§tia a reu§it sa se insinueze pe rang
tanarul Suveran, caruia i-a prezintat un proiect de reforms
a Fundatiilor, ce a §i aparut: decretul-lege nr. 986, semnat
numai de Conducatorul Statului, nu de Suveran, in
Monit. Of. nr. 85/9 aprilie 1941, p. 1895. In locul celor
4 articole numai din prima lege, Fundatia e acum inglo-
bata in 22 articole, cu caracter mai mult politienesc decat
cultural.
In audienta din 25 febr. 1941, and, impreund cu
mascatul autor al legii, am fost chemati la Castelul Pelq,
n-am precupetit argumentele contra legii, M.A. insa a fi
inteles, deoarece singur am vorbit, Regele parand a fi cu
totul absent sau 'Inca sub impresia pledoariei lui Caracostea,
introdus inaintea mea de protectorul sau fost elev, acum
adjutant. Cats deosebire intre aceasta audienta §i aceea
la Regele Carol I, in acela§i birou, jamas 'Inca neschimbat!
Atunci, in 1911, Regele ma chema spre a-mi comunica
hotarirea luata de a cumpara cladirea vecind de
1 Cum a ajuns profesor universitar Caracostea povestea Rectorul de
atunci, Prof. Dr. N. Gheorghiu, pe langa care Iorga a insistat sa nu-1
treaca pe candidatul Caracostea, nepregatit pentru Universitate.
Dupa ce insa acesta s-a inscris in partidul lui Iorga, acesta a insistat
pe langa Gheorghiu sa faca tot posibilul sa reuseasca acelasi
Caracostea, pe care-1 gasise nedemn alts data!
Fundatie, a Societatii Dacia Romania", pentru marirea
institutiei Sale. Cu toata satisfactia Regelui de a fi
solutionat astfel problema ce-L preocupa, am avut totusi
curajul, de care ma mir si acum, de a demonstra M.S.
inconvenientele cladirii pentru scopurile propuse. Nu
voi repeta aci cele relatate la vremea lor, marginindu-ma
a arata ca, pe baza raportului cerut, Regele Carol I a
renuntat la planul Sau, dandu-mi dreptate.
Dar atunci aveai cu Cine vorbi; acum parca ma
asculta numai biuroul cel frumos sculptat de Stohr, iar
nu cel ce-si retinea cu greu cascatul! Sau, cand se hotara
sa graiasca, nu reusea sa rosteasca decat propozitii
simple, rareori cate o fraza redusa, dar niciodata un gaud
dezvoltat in Intregime.
Dupa audienta, am fost retinuti la dejun, la Foi§or. In
jurul unei mese rotunde, dupd modelul celei de la Cotro-
ceni, eram randuiti: Regele, Regina-Mama, oaspetii si
Intreaga Curte, absents find numai voiosia, l'entrain,
nelipsita nu numai la rotunda bunicului, dar chiar de la
lunga masa protocolard din Caste lul Pe le§ a altfel
impunatorului Carol I.
Amintindu-mi de audienta in care Regina-Mama
imi ceruse sa nu lipsesc pe Inca asa de tandrul Ei flu de
sfaturi, la nevoie, I-am scris rugandu-o sa Impiedice
aceasta profanare a institutiilor regale, dar in zadar. Am
regretat numai frumoasa coals de hartie specials papier
de cuve sau Birttenpapier sacrificata cu acest prilej, pe
care Regina a mentionat-o Doamnei de onoare, de la
care am aflat singUrul si neasteptatul efect al interventiei
mele. Trista prevestire: Telos-tism...! pentru a intrebuinta
limbajul familiar al R.M.
Sfii r,situl manuscrisului lui Al. Tzigara-Samurcay
OPERA
www.dacoromanica.ro
I. ARTA
A. GENERALITATI
1. VOLUME
1. Arta public& Raport prezentat dlui ministru al

Cultelor si Instructiunii Pub lice. Bucuresti: Inst. de
Arte Grafice Carol Gobi, 1906. 24 p. Raport asupra
lucrarilor Congresului International de Arta de la
Liege, 15-21 septembrie 1905.
2. Arta in Romania. I. Studii critice. Bucuresti, Minerva,

1909. 260 pp. Cuprins: Introducere, pp. 3-4; Arta in
Romania, pp. 5-13; Culele din Romania, pp.14-21;
Pretinsele cule ale d-lui T. Antonescu, pp. 22-37;
Semnul crucei, pp. 38-51; Monumentele noastre,pp.
52-58; I. Manastirea Cozia, pp. 59-63; II.
Manastirea Comana si Snagovul, pp. 64-75; III.
Manastirea Sinaia, pp. 76-90; IV. Manastirea Probota,
pp. 91-101; Turnul si biserica Coltea, pp. 102-112;
Arta taranului nostru, pp. 113-125; Casa me§terului
Antonie Mogo§, pp. 126-135; Ouale de Patti, pp.
136-153; Tesaturile romane§ti, cu prilejul Concursului
Societatii Domnita Maria", pp. 154-161; Mobile
romane§ti, pp. 162-170;. Album moldo-valaque, pp.
171-177; Pictorul Grigorescu, pp. 178-186; Grigorescu,
pp. 187-197; Pictorul Verona, pp. 198-204; Tine-
rimea artistica I, pp. 205-212; Tinerimea artistica II,
pp. 213-224; Din operele sculptorului Stork, pp.
225-234; Odobescu arheolog, pp. 235-248; Odobescu
§i muzeele, pp. 248-259.
3. Monumentele din Romania. Din publicatiile societatii

Arta Romaneasca". Bucure§ti: /s.n./, 1909-1912.
Fasc. 1-4. /Nesemnat/.
4. Rumaniens Kunstschatze. /Sonderabdruck aus

Mitteilungen der Geographischen Gesellschaft" in
Wien, Band 69/. Wien: Druck von AdolfHofzhausen,
1926, 18p.
Fragmente din discursul profesorului Tz.-S. privind
comorile artistice ale Romaniei, rostit in 13 ianuarie
1926 cu prilejul adundrii Societatii Geografice.
5. Ignominiile d-lui G. Oprescu. Avec un résumé

francais. Bucure§ti, M.O. i Impr. Statului, Impr.
Nationala, 1936, p. 22 .
Intrigile" lui G. Oprescu in vederea impiedicarii lui
Tz.-S. de a reprezenta Romania la Conferinta de la
Madrid.
6. Supraviefuiri artistice din vremea dacilor. Bucure§ti:

Impr. Nationala, 1944. pp. 12.
7. Scrieri despre arta romaneasca. Ed. ingrij., studiu
introductiv, cronologie, bibliografie §i note de C.D.
Zeletin, Bucure§ti, Meridiane, 1987. pp. 420.
(Biblioteca de arta 449. Biografii. Memorii. Eseuri)
Cuprins: Personalitatea lui Al. Tzigara-Samurca§,
pp. 5-24; Nota asupra editiei, pp. 25-26; Cronologie,
pp. 27-36; Arta taranului nostru, pp. 38-45; Casa
me§terului Antonie Mogo, pp. 46-54; Tesaturile
romanqti, pp. 54-56; Culele din Romania, pp. 56-
61; Pretinsele cule ale d-lui T. Antonescu, pp. 61-73;
Monumentele noastre, pp. 73-79; Cozia, pp. 79-81;
Comana i Snagovul, pp. 81-87; Probota, pp. 87-94;
Turnul i Biserica Coltea, pp. 95-101; Album
Moldo-Valaque", pp. 101-105; Pictorul Grigorescu,
pp. 106-111; Grigorescu, pp. 112-120; Pictorul
Verona, pp. 120-125; Tinerimea artistica, I, pp.125-
131; Tinerimea artistica, II, pp. 131-137; Odobescu
arheolog, pp. 137-153; Odobescu §i muzeele, pp.
153-154; Muzeografie romaneasca. Introducere,
pp. 156-166; Muzeul nostru national, pp. 167-190;
Noul plan al Muzeului National, pp. 190-199;
Vrajma§ii muzeului, pp. 199-201; Perspective
imbucuratoare, pp. 202-203; Suntem vrednici de un
Muzeu National?, pp. 203-212; Muzeul neamului
romanesc. Ce a fost; ce este; ce ar trebui sd fie, pp.
212-232; Muzeul National §i bugetul statului, pp.
233-239; Punerea pietrei fundamentale a Muzeului
National, pp. 239-245; $tiri imbucuratoare, pp. 245-
246; Muzeul nostru national in lumina conferintei
muzeografice din Madrid, pp. 247-258; Stavropoleos
muzeu national (1903), pp. 258-264; Stavropoleos
muzeu national (1904), pp. 264-269; Muzeul Aman,
pp. 270-274; Muzeul Simu, pp. 274-282; Colectia
Kalinderu, pp. 282-286; Colectia Kalinderu §i dreptu-
rile statului, pp. 286-290; Muzeele din Transilvania
si plagiatul d-lui Coriolan Petreanu, pp. 291-295;
Muzeul Brukenthal din Sibiu, pp. 296-302; Cultul
trecutului si muzeele provinciale, pp. 302-306; Arta
muzeala, pp. 307-315; Cum sä folosim muzeele, pp.
315-320; Muzeele in aer liber, pp. 320-330; Ce
intereseaza pe romani in muzeele din Viena, pp.
330-338; Romania la Expozitia din Barcelona, pp.
340-352; Evoluarea scoartelor oltenesti, pp. 352-
374; Supraviecuiri artistice din vremea dacilor, pp.
375-387; Vechimea portului romanesc, pp. 387-
396; Trofeul de laAdamclisi, pp. 396-406; Opera lui
Al. Tzigara-Samurcas. Bibliografie selective, pp.
407-417.
2. IN VOLUME
2.1 Studii i articole de sinteza
8. Allgemeines Lexikon der Bildende Kunste.

Herausgegeben von Thieme-Volmer. Leipzig: /s.n./,
1907, 1909-1926.* Toate biografiile artistilor romani
ale celor peste 20 de volume.
2.2 Comunicari, conferinte
9. Discours du Professeur Al. Tzigara-Samurcas,

Commissaire general du gouvernement roumain.
In: La Roumanie a l'Exposition de Bruxelles./
Bruxelles/: /s.n./, 1935, pp. 5-7.
2.3 Prefete
10. Prefata la/ BARAS, Jean. Porcelanul. Bucuresti:

Cultura Nationala, 1926, pp. 7-11.
Subliniaza importanta tratatului lui Joan Baras,
prima lucrare in limba romans despre ceramics.
3. IN PERIODICE
11. Redesteptarea artei nationale. In: Albina, 28 oct.

1901, 5, nr. 4, pp. 93-97. (Religie si Patrie)
In scopul de a reinvia trecutul nostru cultural" propune
sa se adune toate reminiscentele artelor industriale
aproape disparute, colectiile sa fie in contact cu pu-
blicul, al carui gust sa-ldestepte si sa-lindrumeze pe
adevarata cale, iar prin publicatii ilustrate si mai ales
prin conferinte si numeroase expozitii sa se tie vesnic
Incordat interesul publicului asupra unor asemenea
miscari".
12. Arta in Romania. In: Convorbiri literare, ian. 1907,

41, nr. 1, pp. 80-95. Si in: Al. Tzigara-Samurcas.
Arta in Romania, pp. 5-21 (a se vedea pozitia 2); Al.
Tzigara-Samurcas. Scrieri despre arta roma neasca,
pp. 56-61. /Fragment cu titlul: Culele din Romania/
(a se vedea pozitia 7).
Pledoarie pentru frumusetea artei populare romanesti
si a monumentelor voievozilor. Prezentarea culei ca
tipul cel mai reprezentativ din arhitectura populara
romaneascd.
13. Bugetul arte. In: Convorbiri literare, mar. 1907, 41,

nr. 3, pp. 342-34. (Cronica artistica)
Protest Impotriva alocarii unor fonduri prea mici
pentru Muzeul de Arta Nationala. Aduce argumente
legate de importanta acestei institutii recent infiintate.
14. Arta ruseasca la Paris. In: Convorbiri literare, oct.
1907, 41, nr. 10, pp. 1027-1029 (Cronica artistica).
Colectiile printesei Temisev in salile Muzeului de
Arte Decorative de la Luvru. Comentarii si comparatii
cu obiecte de cult romanesti.
15. Societatile artistice. In: Convorbiri literare, mai

1908, 42, nr. 5, pp. 620-621.
Pledoarie pentru infiintarea societatilor artistice.
Societatile de ajutor mutual, mijloc de sustinere ma-
terials a productiei artistilor si de popularizare a
operelor de arta.
16. Arta in 1908. In: Convorbiri literare, ian. 1909, 43,

nr. 1, pp. 89-95 (Cronica artistica).
Vedere de ansamblu asupra vietii artistice in 1908:
arta in scoala, muzee de arta, societati artistice ro-
manesti, expozitii, studii de arta.
17. Arta in 1909. In: Convorbiri literare, ian. 1910, 44,

Arta plastics, arta populara, expozitii. Doi artisti
disparuti: Constantin Stancescu si Eugen Voinescu.
18. Arta nationals si bugetul statului. Un apel al d-lui

Tzigara-Samurca§ catre reprezentantii natiunii. In:
Adevarul, 14 mar. 1910, nr. 73-69, pp. 2 (si extras).
19. Arta si patriotismul. In: Minerva, 28 ian. 1913, 5, nr.

1479,pp. 1.
Arta ca factor psihologic de formare a constiintei
nationale, subiect abordat cu prilejul discutiilor din
Camera Deputatilor si interpelarii profesorului Virgil
Anion. Serios semnal de alarms asupra necesitatii
sustinerii financiare a artei de catre stat.
20. L'art roumain d'apres les demieres publications.

In: Bulletin de L'Institut pour l'etude de l'Europe
sud-orientale,w\. 1914,1, nr.1, pp.11-19.
Cronica lucrarilor referitoare la arta romaneasca
publicate Intre anii 1910 si1913.
21 Esquisse sur Part Roumain. In: Les Anna les des

nationalites. Bulletin de l'Union des Nationalites
(Numeros consacres a l'etude de la Nation Roumaine),
Paris, 1914, 3, nr. 3-5, pp.100-104 (si extras).
Arta romaneasca la sfarsitul secolului al XIX-lea
prezenta pe plan international prin artistii Nicolae
Grigorescu, Ion Mincu, George Mirea, Stefan Popescu.
22. Revendicari artistice din Austria. In: Convorbiri

literare, apr. 1924, 56, nr.4, pp. 298-305. Colectii
artistice din Viena revendicate de Romania.
23. Arta Romaniei Mari. I. Arta monumentala. II. Arta

taraneasca. In: Convorbiri literare, mai-aug. 1928,
61, nr. 5 -8, pp. 174-185.
Succinta prezentare a monumentelor si obiectelor
de arta preistorica si antics descoperite pe teritoriul
Romaniei. Caracterizare a artei populare ca expresie a
sufletului taranului roman.
24. Kunstschatze Rumaniens. In: Deutsche Allgemeine

Zeitung. Berlin, 17 nov. 1928. /Numar consacrat
Romaniei/.* Despre comorile artistice ale Romaniei.
25. Impresii fugare din Finlanda. In: Convorbiri literare,

mar.mai 1935, 68, nr. 3-5, pp. 191-198.
Impresii de calatorie, cu descrierea monumentelor
din Helsinki. Cateva elemente de limbs i folclor
finlandez.
26. Supravietuiri artistice din vremea dacilor. In: Revista

Fundatiilor Regale, nov. 1944, 9, nr. 11, pp. 394-405
(a se vedea pozitia 6). Si in: Al.Tzigara-Samurca.
Scrieri despre arta roma' neasca, pp. 375-387 (a se
vedea i pozitia 7).
Pozitie impotriva curentului latinist, ce sustine ridicarea
la Bucurqti a unei copii a Columnei lui Traian.
3.2 Polemici
27. Jaful obiectelor de arta de la expozitie. In: Vi aja

Romaneasca, dec. 1907, 7, nr. 12, pp. 420-431 (Cronica
artistica') (a se vedea i pozitiile 899-900).
Il acuza pe doctorul Istrati de furtul unor obiecte de
la expozitia din 1906.
28. in jurul expozitiei din 1906. Critici §i laude postume.

In: Viitorul, 25 sep./7 oct. 1909, 3, nr. 700, pp. 1-2.
Critics proasta organizare a expozitiei din 1906.
29. In jurul expozitiei din 1906. Un raspuns D-lui I.N.

Lahovari. In: Convorbiri literare, oct. 1909, 43,
nr.10, pp. 1130-1134 (a se vedea i pozitia 679).
Raspuns la articolul publicat in Conservatorul din
19 septembrie. Lahovari it blamase pe Tz.-S. pentru
criticile aduse modului in care Romania a fost tratata
la expozitia din 1906 datorita proastei organizari.
30. Critics de rea-credinta. Raspuns d-lui M. Simionescu-

Ramniceanu. In: Convorbiri literare, nov. 1924, 56,
206
www.dacoromanica.ro
nr. 11, pp. 851 -861 (a se vedea §i pozitia 45).
il acuza de erori §i falsuri acute cu rea-credinta".
Polemica are la baza recenzia lui Tz.-S. la lucrarea
Istoria artelor" a lui Simionescu-Ramniceanu.
31. Dictatura artistica Iorga & Comp. In: Convorbiri

literare, sep.-nov. 1927, 60, nr. 9-11, pp. 205-230,
cu reprod. (§i extras).
Contests autoritatea lui Iorga in domeniul criticii de
arta, semnaland grave erori conceptuale in lucrarile:
L'art roumain", Histoire de l'art roumain", L'art
roumain au XIX-e siècle" etc.
32. Polemica in lumea artelor. In: Dimineafa, 18 feb.

1928, 24, nr. 76-15, pp. 5.
Raspuns la scrisoarea lui G. Oprescu din 12 ianuarie
1928, cu referiri la bro§ura lui Tz.-S. Dictatura
artistica Iorga & Comp". Discutii in contradictoriu
despre profesorul Pittard, comisarul expozitiei din
Geneva.
33. Oportunismul ocult al d-lui Oprescu. In: Convorbiri

literare, sep. 1933, 66, nr. 9, pp. 809-814 (§i extras)
(a se vedea §i pozitia 702).
Mici incidente din timpul Congresului International
de Istoria Artei de la Stockholm, unde Oprescu ii
contests lui Tz.-S. calitatea de pre§edinte al delegatiei
romane. La randul sail, Tz.-S. ii neaga lui Oprescu
autoritatea in domeniul criticii de arta §i muzeografiei.
34. infierarea neadevarurilor D-lui prof. G. Oprescu. In:

Convorbiri literare, ian.-feb. 1935, 68, nr. 1-2, pp.
90-104. (Idei, oameni, fapte) (a se vedea §i pozitia
705).
207
www.dacoromanica.ro
George Oprescu it acuzase de foloase insusite in
urma ridicarii cladirii Muzeului de la Sosea si incer-
case sa-1 impiedice sä participe la Conferinta de
muzeografie de la Madrid din ianuarie 1934. Tz.-S.
se apard invocand vasta activitate si autoritatea sa in
domeniul criticii de arta, muzeografiei si organizarii
expozitiilor.
35. Expozitia romaneasca din Bruxelles. II. Intrigi si

invataminte. In: Convorbiri literare, ian.-mar. 1936,
69, nr. 1-3, pp. 65-70 (si extras).
Despre functia de comisar general al expozitiei si
aspectele administrative si organizatorice cu care
s-a confruntat. Il acuza pe arhitectul C. Mosenschi
ca si-ar fi insusit o parte din fondurile consacrate de
stat realizarii pavilionului romanesc.
36. Ispravile D-lui G. Oprescu. In: Convorbiri literare,

aug.-oct. 1936, 69, nr. 8-10, pp. 400-401 (Idei, fapte,
oameni). /Semneaza: A.Tz.-S./.
Polemics pe tema participarii lui G. Oprescu la
Congresul de Istoria Artei din Elvetia in septembrie
1936. Solicits anularea favorurilor de care se bucura
Oprescu in directia tipkirii lucrarilor sale pe cheltuiala
statului.
37. Gh. Oprescu critics si lauds arta germand. In: Con-

vorbiri literare, ian.-mai 1938, 71, nr. 1-5, pp. 127-
129 (Idei, fapte, oameni). /Semneaza: T.S. -Al./
Comentariu critic asupra ideilor lui Gh. Oprescu,
directorul muzeului Toma Stelian", exprimate la
Expozitia de arta germand din Bucuresti.
3.3 Cronici, recenzii
38. Arta si binefacere. In: Epoca, 18 dec. 1903, 9, nr.

343, p.l.
Expozitia Bazar artistic in scop de binefacere",
organizata de societatea Tibisoiu intr-un magazin de
la Fundatia Universitard Carol I.
39. Retrospective asupra Expozitiunii Retrospective.

In: Epoca, 16 ian. 1904, 10, nr. 14, pp. 1-2 (Cronica
artistica) (a se vedea si pozitia 675).
Despre succesul expozitiei Asociatiunii pentru
Inaintarea si raspandirea stiintelor", organizata de
dr. Istrati. Comenteaza cronicile aparute cu acest
prilej.
40. L'art publique", revista Institutului International de

Arta Publics din Bruxelles. In: Convorbiri literare,
aug. 1907, 41, nr.8, pp. 842-843 (Cronica artistica).
/Sernneaza: Al.Tz.-S./.
Despre activitatea si menirea revistei si a Institutului
International de Arta Publics, infiintate in 1/05 la
propunerea lui Tz.-S. cu prilejul Congresului de
Arta Publics din Liege.
41. Bazar artistic. In: Convorbiri literare, dec. 1907, 41,

nr. 12, pp. 1255-1257 (Cronica artistica). Bazarul
obiectelof de arta al societatii de binefacere Tibisoiu:
sculptura, ceramics, portelanuri etc.
42. Publicatiile Societatii Arta Romaneasca". In: Con-

vorbiri literare, iul. 1908, 42, nr. 7, pp. 98-100 (Cronica
artistica).
Importanta societatii Arta Romaneasca" in
dezvoltarea istoriei si criticii de arta romanesti.
Succinta prezentare a Bisericii din Filipestii de
Padure.
43. Impresii din Italia. In: Convorbiri literare, apr.

Succesul avut la Roma la Expozitia Cinquantenarului
avand ca presedinte pe comitele di San Marino, care
ne-a adus ca omagiu Lupoaica".
44. Une oeuvre roumaine sur Part francais. In: Le Journal

des Balkans, 15/28 iul. 1914, nr. 49, p. 2 (La vie
intellectuelle dans Ies Balkans). Recenzia lucrarii
Melanges sur Part francaise" a Mariei Bengescu.
45. Marin Simionescu-Ramniceanu. Istoria artelor".

Cultura Nationale. In: Convorbiri literare, sep.
1924, 56, nr. 9, pp. 707-716 (si extras).
Semnaleaza inexactitati si erori generatoare de confuzii
in folosirea inadecvata a termenilor specifici dome-
niului arhitecturii si inadvertente cronologice la
capitolul consacrat picturii.
46. Expozitia romaneasca din Paris. In: Convorbiri

literare, iul.-aug. 1925, 57, nr. 7-8, pp. 483-493.
Opinii despre receptarea participarii Romaniei la
expozitia din Paris, atat de catre organizatori, cat si
de catre public. Criteriile organizarii si descrierea
expozitiei.
47. Expozitia romaneasca din Geneva. In: Convorbiri

literare, ian.-feb. 1926, 58, nr. 1-2, pp. 132-138
(Cronica artistica).
Participarea Romaniei la Expozitia internationals
210
www.dacoromanica.ro
de la Geneva. Organizarea pavilionului, descrierea
exponatelor, sprijinul acordat de statul elvetian.
48. Expozitia de arta franceza in Bucuresti. Relatii de

arta franco-romane. In: Convorbiri literare, mai-
aug. 1928, 61, pp. 347-348 (Fapte). /Semneaza:
Al.Tz.-S./
Relatiile culturale franco-romane in domeniul artei:
formarea la scoli din Franca a unor artisti romani,
popularizarea artei franceze in Romania. Anunta
deschiderea expozitiei de arta franceza la Bucuresti.
49. Relations d'art Franco-Roumaines. In: Mobilier et

Decorations, aug. 1928, 8, nr.9, pp.84-85. in jurul
expozitiei de arta franceza din Bucuresti; influenta
franceza asupra artei romanesti, artisti romani
formati la Paris.
50. Vechea arta slava. In: Convorbiri literare, 1929, 62,

p. 197 (recenzii). /Semneaza: A.Tz.-S./
Recenzia lucrarii cu acest titlu a lui losif Strozygowski.
Subliniaza importanta ei in popularizarea artei slave.
51. Congresul de Istoria Artei din Stockholm. In:

Convorbiri literare, sep. 1933, 66, pp. 800-808.
Sinteza a comunicarilor si discutiilor mai importante:
definirea conceptelor de arta nationals si stat national.
Sublinierea participarilor romanesti.
52. Manifestari artistice imbucuratoare. In: Convorbiri

literare, mai 1934, 67, nr. 5, pp. 450-457 (Cronici).
Expozitii recente organizate la Sala Dalles: grupul
HanSiratoTonitza, stampele lui R. losif si expozitia
de scoarte a Mariei Nisipeanu.
53. Arta sasilor din Transilvania. /Dr. Victor Roth: Die
deutsche Kunst in Sieben]) Urgen". Im Auftrage der
deutschen Akademie herausgegeben von Victor
Roth, beacheitet von C. Theodor Muller, Al. Freiherr,
V. Reitzenstein, Heinz Resemann, mit einem
Geleitwort von Wilhelm Pinder/. In: Convorbiri
literare, nov.-dec. 1934, 67, nr. 11-12, pp. 998-999
(Cacti, reviste). /Semneaza: Al.Tz.-S./
Recenzia elegantului volum al poetului Victor Roth,
conceput ca o istorie concentrate" a artei sasesti din
Transilvania. Lucrarea cuprinde o cronologie a
principalelor monumente arhitectonice, sculpturale
si picturale si 226 de ilustratii.
54. Expozitia romaneasca din Bruxelles. In: Con-

vorbiri literare, iun.-aug. 1935, 68, nr. 6-8, pp. 334-
343.
Cronica expozitiei universale de la Bruxelles din
1935. Descrie succint pavilioanele englez, francez,
olandez, grec, danez, bulgaresc, lituanian si prezinta
detaliat exponatele romanesti: obiecte de arta tara-
neasca, tezaure de arta veche si ecleziastica, lucrari
bibliofile. Incidentul provocat de disparitia unei
picturi de Nicolae Grigorescu.
55. G. Oprescu. L'art roumain de 1800 a nos jours".

Malmo (Suedia), Editura John Kroon, p. 53. In:
Convorbiri literare, ian.-mar. 1936, 53, nr. 1-3, pp.
136-137.
Apreciaza lucrarea pentru faptul ca popularizeaza
arta romaneasca in Occident, dar critics modul cum
Oprescu prezinta operele lui I. Mincu, Grigore
Cerchez, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu.
56. Venturi, Adolfo. Storia del arte italiana: l'ariettura
del cinquecento. Vol. 4. Hoepli-Milano: /s.n./, /s.a./,
968 pp., 876 II. In: Convorbiri literare, ian.-mai
1938, 71, nr. 1-5, pp. 177-178 (Carp). /Semneaza:
A1.Tz. -S. /.
Recenzia monumentalei lucrari despre arta clasica
italiand a profesorului Adolfo Venturi.
3.4 Comunicari, conferinte, rapoarte
57. Arta publics. in: Monitorul Oficial, 16 feb./1 mar.

1906, nr. 253, pp .8810-8812 (a se vedea pozitia 1);
Arhitectura, ian.-feb.1906, 1, nr. 1, pp. 23-28; Martor,
1996, nr. 1, pp. 170-174 Nersiunea franeeza: L'art
public/.
Raportul adresat ministrului Cultelor *i Instructiunii
Pub lice, intocmit de Tz.-S. in urma participarii la
Congresul de Arta Pub lied de la Liege, 15-21
septembrie 1905. Cu acest prilej, Tz.-S. a propus
crearea unui institut international §i a unei revistc.
Sediul institutului se stabile§te la Bruxelles, iar Tz.-
S. este ales membru permanent.
58. Preocuparile noastre artistice de azi. Prima parte din

Conferinta rostita in ziva de 5 februarie 1925, in
folosul Sindicatului Artelor Frumoase", dupd ste-
nograme. In: Convorbiri literare, mar. 1925, 57, nr. 3,
pp. 163-118..Vorbe§te despre revendicarile arti§tilor
romani §i lipsa de sustinere oficiala a artei.
59. Arta in Romania /Conferinta la Radio/. 12 ian. 1933.

7 p. B.A.R. (Fond Manuscrise).
60. Oleiria preistoricei V cea contemporanii /Conferinta
la Radio/. 23 mar. 1933.7 p. B.A.R. (Fond Manuscrise).
61. Manifestarea dorului in arta roma neascal Confe-

rinta la Radio/, /1941/.5 p. B.A.R. (Fond Manuscrise).
62. Spirit # afinitei fi in artele populare (Cuvant intro-

ductiv la deschiderea Expozitiei finlandeze de arta
decorative si arta populard (10-30 iunie 1936),
pavilionul Salonului oficial de la Soseaua Kisselef).
In rom. de Alexandru Baciu. In: Secolul 20, oct.dec.
1982, nr. 10-12,pp. 8-90.
Cronica expozitiei. Consideratii asupra istoriei i
artei finlandeze.
63. Arta yi reizboiull Conferinta la Radio/. 3 p. B.A.R.

(Fond Manuscrise).
64. Arta smerital Conferinta la Radio/. 7 p. B.A.R.

(Fond Manuscrise).
65. Inchegarea stilului roma nescl Conferinta la Radio/.

3.5 Necrologuri, comemorari
66. Humanistul Dr. I. Cantacuzino si arta. In: Convorbiri

literare, ian. 1934, 67, nr. 1, pp. 61-65 (Cronici,
comentarii).
Evoca personalitatea marcanta a lui I. Cantacuzino,
gustul sau pentru arta si frumos, rolul de colectionar
si animator in domeniul artei romanesti. Sub pre§e-
dintia si la initiativa sa a functionat vreme de treizeci
de ani Societatea Arta Romaneasca".
67. Maria Bengescu (21 iulie 1850-8 iulie 1936). In:
Convorbiri literare, aug.-oct. 1936, 69, nr. 8-10, pp.
393-394 (Idei, fapte, oameni).
B. ARHITECTURA. URBANISM
1. VOLUME
68. Denkmalpflege in Rumiinien. Sonderabdruck aus den

Verhandlungen am 27. September 1906. Karlsruhe:
C.F. Miillersche Hofbuchdruckerei, 1906. 11 p.
Comunicare la Congresul de conservare a monumen-
telor organizat la Braunschweig in 27-28 septembrie
1906. Despre restaurarile monumentelor noastre
scurta privire asupra arhitecturii religioase romane§ti.
69. Die Soule im rumanischen Bauernhaus. Jena. Eugen

Diederichs Verlag, /s.a./. 6 p.
Coloana element arhitectonic fundamental al casei
tarane§ti din Romania. Istoric, influence strain.
2. IN PERIODICE
2.1 Studii 1i articole de sinteza
70. Carol I $i monumentele strabune. Fapte §i docu-

mente. In: Convorbiri literare, apr. 1909, 43, nr. 4,
pp. 358-371. (Fapte 1i documente). Si in: Din viafa
regelui Carol I, pp.323-337 (a se vedea pozitia 340).
Elogiu adus regelui Carol I pentru sustinerea activi-
tatii de restaurare a monumentelor de arta roma-
neasca cu accent asupra artei medievale.
71. Monumentele strabune §i opera d-lui Lecomte du
Noiiy. In: Noua revistii roma' na, 17 mar. 1913, 13,
nr. 20, pp. 298-300.
Despre opera arhitectului francez §i contributia sa la
restaurarea monumentelor istorice din Romania. il
dezaproba pe N. Iorga pentru criticile la adresa lui
Lecomte du Noily.
72. Ruine romane§ti in Tarigrad. In: Convorbiri literare,

sep. 1914, 48, nr. 9, pp. 935-938.
Scurt istoric al edificiului medieval Bogdan Serai,
rqedinta a domnitorilor romani la Constantinopol.
Descrierea arhitectonica §i sublinierea necesitatii
restaurarii si conservarii monumentului.
73. Amanarea incoronarii. In: Dacia, 1 mai 1921, 3,

nr.123, p.5. /Nesemnat/
74. Salvati Ateneul. In: Dimineafa, 4 iun. 1922, 19,

nr. 5590, p. 3.
Necesitatea prezervarii cladiriiAteneului. Propune sa
se construiasca un hotel cu 5 caturi /.../ chiar in
coasta Ateneului".
75. Ateneul §i Primaria. In: Rampa, 26 iun. 1922, 6,

nr. 1395, p. 1.
Comentarii la propunerile arhitectului Daunaud de
sistematizare a zonei Ateneului roman.
76. Arcul de Triumf 9i Muzeul nostru national. In:

Convobiri literare, sep. 1924, 56, nr. 9, pp. 719-720./
Semneaza: Al.Tz.-S./
Sugereaza ca ar fi preferabil ca banii alocati construirii
Arcului de Triumf sa fie investiti in Muzeul National.
77. Castelul Pe les. In: Adeva rul, 26 sep. 1933, 47, nr. 15 .
253, p. 3 (Scriitori romani despre Peles).

Castelul Peles este considerat una dintre cele mai
semnificative ctitorii ale regelui Carol I.
78. Castelul Peles. In: Boabe de griu, sep. 1933, nr. 9, pp.
515-538 /in colaborare cu N.N. Condiescu/.
Istoric al Castelului Peles, constructia si amenajarea
sa. Viata familiei regale la Peles.
79. Palatul Regal. In: Convorbiri literare, ian.-feb. 1935,

68, nr. 1-2, pp. 59-65.
Inaugurarea noii Sali a Tronului la Palatul regal din
Bucuresti. Scurt istoric si descrierea arhitecturii Palatului;
comparatii cu perioada precedents incendiului din
8 decembrie 1926.
80. Regele §i noul Arc de Triumf. In: Convorbiri literare,

nov.-dec. 1936, 69, nr. 11-12, pp. 505-508 (Idei, fapte,
oameni). Descrie monumentul, cu prilejul inaugurarii.
81. Palatul Fundatiei Regelui Carol I. In: Revista Funda-

iiilor Regale, dec. 1944, 11, nr. 12, pp. 661-667 (Cronici).
Distrugerea partiala a Palatului Fundatiilor in timpul
razboiului. Propunerea de a se pasta Piata Palatului
Regal asa cum a fost.
2.2 Polemicr
82. Pretinsele cule ale d-lui T. Antonescu. In: Convor-

biri literare, iul. 1907, 41, nr.7, pp. 687-700, il. 3 pl.
$i in: Al. Tzigara-Samurcas. Arta in Romania, pp.
22-37; Al. Tzigara-Samurcas. Scrieri despre arta
romaneascii , pp. 61-73.
217
www.dacoromanica.ro
il critics pentru lipsa aparatului critic, folosirea nea-
decvata a terminologiei de specialitate i confuzii
privitoare la originea, forma i planul culelor. Tz.-S.
respinge Turnul Chindiei ca exemplu de culd, ail-
tand §i ca Antonescu confunda cula de la Harlau cu
clopotnita.
83. Noul Palat al Primariei Capitalei.,,Scrisoare deschisa

domnului primar al Capitalei. In: Epoca, 16 iul.
1912, 18, nr. 194,p. 1.
Critici la adresa planurilor lui Petre Antonescu pentru
Palatul Primariei. Recomandarea ca proiectul sä fie
realizat de arhitectul Ion Mincu.
84. Au sujet de l'Hotel de Ville". In: L 1ndependance

roumaine, 24 iul./6 aug. 1912, 36, nr. 11198, p. 2.
Epoca" refuzand sa primeasca o a doua scrisoare
ate primar, Tz.-S. se face purtatorul de cuvant al
celor scandalizati de indepartarea lui Mincu.
85. Estetica Capitalei noastre. Cu prilejul proiectului

Palatului Comunal. In: Convorbiri literare, aug. 1912,
46, nr. 8, pp. 926-934 (Cronica artistica).
Protest impotriva demolarii fara discernamant a
vechilor cladiri bucure§tene §i elogiu adus lui Carol I
ctitor de cladiri cu functie publics. Opinii asupra
Palatului Comunal.
86. Estetica Capita lei. In: Minerva, 28 mar. 1913, 5,

nr.1538, p. 1.
Semnal de alarms asupra lipsei de coerenta a siste-
matizarii. Pozitie impotriva planurilor Palatului
Comunal semnate de PetreAntonescu.
87. Sacrilegiul comis cu prilejul incoronarii. In: Steagul,
24 iun. 1921, 6, nr. 990, p. 1.
Protest contra daramarii unei portiuni din cetatea
medievala de la Alba lulia cu prilejul pregatirilor fes-
tivitatii incoronarii regelui Ferdinand §i reginei Maria.
88. Tot in chestia incoronarii. In: Steagul, 25 iun. 1921,

6,nr. 991,p. 2.
Scrisoare deschisa, de protest impotriva proiectelor
arhitectului Petre Antonescu pentru Piata Victoriei,
cu prilejul incoronarii regilor.
89. Consecventa Comisiunii incoronarii. In: Dacia, 6

iul. 1921, 3, nr. 170, p. 1. /Nesemnat/. Protest la adresa
construirii Arcului de Triumf.
90. Ri4ini nationale. In: Convorbiri literare, iul.-aug.

1925, 57, nr. 7-8, pp. 605-606 (Fapte).
Critica lipsa de valoare artistica a monumentelor
ridicate cu prilejul incoronarii regelui Ferdinand §i
reginei Maria. Face aprecieri la adresa campaniilor
duse de Cezar Petrescu in Cuvii ntul §i Pamfil Seicaru
in Curentul impotriva Arcului de Triumf.
91. Estetica Capitalei. Arcul de Triumf. Palatul Comunal.

In: Convorbiri literare, mai-aug. 1928, 61, pp. 317-
324 (Cronica artistica) (§i extras).
Reia atacurile la adresa sustinatorilor Arcului de
Triumf. Cere demolarea lui §i ridicarea unui alt mo-
nument in cinstea regelui Ferdinand. Critici pentru pro-
iectul Palatului Comunal realizat de PetreAntonescu.
92. Arcul de Triumf. D1P. Antonescu 1 -a plagiat dupd un

elev din Paris. In: Convorbiri literare, sep.-dec.
1928, 61, pp. 455-460 (§i extras).
Pledoarie pentru demolarea Arcului de Triumf,
argumentata cu cerintele familiei regale §i ale
Comisiunii Monumentelor Istorice.
93. Iar4i plagiatul d-lui Antonescu. In: Ultima ore i, 3

feb. 1929, 1,nr.31,p. 2.
Despre planurile arhitectonice ale Arcului de Triumf,
considerate a fi copiate dupa un elev din Paris. Pledeaza
pentru demolare. A se vedea §i pozitiile 104-108.
94. Influente sarbe§ti in arhitectura din Romania. In:

Convorbiri literare, ian. 1912, 46, nr. 1, pp. 101-106
Pornind de la lucrarea lui G. Bal§: O vizita la cateva
biserici din Serbia", face comparatii intre arhitectura
ecleziastica din Serbia §i Romania.
95. Congresul arhitectilor. In: Convorbiri literare, mar.

1924, 56, nr. 3, pp. 255-256. /Semneaza: Tz.-S./.
Consemnarea lucrarilor Congresului organizat cu
prilejul a 25 de ani de la infiintarea $colii de Arhi-
tectura. Sarbatorirea arhitectului Grigore Cerchez.
96. Mihail Haret. Castelul Pele§". Cartea Romaneasca.

In: Convorbiri literare, iun. 1924, 56, nr. 6, pp. 489-
490 (Recenzii). /Semneaza: Al.Tz.-S./.
Apreciaza ghidul pentru realizarea artistica §i pentru
continut. Referiri la valoarea artistica §i simbolica a
Castelului Pele§.
97. Comisia de estetica comunala. /Nota la BIBESCU,
Martha. Arcul de Triumf de pe Soseaua Kiseleff. Tip
de monument antiestetic/. In: Convorbiri literare,
ian. 1931, 64, pp. 91 (Documente). /Semneaza: Al.T.S./.
Pozitie impotriva Arcului de Triumf, argumentata
cu raportul in care Martha Bibescu critics atat ampla-
sarea, cat §i arhitectura edificiului.
98. Grigore Ionescu. Bucure§ti". Ghid istoric §i artistic.

Fundatia pentru literature §i arta, 1938. 418 pp. In:
Convorbiri literare, iun.-oct. 1938, 71, nr. 6-10, pp.
300-301 /Semneaza: A1.Tz. -S. /.
99. Arta Craiovei. Rezumat al conferintei tinute de

dl. prof. Tzigara-Samurca§ la Prietenii §tiintei" in
ziva de 12 martie 1922. In: Arhivele Olteniei, iun.
1922, nr. 2-3, pp. 214-218.
Note critice privind restaurarea bisericii SE Dumitru.
Tz.-S. ii is apararea lui Lecomte du Noiiy.
100. Raportul D-lui Prof. Al. Tzigara-Samurca§. In:

Arhitectura, 1943-1944, nr. 9-10, pp. 28-30.
Combate ideea demolarii cladirii Fundatiei Univer-
sitare Carol I, a§a cum apare ea in mai multe proiecte
de sistematizare a pietei Palatului regal, prezentate
la concursul organizat in acest scop.
101. Mincu §i arhitectura nationals. In: Flaceira, 6 oct.

1912,1, nr. 51, pp. 404-405.
Locul lui Ion Mincu in arhitectura romaneasca.
Stilul novator §i traditia in lucrarile sale.
221
www.dacoromanica.ro
102. Artistul I. Mincu. In: Noua revistei romans, 16 dec.
1912, 13, nr. 7, pp. 98-100.
Evoca stilul novator al artistului, abilitatea sa de a
impleti traditia cu modernitatea si de a adopta ori-
ginal stilurile arhitectonice straine.
2.6 Interviuri, scrisori deschise
103. SERBAN, Al. Palatul Primariei. Interviu cu

dl Tzigara-Samurca$. In: Flacei ra, 18 aug. 1912, pp.
351.
Pozitie argumentata impotriva planurilor arhitectului
Petre Antonescu pentru Palatul Primariei Capitalei.
Tz.-S. sustine proiectele mai vechi ale lui I. Mincu.
104. Amanarea incoronarii. In: Ora, 29 mai 1921, 1, nr. 45,

pp. 3 (a se vedea $i pozitia 687).
Scrisoare deschisa catre generalul Coanda, prese-
dintele Comisiunii pentru organizarea serbarilor
incoronarii. Tz.-S. protesteaza Impotriva construirii
unei replici a Bisericii Domnesti din Targoviste.
105. Sa grabim incoronarea". In: Ora, 1 iun. 1921, 1,

nr. 47, pp. 2 (Tribuna libera) (a se vedea $i pozitiile
104, 688).
In virtutea dreptului la replica, aduce lamuriri la
scrisoarea sa publicata in Ora din 29 mai si
raspunsul redactiei prin editorialul din a doua zi.
Arata cum pot fi impacate ratiunile estetice cu cele
politice, oferind solutia de a se pune doar piatra
fundamentals a bisericii de la Alba Iulia cu prilejul
incoronarii, executarea lucrarilor continuand apoi in
ritmul firesc, fard graba, respectAnd cerintele estetice.
222
www.dacoromanica.ro
106. Monumentele incoronarii. Scrisoare deschisa d-lui
General Averescu, Pre§edinte al Consiliului de
Minitri. In: Steagul, 12 iun. 1921, 6, nr. 980, pp. 1.
Nemultumiri la adresa Comisiunii Monumentelor
Istorice. Critica estetica Arcului de Triumf, proiectat
a se realiza cu prilejul incoronarii regelui Ferdinand
i reginei Maria.
107. In chestia Arcului de Triumf. In: Universul, 21 nov.

1928, 46, nr. 271, pp. 2 (a se vedea i pozitiile 690-692).
Scrisoare deschisa in care Tz.-S. polemizeaza cu
Simionescu-Ramniceanu pe tema Arcului de
Triumf.
108. Chestia Arcului de Triumf. Dorinta regelui Ferdinand.

0 scrisoare a d-lui Tzigara-Samurca§. In: Adevarul,
2 iun. 1929, 42, nr. 13938, pp. 5.
Scrisoare de disculpare fats de acuzele directorului
ziarului Universul ca ar fi dorit daramarea Arcului
de Triumf. El propusese construirea in acel loc a
unui alt monument, reprezentand pe regele
Ferdinand, regina Maria §i pe toti generalii care au
insotit pe Suveran la intrarea glorioasa in Capitala.
C. PICTURA. SCULPTURA. DESEN
1. VOLUME
109. Simon Vouet. Hofmaler Ludwigs XIII. Inaugural-

Dissertation zur Erlangung der DoktorwUrde der
hohen philosophishen Fakultat. I Sektion (Spezia-
litat Kunstgeschichte) der K. Ludvig Maximilians
Universitat Munchen. Munchen: Koniglichen
Hofbuchdruckerei von E.S. Mitter & Sohn, 1896.42 p.
Rezumatul tezei de doctorat sustinut la Universi-
tatea din Munchen. Lucrarea trateaza despre Simon
Vouet, pictorul de curte al lui Ludovic al XIII-lea.
110. Parazitii artei. N. Patra$cu-Costin. Bucure$ti, Inst.

de Arte Grafice Eminescu", 1904. 16 p.
Sinteza polemicii cu N. Patra$cu.
2. IN PERIODICE
2.1 Studii $i articole de sinteza
111. Pictorul Grigorescu. In: Albina, 20 ian. 1902, pp.

419-424 (Biografii). Si in: Al. Tzigara-Samurca$.
Arta in Romania, pp. 178-186 (a se vedea pozitia2);
Al. Tzigara-Samurca$. Scrieri despre arta romaneasca ,
pp. 106-111 (a se vedea pozitia 7).
Referiri elogioase la talentul $i formatia artistica
($coala de la Barbizon), tonurile §i subiectele prefe-
rate de Grigorescu.
112. Expozitii de pictura. In: Epoca, 25 dec. 1903, 9,

nr. 530, pp. 1.
Rolul expozitiilor in promovarea mi$carii artistice.
Necesitatea selectionarii exponatelor. Slaba finantare a
expozitiilor. Succinta caracterizare a artei lui Vermont
$i PetraKu.
113. Theodor Aman. In: Epoca, 12 feb. 1904, 10, nr. 41,
pp. 1-2.
114. Onorariile arti$tilor. In: Convorbiri literare, feb.

1907, 41, nr. 2, pp. 233-234. (Cronica artistica)./
Semneaza: A1.Tz. -S./
Despre preturile tablourilor pictorilor romani §i im-
plicatiile asupra nemultumirilor dintre producatori
8i cei ce le achizitioneaza. Comparatie intre ca§ti-
gurile pictorilor din toate timpurile, avand la baza
un articol al Vicontelui d'Avenel.
115. Grigorescu. In: Convorbiri literare, aug. 1907, 51,

nr. 8, pp. 753-768. Si in: Al. Tzigara-Samurca§.
Arta in Romania, pp. 187-197 (a se vedea pozitia
2); Adevarul, 23 oct. 1932, 46, nr. 1472, pp. 1-2./
Fragment!; Al. Tzigara-Samurca§. Scrieri despre
arta romcineascii , pp. 112-120 (a se vedea pozitia 7).
Prezentarea operei §i aprecieri asupra originalitatii,
caracterului vizionar, talentului §i simtului artistic
al pictorului.
116. Din operele sculptorului Fr. Stork. In: Vi ata

Romaneascei, mar. 1908, 8, nr. 3, pp. 438-441. Si in:
Al. Tzigara-Samurca§. Arta in Romania, pp. 225-
234 (a se vedea pozitia 2).
117. Viata §i opera lui Theodor Aman. Fragment din pre-

fata catalogului. In: Convorbiri literare, iun. 1908,
42, nr. 6, pp. 586-594 (Cronica artistica).
Caracterizarea operei lui Theodor Aman 1i contri-
butia lui la dezvoltarea artei §i culturii romane.
118. Concursul Grigorescu. Ce a facut un singur om? Ce

trebuie sa faca statul? In: Minerva, 13 dec. 1908,
13, nr. 1,pp. 4.
Grigorescu a lasat prin testament bani ce urmau a fi
acordati pictorilor romani ca premii in cadrul unui
concurs de pictura.
225
www.dacoromanica.ro
119. Grigorestii lui Vlahuta. in: Convorbiri literare,
mar. 1912, 46, nr. 3, pp. 332-334 (Cronica artistica).
Despre necesitatea achizitionarii operelor de arta de
care stat. Comenteaza intentia lui Vlahuta de a -si expune
public colectia de tablouri semnate de Grigorescu.
120. Desenurile M.S. Reginei de la M-rea Sinaia. In:

Ilustrafiunea romand, sep. 1912, 2, nr. 9, pp. 146.
Interpreteaza 3 cliwe cu interesantele desene in
creion facute de regina Elisabeta pe zidul dur,
varuit, din camerele mandstirii Sinaia, unde regii
locuisera din 1871 pana la terminarea Castelului
Pelq.
121. Pictorul Liotard in Moldova, pe la mijlocul seco-
lului al 18-lea. In: Convorbiri literare, ian. 1913,
47, nr. 1, pp. 93-96 Oi extras).
Peregrinarile pictorului genovez Jean Etienne Liotard,
adus de la Istanbul de C. Mavrocordat 4i care intre
1742 §i 1743 it picteaza pe voievod i curtea sa. Nu
avem in Cara niciun tablou de-al sau.
122. Apel catre Tinerimea artistica" §i Arta romana".

In: Convorbiri literare, mar. 1924, 56, nr. 3, pp. 240
(Cronica artistica). /Semneaza: A1.Tz. -S./
Apel catre arti§tii din cele doua asociatii pentru
apropiere de arta occidentals i originalitate.
123. Grigorestii lui William Ritter. In: Rampa, 2 ian.

1926,11, nr. 2455, pp. 3.
Remarci pozitive la adresa articolelor criticului de
arta W. Ritter despre Nicolae Grigorescu §i elogii
pentru gestul de a oferi statului roman 14 picturi de
Grigorescu.
124. Grigorestii de la Moscova. In: Convorbiri literare,
dec. 1926, 58, nr. 12, pp. 946-948 (Cronica artistica).
Semnal de alarms lansat in urma zvonului ca pe
piata artistica din Viena ar fi aparut tablouri de
Grigorescu, din colectiile de patrimoniu trimise la
Moscova din timpul ocupatiei germane din Primul
Razboi Mondial.
125. /Dr. WI. Zalozieckyi/. In: Convorbiri literare, iul.-

sep. 1934, 67, nr. 7-9, pp. 780. (Idei, fapte, oameni).
/Semneaza: Al.Tz.-S./
Despre carturarul Wl. Zalozieckyi: diletant, dar
priceput desenator, ale cdrui originale, nu Inca
multiplicate prin niciun procedeu, sunt apreciate in
marile centre europene". Sugereaza ca vrajitele sale
desene", amintind de renumitul caricaturist Wilhelm
Busch, sa fie publicate.
2.2 Polemici
126. Parazitii artei: N. Patrascu-Costin. In: Epoca, 4

mar. 1904, 10, nr. 62, pp. 1-2 (Cronica artistica); 16
apr. 1904, 10, nr. 103, pp. 1 (Cronica artistica) (a se
vedea pozitia 110). Si in: Al. Tzigara-Samurcas.
Memorii, l, pp. 169-174 (a se vedea pozitia 478).
Date asupra Expozitiei retrospective din 16 ianuarie
1904. Contests probitatea profesionala a criticilor
de arta N. Patrascu-Costin si Bogdan-Pitesti.
Comentarii la articolul lui Patrascu: Un critic de
arta al epocii", din Literature si arta", ianuarie 1904
(a se vedea si pozitia 677).
127. Fresca proaspatului D. Prof. Oprescu. In: Convorbiri

literare, apr. 1934, 67, nr. 4, pp. 344-346.
Comentariu critic al cronicii lui G. Oprescu la
Istoria negotului romanesc", pictura murals realizata
de d-na Cutescu-Stork, inauguratd in aulaAcademiei
de Studii Comerciale.
128. Efemeride muzeografice IV. Falsificarile d-lui dr.

G. Severeanu. In: Convorbiri literare, iun.-oct.
1938, 71, nr. 6 -10, pp. 263-268.
Scandal in jurul unor falsuri dupd tablourile lui
Nicolae Grigorescu provenind din Colectia doctorului
Grigore Severeanu si expuse la Pinacoteca
municipals. Tz.-S. inainteaza in 28 iunie 1938 catre
Ministerul Cultelor si Artelor si primarul general al
Municipiului Bucure0 referatul intocmit de Comisia
de speciali§ti desemnata cu expertiza tablourilor.
2.3 Cronici, recenzii, note
129. Expozitia St. Popescu. In: Epoca, 23 nov. 1901, 6,

nr. 1866-321,pp. 1;ldec. 1901, 6, nr. 1874-329, pp. 1-2.
Prima expozitie a pictorului Stefan Popescu in
salile Ateneului. Tz.-S. are convingerea ca acest
pictor-poet" va ajunge un artist desavarit" §i ca
lucrarile de gen decorativ" sunt punctul sau forte.
130. Expozitia Verona. In: Samanatorul, 29 dec. 1902,1,

nr. 40, pp. 209-213. Si in: Al. Tzigara-Samurca§.
Arta in Romcinia, pp. 198-204 (a se vedea pozitia
2); Al. Tzigara-Samurca. Scrieri despre arta ro-
m aneasca , pp. 120-125. /Cu titlul: Pictorul Verona"!
(a se vedea pozitia 7). Dare de seams asupra expo-
zitiei lui Verona, care introduce ap-zisa pictura
socials ", ilustrata prin largile sale compozitii Painea
cea de toate zilele", Inmormantarea unui granicer".
131. Expozitia Tinerimii artistice. In: Samanatorul, 16
mar. 1903, 2, nr. 11, pp. 166-171; Si in: Al. Tzigara-
Samurca§. Arta in Romania, pp. 205-212 (a se vedea
pozitia 2); Al. Tzigara-Samurca. Scrieri despre
arta roma neasca, pp. 125-131 (a se vedea pozitia 7).
Prezentare a celei de-a doua expozitii anuale orga-
nizate de Tinerimea artistica', in care sunt prezentate
artele decorative, pictura i sculptura. Expun: Gri-
gorescu, Verona, Luchian, Petra*cu, St. Popescu,
Kimon Loghi, Vermont, I.A. Steriadi, Spathe,
Storck etc.
132. Arta caricaturei. In: Epoca, 3 ian. 1904, 10, nr. 2,

pp. 1-2 (Cronica artistica).
Istoricul caricaturii din Antichitate §i semnalarea
expozitiei organizate in sala de lectura a hotelului
Bulevard. Remarca participarea caricaturistului
N. Petrescu.
133. Expozitia Grigorescu. In: Epoca, 29 ian. 1904, 10,

La Ateneu sunt expuse peste 300 de panze ale lui
Grigorescu, comparat cu Giotto prin opera refor-
matoare" i prin modul in care au dat viata noua
picturii" §i au invatat-o sa vorbeasca limba timpului
for ".
134. Expozitia Tinerimii artistice /II/. In: Epoca, 1 apr.

1904, 10, nr. 88, pp. 1-2 (Cronica artistica). Si in:
224 (a se vedea pozitia 2); Al. Tzigara-Samurca§.
Scrieri despre arta romaneasca, pp.131-137 (a se
vedea pozitia 7).
Prezentarea exponatelor reginei Elisabeta §i ale
229
www.dacoromanica.ro
ducesei Hessa. Caracterizare a lucrarilor lui Grigorescu,
Verona, Luchian, Petrascu.
135. Expozitii de pictura. In: Convorbiri literare, feb.

1907,41, nr. 22,pp. 223 (Notite). /SemneazkAl.Tz.-S./
Anunta cateva expozitii de pictura: Steriadi, Petrascu
§i cea a Tinerimii artistice."
136. Album moldo-valaque" /Ou guide politique et

pittoresque a travers Les Principautes du Danube/
24 p., Paris, Bureaux de l'illustration. Sept. 1848/.
In: Convorbiri literare, feb. 1908, 42, nr. 2, pp. 232-
235 (Cronica artistica). Si in: Al. Tzigara-Samurcas.
Arta in Romania, pp. 171-177 (a se vedea pozitia
2); Al. Tzigara-Samurcas. Scrieri despre arta
romcineasca, pp. 101-105 (a se vedea pozitia 7).
Comenteaza ilustratiile volumului, in mare parte
desene reproduse dupd Bouquet, altele dupd
Doussault. Aparuta ca numar special al revistei
Bureaux de l'illustration", lucrarea e atribuita lui
Adolphe Billecocq, fost consul al Frantei pe langa
Alexandru Ghika.
137. Expozitia Tinerimii artistice." In: Epoca, 30 apr.

1910, 16, nr. 99, pp. 1-2 (I); 1 mai 1910, 16, nr. 100,
pp. 1-2 (II).
138. Expozitia Tinerimii artistice." In: Convorbiri

literare, apr. 1910, 44, vol. 2, nr. 2, pp. 249-257
(Cronica artistica). Si in: Al. Tzigara-Samurcas.
Memorii,l, pp. 290-292 (a se vedea pozitia 478).
A doua expozitie din ciclul organizat de Tinerimea
artistica": Brancusi, Andreescu, Mirea, Verona,
5t. Popescu, Steriadi, Luchian, Vermont, Strimbu,
Marculescu, Kimon Loghi, Peta§cu, Cutescu-Storck.
139. Arta romaneasca la Expozitia de la Mfmchen. In:

Convorbiri literare, ian. 1914, 48, nr. 1, pp. 90-95.
Participarea Romaniei la expozitia de la Munchen:
demersurile intreprinse, enumerarea operelor expuse,
medaliile acordate reginei Maria §i pictorului
Nicolae Grigorescu, ecourile criticii de arta straine.
140. Quatre bois graves" par Horia Teodoru. Bucuresti.

In: Convorbiri literare, ian.-feb. 1924, 56, nr. 1-2,
pp. 159-160. /Semneaza: Al.Tz.-S./
Recenzia lucrarii Quatre bois graves", in care
Horia Teodoru prezinta 75 de gravuri din vechea
Japonie i 3 cu subiecte romaneVi. Observatii asupra
stilului si tehnicii gravurilor.
141. Virgil Cioflec. Luchian". In: Convorbiri literare,

ian.-feb. 1924, 56, nr. 1-2, pp. 160. /Semneaza:
Al.Tz.-S./ Succinta prezentare a albumului.
142. Expozitia Pallady. In: Convorbiri literare, feb.

1931, 64, pp. 167-168. /Semneaza: A1.Tz. -S./
Cronica expozitiei. Sunt redate cateva din parerile
lui Tonitza despre Pallady.
143. Reinvierea frescei. 1. Costin Petrescu. L'art de la

fresque". Paris, 1932. 2. C.I. Pascanu. Fresca noun,
inventia procedeului nou de fresca". Bucuresti, 1933.
In: Convorbiri literare, mar. 1933, 66, pp. 276-279.
Prima lucrare este apreciata pentru valoarea sa
tiintifica i analiza minutioasa a tehnicii frescei; la
cea de-a doua semnaleaza lipsa vocabularului tiintific
de specialitate.
144. Tablourile lui Greco din galeria regard. in: Convorbiri
literare, mai 1934, 67, nr. 5, pp. 484 (MO, reviste).
/Semneaza: A1.Tz. -S./
Cronicd la articolul Les tableaux du Greco dans la
Collection royale de Roumanie" din Gazette des
Beaux-Arts", mai 1934, pp. 288-306. Tablourile
fusesera achizitionate in mare parte din Galeria lui
Louis Philippe d'Orleans. Studiul criticului Busuioceanu
este remarcat prin placuta sobrietate a expunerii
savantelor sale argumentari §i prin impecabile
analize stilistice §i estetice".
145. Bucovina. Album de 8 litografii colorate de

0. Laske, f.d. §i imprimerie. In: Convorbiri literare,
iul.-sep. 1934, 67, nr. 7-9, pp. 779-780. (Idei, fapte,
oameni) /Semneaza: Al.Tz.-S./
Albumul artistului vienez 0. Laske reds in foi
volante o serie de litografii colorate reprezentand
aspecte pitoresti ale Bucovinei: Manastirea [sic]
Sucevita §i Voronet", In lunca Siretului", Piata
Unirii" din Cernauti, Nunta taraneasca" etc.
146. Virgil Vatasanu. Pictorul Octavian Smigelschi". Sibiu,

Dacia Traiand, 86 p. In: Convorbiri literare, ian.-
mar. 1936, 69,nr.1-3,pp.134-135. /SemneazIALTz.-S.
Cateva date biografice i mentionarea contributiei
lui Smigelschi la pictura bisericeasca ortodoxa din
Transilvania.
147. Al. Busuioceanu El Greco in colectia regala".

Bucuresti, 1937. 2. Al. Busuioceanu. Les tableaux
du Greco de la collection Royale de Roumanie" (cu
un album). Bruxelles Paris, 1937 (Colectia Les
grandes oeuvres d'art). In: Convorbiri literare,
nov.-dec. 1937, 70, nr. 11-12, pp. 807-808. /Semneaza.:
A1.Tz.-S./
insemnari pe marginea carpi aparute in traducere la
Bruxelles i Paris in 1937: un catalog al lucrarilor
pictorului spaniol aflate in colectia regala romand,
opinii ale criticului de arta Al. Busuioceanu asupra
operei lui El Greco.
148. Al. Busuioceanu: Una nuova pieta del Bramantino".

Firenze, Olschki, 1938. In: Convorbiri literare,
nov.-dec. 1938, 71, nr. 11-12, pp. 467 (Carti). /Sem-
neaza: Al.Tz.-S.1
Aparitia noului catalog al Galeriei regelui Carol I,
cu evidentierea diferentelor fata de primul catalog
avandu-lca autor pe Leo Bachelin. Comentarii despre
picturi din Galeria regala atribuite lui Bramantino.
149. Arta i tehnica grafica". Buletinul Imprimeriilor

Statului. Caietul special inchinat artei romane5ti,
iunie-septembrie 1938. In: Convorbiri literare,
nov.-dec. 1938, 71, nr. 11-12, pp. 477. /Semneaza:
A1.Tz.-S./
Prezinta publicatia lansata de Alex. Bunescu, direc-
torul general al Imprimeriilor Statului. Apreciaza
ultimul numar pentru valoarea culturala i calitatea
artistica superioard numerelor anterioare, egaland
cele mai pretioase publicatii similare din strainatate.
150. Grupul celor 4. Comunicarea radiofonica din

8 martie 1930. In: Convorbiri literare, mar. 1930,
63, pp. 362-368.
Cronica vernisajului expozitiei organizate la
Galeriile Regina Maria". Au expus sculptorul
Oscar Han, pictorii Stefan Dimitrescu, Francisc
Sirato §i Nicolae Tonitza.
151. Pictura in fresco / Conferinta la Radio/. 7 p. B.A.R.

(Fond Manuscrise).
2.5 Necrologuri, comemorAri
152. Pictorul C. Pompilian. In: Convorbiri literare, sep.

1907, 41, nr. 9, pp. 937 (Cronica artistica).
Pictor §i pedagog, mai putin cunoscut pentru ca nu a
expus public, C. Pompilian se inscrie considers
Tz.-S. in galeria marilor pictori romani ca repre-
zentant al §colii romantice, avand un stil apropiat
lui Tatarascu.
153. Arti§ti disparuti: pictorul I. Stancescu. In: Convor-

biri literare, mar. 1914, 48, nr. 3, pp. 328-332
(Cronica artistica) (§i extras).
Incadreaza artistul in pleiada celor mai talentati pic-
tori ai vremii §i face o succinta biografie §i caracte-
rizare a operei sale. Semnaleaza initiativa vaduvei
artistului de a se constitui un fond din vanzarea
tablourilor in scopul ajutorarii absolventilor de
liceu care au inclinatii artistice.
154. Arti§ti disparuti. Pictorul Oscar Obedeanu, 14

aprilie 1868 11 ian. 1914. In: Convorbiri literare,
feb. 1915, 46, nr. 2, pp. 223-233 (Cronica artistica).
155. Artistul N.S. Petrescu. In: Convorbiri literare, feb.

1931, 64, pp. 162-166.
Comemorarea caricaturistului N.S. Petrescu.
234
www.dacoromanica.ro
156. G.D. Mirea, 16 aprilie 1852 12 dec. 1934. in:
Convorbiri literare, nov.-dec. 1934, 67, nr. 11-12,
pp. 987-990 (Idei, fapte, oameni).
Pictorul este evocat ca discipol al lui Theodor Aman,
bursier la Paris i prin prisma contribu ;iei sale la
peisagistica romaneasca.
157. Arta romans la Roma. Interviu cu d. Al. Tzigara-

Samurca§. In: Viitorul, 31 mar. 1911, 4, nr. 1163-1,
pp. 1 /Semneaza Rep./
Impresii despre participarea Romaniei la expozitia
din Roma; justificari privind absenta pictorilor
romani, cu exceptia catorva tablouri de Grigorescu.
D. ARTA POPULARA
1. VOLUME
158.Rumdnische Volkskunst. Bucure§ti: Carol Gobi,

1910.37p.
Despre arta populard romaneasca, cu prilejul
expozitiei care a avut loc la Berlin in aprilie 1910:
elemente de arhitectura, sculptura, tesaturi, vesti-
mentatie.
159.Ausstellung Die Frau in Haus and Berur .

Sonder-Abteilung Rumanien. Berlin, 1912. Berlin:
Druck von Rudolf Mosse, 1912.*
Catalogul expozitiei Femeia in casa §i in mqte-
§uguri", organizata la Berlin in 1912.
160. L'Art du Peuple Roumain. Introduction de S.A.R. le
Prince Carol de Roumanie. Catalog de l'exposition
de Geneve. Geneve: Kundig, 1925. 119 p., ilustr.
161. Izvoade de crestaturi ale faranului roman. Adunate

si lamurite de Al. Tzigara-Samurcas. Desenate de
0. Roguski. Partea 1. Bucuresti: Socec, 1928.40 p.
(414 izvoade). Si in: Al. Tzigara-Samurcas.
Memorii, pp. 289-306. /Fragmente/ (a se vedea
pozitia 478). Cuprins: Introducere, pp. 2; Menirea
Muzeului de Arta Nationale, pp. 3-4; Scopul
catalogului, pp. 4-5; Traditionalism si modernism,
pp. 6-8; Legaturile cu preistoria, pp. 8-9; Valoarea
persistentei izvoadelor stravechi, pp. 9-10; Perico-
lul de corcire a artei stramosesti, pp. 10-14; Taina
semnelor sculptate, pp. 15-16; Abstractiunea
sculpturii taranesti, pp. 16-19; insemnatatea artis-
tica si etnica a crestaturilor, pp. 19-21; Varsta
crestaturilor, pp. 22-26; Lipsa mostenirii romane,
pp. 26-27; Crestaturile caracteristice ale pastorilor,
pp. 27-28; Originea tracica, pp. 28-30; Formele
primordiale, pp. 30-34; Crestaturi colorate, pp. 34-
35; Tehnica crestaturilor, pp. 35-36; Motivele
ornamentatiei, pp. 36-37; Principiile decorative,
pp. 37-38; Oranduirea motivelor in album, pp. 38-
39; Caracterul specific al artei romanesti, pp. 40.
162. Tapis roumains. Paris Ernst Henri, 1928. 64 p1. en

couleurs, album.
Cuprins: 1. Oltenie. 137x258. Musee d'Art National,
Bucarest; 2. Oltenie. 165x300. A.M. Soepkesz; 3.
Oltenie. 232x315. Au Musee Slatineanu; 4. Oltenie.
228x330. M. Garoflid; 5. Oltenie. 155x225. Date de
1867. Musee d'Art National, Bucarest; 6. Oltenie.
155x300.A.M. Soepkesz; 7. Oltenie. 145x210. Musee
d'Art National. Bucarest; 8. Oltenie. Musee d'Art Na-
tional. Bucarest; 9. Oltenie. 165x260. Exposé a Paris
et Geneve, au Musee Ram; 10. Oltenie. 160x255.
Musee d'Art National, Bucarest; 11. Oltenie.
145x312. Musee d'Art National, Bucarest; 12.
Oltenie. 85x260. Exposé a Paris et Geneve, au
Musee Rath; 13. Oltenie. 155x367. Musee d'Art
National, Bucarest; 14: Bessarabie. 114x330. Musee
d'Art National, Bucarest; 15. Bessarabie. 86x365.
Exposé a Geneve, en 1925, par S.A.R. le Prince
Carol; 16. Bessarabie. 84x241. Exposé a Geneve, en
1925, au Musee Rath; 17. Bessarabie. 114x372.
Carol; 18. Bessarabie. Exposé a Geneve, en 1925,
au Musee Rath; 19. Bessarabie. 174x372. Signe
Basilu Balan, 1816, M.A.N.B. 20. Bucovine.
146x385. Exposé a Geneve, au Musee Rath; 21.
Bucovine. 100x365, Palais Royal de Bucarest; 22.
Bessarabie. 159x319. Exposé a Geneve, en 1925,
par S.A.R. le Prince Carol; 23. Bessarabie. 125x318.
Musee d'Art National. Bucarest; 24. Bessarabie.
105x300. Exposé a Geneve, en 1925, au Musee
Rath; 25. Bessarabie. 154x295. Exposé a Geneve,
en 1925, au Musee Rath; 26. Muntenie. 50x180.
Musee d'Art National, Bucarest; 27. Bessarabie.
117x352.. Musee d'Art National, Bucarest; 28.
Muntenie. 85x440. Musee d'Art National, Bucarest;
29. Bessarabie. Exposition Internationale des Arts
Decoratifs, Pavilion de U.R.S.S.; 30. Bessarabie.
115x350. Exposé a Geneve, en 1925, au Musee
Rath; 31. Bessarabie. Exposé a Geneve, en 1925,
au Musee Rath; 32. Bessarabie. 120x320. Musee
d'Art National. Bucarest; 33. Bessarabie. 105x333.
237
www.dacoromanica.ro
Musee d'Art National. Bucarest; 34. Bessarabie.
147x335. M.S. Co llas; 35. Bessarabie. 54x815.
Exposé a Geneve, en 1925, au Musee Rath; 36.
Bessarabie. 73x330. Exposé a Geneve, en 1925, au
Musee Rath; 37. Bessarabie. 116x360. Musee d'Art
National, Bucarest; 38. Bessarabie. 155x320. Palais
Royal de Bucarest; 39. Bessarabie. 160x340. Palais
Royal de Bucarest; 40. Bessarabie. 166x332. Palais
Royal de Bucarest; 41. Bessarabie. 156x346. Exposé
a Geneve, en 1925, par S.A.R. le Prince Carol; 42.
Bessarabie. 174x332. Musee d'Art National, Bucarest;
43. Bessarabie. 153x403. Musee d'Art National,
Bucarest; 44. Bessarabie. 155x360. Palais Royal de
Bucarest; 45. Bessarabie. 134x341. Exposé a Geneve,
en 1925, par S.A.R. le Prince Carol; 46. Bessarabie.
113x309. Exposé a Geneve, en 1925, par S.A.R. le
Prince Carol; 47. Muntenie. 168x330. Palais Royal
de Bucarest; 48. Muntenie. 143x307. Musee d'Art
National. Bucarest; 49. Moldavie. 100x200. Musee
d'Art National, Bucarest; 50. Bessarabie. 92x363.
Exposé a Geneve, en 1925, au Musee -Rath; 51.
Moldavie. 118x239. Musee d'Art National, Bucarest;
52. Moldavie. 138x246. Exposé a Geneve, en
1925, au Musee Rath; 53. Ruthenie. 137x205.
Carol; 54. Ruthenie. 130x180. Exposé a Geneve,
en 1925, par S.A.R. le Prince Carol; 55. Banat.
Banat. 126x285. Musee d'Art National, Bucarest;
57. Banat. 125x205. Musee d'Art National, Bucarest;
58. Bucovine. 50x280. Musee d'Art National,
Bucarest; 59. Bucovine. 125x320. Musee d'Art
National, Bucarest; 60. Bucovine. 157x340. Musee
d'Art National, Bucarest; 61. Bucovine. 130x505.
238
www.dacoromanica.ro
Musee d'Art National, Bucarest; 62. Bucovine.
Bucovine. 153x253. Musee d'Art National, Bucarest;
64. Bucovine. Tapis d'Autel, date de 1835.
163. Romania la Expozitia din Barcelona. Bucure§ti,

Atelierele Grafice Socec, 1930. 18 p.
164. L'art paysan en Roumanie. A l'occasion de l'ouverture

des sections provisoires du Musee d'Art National,
Bucarest, Ateliers Graphiques Socec, 1931. 26 p., 6
pl. Si in: Al. Tzigara-Samurc4 Muzeografie roma-
neasca, pp. 119-138 (a se vedea pozitia 244).
Cuprins: Introduction, pp. 3-21; Catalogue I.
Section de la ceramique, pp. 21-23; II. La section
du bois, pp. 23-25; La section du tissu, pp. 25-26.
165. Altern. Bedeutung der rumanischen Bauernkunst.

Jena and Leipzig: Wilhelm Gronau, 1933, 15 p., il.
Influentele grece§ti bizantine, gotice, sarbqti in
arta populard romaneasca.
166. Exposition finlandaise d'art decoratif et d'art

populaire ouverte du 10 au 30 juin 1936 (Pavillion
du salon officiel Chaussee Kisseleff). Bucarest,
s.n.,/1936/. 4 p.
167. Covorul oltenesc /Evoluarea scoartelor oltene§ti/.

Bucure§ti, Scrisul Romanesc, 1942. 42 p., 12 p.
color. Si in: Al. Tzigara-Samurca§. Scrieri despre
arta romemeascii, pp. 352-374. /Fragment/ (a se
vedea pozitia 7).
Cuprins: Introducere, pp. 1-2; Climatul artistic al
Olteniei, pp. 5-13; Covorul romanesc in timp i
239
www.dacoromanica.ro
spatiu, pp. 15-21; Specificul covorului romanesc,
pp. 23-30; Individualitatea scoartelor oltenesti, pp.
31-36; Ultima evoluare a scoartei oltenesti, pp. 37-42.
168. Vechimeaportului la ranesc. Bucuresti, Impr. Nationala,

1945. 9 p.,i.
2. IN VOLUME
169. Portul bAnatean. In: Romania pentru bancrieni.

Valenii de Munte, Tipogr. Neamul romanesc,1910,
p. 5. Descrierea costumului feminin banatean.
170. Rumensk kunst. In: Rumenskfolkekunst og reiseliv.

Forward: Thor B. Kielland. Introduksjon: Johan
Boher. Oslo: Kunstindustrimuseet, 1936, pp. 10-21.
171. Die A esthetik der rumanischen Bauern. Kongres fair

aestetik and allgemeine kunstwissenchaft. Stuttgart:
/s.n./, 1914, 4 p.
In comunicarea sa, Tz.-S. aduce elogii simt-ului
artistic al taranului roman, manifestat in arta plastica,
muzica, literature. Influente straine in stilul national
romanesc.
172. L'art paysan en Roumanie. Art populaire ou art

paysan? Survivances prehistoriques dans l'art du
paysan roumain. Causes du deperissement de l'art
paysan en Roumanie. In: Art populaire. Travaux
artistiques et scientifiques du I-er Congres
240
www.dacoromanica.ro
International des Arts Populaires, Pragues, Institut
de Cooperation Intellectuelle, tom 1, 1928. Paris:
Editions Duchartre, 1931, pp. 122-125, nr. 72-78.
173. L'art paysan. In: La Roumanie a l'Exposition de

Bruxelles. Bruxelles/ /s.n./, 1935, pp. 17-20 (Art et
Culture).
2.3 Prefete
174. Disparitia artei tarane§ti. /Prefata la/ IONET, Eugenia.
Izvoade de cusei turi romanevi. /Album/. Cernauti,
Edit. Libraria Ostawlui roman, /1923/, pp. I-III.
175. Prefata /la/ GHEORGHIU, Alexandrina Al. Tesutul

covoarelor. Manual pentru rolile profesionale, nor-
male, de menaj Omeserii. Bucurqti: /s.n./, 1932, p. 3.
3. in periodice

176. Resboiu de tesut. In: Albina, 1-7 oct. 1901, 5, nr. 1,
pp. 96-97.
Pledoarie pentru studierea obiectelor de industrie
casnica.
177. Ouale de Pa§ti. In: Convorbiri literare, apr. 1907,

41, nr. 4, pp. 387-401, il. Si in: Al. Tzigara-Samurca§.
Arta in Romania, pp. 136-153 (a se vedea pozitia 2).
Traditia inro§irii oualor, dotand din perioada ante-
crqtina §i raspandita in toata aria cre§tinatatii.
Tehnici de impistrire, desene §i simbolistica lor.
241
www.dacoromanica.ro
178. Catre tesatoarele romance. In: Universul, 25 apr.
1908, 26, nr. 111,p. 1.
Semnal de alarms asupra deteriorarii traditiei tesu-
tului. Rugaminte adresata tesatoarelor de a trimite
scoarte pentru concursurile organizate de Societatea
Domnita Maria".
179. Mobile taranqti. Cu prilejul concursului Societatii

Domnita Maria". In: Convorbiri literare, sep.
1908, 42, nr. 9, pp. 312-316, 4 pl. $i in: Al. Tzigara-
Samurca, Arta in Romania, pp. 162-170 (a se
vedea pozitia 2). Concursul are ca tema mobilierul
specific unei gospodarii taranqti modeste.
180. Din arta taranului nostru. In: Noua revista romans,

12 oct. 1908, 5, nr. 1, pp. 10-14, il. (Arta) $i in:
Al. Tzigara-Samurcq. Arta in Romania, pp. 113-125
(a se vedea pozitia 2); Al. Tzigara-Samurcas. Scrieri
despre arta romaneasca, pp. 38-45 (a se vedea
pozitia 7).
Caracterizare a artei populare romanqti. Pledoarie
pentru concertarea eforturilor de realizare a
Muzeului de Arta Nationale.
181. Arta romans la Berlin. In: Convorbiri literare, oct.

1908, 42, nr. 10, pp. 430-432.
Pregatirile intreprinse in vederea participarii Muze-
ului de Arta Nationale al Romaniei la expozitia
internationals de la Berlin.
182. Tesaturile romanqti. Cu prilejul concursului Soci-

etatii Domnita Maria". In: Convorbiri literare, nov.
1908, 42, nr. 11, p. 532-534, 4 pl. (Cronica artistica.).
$i in: Al. Tzigara-Samurcas. Arta in Romania,
242
www.dacoromanica.ro
pp. 154-161 (a se vedea pozitia 2); Al. Tzigara-
Samurca§. Scrieri despre arta romaneascii , pp. 54-
56 / Fragment/ (a se vedea pozitia 7).
Tehnica prelucrarii §i vopsirii lanii. Comparatii din
punct de vedere al cromaticii ai ornamentatiei Intre
tesaturile romane*ti §i cele scandinave, persane, sar-
be§ti, bulgarqti. Date despre concursul de tesaturi
romane§ti al Societatii Dorrinita Maria".
183. Arta scandinava ai a noastra. Impresii de calatorie.

In: Convorbiri literare, iul. 1909, 43, nr. 7, pp. 794-
798; Conservatorul, 8 aug. 1909, 9, nr. 171, pp. 1-2.
Comparatii intre arta populara scandinava Si cea
romaneasca. Sublinierea similitudinilor in folosi-
rea lemnului, tesutul lanii, costumele populare §i
arhitectura taraneasca.
184. Industria casnica Si arta nationala (Fragment dintr-o

conferinta). In: Convorbiri literare, dec. 1909, 13,
nr. 12, pp. 1364-1368 (Cronica artistica). Gazeta
Transilvaniei, 25 dec. 1909, 72, nr. 280, pp. 5-6.
Argumente in apararea taranului roman de criticile
privitoare la tendinta de a abandona costumul tradi-
tional. Tz.-S. invoca motive economice, aratand
dificultatile in procurarea materiilor prime pentru
confectionarea hainelor.
185. RumanischeVolkskunst. In: Werkkunst, 1910, 5 jahrg.,

nr. 9-11 Heft.
186. 'Jut paysan en Roumaine. In: L 'Art vivant, 15 sep.

1928, 1, nr. 90, pp. 724-725.
243
www.dacoromanica.ro
187. L'art du paysan roumain. In: Volkermagazin, mai
1929, 4, Sonder nummer Rumanien, p. 40-42.*
188. Rumanische Volkskunst. In: Politik and Gesell -

shaft, nov. 1932, pp. 36-42.
189. Izvoade de arta taraneasca. In: Arta i tehnica

grafica ,iun.-sep. 1938, nr. 4-5, pp. 91-105.
Prezentare a colectiilor de arta taraneasca de la
Muzeul de Arta Nationale Carol I": cruci monumen-
tale sculptate in piatra, obiecte de lemn, ceramics $i
tesaturi.
190. Vechimea portului taranesc. In: Revista Fundatiilor

Regale, feb. 1945, 12, nr. 2, pp. 371-377. $i in: Al.
Tzigara-Samurca$. Scrieri despre arta romeineasca,
Argumentare a vechimii portului taranesc roma-
nese pe baza descoperirilor arheologice din 1942 de
la Grindul Tomii: idolii feminini datati din epoca
mijlocie a bronzului infatiFaza femei imbricate in
costume populare. Comparatii cu reprezentarile de
pe Monumentul de laAdamclisi.
191. Decoratiunile lui Baltazar. In: Convorbiri literare,

nov. 1908, 42, nr. 11, pp. 535-537 (Cronica artis-
tica). /Semneaza: Pand/
Decoratiunile interioare ale pictorului A. Baltazar pre-
zentate cu ocazia concursului de ocupare a Catedrei
de arta decorative a Scolii de Belle Arte din Bucure§ti.
192.Expozitia de arta romaneasca la Berlin.
In: Convorbiri literare, mar. 1909, 43, nr. 3, pp. 339-
345. (Cronica artistica).
Opinii despre receptarea artei populare romanqti
de catre strainatate cu prilejul participarii la expo-
zitia de la Berlin. Impresii asupra modului cum s-au
prezentat alte tali.
193. A l'exposition d'Amsterdam. In: Independance

roumaine,26 mai/8 iun. 1909, 33, nr. 10, pp. 1.
Despre amenajarea pavilionului romanesc.
194.0 noua manifestare artistica la Berlin. In: Convor-

biri literare, feb. 1912, 46, nr. 2, pp. 228-232 (Cronica
artistica). Impresii despre participarea Romaniei la
expozitia internationals de arta populard.
195. Scoarte romane0 la Luvru. In: Convorbiri literare,

mai-aug. 1927, 60, nr. 5-8, pp. 158-165.
Participarea Romaniei la expozitia de covoare de la
Pavilionul Marsan, cu scoarte din Basarabia,
Oltenia, Muntenia, Bucovina, Ardeal, Moldova.
196. Romania la Expozitia din Barcelona. In: Convorbiri

literare, mai 1930, 63, pp. 521-536. Si in: Al. Tzigara-
Samurc4 Scrieri despre arta roma neascii, pp. 340-
Importanta participarii Romaniei la expozitia inter-
nationala de-arta taraneasca. Descriere de ansamblu,
ceremoniile, inaugurarea, prezentarea amanuntita a
pavilionului romanesc.
197. Izvoade de arta taraneasca. Cu prilejul aparitiei

albumului d-nei Brancovici: Arta romaneasca din
Banat". In: Convorbiri literare, ian. 1931, 69, pp.
87-90 (Recenzii).
245
www.dacoromanica.ro
198. Karo ly de Viski. Gravures sur Bois populaires rou-
maines de Transylvanie". Budapest, 1931. In: Con-
vorbiri literare, iul.-aug. 1931, 64, pp. 666-667.
Albumul contine reproduceri dupa gravuri din
secolul al XIX-lea.
199. Janecke. Casa taraneasca si casa boiereasca. Trad.

de S. Bruckner. Edit. Casei Scoalelor. 1932. In:
Convorbiri literare, ian. 1933, 66, pp. 92-94.
/Semneaza: A.Tz.-S./
Critici aduse lucfarii si in special traducerii apar-
Orland d-rei Bruckner. Tz.-S. depisteaza grave erori
stiintifice si cere retragerea ei de pe piata.
200. Corcirea oualor de Pasti. In: Convorbiri literare,

apr. 1934, 67, nr. 4, pp. 341-344.
Doua expozitii de oua incondeiate organizate in
preajma sarbatorilor de Pasti: una la Cartea Roma-
neasca a Asociatiei de Educatie menaj era, sub pre-
sedintia doamnei Maresal Averescu si alta, la $osea,
a Scolii de Arte si Meserii. Comentarii asupra
cultului oualor si procedeului de corcire.
201. Expozitia Munca noastra romaneasca". In: Con-

vorbiri literare, mai 1934, 67, nr. 5, pp. 457-462.
Impresii de la expozitia-targ" de arts taraneasca
organizata de Liga nationals a femeilor romane, re-
prezentata de Aretia Tatarascu si Pia Alimanesteanu.
202. Fr. Pospisil. Indienii din S.-W. Statelor Unite ale

Americii". In: Convorbiri literare, nov.-dec. 1934,
67, nr. 11-12, pp. 1007-1008 (Carti. Reviste). /Sem-
neaza: Al.Tz.-S./
Recenzie a lucfarii etnologului german Fr. Pospisil,
directorul sectiunii etnografice a Muzeului Mora-
viei din Brno. Tz.-S. semnaleaza unele asemanari
ale tesaturilor amerindienilor cu cele romane§ti.
203. Victoria scoartelor romane§ti. In: Curentul, 13 feb.

1939, 12, nr. 3964, pp.3.
Cronica expozitiei de scoarte romanqti a Aretiei
Tatardscu, la Ateneu. Descrie cateva exponate i
subliniaza importanta mentinerii traditiei in arta
populard.
204. L'Art du Peuple roumain. In: Martor, 1996. in

Catalogul expozitiei din Geneva, 1925.
205. Raporturile dintre arta §i literatura, cu specials

privire la romani. Fragment din conferinta Orilla la
ezatoarea Societatii Scriitorilor Romani in 13 feb.
1926. In: Convorbiri literare, mar. 1926, 58, nr. 3,
pp. 159-170.
Izvorul comun al artei i literaturii in folclor.
206. Etnografie ,si industrie /Conferinta la Radio/. 8 sep.

1932. 6 p. B.A.R. (Fond Manuscrise).
207. Arta taraneasca. Comunicare la Radio din ciclul

celor 101 conferinte asupra Romaniei. In: Convor-
biriliterare, mar. 1933, 66, pp. 258-270.
Caracterizare a artei populare de origine prepon-
derent dacica; comparatii cu cea greaca, maghiara,
saseasca.
208.Rena§terea artei taranqti. Comunicare la
Universitatea Radio in seara de 15 iunie a.c. In:
Convorbiri literare, iun. 1933, 66, pp. 566-574.
Contributia reginei Elisabeta la punerea in valoare a
portului taranesc, activitatea Societatii Domnita
Maria" in sensul revigorarii artei taranesti si parti-
ciparea Romaniei la expozitii internationale de arta
taraneasca.
209.Arta taranului roman. /Conferinta la Radio/. 4 p.

B.A.R. (Fond Manuscrise).
210. Casa, biserica $i costumul jaranului roman. /Con-

ferinta la Radio/. 3 p. B.A.R. (Fond Manuscrise).
211. El Comisario de Rumania en la exposicion, mas

curente los sorpresas que la tenido en Espaiia, su
admiracion por Gozav Barcelona.
Interviu de actualidat. In: El Dia Grafica, sep.
1929, pp. 1. /Semneaza J.D.B./*
212. Romania la Barcelona. De vorba cu dl profesor

Tzigara-Samurcas. In: Lupta economics, 15 ian.
1930. /Semneaza Alan/.*
Despre pavilionul Romaniei si succesul expozitiei.
213. Le Kalevala sera traduit en roumain. Le directeur

du Musee d'art de Bucharest est arrive a Helsinki
pour faire des conferences. In: Hehingin Sanomat,
12 mar. 1935. Interviu luat lui Tz.-S. la Helsinki cu
ocazia conferintelor sale despre arta populard.
214. Les ryas" finlandaises sont nos seules concurrents.
Un specialiste roumain de Part populaire et les tapis
fera une conference ici ce soir. In: Hufundstadsbladet,
12 mar. 1935.
Interviu luat lui Tz.-S. la sosirea in Helsinki, unde
urma sa tind o conferinta pe tema afinitatilor artis-
tice dintre Romania §i Finlanda.
E. ARTA RELIGIOASA
1. VOLUME
215.Biserica din Filipe ,vtii de Padure. Bucure§ti: Inst.

de Arte Grafice Carol Gobl, 1908. 47 p. fin cola-
borare cu G. Bal§ §i N. Ghical.
Monografia interesantei bisericute din Filipe§ti,
pictata de zugravul Parvu Mutu.
216. Biserica episcopalei din Curtea de Arge. Cu prile-

jul aparitiei unei publicatii straine. Bucure§ti: Inst.
deArte Grafice Carol Gobi, 1913.31 p.
Comentariu critic la lucrarea lui Franz Jaffe: Die
Bischofliche Koestekirche zu Curtea de Arge§ in
Rumanien", Berlin, 1911.
2. IN VOLUME
217. Fragment din Ustavul sau erminia zugraviei". In:

Omagiu lui C.Dimitrescu-IaV Bucure§ti: Tipogr.
Curtii regale F. Gobi §i Fiii, 1904, pp. 291-296. Tra-
ditia picturii biserice§ti §i a minierii manuscriselor
traduse dupd cele grece§ti.
249
www.dacoromanica.ro
218. Les eglises en bois des Carpathes a la Scandinavie.

In: Actes du XIII -e Congres International d'His-
toire de l'Art. Le Comite organisateur du Congres.
Red. Johnny Roosval. Stockholm: H-B Hasse W.
Tullbergs Boktryckeri, 1933, pp. 134-136.
219. L'Art en Roumanie: L'art religieux. In: La Rouma-

nie a l'exposition de Bruxelles. /Bruxelles/ /s.n./,
1935, pp. 10-13.(Art et Culture).
3. IN PERIODICE
220. Semnul crucii. In: Convorbiri literare, mar. 1907,

41, nr. 3, pp. 268-279. Si in: Al. Tzigara-Samurca§.
Arta in Romania, pp. 38-51 (a se vedea pozitia 2).
Studiu succint asupra simbolisticii crucii i a varia-
telor sale forme de reprezentare in arta. Cele cloud
ornamente de la baza crucilor noastre nu sunt, in
niciun caz, reproducerea semilunii, ci deformarea
unor elemente florale ce se regasesc, cu mult inain-
tea venirii turcilor in Europa, pe numeroase monu-
mente din Orient.
221. Monumentele noastre. Turnul i Biserica Coltea.

In: Convorbiri literare, mar. 1908, 42, nr. 3, pp. 352-
359. $i in: Al. Tzigara-Samurc4. Arta in Romania,
Samurca. Scrieri despre arta roma neasca, pp. 95-
101 (a se vedea pozitia 7). Protest impotriva demolarii
Turnului i Bisericii Coltea. Critici la adresa lui
Alexandru Odobescu si Gheorghe Sion pentru de-
mersurile acestora in vederea demolarii. Descriere
detaliata a elementelor de arhitectura cu sublinierea
caracteristicilor occidentale.
222. Monumentele noastre. ComanaSnagovul. In: Con-

vorbiri literare, apr. 1908, 42, nr. 4, pp. 478-484. Si
in: Al. Tzigara-Samurcas. Arta in Romania, pp. 64-
75 (vezi pozitia 2); Al. Tzigara-Samurcas. Scrieri
despre arta romaneasca, pp. 81-87 (vezi pozitia 7).
Descriere si scurt istoric al manastirilor Comana si
Snagov. Lauda initiativa Comisiei Monumentelor
Istorice de a restaura aceste manastiri.
223. Monumentele noastre. In: Vi ata Romaneasca, mai,

1908, 3, nr. 5, pp. 280-286 (Cronica artistica); $i in:
Al. Tzigara-Samurcas. Arta in Romania, pp. 52-63
(a se vedea pozitia 2); Al. Tzigara-Samurcas. Scrieri
despre arta romaneasca, pp. 73-81. (Cu titlul: Mo-
numentele noastre. Cozia) (a se vedea pozitia 7).
Despre importanta conservarii monumentelor isto-
rice, comparatii cu restaufarile din alte tari si
comentarii critice la Legea pentru conservarea si
restaurarea monumentelor publice". Rezumatul
primului numar din Buletinul Monumentelor Isto-
rice si aspecte ale restaurarii manastirilor Cozia,
Snagov, Comana.
224. Mandstirea Sinaia. In: Convorbiri literare, aug. 1908,

42, nr. 8, pp. 194-203. (Monumentele noastre). $i
in: Al. Tzigara-Samurcas. Arta in Romania, pp. 76-
Importanta istorico-artistica a Manastirii Sinaia si
necesitatea restaurarii ei.
225. Manastirea Probota. In: Hata Romeineasca, sep.
1908, 10, nr. 9, pp. 412-417 (Cronica artistica). Si
in: Al. Tzigara-Samurca. Arta in Romania, pp. 91-
101 (a se vedea pozitia 2); Al. Tzigara-Samurca§.
Scrieri despre arta roma neasca , pp. 87-94 (a se
vedea pozitia 7).
Istoric al manastirii Probota i comparatii cu alte
manastiri moldovene§ti. Caracteristici arhitectonice
avand ca specific Imbinarea influentelor orientale
cu cele occidentale.
226. Noua periclitare a monumentelor noastre. In: Con-

vorbiri literare, apr. 1909, 43, nr. 4, pp. 463-465
In bugetul Ministerului Cultelor nu s-au prevazut
sumele necesare pentru restaurarea monumentelor.
Referiri la Biserica Trei Ierarhi §i la Manastirea Snagov.
227. Curtea de Arge§. In: Rumanien in Wort and Bild, 20

oct. 1917, 1, nr. 19-20, pp. 3-5.
Descrierea monumentelor laice i religioase de la
Curtea de Arge§, contributia regelui Carol I la
restaurarea lor. Sunt publicate fotogafii in care
Tz.-S. este alaturi de Kaiser (ce faceau parte din
filmul realizat de germani cu ocazia vizitei i lasat
lui la plecarea acestora din tard).
3.2 Polemici
A se vedea pozitiile: 286, 676-678, 685.
228. Din publicatiile Societatii Arta Romaneasca".

Biserica din Filipe§tii de Padure de G. Bal§,
N. Ghica $i Al. Tzigara-Samurca$. In: Convorbiri
literare, iul. 1908, 42, nr. 7, pp. 98-100. Recenzia
monografiei dedicate bisericutei din Filipe$ti, exemplu
de arhitectura religioasa romaneasca cu unele influ-
ente straine. Lucrarea inaugureaza seria publicatiilor
Societatii Arta Romaneasca".
229. Comisiunea Monumentelor Istorice. In: Convorbiri

literare, dec. 1908, 42, nr. 12, pp. 652-656. Nume-
rele 2 $i 3 ale Buletinului Comisiunii Monumentelor
Istorice, cu articole despre manastirile din Valcea.
230. Biserica episcopala din Curtea de Arge$ cu prilejul

unei publicatii strain. In: Convorbiri literare, feb.
1913, 47, nr. 2, pp. 119-144. (a se vedea pozitia 216).
Comentariu critic la lucrarea lui Franz Iaffe Die
Bischofliche Klosterkirche zu Curtea de Arge$ in
Rumanien", aparuta la Berlin in 1911.
231. Tezaurele artistice ale Romaniei Mari. In: Minerva,

2 mar. 1914, 6, nr. 1871, pp. 2.
Comentariu la articolul din Die Zeit" in care pro-
fesorul I. Strozygowski face aprecieri elogioase la
adresa a$ezamintelor ecleziastice din Romania.
232. Prof. Vasile Grecu. 1) Versiunile romane$ti ale

erminiilor de pictura bizantina". Cernauti, Glasul
Bucovinei, 1924, '70 p.; 2) Darstellung altheidnischer
Denker u. Schriftsteller in der Kirchenmalerei des
Morgenlandes". Din Bulletin de la Section Histo-
rique de l'Academie roumaine. Tome XI. Bucure$ti:
Cultura nationala, 1924; 3) Eine Belagerung Kon-
stantinopels in der rumanischen Kirchenmalerei".
Separat din Byzantion, revue internationale des
etudes byzantines. Tome I. Paris Liege. In: Con-
vorbiri literare, apr. 1925, 57, nr. 4, pp. 314.
Recenzia celor 3 comunicari ale lui Vasile Grecu la
Congresul de Studii Bizantine din Bucure$ti, cu
reliefarea influentelor bizantine in pictura ecle-
ziastica medievala romaneasca.
233. Importanta artistica a Romaniei cu prilejul aparitiei

studiului Bisericilor lui Stefan cel Mare" de G. Bal$.
In: Convorbiri literare, apr. 1926, 58, nr. 4, pp. 292-
300. (Cronica artistica).
Comentarii la lucrarea Bisericile lui Stefan cel
Mare", in care autorul vorbe$te despre imbinarea
stilurilor bizantine, gotice, germane $i sarbe$ti in
arhitectura ecleziastica din Moldova.
234. /Gravurile d-lui Anton Kaindl/. In: Convorbiri literare,

iul.-sep. 1934, 67, nr. 7-9, pp. 780. (Idei, fapte,
oameni). /Semneaza: Al.Tz.-S./
Prezentarea gravurilor artistului (stabilit in Romania),
aparute in numeroase serii, ilustrand vederi generale
de biserici, fragmente de pisanie $i stalpi tarane$ti.
235.Manastirile Bucovinei. /Conferintal 8 p. B.A.R.

(Fond Manuscrise).
236. Baltazar. In: Convorbiri literare, oct. 1909, 43, nr.

10, pp. 1135-1136. /Semneaza: Tz.-S./
Contributia tanarului artist (mort la 29 de ani) la
restaurarea unor monumente religioase.
237.0. Smighelschi. Chestiunea picturii religioase. In:
Convorbiri literare, mai 1914, 48, nr. 5, pp. 557-
566 (Cronica artistica. Arti$ti disparuti).
Scris cu ocazia mortii pictorului, nascut in jurul
Sibiului la 9 martie 1866 dintr-un tata polonez $i o
mama romanca. Realizarea picturii in noua Cate-
drala a Sibiului it determine pe Tz.-S. sa constate ca
Smighelschi s-a departat de traditie.
II. MUZEOGRAFIE
1. VOLUME
238. Catalogul Muzeului Aman. Ed. oficialii . Bucure$ti:

Minerva, 1908. 89 p.
Cuprins: Opera $i viata lui Aman, pp. 7-48; Atelie-
rul, pp. 49-61; Sala II (fostul birou al pictorului),
pp. 62-66; Sala III, pp. 67-71; Sala IV, pp. 72-76;
Sala V, pp. 77-83; Sala VI (Desenuri in creion, in
penita, acuarele Sanghine), pp. 84-86; Sala VII
(Frescele pe zidurile salii), pp. 87-88; Sala VIII, pp. 89.
239. Muzeul neamului romeinesc. Ce a fost; ce este; ce-ar

trebui sä fie. Bucure$ti, Minerva, 1909. 6, 102 p. Si in:
Al. Tzigara-Samurca$. Muzeografie romaneasca, pp.
67-88 (ase vedea pozitia 244); Al. Tzigara-Samurca$.
Scrieri despre arta romaneascli , pp. 212-232 (a se
vedea pozitia 7).
Pledoarie pentru infiintarea unui muzeu national.
Demersurile intreprinse, descrierea colectiilor $i a
modului for de organizare.
240. Casa romeineasca de la Expozitia din Roma. Bucu-

re$ti, Inst. de Arte Grafice Carol Gobi, 1911.31 p.
241. Muzeul National din Bucure ,cti. Bucuresti, Minerva,
1912.15p.
infiintarea muzeului national cea mai desavarsi-
tä expresie a civilizatiei unei tari". Arhitectura,
structura colectiilor, demersurile facute pentru
realizarea lui.
242. Punerea pietrei fundamentale a 111 ului National

din Bucure,cti: 17/30 iunie 1912. Bucuresti: Minerva,
1912. (18 p.) $i in: Al. Tzigara-Samurcas. Muzeo-
grafie romaneasca, pp. 95-101 (a se vedea pozitia
244); Tzigara-Samurcas, Al. Scrieri despre arta
romaneasca, pp. 239-245 (a se vedea pozitia 7).
243. Tragedia Muzeului de Arta Nationale. Bucuresti:

Atelierele Grafice Socec & Co. S. A., 1930. 16 p. $i
in: Al. Tzigara-Samurcas. Muzeografie romdneas-
ca.', pp. 103-112 (a se vedea pozitia 244).
244. Muzeografie romaneasca. Bucuresti: M.O. si Impr.

Statului, Impr. Nationala, 1936. XXIII, 383 p.
Cuprins: Prefata/ Preface, pp. XI; Introducere/
Introduction, pp. XIII-XXIII; I. LUPTA PENTRU
MUZEUL DE ARTA NATIONALA CAROL I/
LA LUTTE POUR LE MUSEE D'ART
NATIONAL CAROL I: Muzeul nostru national.
(Viata Romaneasca", iunie 1906)/ Notre Musee
national, pp. 3-20; Muzeul romanesc si cel bulga-
resc. (Viata Romanesca" dec. 1906)/ Le Musee
roumain et le Musee bulgare, pp. 21-28; Noul plan
al Muzeului national. (Cony. lit, feb. 1907)/ Le
nouveau plan de notre Musee national, pp. 29-35;
Muzeul primeste daruri regesti. (Cony. lit., mai
1907)/ Le Musee recoit de dons royaux, pp. 37-40;
Vrajma0 Muzeului. (Cony. lit., mai 1907)/ Les
ennemis du Musee, pp. 41-42; Perspective imbu-
curatoare. (Cony. lit., iulie 1907)/ Perspectives
encourageantes, pp. 43-44; [...] Vremuri de grea
incercare. (Cony. lit., martie 1910)/ Temps de dure
epreuve, pp. 63-65; Muzeul neamului romanesc.
Ce a fost; ce este; ce ar trebui sa fie. Browra 8;
Editura Minerva", 1910/ Le Musee du peuple
roumain. Ce qu'il a ete, ce qu'il est; ce qu'il devrait
titre /; Dr. Istrati pro i contra Muzeului (Cony. lit.,
iunie 1907)/ Le Dr. Istrati pour et contre le Musee,
pp.45-51; Suntem vrednici de un Muzeu National ?/
pp. 67-88; (Viata Romaneasca", ian. 1908)/ Somme
sommes-nous dignes du Musee National, pp. 67-88;
Muzeul de Arta Nationala §i bugetul statului" (Cony.
lit., ian. 1911)/ Le Musee d'Art National et le budget
de l'Etat/ pp. 89-93; 17/30 iunie 1912; Punerea pietrei
fondamentale a Muzeului National din Bucurqti.
Brwra, Editura Minerva", 1912/ Pose de la pierre
fondamentale du Musee d'Art National, pp. 95-101;
Tragedia Muzeului de Arta Nationala. (Cony. lit.,
apr. 1930)/ La tragedie du Musee d'Art National, pp.
103-112; Inaugurarea partials a Muzeului de Arta
Nationala. (Cony. lit., sept. 1931)/ Inauguration partielle
du Musee d'Art National, pp. 113-118; L'art paysan
en Roumanie. Catalogue a l'occasion de l'ouverture
des sections du Musee d'Art National. Br., oct. 1931,
pp. 119-138; Rostul Muzeului nostru national. (Cony
lit., ian. 1934)/ Le but de notre Musee national, pp.
139-146; Stiri imbucuratoare, dar de scurta durata.
(Cony. lit., mai 1934)/ Nouvelles encourageantes,
mais de courte duree, pp. 147-148; Muzeul national
in lumina conferintei muzeografice din Madrid
(Cony. lit., nov.-dec. 1934)/ Le Musee a la lumiere
257
www.dacoromanica.ro
de la conference museographique de Madrid, pp.
149-157; Stavropoleos Muzeu national (Epoca",
27 nov. 1903)/ Stavropoleos Musee national, pp.
159-263; Stavropoleos Muzeu national. (Epoca",
26 febr. 1904)/ Stavropoleos Musee national, pp.
165-169; II. ALTE MUZEE DIN BUCURESTI/
Autres musees de Bucarest: Muzeul Aman. (Viata
Romaneasca", aug. 1908)/ Le Musee Aman, pp.
173-177; Muzeul Simu. (Cony. lit., iun. 1910)/Le Musee
Simu, pp. 179-184; Colectia Kalinderu. Minerva",
30 dec. 1913/ La collection Kalinderu, pp. 185-188;
Colectia Kalinderu si drepturile Statului. (Minerva",
27 ian. 1914)/ La collection Kalinderu et les droits
1'Etat, pp. 189-192; Muzeul Stelian si falsurile d-lui
G. Oprescu. (Cony. lit., mar. 1934)/ Le Musee Stelian
et les faux de Mr. G. Opresco, pp. 193-196. III.
MUZEE DIN TARA/ Musees du pays: Muzeele
din Transilvania" si plagiatul d-lui Coriolan Petreanu.
(Cony. lit., mar. 1924)/ Les Musees de Transylvanie
et le plagiat de Mr. C. Petreanu, pp. 199 -202; Con-
tributie la istoricul Muzeului Secuiesc (In publicatia
festiva a Muzeului, 1929)/ Contribution a l'historique
du Musee des Szekles, pp. 203-209; Muzeul
Bruckenthal, din Sibiu. (Cony. lit., dec. 1933)/ Le
Musee Bruckenthal de Sibiu, pp. 211-216; Cultul
trecutului si Muzeele provinciale. (Cony. lit., mai
1910)/ Le culte du passé et les Musees provinciaux,
pp. 217-221; Muzeele regionale din Moldova si din
Bucovina (Cony. lit., dec. 1933)/ Les Musees regio-
naux de Moldavie et de Bucovina, pp. 223-228.
IV. VARIA MUSEOGRAPHICA: Odobescu si
Muzeele. (Cony. lit., nov. 1907)/ Odobesco et les
Musees, pp. 231-232; Arta muzealA. (Cony. lit.,
dec. 1932)/ L'art museal, pp. 233-240; Cum sa
258
www.dacoromanica.ro
folosim Muzeele. (Cony. lit., ian. 1933)/ Quel est le
parti a tirer des Musees, pp. 241-245; Muzeele in
aer liber. (Cony. lit., oct.-nov. 1933)/ Les Musees en
plein air, pp. 247-254; Ce intereseazd pe romani in
Muzeele din Viena. (Cony. lit, apr. 1932)/ Quel interet
presentent pour les Roumains les Musees de Vienne,
pp. 255-261; Centenarul Muzeelor din Berlin.
(Cony. lit, oct. 1930)/ Le centenaire des Musees de
Berlin, pp. 263-269; Muzeul Luvrului i al nostru in
pericol. (Universul", 7 feb. 1910)/ Le Musee du
Louvre et le notre en danger, pp. 271-273; Casa-
muzeu Regele Carol I, de la Poradim. (Minerva",
28 nov. 1912)/ La Maison-Musee Carol I, de Poradim,
pp. 275-278. V. Muzeografia romans in 1936/ La
museographie roumaine en 1936, pp. 279-294;
Concluzii/ Conclusions, pp. 294-297; Epilog hotdrator/
Epilogue decisif, pp. 297-300. VI. RESUME, pp.
300-377; Indice, pp. 379-383.
245.Musee National Carol I. Catalogue de la section

d'art paysan. 18 planches hors-texte. Bucarest:
Impr. Nationald, 1937. 30 p., 18 pl.
Cuprins: Prefatd, p.3; Introduction, p. 5-23; Catalogue.
I. Section de la Ceramique, p. 25-27; II. Section du
Bois, pp. 27-29; III. Section du Tissu, pp. 29-30.
246. Lupta pentru desayeir§irea Muzeului National Carol I.

Bucuresti: IVL O., Impr. Nationald, 1938. 15 p.
247. Muzeul National Carol I. Bucurqti: Bucovina,

I.E. Torontiu, 1942. 21 p., il.
2. IN VOLUME
248. Adatok a szekely nemzeti miizeum toretenetehez.

In: Emlekkonyv a Szekely nemzeti nuizeum dtveneves
jubileumdra. Az igazgato-valasLtmany megbizasabol
szeresztette. Csutak viemos igoz-goto. Vol. 1: Ko-
lozsvar: Minerva, 1929, pp. 35-39. Si in: Al. Tzigara-
Samurcas. Muzeografia romaneasc a, pp. 203-209
Cu titlul: Contributie la istoricul muzeului secuiesc/
249. Considerations generales sur les musees d'art

paysan. In: Actes du Mile Congres International
d'histoire de l'art. Le Comite organisateur du Con-
gres. Red. Johnny Roosval. Stockholm: H-B Hasse
W. Tullbergs Boktryckari, 1933, pp.254/256.
3. IN PERIODICE
250. Stavropoleos. In: Epoca, 27 nov. 1903, 9, nr. 323,

p. 1 (Cronica artistica.). $i in: Al. Tzigara-Samurca§.
Muzeografie romaneasca , pp. 159-163. /Cu titlul:
Stavropoleos muzeu national/ (a se vedea pozitia
244); Al. Tzigara-Samurca. Scrieri despre arta ro-
maneascd, pp. 258-264 (a se vedea pozitia 7).
Despre deteriorarea bisericii Stavropoleos §i nece-
sitatea luarii de masuri urgente pentru restaurarea §i
consery area monumentului.
260
www.dacoromanica.ro
251. Stavropoleos muzeu national. In: Epoca, 26 feb.
1904, 10, nr. 55, p. 1 . $i in: Al. Tzigara-Samurcas.
Muzeografie roma neasca , pp. 165-169 (a se vedea
pozitia 244); Al. Tzigara-Samurcas. Scrieri despre
arta roma neczsca, pp. 264-269 (a se vedea pozitia 7).
Il citeaza pe Spiru Haret, care, in raportul oficial
adresat Regelui, sustine infiintarea unui muzeu
special de arta religioasa luandu-se poate, pentru
acest scop, biserica Stavropoleos". Tz.-S. intervine
cu rectificarea ca biserica sa nu fie luata drept
cadru, ci ca centru al unui muzeu".
252. Muzeul nostru national. In: Vi ata Romaneascei, iun.

1906, 1, nr. 4, pp. 102-116. Si in: Al. Tzigara-
Samurcas. Muzeografie roma neascii , pp. 3-20 (a se
vedea pozitia 244); Al. Tzigara-Samurcas. Scrieri
despre arta' romaneasca, pp. 167-190 (a se vedea
pozitia 7); Martor, 1906, nr. 1, pp. 175-183/ Versiu-
nea franceza: Notre musee national"/.
Cu prilejul Expozitiei jubiliare face un rczumat al
activitatii celor 42 de ani de existenta a Muzeului
National (uitat si pare-se persecutat de soarta si de
oameni"), lipsit de un local propriu si de buget po-
trivit. Scopul este de a provoca un curent favorabil
ideii de reforms a Muzeului".
253. Muzeul romanesc si cel bulgaresc. In: Viata Roma-

neasca, dec. 1906, 1, nr. 10, pp. 613-619. Si in:
Al. Tzigara-Samurcas. Muzeografie roma neasca,
Comparatii intre muzeografia bulgareasca si cea
romaneasca. Scurt istoric al Muzeului din Sofia.
Muzeul nostru este mai vitregit, inclusiv din punct
de vedere al bugetului alocat.
261
www.dacoromanica.ro
254. Muzeul nostru national. In: Convorbiri literare,
feb. 1907, 41, nr. 2, pp. 224-232, 2 pl. (Cronica ar-
tistica). $i in: Al. Tzigara-Samurcas. Muzeografie
roma neascii, pp. 29-35./ Cu titlul: Noul plan al
muzeului national/ (a se vedea pozitia 244);
Al. Tzigara-Samurcas. Scrieri despre arta roma-
Analiza critics a situatiei Muzeului National; nece-
sitatea unui sediu adecvat, cu interpretarea
rapoartelor doctorului Istrati si referatului arhitec-
tului G. Sterian pentru crearea de muzee in localul
Expozitiunii.
255. Din efemeridele Muzeului de Arta Nationala. I.

Daruri regesti. In: Convorbiri literare, mai 1907,
41, pp. 545-548 (Cronica artistica). Si in: Al.
Tzigara-Samurcas. Muzeografie romcineascii , pp.
37-40./ Cu titlul: Muzeul primeste daruri regesti/ (a
se vedea pozitia 244).
Donatia regelui Carol I noului muzeu national,
constand din 75 de planse pictate de Henrik Trenk
intre 1860 si 1864, colectia completa de fotografii
executate de Carol Pop de Szatmary la comanda sa,
un album de cromolitografii cu imagini din manas-
tiri si albume populare.
256. Din efemeridele Muzeului de Arta Nationala. IV.

Catalogul Muzeului. In: Convorbiri literare, iun.
1907, 41, nr. 60, pp. 651 (Cronica artistica).
Aparitia catalogului pare a fi compromisa din cauza
lipsei de fonduri.
257. Din efemeridele Muzeului de Arta Nationala. V.

Perspective imbucuratoare. In: Convorbiri literare,
iul. 1907, 41, nr. 7, pp. 741 (Cronica artistica). Si in:
Al. Tzigara-Samurca§. Muzeografie romanesca,
Samurca$. Scrieri despre arta roma neasca, pp.
202-203 (a se vedea pozitia 7).
Vizita ministrului Spiru Haret la Muzeul de Arta
Nationala treze§te sperante prin promisiunea supli-
mentarii fondurilor alocate muzeului §i prin interventia
de a fi incluse in colectiile muzeelor exponatele
ramase in urma expozitiei din Parcul Carol.
258. Odobescu $i muzeele. in: Convorbiri literare, nov.

1907, 41, nr. 11, pp. 1154-1155, 2 pl. / 2054-
2055/ (Cronica artistica). $i in: Al. Tzigara-Samur-
ca§. Arta in Romania, pp. 248-249 (a se vedea
pozitia 2); Al. Tzigara-Samurca$. Muzeografie
roma neasca, p. 231-232 (a se vedea pozitia 244);
Al. Tzigara-Samurca$. Scrieri despre arta roma-
Contributia lui Odobescu la constituirea Muzeului
National de Antichitati i a Muzeului de Sculpture
Comparata prin colectia de reproduceri in ghips
dupe principalele sculpturi antice. Meritul lui
Odobescu in realizarea Albumului arheologic $i
pitoresc" continand reproduceri ale planwlor pic-
torului elvetian H. Trenk (donate Muzeului de Arta
Nationala de catre Regele Carol I).
259. Casa me§terului Antonie Mogo§. in: Convorbiri

literare, ian. 1908, 42, nr. 1, pp. 100-107, 4 pl. Si in:
135 (a se vedea pozitia 2); Al. Tzigara-Samurca.
Scrieri despre arta romaneasca, pp. 46-54 (a se
vedea pozitia 7).
263
www.dacoromanica.ro
Antonie Mogos si descrierea casei sale din lemn
achizitie a Muzeului de Etnografie siArtaNationala.
260. Suntem vrednici de un Muzeu National ? In: Vi ala

Roma neasca, ian. 1908, 3, nr. 1, pp. 91-98. Si in: Al.
Tzigara-Samurcas. Muzeografie roma neasca, pp.
53-62 (a se vedea pozitia 244); Al. Tzigara-Samur-
cas. Scrieri despre arta roma neascei , pp. 203-212 (a
se vedea pozitia 7).
Analiza a situatiei artei si muzeografiei in tam noastra,
pledoarie pentru realizarea muzeului national. Lipsa
sustinerii financiare si apel pentru alocarea de fon-
duri mai man destinate bugetelor muzeelor.
261. Muzeul Aman. In: Viala Romeineascei, aug. 1908, 3,

nr. 8, pp. 242-245. Si in: Al. Tzigara-Samurcas. Mu-
zeografie romaneascei, pp. 173-177 (a se vedea po-
zitia 244); Al. Tzigara-Samurcas. Scrieri despre arta
romei neasca , pp. 270-274 (a se vedea pozitia 7).
Inaugurarea Muzeului Aman in data del iunie 1908,
la initiativa Regelui Carol I. Sublinierea persona-
litatii artistice a lui Theodor Aman si o succinta
biografie a pictorului.
262. Muzeul neamului romanesc. Ce a fost; ce este; ce ar

trebui sä fie. In: Calendarul Minervei" pe anul
1909, pp. 97-136 (a se vedea pozitia 239). Si in:
Al. Tzigara-Samurcas. Muzeografie romd neasca,
pp. 67-88 (a se vedea pozitia 244); Al. Tz.-S. Scrieri
despre arta romaneascei , pp. 212-233 (a se vedea
pozitia 7).
263. Muzeul Luvrului si al nostru in pericol. In: Universul

(nr. exceptional), 7 feb. 1910, 28, nr. 37, p. 3.
264
www.dacoromanica.ro
Si in: Al. Tzigara-Samurc4. Muzeografie romei-
neasca , pp. 271-273 (a se vedea pozitia 244).
Despre colectiile muzeului Luvru, scapat neatins in
urma inundatiilor. Pledoarie pentru infiintarea unui
muzeu national la noi.
264. Din efemeridele Muzeului de Arta Nationale.

VI. Vremuri de grea incercare. In: Convorbiri literare,
mar. 1910, 44, nr. 1, pp. 116-119 (Cronica artistica).
5i in: Al. Tzigara-Samurc4 Muzeografie roma-
neasca , pp. 63-65 (a se vedea pozitia 244).
Dificultatile financiare ale Muzeului de Arta Natio-
nale, pledoarie pentru finantarea muzeelor de catre
stat. Exemple 8i comparatii cu muzeografia din
Bulgaria 8i Ungaria.
265. Cultul trecutului §i muzeele provinciale. In: Con-

vorbiri literare, mai 1910, 44, 2, nr. 3, pp. 378-381
(Cronica artistica). $i in: Al. Tzigara-Samurca§.
Muzeografie romaneasca, pp. 217-221 (a se vedea
pozitia 244); Al. Tzigara-Samurca.5. Scrieri despre arta
roma neasca , pp. 302-306 (a se vedea pozitia 7).
Pledoarie pentru crearea Muzeului de Arta Nationale
din Bucure§ti pe baza tendintelor generale ale
muzeelor regionale. Se infiinteaza in acest scop
Societatea Targovi§tea", a carei actiune se conjuga
cu Societatea Arta romaneasca".
266. Muzeul Simu. In: Convorbiri litetrare, iun. 1910,

44, vol. 2, nr. 4, pp. 492-497 (Cronica artistica). 5i
in: Al. Tzigara-Samurca.5. Muzeografie romaneasca,
pp. 179-184 (a se vedea pozitia 244); Al. Tz.-S.
Scrieri despre arta roma neasca, pp. 274-282 (a se
vedea pozitia 7).
Reflectii asupra Muzeului Simu; elogii la adresa
intemeietorilor §i donatorilor particulari care au
facut in domeniul artei mai mult deck statul roman.
267. Muzeul Asociatiunii. In: Transilvania, sep.-oct.

1910, nr. 5, pp. 376.
Se reproduce partea referitoare la Muzeul Aso-
ciatiunii din Sibiu din articolul: Cultul trecutului §i
muzeele provinciale", mai 1910, in care Tz.-S.
critics faptul ca, deli exists un sediu adecvat, nu
sunt amenajate salile, iar colectiile nu sunt orga-
nizate corespunzator.
268. Arta i politica in 1910. In: Convorbiri literare, ian.

1911, 45, nr. 1, pp. 100-107 (Cronica artistica). Si in:
Al. Tzigara-Samurca§. Muzeografie romaneasca,
pp. 89-93/ Cu titlul: Muzeul de Arta Nationala ci
bugetul statuluil (a se vedea pozitia 244); Al. Tzi-
gara-Samurca. Scrieri despre arta romaneasca,
pp. 233-239./ Cu titlul: Muzeul national 3i bugetul
statuluil (a se vedea pozitia 7).
Invatamantul artistic i necesitatea reorganizarii lui.
Semnal de alarms pentru organizarea eficienta a
wzamintelor artistice §i alocarea unor bugete
adecvate, cu pledoarie pentru Muzeul National.
Protest la adresa suprimarii de la 1 aprilie 1909 a
Serviciului pentru restaurarea monumentelor de
arta.
269. Colectia Kalinderu. In: Minerva, 30 dec. 1913, 6,

nr. 1811, pp. 1. $i in: Al. Tzigara-Samurca. Muzeo-
grafie romaneasca, pp. 185-196 (a se vedea pozitia
244); Al. Tzigara-Samurca§. Scrieri despre arta
Prezentarea colectiei si a principiilor estetice pe
baza carora s-a constituit.
270. Colectia Kalinderu si drepturile statului. In: Minerva,

27 ian. 1914, 6, nr. 1837, pp. 1. Si in: Al. Tzigara-
Samurcas. Muzeografie romaneasca, pp. 189-192
(a se vedea pozitia 244); Al. Tzigara-Samurcas.
Scrieri despre arta romeineascei, pp. 286-290 (a se
vedea pozitia 7).
Cazul colectiei Kalinderu, drepturile statului asupra
acesteia, in calitate de finantator (a se vedea si
pozitiile 299, 901).
271. Colectiunea Grigorescu. In: Minerva, 31 mar. 1914,

6, nr. 1900, pp. 1.
Protest vehement impotriva mutarii operelor lui
Nicolae Grigorescu in asa-zisul Palat al artelor" de
la Filaret. Pledoarie pentru crearea unui Muzeu
Grigorescu.
272. Muzeul Simu si Muzeul National. In: Convorbiri

literare, sep.-nov. 1927, 60, nr. 9-11, pp. 343-344.
Lauda initiativa infiintarii Muzeului Simu. Atrage
atentia asupra necesitatii terminarii lucrarilor la
Muzeul de la Sosea inceput in 1912.
273. Tragedia Muzeului de Arta Nationale. In: Con-

vorbiri literare, apr. 1930, 63, pp. 402-415 (a se
vedea pozitia 243). Si in: Al. Tzigara-Samurcas.
Muzeografie romeineascei, pp. 103-112 (a se vedea
pozitia 244); Martor, 1996, nr. 1, pp. 186-191 (ver-
siunea franceza: La tragedie du Muse e d'art national").
Istoric, activitate, situatie financiara deplorabila.
274. Centenarul muzeelor din Berlin. In: Convorbiri
literare, oct. 1930, 63, pp. 1037-10434. Si in:
Al. Tzigara-Samurca. Muzeografie romaneasca,
Descrierea festivitatii care a avut loc la 1 octombrie
1930. Despre inaugurarea muzeelor Pergamului,
Babilonului §i a Muzeului German de Arta.
275. Inaugurarea Muzeului de Arta Nationale. Docu-

mente. In: Convorbiri literare, sep. 1931, 64, pp.
758-769. Si in: Al. Tzigara-Samurca§. Muzeografie
romaneasca, pp. 113-118./ Cu titlul: Inaugurarea
partiala a Muzeului de Arta National& (a se vedea
pozitia 244).
Cronica inaugurarii. Sunt descrise salile, colectiile
i criteriile de alcatuire. Subliniaza importantamuzeului.
276. Ce intereseaza pe romani in muzeele din Viena. In:

Convorbiri literare, mar.-apr. 1932, 65, pp. 272-
278. Si in: Al. Tzigara-Samurca§. Muzeografie ro-
maneasca, pp. 255-261 (a se vedea pozitia 244);
Al. Tzigara-Samurca§. Scrieri despre arta roma-
Revendicarea de Care Romania a unor obiecte de
arta aflate la Viena: lucrari din epoca antics, piese
de our i argint, monede, tablouri (portretul lui Mihai
Viteazul), obiecte de arta populard romaneasca.
Tz.-S. a participat la tratative.
277. Arta muzeala. In: Convorbiri literare, nov.-dec.

1932, 65, pp. 682-689. Si in: Al. Tzigara-Samurca§.
Muzeografie romaneasca, pp. 233-240 (a se vedea
pozitia 244); Al. Tzigara-Samurca§. Scrieri despre arta
Stradanii pentru infiintarea unui muzeu de arta
nationals in Romania. Rolul muzeului modern in
formarea gustului artistic, necesitatea reformei
muzeografice §i exemple din muzeografia strains.
278. Peregrinari muzeografice. Muzeele regionale din

Moldova §i din Bucovina, Muzeul Bruckenthal din
Sibiu. In: Convorbiri literare, dec. 1933, 66, pp.
948-959. Si in: Al. Tzigara-Samurca$. Muzeografie
roma neascci, pp. 223-228 (a se vedea pozitia 244);
Al. Tzigara-Samurc4 Scrieri despre arta roma-
Descrie Muzeul din Piatra Neamt, organizat in localul
liceului, Muzeul din Cernauti i Muzeul Bruckenthal
din Sibiu.
279. Rostul Muzeului nostru national. In: Convorbiri

literare, ian. 1934, 67, nr. 1, pp. 25-33. $i in: Al.
Tzigara-Samurca. Muzeografie romoneasca, pp.
139-146 (a se vedea pozitia 244); Martor, 1996, nr.
1, pp. 184-185. /Fragment in lb franceza: La
vocation du nouveau Musee"/. Proiecte, planuri §i
objective pentru Muzeul National, argumentate
prin comparatii din muzeografia strains. Aspiratia
de a se finaliza lucrarile la cladirea partial inaugurate
$i apel pentru surse de finantare.
280. /$tiri imbucuratoare/. In: Convorbiri literare, mai

1934, 67, nr. 5, pp. 457 (Cronici). $i in: Al. Tzigara-
Samurca§. Muzeografie romaneasca , pp. 147-148.
/Cu titlul: .F tiri imbucuratoare, dar de scurta du-
rat& (a se vedea pozitia 244); Al. Tzigara-Samurca§.
Scrieri despre arta romaneasca, pp. 245-246 (a se
vedea pozitia 7).
Vestea fericita a reluarii lucrarilor la cladirea Mu-
zeului de la Soseaua Kiseleff. Intrerupte vreme de
25 de ani din lipsa de fonduri, lucrarile se reiau gratie
unui credit de 20 de milioane de lei acordat la
insistenta ministrului Victor Slavescu.
281. Muzeografia romaneasca in 1936. in: Convorbiri

literare, aug.-oct. 1936, 69, nr. 8-10, pp. 353-367.
Si in: Al. Tzigara-Samurca. Muzeografie roma-
Situatia muzeelor §i spatiilor consacrate colectiilor
de stat §i particulare in 1936. Solicits fonduri pentru
finalizarea lucrarilor la Muzeul National Carol al
II-lea, de la Sosea. Se pronunta pentru amenajarea
muzeelor pe criterii §tiintifice.
282. Efemeride muzeografie (I). In: Convorbiri literare,

iun.-iul. 1937, 70, nr. 6-7, pp. 495-497 (Idei, fapte,
oameni).
Inaugurarea Muzeului Simu, posesor al unui catalog
bine organizat. Semnaleaza trecerea peste granita a
unor candele brancovenqti.
283. Efemeride muzeografice (II). In: Convorbiri literare,

aug.-oct. 1937, 70, pp. 8-10, pp. 582-590 (Cronica
artistica).
Locul muzeelor in peisajul cultural occidental, acti-
vitatea muzeala in Franta, Austria i Germania.
Mersul anevoios al lucrarilor Muzeului de la Sosea.
284. Rostul Muzeului nostru national. in: Cele trei Criyuri,

sep.-oct. 1938, 19, nr. 9-10, pp.178, 185-187.
Necesitatea unui muzeu national. Analiza comparative
cu muzeele din Bulgaria, Iugoslavia, URS S.
285. Muzeul National Carol I. In: Convorbiri literare,
mar.-apr. 1942, 73, nr. 3-4, pp. 169-178 (si extras)/
Semneaza Al. Tz.-S./
Despre rolul muzeelor in societate si necesitatea
infiintarii muzeului nostru national.
3.2 Polemici
286. Iarasi Stavropoleos (III). Raspuns d-lui arhitect

I. Mincu. In: Epoca, 9 apr. 1904, 10, nr. 96, pp. 1-2
(Cronica artistica). Si in: Al. Tzigara-Samurcas.
Memorii, pp. 174-180 (a se vedea pozitia 478).
Replica la articolul publicat in 25 martie in Epoca"
(a se vedea si pozitia 676).
287. Din efemeridele Muzeului de Arta Nationala.

II. Vrajmasii muzeului. In: Convorbiri literare, mai
1907, 41, pp. 548-549 (Cronica artistica). Si in:
Al. Tzigara-Samurcas. Muzeografie romeineasca,
pp. 41-42 (a se vedea pozitia 244); Al. Tz.-S. Scrieri
despre arta romaneasca, pp. 199-201 (a se vedea
pozitia 7).
Polemizeaza cu cei ce considers inutila infiintarea
Muzeului de Arta Nationala, acuzandu-i de nepri-
cepere si pizma".
288. Din efemeridele Muzeului de Arta Nationala.

III. Dl. Istrati pro si contra Muzeului. In: Convorbiri
literare, iun. 1907, 41, nr. 60, pp. 644-651. Si in:
Al. Tz.-Ss. Muzeografie roma neascd, pp. 45-51
Tz.-S. it provoaca la duel pe Istrati (a se vedea si
pozitiile 897-898.
289. D1 Oprescu i falsurile de la Muzeul Stelian. In:
Convorbiri literare, mar. 1934, 67, nr. 3, pp. 269-
272. Si in: Al. Tzigara-Samurca§. Muzeografie ro-
ma neasca, pp. 193-196. /Cu titlul: Muzeul Stelian
i falsurile d-lui G. Oprescu/ (a se vedea pozitia
244).
Cazul tablourilor false de la Muzeul Stelian. Acu-
zatii grave la adresa incompetentei profesionale a
lui Oprescu care ar fi cumparat nu numai un fals
Veronese, dar chiar §i o panza pe care, dupd ce a pla-
tit-o ca a lui Andreescu, s-a dovedit a nu fi de acest
maestru!"
290. Efemeride muzeografice. III. In: Convorbiri literare,

nov.-dec. 1937, 70, nr. 11-12, pp. 798-803 (Cronica
artistica").
Critici la adresa arh. N. Ghika-Bude§ti, care tergi-
verseaza lucrarile la cladirea Muzeului de Arta
Nationale modificand, in detrimentul esteticii, pla-
nurile initiale. Ofera cateva sugestii arhitectonice.
291. Casa Romaneasca de la Expozitia din Roma. In:

Convorbiri literare, iul. 1911, 45, nr. 7, pp. 814-
826, II., 4 pl. (Cronica artistica) (a se vedea pozitia
240).
Participarea Romaniei, cu o case taraneasca, la ex-
pozitia jubiliard italiana (50 de ani de la unificarea
Italiei) - prilej de afirmare a valorilor culturale
romane§ti.
292. Recunotinta Bulgariei libere catre Romania. In:

Minerva, 27 nov. 1912, 4, nr. 1420, pp. 1 Si in:
Al. Tzigara-Samurca. Muzeografie romei neasc a .
Bucure§ti, pp. 275-278./ Cu titlul: Casa-Muzeu Re-

gele Carol I de la Poradim/ (a se vedea pozitia 244).
Despre lucrarea istoricului George Capceff: Casa-
Muzeu Carol I, Regele Romaniei, din satul Poradim".
Casa-muzeu, un omagiu adus de poporul bulgar
armatei roman pentru ajutorul dat in 1877 la eliberarea
de sub ocupatia turca, servise drept comandament
general regelui Carol I in timpul razboiului.
293. Plagiatul d-lui Coriolan Petreanu. In: Convorbiri

literare, mar. 1924, 56, nr. 3, pp. 246-248. (Recenzii).
Si in: Al. Tzigara-Samurca.5. Muzeografie romaneasca,
Samurca§. Scrieri despre arta romaneasca, pp. 291 -295i
Cu titlul: Muzeele din Transilvania" §i plagiatul
d-lui Coriolan Petreanu/ (a se vedea pozitia 7).
Acuzatia de plagiat adusa pentru: Muzeele din
Transilvania, Banat, Cri§ana i Maramure. Trecutul,
prezentul §i administrarea for ". Cartea Romaneasca,
1922. Lucrarea este considerate o compilatie avand
ca sursa anuarul unguresc Magyar Minerva".
294. Muzeul nostru national in lumina conferintei

muzeografice din Madrid. In: Convorbiri literare,
nov.-dec. 1934, 67, nr. 11-12, pp. 976-983 (Cronici).
Si in: Al. Tzigara-Samurca§. Muzeografie roma
neasca , pp. 149-157 (a se vedea pozitia 244);
Al. Tzigara-Samurca.5. Scrieri despre arta romiineasca ,
Despre lucrarile la Muzeu, in lumina comunicarilor
i recomandarilor conferintei din 28 octombrie-
4 noiembrie; sinteza a experientei diverselor tan in
domeniul muzeografiei.
295. Muzeul National Carol I la expozitia din Paris
1937. In: Convorbiri literare, ian.-mai 1938, 71, nr.
1-5, pp. 105-108, 3 foto. /Semneaza: A. Tz.-S./
Organizatorul expozitiei a fost prof. D. Gusti. Ex-
ponatele muzeului au mai fost prezentate anterior,
cu prilejul expozitiei internationale in diverse
capitale europene, incepand cu 1909 Berlin §i
Amsterdam, apoi 1910 Viena, 1911 Roma, 1925
Paris §i Geneva, 1927 Paris, 1929 Barcelona,
1935 Helsinki §i Bruxelles, 1936 Oslo.
3.4 ComunicAri, conferinte
296. Muzeul ca mijloc de educatie nationals. In: Politica,

1 iun. 1928, 3, nr. 610, pp. 2.
Fragment din Conferinta din 10 mai 1928, tinuta la
Institutul Social Roman pe tema importantei muzeului
in societatea romaneascd.
297. Cum sa folosim muzeele. (Comunicare radiofonica

pentru $colari, 5 dec. 1932). In: Convorbiri literare,
ian. 1933, 66, pp. 48-53. Si in: Al. Tzigara-Samurca§.
Muzeografie ronilineasca, pp. 241-245 (a se vedea
pozitia 244); Al. Tzigara-Samurca§. Scrieri despre
arta roma neascel , pp. 315-320 (a se vedea pozitia 7).
Prezinta muzeul ca institutie cu rol in educarea
gustului artistic, ofera indicatii pentru elevi privitor
la modul de vizitare a unui muzeu, contemplarea
exponatelor $i intelegerea mesajului Tor. Solutii
pentru atragerea vizitatorilor.
298. Muzeele in aer Tiber. Comunicare radiofonica din

29 iunie 1933. In: Convorbiri literare, oct.-nov.
1933, 66, pp. 879-887. Si in: Al. Tzigara-Samurca§.
Muzeografie romanedasca, pp. 247-253 (a se vedea
pozitia 244); Al. Tzigara-Samurcas. Scrieri despre
arta romeineasca, pp. 320-330 (a se vedea pozitia 7).
Istoric al muzeelor, functiile si rolul lor. Succinta
descriere a muzeelor in aer liber din Suedia, Nor-
vegia, Danemarca, particularitatile si avantajele
lor. Pozilie impotriva muzeelor in aer liber argu-
mentata cu pericolul deteriorarii exponatelor.
299. Colectia Kalinderu si drepturile statului. Raspunsul

d-lui Tzigara-Samurcasin: Adevarul, 31 ian. 1914,
28, nr. 8759, p. 4 (a se vedea pozitia 901).
Replica la articolul maiorului Cantacuzino, publicat
in Adevei rul din 29 ianuarie.
III. ARHEOLOGIE
1. VOLUME
300. Ce se intelege azi prin arheologie. Bucuresti, /s.n./,

1908.23 p.
Comenteaza diverse opinii si tendinte in domeniul
stiintei arheologiei si invatamantului arheologic.
301. Discutiuni in jurul arheologiei. Bucuresti: Minerva,

1910.47 pp.
Cuprins: 1. Arheologie sau istoria artei, pp. 3-7;
II. Istoricul Catedrei de arheologie, pp. 9-16; III. Pro
Murnu, pp. 17-24; IV. In aparare, pp. 25-41; Anexa.
Raportul prezentat de profesorul Teohari Antonescu
Senatului Universitar din Iasi si reprodus in
Convorbiri literare din ianuarie 1910, pp. 43-47.
302. Odobescu. Bucure$ti, /Cartea Romaneasca/, /1934/.
31 pp., 1 pl. (Cuno$tinte folositoare. Seria Din lumea
larga", nr. 53).
303. Trofeul de la Adamclissi. Bucure$ti: Impr. Nationala,

1945, 8p.
2. IN VOLUME
304. Peut-on exclure l'archeologie de l'histoire de l'art ?

In: Actes du Mile Congres International d'Histoire
de l'Art. Le Comite organisateur du Congres. Red.
Johnny Roosval. Stockholm: H-B Hasse W. Tullbergs
Boktryckeri, 1933, pp. 336-338.
3. In periodice
3.1 Studii si articole de sintezi
305. De la Adamclissi. In: Convorbiri literare, sep. 1907,

41, nr. 9, pp. 934-937, II (Cronica artistica).
Semnal de alarms asupra pericolului deteriorarii
trofeului de la Adamclissi. Importanta istorica $i ar-
tistica a monumentului.
306. Odobescu arheolog. In: Convorbiri literare, nov.

1907, 41, nr. 11, pp. 1075-1089. Si in: Al. Tzigara-
Samurcas. Arta in Romania, pp. 235-248 (a se vedea
pozitia 2); Al. Tzigara-Samurca$. Scrieri despre
arta romaneasca , pp. 137-153 (a se vedea pozitia 7).
Evoca personalitatea enciclopedica a lui Al. Odobescu
$i locul sau in istoria arheologiei romane.
307. Ce se intelege azi grin arheologie. Un prim raspuns
la lectia de deschidere a d-lui Murnu. In: Convorbiri
literare, sep. 1908, 42, nr. 9, pp. 220-240 (a se
vedea pozitia 300).
Elogiu la adresa lui Al. Odobescu, care a contribuit
la dezvoltarea arheologiei si studiul preistoriei,
etnografiei si istoriei religiilor.
308. Evoluarea conceptiei despre arheologie. In: Convorbiri

literare, mai 1909, 43, nr. 5, pp. 574-577 (Cronica
artistica).
Necesitatea dezvoltarii arheologiei si importanta ei
pentru studierea artei si a istoriei antice. Discutie in
jurul discursului directorului Muzeului de Sculpture
antics din Berlin despre arta greaca si perceptia ei
moderns.
309. Romania fats de teoriile noua ale arheologiei preis-

torice. In: Viata Romdneasca, 1910, 5, nr. 10, vol.
19,pp. 67-88.
Sustine importanta arheologiei ca stiinta si combate
teoriile lui Teohari Antonescu referitoare la popoarele
ariene si Dacia.
310. Prehistoire et actuante. In: Le Journal des Balkans,

17/30 mai 1914, 1, nr. 2, pp. 5 (La vie intellectuelle
dans les Balkans). Vechimeapoporului roman, atestata
de scrierile lui Herodot si descoperirile arheologice.
311. Arta clasica in Romania. In: Flacci ra, 1 mar. 1915,

4, nr. 21,pp. 178-179.
Pledoarie pentru infiintarea unui muzeu de arta
clasica in Romania. Protest contra reproducerilor
de pe Columna lui Traian.
312. Arta Romaniei Man. Contributia provinciilor alipite.
In: Convorbiri literare, ian.-feb. 1924, 56, nr. 1-2,
pp. 92-121; mar. 1924, nr. 3, pp. 215-227, II.
Despre sculptura preistorica datand din neolitic,
atribuita culturii Cucuteni.
313. Tezaurul scit de la Craiova. In: Convorbiri literare,

ian.-apr. 1928, 61, pp. 19-24, II.
Succinta prezentare a situatiei valorilor de patri-
moniu dupa Primul Razboi Mondial si descriere
detaliata a Tezaurului scit de la Craiova, aflat in
colectiile Muzeului din Berlin. Recenzia lucrarii
Tezaurul scit de la Craiova" a lui Herbert Schmidt.
314. Columna traiana. In: Convorbiri literare, apr. 1934,

67, nr. 4, pp. 331-336.
Readucere in actualitate a subiectului, prilejuit de
desfasurarea lucrarilor la columna. Comenteaza idea
de a se reproduce coloana si in Bucuresti, propu-
nere facuta pentru prima oars de Mihail Kogalniceanu
(a figurat in 1887 in planurile arhitectilor Schmieden
von Weltzien si Speer pentru Muzeul National).
Tz.-S. e de parere ca e important sa se reconstituie
trofeul de la Adamclisi, dar sa se profite totusi de
lucrarile de la Roma pentru a imbogati arhiva Mu-
zeului National cu reproducerea Columnei traiane.
315. Preistoria din preajma Bucurestilor. In: Convorbiri

literare, nov.-dec. 1934, 67, nr. 11-12, pp. 991. (Idei,
fapte, oameni). /Setnneaza: A1.Tz. -S./
Descoperiri arheologice datand din epoca pietrei
slefuite, in urma sapaturilor lui Dinu V. Rosetti si
expuse la Muzeul Municipiului Bucuresti.
316. Un original cauc dac ? In: Revista Fundatiilor Regale,
ian. 1945, 12, nr. 1, pp. 142-147, Descrierea unui
autentic §i valoros cauc dac, cu precizarea recu-
noa§terii locului in care a fost descoperit (probabil
Balcani). Informatii asupra materialului folosit, forma,
tehnica ornamentatiei, simboluri.
317. Trofeul de la Adamclissi. In: Revista Fundafiilor

Regale, mar. 1945, 12, nr. 3, pp. 604-612 (a se
vedea pozitia 303). $i in: Al. Tzigara-Samurca§.
Scrieri despre arta roma neasca, pp. 396-406 (a se
vedea pozitia 7).
Despre monument, pornind de la lucrarea lui Otto
Benndorf, George Niemann §i Gr. Tocilescu: Mo-
numentul de la Adam-Klissi-Tropaeum Traiani".
Viena, 1895.
3.2 Polemici
318.0 lamurire. In: Epoca, 22 feb. 1902, 8, nr. 1952-50,

pp. 2 (a se vedea i pozitiile 890, 893-894).
Waspuns la ni§te insulte" publicate in Foga morals
(sic!) de catre un liberal". Tz.-S. considers ca in
spatele acestora se afla profesorul Tocilescu. Aver-
tizeaza ca la un nou atac va publica acte care sa
probeze perfecta-i necinste i numeroasele sale
escrocherii".
319.0 intampinare in chestia arheologiei. In: Con-
vorbiri literare, oct. 1908, 42, nr. 10, pp. 395-397.
Polemizeaza cu George Murnu pe probleme de
arheologie. Argumenteaza invocand teoriile unor
autoritati ale domeniului precum Furtwangler §i
Doerpfeld.
320. Iar4i plagiatul d-lui G. Murnu. In: Noua revista
roma nei, 30 mai 1910, 8, nr. 8, pp. 16-120 (Note §i
discutiuni).
Drastica acuzatie de plagiat i de lipsa de profe-
sionalism. Aduce ca argument i acuzatia, tot de
plagiat, pe care N.S. Ionescu o face lui Murnu,
replica prin care acesta se apara flu id considerate de
Tz.-S. un simulacru neconvingator".
321. Raspuns d-lui G. Murnu. In: Noua revista rornana,

13 iun. 1910, 8, nr. 10, pp. 149-151 (Note §i discu-
liuni).
II acuza de plagiat. Pune retragerea acestuia din
Academie pe seama incompatibilitatii intelectuale
cu functia de academician, ki apard autoritatea de
critic de arta contestand acuzatiile de slugarnicie
guduratura i tarnaieli cu schepsis" pe care i le
aduce Murnu.
322. Un ultim cuvant in chestia arheologiei. In: Noua

revista romeina, 27 iunie 1910, vol. 8, nr. 12, pp. 183-
184 (Note §i discutiuni).
In cazul plagiatului lui Murnu argumenteaza cu
raportul arhitectului Teohari Antonescu.
323. Iar4i Columna traiand". In: Convorbiri literare,

oct. 1934, 67, nr. 10, pp. 869-871 (Idei, fapte, oameni).
Polemizeaza cu Em. Bucuta pe tema amplasarii
unei copii a Columnei lui Traian in Bucure§ti. Sa
lasam deci Columna, cu tot fastul ei, in Forul lui
Traian, unde "i'i are rostul ei istoric §i estetic i not
sä ne ocupam de monumentele noastre, fie cele
ramase de la romani, ca cel dela Adamclisi, fie de
cele care de atata amar de vreme iii acteapta
realizarea. Locul ei nu e nici la Bucuresti, nici mai
putin la Sarmisegetuza, unde speram sa descoperim
autentice ramasite dace, cu care sd ne Mtn."
324. Dr. M. Rocca: Un vechi cimitir romanesc". Cluj,

1924. In: Convorbiri literal e, mar. 1924, 56, nr. 3,
pp. 250. /Semneaza: Tz.-S./
Recenzia unui raport de arheologie prezentat Secti-
unii din Cluj a monumentelor istorice. Sapaturile
au fost efectuate in satul Vararu din Bistrita-
Nasaud unde arheologul M. Rosea a descoperit o
necropold medievala datand din secolele XV-XVI.
325. Istros". In: Convorbiri literare, iul.-sep. 1934, 67,

nr. 7-9, pp. 691-793 (Carti, reviste). /Semneaza:
A1.Tz. -S./
Prezentarea revistei de arheologie a Danubiului
inferior, Istros", editata de S. Lambrino. Tz.-S.
prezinta sumarul, semnaleaza cateva articole si o
&este interesanta prin veridicitatea continutului
si prin demna ei alcatuire".
326. Tezaurul de la Pietroasa. In: Convorbiri literare,

iul.-sep. 1934, 67, nr. 7-9, pp. 764-773 (Cronici).
Recenzia lucrarii Le Tresor de Petrossa", aparuta
in editie de lux la Paris, cu 372 de ilustratii, cromo-
litografii si heliogravuri, in 3 volume, intre 1889 si
1900. Omagiu cu ocazia centenarului nasterii lui
Al. Odobescu.
281
www.dacoromanica.ro
327. Glose despre Adamclissi. In: Convorbiri literare,

apr. 1907,41, nr. 4, pp. 453-455 (Cronica artistica).
Completare la comunicarea cu titlul Pro Adam-
clissi" prezentata in edinta publics din 6 aprilie
1907 la Academia Romans.
328. Rolul Romaniei in preistorie/ Conferinta la Radio/.

26 ian. 1933. 8 p. B.A.R. (Fond Manuscrise).
329. Paleoliticul in Romania/ Conferinta la Radio/.

23 feb. 1933. 8 p. B.A.R. (Fond Manuscrise).
330. Arta neoliticului in Romania/ Conferinta/. 9 mar.

/1933/. 7 p. B.A.R. (Fond Manuscrise).
331. Benndorf i Adamclissi. In: Convorbiri literare,

ian. 1907, 41, nr. 1, pp. 122-123 (Cronica artistica).
Evocarea personalitatii prof. Otto Benndorf, inteme-
ietorul arheologiei artistice in Austria i contributia
sa la descopeiirea monumentului de laAdamclissi.
332. Adolf Furtwangler. In: Convorbiri literare, oct.

1907, 41, nr. 10,pp. 1016-1018.
Evocarea lui Adolf Furtwangler, personalitate
proeminenta a arheologiei, numismaticii §i istoriei
artei, cu contributii la studiul artei dacice §i monu-
mentului de laAdamclissi.
333. Teohari Antonescu. In: Convorbiri literare, ian.

1910, 44, nr. 1, pp. 97-105 /Nesemnat/.
Evoca personalitatea lui Teohari Antonescu, fost
profesor universitar la Catedra de arheologie de la
Iasi. Fragment din ultimul sau manuscris, un raport
asupra lucrarilor lui G. Murnu prezentate in vederea
ocuparii catedrei de arheologie.
334. Alexandru Odobescu. Iunie 1834-noiembrie 1895.

In: Convorbiri literare, nov.-dec. 1915, 49, nr. 11-12,
pp. 1101-1106. Omagiu adus personalitatii enciclo-
pedice a lui Odobescu la 20 de ani de la moartea sa.
335. Odobescu, 23 VI. 1834-10 XI.1895. k: Convorbiri

literare, iul.-sep. 1934, 67, nr. 7-9, pp. 594-611.
Articol omagial cu ocazia centenarului nasterii.
336. Recuperarea unui tezaur arheologic. Vestigii de arta

scita descoperite in Oltenia. Ce ne spune d. Tzigara-
Samurcas. In: Dimineala, 16 ian. 1927, p. 1 / Sem-
neaza Fox/.
Tezaurul a fost gasit in urma sapaturilor facute de
nemti in 1917 in Oltenia, la Cotofeni (Craiova), de
d. Suchard, directorul muzeului preistoric (Berlin)
si arheologul Schmidt."
IV. ISTORIE. POLITICA
1. VOLUME
1.1 Lucrari originale
337. Ma rturisiri si-li-te. Bucuresti; Tipogr. Convorbiri
literare, 1920. 164 p. (a se vedea pozitiile 1018-1020).
Cuprins: Prefata, pp. 3-4; I. Introducere, pp. 5-10;
II. Acuzatiunea i acuzatorul, pp. 11-12; III. Acti-
vitatea mea din timpul razboiului, pp. 23-34; IV. Re-
alizarea idealului national Inainte de razboi, pp. 35-
50; V. Sub ocupatie, pp. 51-120; VI. Intermezo sub
ocupatie, pp. 121-216; VII. Din epoca de tranzitie,
pp. 127-138; VIII. In Romania Mare, pp. 139-143;
IX. Campania universitara, pp. 144-155; X. inche-
iere, pp. 155-160.
338. Nispuns d-lui N. lorga. Bucureti: Atelierele Grafice

Socec & Co. S.A., 1932. 35 pp.
Cuprins: Motivarea faspunsului, pp. 3-4; Insinuarile
din Memorii, pp. 4-19; Atacurile din Neamul roma -
nesc, pp. 19-21; Judecata universitara, pp. 21-25;
Procesul catedrei de istoria artei, pp. 25-33; Alte
calomnii, pp. 33-35; incheiere, pp. 35.
339. De ce sunt prieten al Germaniei ? Bucure§ti: /s.n./,

_
1941.16p.
Iii motiveaza admiratia fata de Germania prin
educatie §i formatie.
1.2 Antologii
340. Din viata regelui Carol I. Marturii contimporane §i

documente inedite culese de Al. Tzigara-Samurca§.
Bucurqti: M.O. i Impr. Statului. Impr. Nationale,
1939. XVIII, 368 pp. Cuprins: I. La dezvelirea
Statuie regelui Carol I, pp. V-VII; II. La §edinta
comemorativa a Academiei Romane, pp. IX-XVII;
Al. Tzigara-Samurca Precuvantare, pp. 1-8;
A.S. principele Wilhelm de Wied in amintirea regelui
284
www.dacoromanica.ro
Carol I, pp. 9-13; General adjutant Paul Angelescu
Amintiri despre regele Carol I, pp. 14-25;
Gr. Antipa Cateva amintiri despre regele Carol I,
pp. 26-52; Alexandrina Gr. Cantacuzino Carolus
Rex, pp. 53-55; Amiral I. Coanda Amintiri despre
regele Carol I, pp. 56-59; A.C. Cuza Regele Carol
I 0 Meseria§ul Roman", pp. 60-63; Gala
Galaction A§a cum mi-1 aduc aminte, pp. 64-69;
General adjutant G.P. Georgescu Amintiri din cei
7 ani ca adjutant pe langa regele Carol I, pp. 70-90;
N.D. Germani Regele Carol I vazut de un fost
diplomat, pp. 91-107; Olga General Gigurtu
Regele Carol I 0 boierii olteni, pp. 108-111;
C. GongopolUn veac de la na§terea unui rege mare,
pp. 112-119; Artur Gorovei 0 audienta la regele
Carol I (Convorbiri literare, martie-aprilie 1932),
pp. 120-130; General adjutant I. Istrati Amintiri
din viata regelui Carol I, pp. 131-137; D. Karnabatt
0 marturie din multimea marii domnii, pp. 138-
144; Alex. Kiriacescu Opera regelui Carol I,
pp. 145-151; Dr. I. Mamulea Din amintirile Medicului
Curtii, pp. 152-171; Constantin G. Manu Amintiri
despre regele Carol I, pp. 172-178; S. Mehedinti
regele Carol I 0 Rdzboiul ruso-japonez, pp. 179-
184; C. Meissner Poporul romanesc §i intemeietorul
Dinastiei, pp. 185-195; G.G. Mironescu Amintire
de copil, pp. 196-199; Anton Mocsonyi Audienta
mea la regele Carol I, pp. 200-203; L. Mrazec
Carol I 0 Geologia, pp. 204-209; R. Netzhammer
Prima audienta la regele Carol 1 (Convorbiri
Literare martie-aprilie 1932), pp. 210-215; Ore de
conversatie cu regele Carol I (Revista Catolica
ianuarie-martie 1915), pp. 216-247; De vorba cu
regele Carol I (Revista Catolica aprilie-iunie §i
285
www.dacoromanica.ro
octombrie-decembrie 1915), pp. 248-256; Hans
Petri Regele Carol I, vazut de unii diplomati ai
Puterilor Centrale, pp. 257-261; G. Popa-Lisseanu
O audienta la regele Carol I, pp. 262-265;
C. Radulescu-Motruinceputurile Fundatiei Carol I
(Din: Fundatia Univ. Carol I", de Al. Tzigara-
Samurcas, 1934), pp. 266-269; Regele Carol I si
destinul Romaniei (Discursul tinut la Academia
Romans, 26 mai 1939), pp. 270-281; I. Radulescu-
Pogoneanu Gusturi regale, pp. 282-285; Amiral
Spiropol Regele Carol I si Marina, pp. 286-292;
C. Stoicescu Audienta mea la regele Carol I,
pp. 293-295; M. Theodorian-Carada La centenarul
primului rege, pp. 296-302; M. Vladescu Regele
Carol I, pp. 303-313; Al. Tzigara-Samurcas Din
tineretea regelui Carol I .(Convorbiri literare
aprilie-iulie 1936), pp. 314-319; Regele Carol I vazut
de principele Billow (Cony. literare mai 1931),
p. 320-322; Regele Carol I si monumentele strabune
(Cony. literare aprilie, 1909), pp. 323-337; Din preajma
regelui Carol I, pp. 343-363; Tabela ilustratiilor,
pp. 365-369.
2. In periodice

341. Nu crutati pe spioni. In: Universul, 28 iun. 1913, 31,
nr. 175, pp. 2 /Nesemnat/.
Un avertisment referitor la depistarea spionilor si la
vigilenta pentru a nu li se divulga informatii.
342. Datoria acelora care nu se luptd. In: Monitorul Oficial,

4 iul. 1913, pp. 32-53 /Nesemnat/.
Din comunicatele Ministerului de Razboi. Elogiu la
adresa celor care s-au inrolat voluntar §i indemn la
munca pentru cei ramai acasa.
343. Sarbatorirea cincuantenarului primului nostru rege.

Marea fresca a Ateneului. In: Minerva, 30 apr.
1914, 6, nr. 1927, p. 1.
Propuneri pentru organizarea in 1916 a festivitatii
jubileului de cincizeci de ani de domnie a lui Carol I.
Ideea unei expozitii §i a frescei de la Ateneu care sä
marcheze evenimentul.
344. Omagiu M.S. regelui Carol II. in: Convorbiri literare,

iun. 1930, 63, pp. 646-647.
Evocarea personalitatii lui Carol II, stabilirea locului
sau in istoria, politica §i cultura romans.
345. Regele Carol vazut de principele Billow. in: Convorbiri

literare, mai 1931, 64, pp. 475-477 (Documente).
$i in: Din viala regelui Carol, pp. 320-322 (a se
vedea pozitia 340).
Prezentare a unui fragment din Memoriile principelui
Bulow, ministrul Germaniei la Bucure§ti, pasaj ce
arata impresia pe care Carol I i-a facut-o lui Wow.
2.2 Polemici
346. Cum ne apreciaza strainii. In: Minerva, 28 dec.

1912, 5, nr. 1449, pl.
Vehement protest la adresa articolului lui L. de
Launay din Revue bleue. Tz.-S. se ridica impotriva
afirmatiei ca bulgarii i ruO au cucerit independenta
Romaniei i pledeaza pentru o corecta informare a
opiniei publice internationale.
347. Raspuns calomniatorilor. In: Steagul, 7 feb. 1919,
5, nr. 281, p.1(a se vedea si pozitia 1004).
Scrisoare de disculpare adresata in 12 ianuarie
rectorului Athanasiu, privind integritatea activitatii
sale si functiile avute in timpul ocupatiei germane.
348. In chestia universitara. RaspunsNeamuluiromeinesc,

in: Steagul, 4 dec. 1919, 5, nr. 539, :).2 (a se vedea
si pozitia 1001).
Raspuns la adresa criticilor din Neamul romeinesc
privitor la activitatea sa din timpul ocupatiei Bucu-
restiului. Tz.-S. solicita convocarea Colegiului uni-
versitar in vederea retragerii calomniilor rectorului,
publicate la Iasi in martie 1917.
349. Lovitura... veterinarului. Raspuns d-lui I. Athanasiu.

In: Steagul, 13 iun. 1920, 6, nr. 683, p.l.
Raspuns la gravele acuzatii de tradare si colabora-
tionism. Tz.-S. explica de ce a acceptat functia de
prefect al Politiei, deli era si reprezentant al Casei
regale, aratand ca cele cloud nu sunt incompatibile
si ca dupd demisionarea din Politie a fost insarcinat
din nou cu aceasta functie prin decret regal.
350. Ultim raspuns d-lui I. Athanasiu si inspiratorilor

sai. In: Steagul, 2 iul. 1920, 6, nr. 698, p.l.
Raspuns la criticile aduse de rectorul I. Athanasiu
privitor la functia de Prefect al Politiei Capitalei
detinuta de Tz.-S. in timpul ocupatiei germane.
351. Pro Onciul. In: Convorbiri literare, mar. 1931, 64,

pp. 244-249.
In apararea lui Dimitrie Onciul, acuzat post-mortem
de catre Nicolae Iorga de colaborationism in timpul
288
www.dacoromanica.ro
Primului Razboi Mondial. Tz.-S. invoca alocutiunea
lui Vasile Parvan la Academia Romans, care neaga
rolul politic al lui Onciul, considerat exclusiv om de
5tiinta.
352. Raspuns d-lui N. Iorga. In: Convorbiri literare,

aug.-oct. 1932, 65, pp. 517-549. (5i extras).
Continuare a polemicii cu Iorga din Neamul romcinesc.
Se apard fats de acuzatiile de colaborationism cu
nemtii, pe care le considers calomnioase. Considers
publicarea Memoriilor lui Iorga o compromitere a
prestigiului sau 5tiintific 5i moral. Aduce acuzatii
dure, de falsuri istorice, care fusesera depistate 5i de
C.C. Giurescu.
353. in favoarea asasinilor" D-lui N. Iorga. In: Convor-

biri literare, apr.-iul. 1936, 69, nr. 4-7, pp. 211-216.
Raspuns la articolul Pentru dl Hasdeu" publicat in
Convorbiri literare din aprilie 1901, in care Iorga ii
critics pe B.P. Hasdeu 5i C. Giurescu.
354. Pretinsa ucidere a istoricului" Wolbe (Raspuns d-lui

N. lorga). In: Convorbiri literare, nov.-dec. 1938, 71,
nr. 11-12, pp. 415-419 (Idei, fapte, oameni) (a se
vedea 5i pozitiile 1060-1061).
Raspuns la acuzatia adusa de Iorga in necrologul
dedicat istoricului Eugen Wolbe, aparut in Neamul
roma nesc din 15 noiembrie. Iorga pune moartea lui
Wolbe (atac de cord) pe seama supararii pricinuite
de interdictia vanzarii in tara noastra a cartii acestuia
despre istoria Romaniei, la interventiile lui Tz.-S.
A se vedea 5i pozitiile 367-369.
355. Din arhiva lui Dumitru Bratianu. Al. Cretzianu.

Acte §i scrisori din perioada 1840-1870, publicate
cu o schita biografica" (Vol. XXII i XXIII din
publicatiile a§ezamantului Ion C. Bratianu). Impri-
meria Independenta, 1933-1934. In: Convorbiri
literare, apr. 1934, 67, pp. 385-386 (Carpi. Reviste).
Documente culese §i publicate de Al. Cretzeanu i
succinta prezentare a personalitatii lui Dumitru
Bratianu. Documentele fusesera donate de Dinu
Bratianu Bibliotecii Fundatiei Carol I.
356. Impresii de la Congresul de byzantinologie din Sofia.

In: Convorbiri literare, oct. 1934, 67, nr. 10, pp. 856-
861 (Cronici).
Congresul de studii bizantine din 9-16 septembrie
1934, de la Sofia, organizat dupd razboi la initiativa
Romaniei, primul tinandu-se la Bucure§ti in 1924,
apoi la Belgrad in 1927 §i Atena in 1930. Din partea
delegatiei romane au avut comunicari: Gh. Bratianu
(Experiente de economie dirijata in Bizant") i
Vasile Grecu de la Universitatea din Cernauti
asupra temeiurilor critice ce vor servi la publicarea
Erminiei zugravirii bisericilor, afiata in curs de
aparitie. Unele reflectii pe tema artei i muzeografiei
bulgareti §i romane§ti.
357. Dr. Eugen Bianu. Ordinea ob§teasca." Bucurqti,

1938. 511 pp. In: Convorbiri literare, nov.-dec.
1938, 71, nr. 11-12,pp. 468.
Lucrarea apartine efului Sigurantei Statului i se re-
fers la istoria Politiei rombe din secolul al XVIl-lea
pand la data aparitiei.
358. Teodor B 'Man. D. Onciul." Cernauti, Tipogr.
Mitropolitului Silvestu, 1938. 175 pp. In: Convorbiri
literare, nov.-dec. 1938, 71, nr. 11-12, pp. 467-468.
Prezentarea lucrarii lui Teodor Balan privitoare la
viata i activitatea lui Dimitrie Onciul, parintele
istoriografiei romane moderne.
359. Ancheta parlamentara. 0 circulars a prefectului de

politie. In: Steagul, 3 sep. 1918, 4, nr. 118, p. 1.
/Semneaza: Prefect Tzigara-SamurcaV.
Circulara prin care se cere concursul Politiei pentru
darea in judecata a unor membri ai Guvernului
Bratianu.
360. Apelul prefectului Capitalei. In: Steagul, 31 oct./13

nov. 1918, 4, nr.189, p. 2.
Apel ate cetatenii Capitalei de a nu da frau
resentimentelor fats de armata de ocupatie §i de a
sprijini autoritatile.
361. Armele trebuie predate. Nu se mai tin intruniri. In:

Izbanda, 2/15 nov. 1918, 1, nr. 5, p. 2 (Ultima ors).
Ordinul Prefectului Politiei Capitalei.
362. Apelul prefectului Capitalei. In: Steagul, 12 nov.

1918, nr. 188, pp. 3.
Apel catre cetatenii Capitalei de a nu da frau
resentimentelor fats de germani.
363. Linite i ordine. Apelul prefectului Politiei Capitalei.

In: Lumina, l2 nov. 1918, 2, nr. 432, p. 2.
Apel catre cetatenii Capita lei de a nu da frau resenti-
mentelor fats de armata de ocupatie.
364. Regele Ferdinand. 20 iul. 1927. In: Convorbiri lite-

rare, mai-aug. 1927, 60, nr. 5-8, pp. 2-4 (Necrolog).
365. Petre Carp, Joan Creanga. 29.V1.1837-18.V1.1919,

1.III.1837-31.XII. 1889. In: Convorbiri literare, dec.
1937, 70, nr. 12, pp. 627-632.
Evocarea celor cloud personalitati, cu ocazia cente-
narului nasterii. Scurta caracterizare a politicii lui
Carp si a locului ocupat de Creanga in literatura romand.
366. In memoria reginei Maria. In: Convorbiri literare,

iun.-oct. 1938, 71, nr. 6-10, pp. 191-193. /Semneaza:
Al. Tz.-S.7.
367.0 scrisoare a d-lui. Prof. Tzigara-Samurcas. Ras-

punzand unor atacuri, d-sa isi explica atitudinea de
pe timpul ocupatiei germane. In: Adeveirul, 26 apr.
1929, 42, nr. 13 908, pp. 5 (a se vedea si pozitiile
1025, 1027).
Scrisoarea adresata ziarului Neamul romeinesc in care
Tz.-S. arata ca acuzatiile din 14 martie si 5 aprilie
au fost facute pe baza unor citate din Memoriile lui
Al. Marghiloman (Note politice, 1927). Demon-
streaza ca afirmatiile preluate de Neamul romanesc
i atribuite lui Tz.-S. apartin de fapt lui Barbu Stirbey
si arata falsificarea voita si de rea credinta a textului.
Explicatiile se regasesc si in Marturisiri si-li-te.
368. Cazul d-lui prof. Tzigara-Samurca.5. D-sa spune pentru
ce a ramas in teritoriul ocupat i ce rol a indeplinit.
In: Adevarul, 29 mai 1929, 42, nr. 13 934, pp. 3.
Ca raspuns la adresa vehementelor discutii din
Camera Deputatilor referitoare la persoana sa, Tz.-S.
se disculpa printr-o scrisoare explicative. Aduce ca
argument adresa din 15/28 noiembrie 1916 a
Administratiei Casei regale, prin care era imputernicit
sa prezinte i sa apere interesele Casei regale §i
Coroanei, i scrisoarea de multumire a aceleiai
Administratii, datata 25 noiembrie 1918.
369. /Scrisoare deschisa prin care Tzigara-Samurca

argumenteaza ramanerea sa in Bucure0 in timpul
ocupatiei germane. In: Indreptarea, 30 mai 1929,
11, nr.112, p. 3 (Cutia de scrisori).
V. FILOLOGIE. LITERATURA
1. VOLUME
1.1 Traduceri
370. CARMEN SYLVA. In lunca. 0 idild. Bucurqti:
Socec, 1905. 51 p.
371. CARMEN SYLVA. PeDunfire. 27 aprilie-3 mai 1904.

Bucure0, Atel. Grafice I.V. Socec, /1905/. 6'7 p.
2. IN PERIODICE
372. Societatea scriitorilor. In: Convorbiri literare, sep.

293
www.dacoromanica.ro
Salutd initiativa intemeierii de ate tinerii scriitori
a Societatii Scriitorilor in scopul sustinerii materiale
a celor talentati.
373. Sezdtoarea. In: Rampa, 24 sep. 1926, 11, nr. 2674,

pp. 1 (Oameni si fapte). /Semneazd: A.T./
Pledoarie pentru reluarea sezdtorilor literare, isi
exprima regretul rdririi for in favoarea sporturilor
de iarna.
374. Mite Kremnitz si Mihail Eminescu (1852-1916)

(1850-1889). In: Convorbiri literare, ian. 1933, 66,
pp. 2-6 /Semneazd: A.Tz.-S./. $i in: I. E. Toroutiu.
Studii i documente literare. Vol. 3. Bucuresti, Inst.
de Arte Grafice Bucovina", 1933, pp. 279-326; Mite
Kremnitz. Amintiri fugare despre M Eminescu.
Bucuresti, Cartea Romaneascd, 2000, pp. 35-40.
Succint comentariu al amintirilor poetei germane
Mite Kremnitz, incredintate lui Tz.-S. in octombrie
1893, pentru a fi depuse in arhiva Fundatiei Uni-
versitare Carol I. Amintirile it au ca personaj central
pe Mihai Eminescu si constituie o importanta sursd
a biografiei marelui poet.
375. Ineditele lui Odobescu. In: Convorbiri literare, iul.-

sep. 1934, 67, nr. 7 -9, pp. 617-620 /Semneazd: Al.Tz.-S./
Manuscrise constand in descrieri de calatorii si
scrisori ddruite in original sau transcrieri de d-na
Sasa Odobescu in noiembrie 1915, la 20 ani de la
moartea lui Odobescu: calatoria de la Paris la
Londra din 3-11 aug. 1852, Jurnalul calatoriei in
Arges si Vdlcea" cu descrierea Mandstirii Curtii de
Arges (si chiar schitele executate de pictorul Trenk
dupd mandstirile vizitate impreund cu Odobescu in
1860), calatoria din 1870-1871 in Elvetia si Italia.
Originalele au facut parte din colectia de manuscrise
a Bibliotecii Fundatiei Universitare Carol I.
376. Inedite eminesciene. In: Convorbiri literare, ian.-mai

1937, 70, nr. 1-5, pp. 373-375.
O telegrams in versuri trimisa lui Jacob Negruzzi cu
ocazia unei aniversari si alta de Revelion 1879.
2.2 Polemici
377. Eminescul d-lui Lovinescu ! E. Lovinescu: Mite".

Roman. Edit. Adevarul. 302 p. In: Convorbiri
literare, nov.-dec. 1934, 67, nr. 11-12, pp. 956-960.
Cronica literary la romanul biografic Mite" avand
ca sursa de inspiratie amintirile Mitei Kremnitz.
Tz.-S. it acuza pe Lovinescu de falsuri si ura contra
Junimii".
378. Eminescul sarmanului Lovinescu. In: Convorbiri
literare, ian.-feb. 1935, 68, pp. 84-87 (Idei, fapte,
oameni).
Polemics pornind de la recenzia romanului Mite"
Tz.-S. invoca si criticile lui G. Ibraileanu si Cezar
Petrescu la romanele Balauca" si Mite".
379. Profanarea si proslavirea lui Eminescu. 1. E. Lovinescu:
Balauca",Mite". 2. Cezar Petrescu. Luceafarul,
Nirvana. In: Convorbiri literare, ian.-mar. 1936,
69, nr. 1-3, pp. 3-10 /Sernneaza: A1.Tz. -S./
Comentarii critice la adresa lui E. Lovinescu si
elogioase pentru Cezar Petrescu prin compararea
celor cloud romane.
295
www.dacoromanica.ro
380. Jean Boutiere, La vie et l'oeuvre de I. Creanga, vol. 4,

154 p., 23 il. Gamber, 1930. In: Convorbiri literare,
mai 1930, 63, p. 619.
Despre autoritatea lui Jean Boutiere in critica literare
si valoarea biografiei pe care a consacrat-o marelui
scriitor roman.
381. Sextil Puscariu. Istoria literaturii romane. In: Con-

vorbiri literare, mai 1930, 63, pp. 620 /Semneaza:
Tz.-S./
Aprecieri la adresa calitatii ilustratiilor, stilului ac-
cesibil si modului de integrare a fenomenului literar
in epoca respective.
382. ,,Revue de Paris". Februarie 1934. In: Convorbiri

literare, feb. 1934, 67, nr. 2, pp. 194-195 (Reviste).
Analiza unui articol despre critica si estetica lite-
rare, publicat de Andre Spire in Revue de Paris,
intitulat La bouche et l'oreille, ou de plaisir poe-
tique-considere comme plaisir musculaire". Da un
citat dintr-o scrisoare a tarului Alexandru I catre
Sturdza, publicata in ultima parte a povestirii vietii
D-rei Kriidener de Abel Hermant.
383. Rene Benjamin. Moliere". Plon, 1936. in: Convorbiri

literare, aug.-oct. 1936, 69, nr. 8-10, pp. 399-400
/Semneaza: A.Tz.-S./
384. Al. Rosetti. Istoria limbii romane". /Vol. 2. Limbile

balcanice. Bucuresti: Fundatia pentru literature si
arta, 1938. 132 p. In: Convorbiri literare, nov.-dec.
1938, 71, nr. 11-12, pp. 445-446. (Din pubhcal e
Fundatiei pentru literature Regele Carol II) Sim
neaza: Al.Tz.-S./
Comentariul graviteaza in jurul ideii de baza a auto-
rului potrivit caruia limba romans este o 1 mbA
balcanica" de origine, fire$te, Latina.
385. Bucura Dumbrava (necrolog). In: Convorbin literary

ian.-feb. 1926, 58, nr. 1-2, pp. 155. Semnea.za.
A.T.S./
Evoca locul ocupat de scriitoare in literature romance
caracterizand succint romanele Pandurtal", Hai-
ducul" $i Cartea Muntilor".
386. Paul Zarifopol. In: Convorbiri literare, mai 1934

67, nr. 5, pp. 391-392 /Semneaza: Al.Tz.-S
Si in sfinul acestei reviste, de care se leg..ase tot mac
strans, lipsa lui nu va putea fi suplinita . C2, :a."-an
numai de dorul de a se instrui, el $i-a petrecin cea
mai frumoasa parte a vietii in manic centre clan
strainatate, interesandu-se deopotriN a de s1a.,-91-11e
filologice $i literare ca $i de tainele muzacia .s ale
esteticii in genere."
VI. CULTURA. iNVATAMANT
1. VOLUME
387 istoria artei ci insemnatatea ei in iniii:dry.,:772111

universitar. Bucure$ti: Carol Gobi, 1912.30 p
Lectie de deschidere tinuta la Unix ersnatea d m
Bucure§ti la 26 noiembrie 1911. Pledoarie pentru
educatia artistica §i infiintarea unui curs de istoria
artei in invatamantul universitar.
388.Konigin Elisabeth and die Kultur Rumaniens.

Auszug des in der Zeitschrift Convorbiri literare"
erschienenen Artikels des Prof. Dr. Tzigara-
Samurca§ von I. K. /s.1./: /s.n./, 1916. 17 p./
Rolul reginei Elisabeta in cultura romans: poets,
ocrotitoare a scriitorilor, sustinatoare a vietii literare
§i muzicale a Romaniei.
389.Din viaja Fundaliilor regale. 0 eclipsa trienala.

/Vol. 1/. Bucurqti: Impr. Nationala, 1944. 46 p.
Analiza critics a activitatii Fundatiei, Editurii i
Revistei Fundatiilor Regale sub conducerea direc-
torului D. Caracostea (1 apr. 1941 31 dec. 1943).
Pledeaza pentru desfiintarea Uniunii Fundatiilor
Culturale Regale.
2. IN VOLUME
2.1 Prefete
390. /Prefata la/ SANZIANU, Mihai. Indice bibliografic
/al revistei Convorbiri literare"/: 1867-1937.
Bucure§ti: M. 0. §i Impr. Statului, Impr. Nationala,
1937, pp. V-V 1.
Aprecieri asupra importantei revistei §i necesitatii
alcatuirii indicelui pentru cititori.
3. IN PERIODICE
391. Industria casnica $i arta nationals. In: V ointa natio-

nala , 7/20 oct. 1903, 20, nr. 5553, pp. 1-2 (Litere,
arte, $tiinte). /Semneaza: A.T.S./ Si in: Al. Tzigara-
Samurca$. Memorii, 1, pp. 152-157 (a se vedea po-
zitia 478).
Lauda initiativa ministrului Spiru Haret de a infiinta
$coli elementare pentru meserii $i agricultura. Ple-
doarie pentru un muzeu national $i pastrarea traditiei
in arta romaneasca.
392. Starea artelor $i a invatamantului artistic in Romania

in: Epoca, 11 dec. 1903, 9, nr. 336, pp. 1-2 (Cronica
artistica). Si in: Al. Tzigara-Samurca$. Memorii, 1,
pp. 159-163 (a se vedea pozitia 478). Despre rapor-
tul adresat regelui asupra activitatii Ministerului
Instructiunii Publice $i Cultelor pe anul 1903 de
ministrul Spiru Haret; referiri la monumentele reli-
gioase $i invatamantul artistic.
393. T. Maiorescu $i arta in Romania. In: Convorbiri

literare, feb. 1910, 44, nr. 2, pp. CXLIV-CLVI.
Influenta hotaratoare a lui Maiorescu in educatia
estetica a poporului nostru. Rolul conceptiei estetice
in indrumarea artei romane.
394. Arta $i universitatea la not $i in strainatate. In:

Minerva, 27 feb. 1913, 5, nr. 1509, pp. 1.
Pledoarie pentru introducerea cursurilor de istoria
artei in invatamantul superior romanesc, argu-
mentata cu exemple $i comparatii din experienta
occidentals. Invoca importanta artei pentru psihicul
uman i prezenta mare a publicului la conferintele
despre arta tinute la Fundatia Universitara Carol I.
395. Istoria artei la universitatea noastra. In: Noua re-

vista romans, 3 mar. 1913, 13, nr. 18, pp. 271-272.
Pledoarie pentru infiintarea Catedrei de istoria artei
la Universitatea din Bucure§ti.
396. Rolul cultural al Romaniei. In: Minerva, 29 nov.

1913, 5, nr. 1782, p. 1.
Consideratii asupra rolului §i suprematiei culturale
a Romaniei in Balcani. Aduce ca argumente prezenta
monumentelor ecleziastice romane§ti, frumusetea
i sobrietatea artei populare. Succesele pavilionului
romanesc la Expozitia Internationale de la Munchen.
397. Regina Elisaveta §i cultura romaneasca. In: Con-

vorbiri literare, mar. 1916, 50, nr. 3, pp. 259-280,
2 pl. (a se vedea si pozitia 388).
Subliniaza puterea de sacrificiu, activitatea literare
a reginei (ca poets i ca ocrotitoare a scriitorilor),
implicarea in viata literary i muzicala a Romaniei.
398. Necesitatea reorganizarii invatamantului artistic.

In: Rampa, 13 dec. 1926, 9, nr. 2741, pp. 3.
Impactul artei asupra vietii, arta ca factor social.
399. Indemn. In: Rampa, 25 dec. 1926, 11, nr. 2752, p. 1.

Importanta invatamantului artistic pentru cultivarea
talentelor i pastrarea traditiei.
400. Atmosfera artistica la Junimea. In: Convorbiri

literare, ian.-apr. 1927, 59, nr. 1-4, pp. 106-115.
Salonul artistic din Casa Mitei Kremnitz. Prime le
contacte ale lui Tz.-S. cu Junimea, amintiri din
perioada intoarcerii sale de la studii.
401. De la intemeietorii revistei. In: Convorbiri literare,

iul.-aug. 1930, 63, pp. 820-821. Reluarea publicarii
unor scrisori ale intemeietorilor Convorbirilor literare".
402. Cetatea universitard din Paris. In: Convorbiri literare,

ian. 1931, 63, nr. 1,pp. 93-94.
Pledoarie pentru infiintarea unui camin studentesc
romanesc la Paris, pornind de la recenta initiative a
construirii caminului pentru studentii greci.
403. Datorii de vremuri grele. Cate vechii si noii cola-

boratori. In: Convorbiri literare, ian.1931, 64, pp.3-8.
Locul si rolul Convorbirilor literare in peisajul
publicistic si cultural al vremii. Leaga perioada de
debut si de apogeu a revistei de epoca lui Carol I si
de numele lui Vasile Alecsandri, Titu Maiorescu,
Mihai Eminescu. Subliniaza tendinta spre tematica
enciclopedica aparuta in ultimii ani si lanseaza un
apel Care colaboratori de a se implica mai mult in
activitatea revistei. Considers ca o datorie de onoare
mentinerea inaltei tinute culturale a acestei publicatii.
404. indrumari necesare ( pentru $coala de Arte si Mese-

rii). In: Revista invataincintului profesional, mar.
1932, 9, nr. 3, pp. 53-55.
Utilitatea scolilor de arte si meserii. Semnal de alarms
asupra necesitatii pastrarii traditiei romanesti.
405. Initierea artistica in scoala. In: Convorbiri literare,

iun. 1934, 67, nr. 6, pp. 534-539.
Despre educatia estetica si importanta cultivarii
sentimentului artistic, cu exemple din alte tari.
406. Regina - artists. In: Convorbiri literare, sep.-dec.

1935, 68, nr. 9-12, pp. 425-428.
Portret al reginei Maria, artists si promotoare a artei
in Romania. Preocuparile in domeniul artei decorative,
descrierii de monumente religioase, decorarii inte-
rioarelor palatelor regale.
407. Raspuns la o intampinare. In: Convorbiri literare,

nov.-dec. 1936, 69, nr. 11-12, pp. 509 (Idei, fapte,
oameni).
Despre incetarea colaborarii lui N.G. Radulescu-
Niger la Convorbiri literare sub conducerea lui I.E.
Toroutiu.
408. Dupa zece ani. In: Convorbiri literare, ian.-mai

1937, 70, nr. 1-5, pp. 3-14.
Articol aniversar. Evoca cele mai proeminente per-
sonalitati junimiste cu rol in activitatea revistei.
Locul Convorbirilor literare" in peisajul cultural-
literar romanesc la inceputul secolului XX.
409. /Sarbatorirea lui I. Petrovici la treizeci de ani de

activitate in invatamant/. In: Revista de filosofie,
ian.-mar. 1938, 23, nr. 1, pp. 87-89 (Note si infor-
matii). Cuvantare tinuta de Tz.-S. la 13 februarie
1938, in Amfiteatrul Fundatiei.
410. Catre cititori. In: Convorbiri literare, ian.-mai 1938,

71, nr. 1-5, pp. 8-9 /Serrineaza: A1.Tz. -S. /; Preocupari
literare, oct. 1938, 3, nr. 8, p. 376 (Note. Dari de
seams) /Fragmente/.
Motiveaza intarzierile in aparitia revistei punandu-
le pe seama dificultatilor financiare.
3.2 Polemici
A se vedea poziiiile 337, 338, 347-350.
411. Precuvantare la jubileul de 60 ani ai Convorbirilor

literare". In: Convorbiri literare, ian.-apr. 1927, 59,
nr. 1-4, pp. 3-8.
Scurt istoric, locul i prestigiul revistei in peisajul
cultural romanesc. Aminte§te cuvantarile tinute cu
prilejul §edintei din martie 1927 la Fundatia Uni-
versitard Carol I.
412. ,,Ramuri ". Numar festiv, 1920. in: Convorbiri literare,

1929, 62, pp. 196-197 (Recenzii) /SemneazA:A.Tz.-S./.
Cronica numarului festiv al revistei craiovene Ra-
muri". Aprecieri pentru directorul C. Serban, a cola-
b oratorilor entuzia§ti i a caliatilor grafice ale revistei.
413.Raymund Netzhammer. Iosef Molaioni".

Missionverlag. Ottilien. In: Convorbiri literare,
apt 1930, 63,pp. 500 (Recenzie) /Semneaza: Al. Tz.-S./.
Biografia misionarului Iosef Molaioni, de Raymund
Netzhammer, cu importante informatii asupra epocii
lui Caragea §i a misionarismului catolic din aceasta
epoca in Tara Romaneasca.
414. Lumea noun ", nr. 7. In: Convorbiri literare, iul.-sep.

1934, 67, nr. 7-9, pp. 790 (Carti, reviste). /Semnea-
za: Al.Tz.-S./.
Succinta prezentare a revistei.
303
www.dacoromanica.ro
415. Revista revistelor. In: Convorbiri literare, iul.-sep.
1934, 67, nr. 7-9, pp. 790 (Idei, fapte, oameni)
/Semneaza: Al.Tz.-S./.
Revista revistelor" pe lunile martie-iunie.
416. Tara Barsei", iulie §i august. In: Convorbiri

literare, iul.-sep. 1934, 67, nr. 7-9, pp. 791 (Carti.
Reviste) /Semneaza: Al.Tz.-S./.
417. Prometeu", nr. 34. In: Convorbiri literare, iul.-

sep. 1934, 67, nr. 7-9, pp. 790 /Semneaza: Al.Tz.-S./
418. Luna Bucure§tilor. In: Convorbiri literare, apr.-iul.

1936, 69, nr. 4-7, pp. 250-251 (Idei, fapte, oameni)
/Semneaza: Al.Tz.-S./.
Impresii despre expozitia organizata in Herastrau
cu ocazia Lunii Bucure§tilor, manifestare initiatd
de regele Carol II.
419. Ramuri", august-octombrie, 1938. In: Convorbiri

literare, nov.-dec. 1938, 71, nr. 11-12,-pp. 478.
Referiri la studiul lui C. Gongopol care ofera cel
mai adevarat portret" al lui Grigore N. Filipescu.
Recomanda constituirea unui volum cu portretele
presarate in revista" realizate de Gongopol.
420. Msgr. Raymond Netzhammer. Le cas du metropo-

lite Miclesco". Zug., sep. 1938, 9 p. In: Convorbiri
literare, nov.-dec. 1938, 71, nr. 11-12, pp. 467 (Carpi)
/ Semneaza: A1.Tz. -S. /.
Detalii biografice despre mitropolitul Calinic.
421. Istoria artei,, §i insemnatatea ei in invatamantul

universitar. In: Convorbiri literare, ian. 1912, 46,
nr. 1, pp. 17-42 (§i extras) (a se vedea pozitia 387).
Lectie de deschidere tinuta la Universitatea din Bu-
cure§ti la 26 noiembrie 1911. Pledoarie pentru educatia
artistica §i infiintarea unui curs de istoria artei.
422. Reforma invatamantului artistic. In: Convorbiri

literare, iun. 1924, 56, nr. 6, pp. 467-474 (Cronica
pedagogics). Expunere de motive la proiectul pre-
zentat Ministerului Artelor.
423. Confruntari". Introducere la prima conferinta a

ciclului de la Fundatia Carol I, din 25 ianuarie. In:
Convorbiri literare, feb. 1934, 67, nr. 2, pp. 172-
173. /Semneaza: Al.Tz.-S./
Conferinta profesorului Di Tullio secretarul So-
cietatii Internationale de Criminologie cu titlul:
Stiinta §i dreptul in lupta moderns contra crimina-
litatii".
424.Initierea artistica in scoala /Conferinta la Radio/.

425. VALERIAN, I. De vorba cu d.Tzigara-Samurca§.

Cu prilejul Jubileului Convorbirilor literare". In:
Viafa literara, 19 mar. 1927, 2, nr. 42, pp. 1-2; $i in:
I. Valerian. Chipuri din viaja literara. Bucure§ti:
Minerva, 1970, pp. 225-232 /Cu titlul: Al. Tzigara-
Samurca§/.
426. Controlul universitar §i domiciliul fortat. Convorbiri
cu dl profesor Al. Tzigara-Samurca§ (o ancheta in
lumea universitara). In: Politica, 12 iun. 1928, 3,
nr. 619, pp. 4. /Semneaza: C.V.L./ (Ultima ors).
Pozitie impotriva legii domiciliului fortat al profe-
sorilor universitari, pe care o considers o retrogradare
§i pledeaza pentru acordarea libertatii de deplasare
in Cara §i straindtate.
427. Ce credeti despre studentimea noastra ? Azi ne

raspunde Al. Tzigara-Samurca§, profesor la Uni-
versitatea din Cernauti. In: Vremea, 21 nov. 1930,
nr. 149, pp. 6.
Se declard bun cunoscator al studentilor, atat in
calitate de profesor de istoria artei, cat §i de director
al Fundatiei. Sus ;ine ideea trimiterii studentilor
merituo§i cu burse in strainatate.
VII. GEOGRAFIE. TURISM
1. VOLUME
1.1 Traduceri
428.Din carnetul de turist al regelui Carol. Bucure§ti:
Tipogr. G. Ionescu, 1915. 47 p., 10 il.
2. iN VOLUME
429. /Discurs/. in: Sarbei torirea Domnului inginer de
mine M.M. Dreighiceanu /cu ocazia implinirii
vet' rstei de 80 de ani I. Bucure§ti: M.O. §i Impr.
Statului, 1934, pp. 17-18.
Cuprinde discursurile lui L. Mrazec, Tz.-S.,
G. Macovei, Const. D. Bu§ila, N. Vasilescu-Karpen,
A. Tintareanu, C. Malcoci, T. Me ;ianu, Ion lonescu,
Mathei M. Dragiceanu.
3. IN PERIODICE
430. Medalia jubiliara a Societatii regale romane de

geografie". In: Convorbiri literare, ian.-feb. 1926,
58, nr. 1-2, pp. 152-155 (Fapte) /Semneaza: A.T./.
Descrierea medaliei, opera a sculptorului Anton
Winberger, batuta cu prilejul jubileului Societatii.
431. ,,Din Romania" de Raymond Netzhammer. In:

Convorbiri literare, nov. 1909, 43, nr. 11, pp. 1243-
1247 (Cronica artistica).
Evidentiaza importanta i valoarea documentary a
cartii arhiepiscopului Raymond Netzhammer, pe
care o apreciaza ca un veritabil ghid de calatorie.
432. Calauza Romaniei. In: Minerva, 29 apr. 1913, 5,

nr. 1568, pp. 1.
Despre lucrarea Calauza cailor ferate romane"
publicata de inginerul Stelian Petrescu. Ghidul este
ilustrat remarcabil, prezentand costume, peisaje §i
monumente din Cara. Tz.-S. propune traducerea lui
in franceza, germana §i engleza.
433. La Route de l'Orient. In: Le Journal des Balkans, 24
mai/ 6 iun. 1914, nr. 7, pp. 2 (La vie intelectuelle dans
les Balkans).
Recenzia cartii de calatorie La route de l'Orient",
semnata Noelle Roger.
434. Noelle Roger. En Asie Mineure". Vol. 8, 264 p. cu

numeroase fotografii. Fasquelle, 1930. In: Convorbiri
literare, apr. 1930, 63, pp. 501 (Recenzii) /Semneaza:
Al.Tz.-S./.
Carte de calatorie, cu informatii geografice §i etno-
grafice asupra civilizatiilor dinAsia Mica.
435. Din tineretea regelui Carol I. In: Convorbiri lite-

rare, apr.-iul. 1936, 69, nr. 4-7, pp. 170-174. Si in:
Din viafa regelui Carol I, pp. 314-319 (a se vedea
pozitia 340).
Recenzia volumului Vingtjours de voyage-pochade
algerienne". Cartea trateazd despre calatoria in
Algeria a Printului Carol in 1862.
436.1. Simionescu. Tara noastra". Bucurqti: Fundatia

pentru literature §i arta, 1938. 581 p. In: Convorbiri
literare, nov.-dec. 1938, 71, nr. 11-12, pp. 446 (Din
publicatiile Fundatiei pentru literature Regele
Carol II").
Recenzie elogioasa la aparitia celei de-a doua editii
a lucrarii profesorului I. Simionescu. Cartea e apre-
ciata ca o lucrare de propaganda cu caracter riguros
§tiintific, consacrata cunoaterii Romaniei din punct
de vedere geografic, etnografic, economic, admi-
nistrativ, cultural.
437. Dare de seams asupra primului an de functionare al

S.T.R.Citita in Adunarea generala de la 2 februarie
1904. In: Anuarul Societatii Turivilor din Romania,
1904,1, pp. 3-9.
438. Dare de seams asupra celui de-al doilea an de func-

tionare. In: Anuarul Societatii TurLytilor din Romania,
1904,2, pp. 3-6.
439. Adunarea Generals a Societatei, tinuta in localul

Fundatiunei in ziva de 5/18 feb. 1906 sub inalta
Pre§edintie a A.S. regale principelui Ferdinand. in:
Anuarul Societatii Turi ,ctilor din Romcinia, 1905, 3,
PP. 3-8.
Darea de seams privind activitatea din perioada
1905-1906, intocmita de Tz.-S., secretarul general
al societatii.
440. Dare de seams asupra activitAtii Societatii TuriOlor

din Romania, pe anul 1906. In: Anuarul Societatii
TuriVilor din Romania, 1906, 4, pp. 61-66.
441. Dare de seams asupra functionarii S.T.R. in anul

1907, citita in Adunarea generala de la 4 mai 1908.
In: Anuarul Societatii TuriVilor din Romania,
1907-1908, 5 -6, pp. 11-18.
442. Dare de seams asupra functionarii S.T.R. in anul

1908, citita in Adunarea generala de la 22 martie
1909. In: Anuarul Societatii Turigilor din Romania,
1907-1908, 5-6, pp. 132-140.
3.4 Traduceri
443. Din carnetul de turist al regelui Carol. In: Anuarul
Societatii TuriVilor din Romania, 1914, vol. 12, pp.
1-47./Semneaza S.T.R./ (§i extras) (a se vedea po-
zitia 428).
VIII. CARTE. TIPAR. BIBLIOTECI
1. VOLUME
444. Raport despre mersul institutiunii catre Maiestatea

sa regele. Prezentat de rectorul Universitatii /Fasc.
1-17/. Bucureti: Impr. Statului, 1900-1917. Fasc.
1: 1 apr. 1899-31 mar. 1900. 1900.20 p.; Fasc. 2: 2
apr. 1900-31 mar. 1901. 1901. 18 p.; Fasc. 3: 1 apr.
1901-31 mar. 1902. 1902. 14 p.; Fasc. 4:lapr. 1902-
31 mar. 1903. 1903. 14 p.; Fasc. 5: 1 apr. 1903-
31 mar. 1904. 1904. 18p.; Fasc. 6:lapr. 1904-31 mar.
1905. 1905. 16 p.; Fasc. 7:1 apr. 1905-31 mar. 1906.
1906. 19 p.; Fasc. 8:lapr. 1906-31 mar. 1907. 1907.
19 p.; Fasc. 9:1 apr. 1907-31 mar. 1908. 1908. 17 p.;
Fasc. 10: 1 apr. 1908-31 mar. 1909. 1909. 19 p.;
Fasc. 11: 1 apr. 1909-31 mar. 1910. 1910. 17 p.;
Fasc. 12: 1 apr. 1910-31 mar. 1911. 1911. 14 p.;
Fasc. 13: 1 apr. 1911-31 mar. 1912. 1912. 15 p.;
Fasc. 14: 1 apr. 1912-31 mar. 1913. 1913. 15 p.;
Fasc. 15: 1 apr. 1913-31 mar. 1914. 1914. 29 p.;
Fasc. 16: 1 apr. 1914-31 mar. 1915. 1915. 41 p.;
Fasc. 17: 1 apr. 1916-31 mar. 1917.1917.33 p.
Rapoartele, semnate de rectorii Universitatii din
Bucure§ti, au fost intocmite de Tz.-S., directorul
Fundatiei.
445.Fragment din Ustavul sau Erminia zugraviei"
(Extras din volumul Omagiu" oferit d-lui
C. Dimitrescu-Ia§i). Bucure§ti: Tipogr. Curtii regale
F. Gobi, 1904. 8 p.
Din manuscrisul romanesc al codicelui lui Dionisie,
gasit de Tz.-S. la Manastirea Ciolanu din Buzau.
Autorul publics partea originala a talmacirii roma-
ne§ti, anume traducerea facuta de insu§i parintele
Macarie, traducatorul erminiei lui Dionisie".
446. Die Bibliothek der Fundatiunea Universitara Carol I

zu Bukarest. Sonderabdruck aus Zeitschrift fiir
Bilcherfreunde". VIII. Jahrgang 1904/1905, Heft 8.
Leipzig: Druck von W. Drugulin, 1905. 7 p.
447. Fundatiunea Universitard Carol I. 1891-1931. Cu

10 ilustratii in text, 26 plane libere §i rezumat fran-
cez. Bucure§ti,Atelierele grafice Socec, 1933. 168 p.
Cuprins: Prefata, pp. V-VI; Introducere: Importanta
carpi §i a bibliotecii, pp. VII-IX; A. ISTORICUL
INSTITUTIEI: Actul de intemeiere. Legea Fun-
datiunii, pp. 1-3; Organizarea institutiei, pp. 3-4;
Inaugurarea Fundatiunii, pp. 4-7; inceputul func-
tionarii. Grija regelui pentru noua Sa Institutie.
Schimbarea Regulamentului, pp. 7-11; implinirea
inaltelor meniri ale Fundatiunii, pp. 11-13; Omagiu
adus intemeietorului Fundatiunii, pp. 13-15; Nevoia
maririi localului, dupd zece ani de functionare,
pp. 15-16; Noul Regulament al Institutiei, pp. 16-21;
Inaugurarea din 1914, pp. 21-26; Doliul Institutiei:
Comemorarea regelui Carol I §i a reginei Elisaveta,
pp. 26-32; Solicitudinea regelui Carol pentru a Sa
Fundatiune, pp. 32-35; Sub ocupatie, pp. 35-37;
Greutati financiare, pp. 37-39; Comemorarea
regelui Ferdinand, pp. 39-43; Noua nevoie a maririi
localului, pp. 43-44; RealizAri sub M.S. regele
Carol II, pp. 44-45; Dovezi ale binefacerilor
Fundatiunii Regale, pp. 45-49; B. PALATUL
FUNDATIUNII: Planul general al cladirii, pp. 49-
50; Salile de lectura si depozitul de carti, pp. 50-53;
Amfiteatrul, pp. 53-54; Misiunea Amfiteatrului,
pp. 54-58; Proslavirea regelui Carol I, in Amfi-
teatru, pp. 58; C. FUNCTIONAREA BIBLIO-
TECII: Normele proprii de organizare, pp. 59-60;
Prima instalare a Bibliotecii, pp. 60-61; imboga-
tirea Bibliotecii prin donatiuni, pp. 61-62; Sporirea
Bibliotecii prin achizitiuni, pp. 62-64; Schimbul de
carti cu strainatatea, pp. 64-61; Selectionarea si in-
corporarea exemplarelor legale, pp. 65-67; Greaua
functionare a serviciului imprimatelor legale, pp.
67-68; Publicatiile periodice, pp. 68-69; Inventari-
erea cartilor, pp. 69-70; Legarea volumelor, pp. 70-
72; Asezarea cartilor in depozit, pp. 72-73; Con-
trolul cartilor din depozit, pp. 73-74; Catalogarea si
normele ei, pp. 74-75; Catalogul alfabetic, pp. 75;
Catalogul sistematic sau pe materii, pp. 75-77;
Adaptarea catalogului decimal la nevoile Biblio-
tecii, pp. 78-79; Sala si cazierele cataloagelor, pp.
79-80; Frecventarea Bibliotecii, pp. 80-83; Servi-
ciul in salile de lectura, pp. 84-85; Carti rare, ma-
nuscrise si colectii pretioase, p. 85-86; imprumu-
turi, pierderi, distrugeri, pp. 86-87; ajutoare pentru
tiparirea tezelor. Burse si subventii, pp. 87-88;
D. AVEREA FUNDATIUNII: Fondurile initiale si
addogirile ulterioare, pp. 89; Donatiuni si legate
regale, pp. 89-60; Donatiuni particulare, pp. 90-93;
Subventii, pp. 93-94; Excedente bugetare, pp. 94-
95; Averea actuala a Fundatiunii, pp. 95-96; Fondul
de rezerva, ajutor si pensii, pp. 96-97; Situatia ac-
tuala a fondului de rezerva, ajutor si pensii, pp. 97-
98; Gestiunea financiard a Institutiunii, pp. 98-100;
Scutiri in favoarea Institutiunii, pp. 100;
E. ADMINISTRAREA FUNDATIUNII: Condu-
cerea Institutiei in spiritul intemeietorului, pp. 101-
103; Personalul Fundatiunii, pp. 103-105; Normele
alegerii $i functionarii personalului, pp. 105-106;
Priviri retrospective si perspective viitoare. Noua
lege a Fundatiunilor Regale, pp. 106-108; Ajutoare
pentru lucrari speciale, pp. 109-110; Premii de
incurajare din Seminarul de istoria veche a Roma-
nilor", pp. 110; Ajutoare pentru tiparirea tezelor,
pp. 110-114; Burse, pp. 114-115; Ajutoare pentru
studii, pp. 116-117; F. ANEXE: Raportul direc-
torului Fundatiunii pe 1932, pp. 119-130; Discursul
D-lui Prof Dr. N. Gheorghiu, rectorul Universitatii
din Bucuresti, pp. 131-132; Darea de seams asupra
dezvoltarii Institutiei, sustinuta de directorul
Al. Tzigara-Samurcas, pp. 132-136; Discursul D-lui
C. Al. Viforeanu, Procuror General pe langa inalta
Curte de Casatie si Justitie, pp. 136-137; Cuvan-
tarea D-lui Ion V. Georgescu, student al Facultatilor
de Teologie, Filosofic si Litere, actual bursier al
Fundatiunii Carol I, pp. 137-138; Cuvantarea D-'ui
Prof. D. Gusti, ministrul Instructiunii, Cultelor si
Artelor, pp. 138-140; Cuvantarea M.S. rege'ui
Carol II, pp. 140-142; Rezumatul francez al volu-
mului, pp. 143-151; Voci din press, pp. 152-160;
Expozitia de carp si infiintarea sectiunii bibliofile,
pp. 161-164.
448. Raportul directorului Fundatiunii despre Mersul

Institutiunii ceitre M.S. regele. Prezentat de rectorul
313
www.dacoromanica.ro
universitatii la 9 mai 1933. Bucuresti: Socec, 1933.
14 p.
2. IN PERIODICE
449. Sarbatorirea centenarului ,primului rege al Romaniei.

0 evanghelie regeasca. In: Minerva, iun. 1914, 6,
nr. 1959, p. 1.
Cu prilejul jubileului a 50 de ani de la venirea la Iron
a regelui Carol I, Tz.-S. propune realizarea prin cele
mai moderne mijloace de Cate regina Elisabeta a
unei evanghelii miniate, care sd fie depusa la
catedrala din Curtea de Arges.
450. Ultima medalie a regelui Carol I. In: Convorbiri li-

terare, ian. 1915, 49, nr. 1, pp. 101-103. Si in: Din viata
regelui Carol I, pp. 338-342 (a se vedea pozitia 340).
Medalia batuta cu prilejul inaugurarii, in 1914, a
Bibliotecii Fundatiei Universitare Carol I, in
executatA de artistul Hans Schwegerle din Munchen.
451. Fundatia Universitard Carol I. In: Boabe de grau,

iun. 1932, 3, nr. 6, pp. 193-194, il.
Prezentare structurii organizatorice a bibliotecii.
452. In cinstea colegului I. Petrovici. In: Rampa, 26 sep.

1932,15, nr. 4407 bis, pp. 1.
Elogiu adus lui I. Petrovici, bursier al Fundatiei Carol I.
453. Fundatiunea Universitard Carol I. In: Cele trei

Cr4uri, nov.-dec. 1933, 14, nr. 11-12, pp. 129-130.
Prezentare a Fundatiei si a activitatii acesteia.
314
www.dacoromanica.ro
454.Nevoile bibliotecilor. In: Convorbiri literare, aug.-
oct. 1937, 70, nr. 8-10, pp. 611-613 (Idei, fapte,
oameni) /Semneiza: T.S./.
Comentarii pe marginea unui articol al lui Julien
Cain, directorul Bibliotecii Nationale a Frantei.
455. Un alfabet romanesc. In: Arta §'i tehnicei grafica",

dec. 1937, caietu12, pp. 17-18, 2 pl.
Referiri la Cercul bibliofil roman" i la scopul
acestuia de a rdspandi gustul cartilor frumoase
prin tiparirea, in conditii artistice deosebite, a ope-
relor marilor scriitori roman ". Alfabetul Zagoritz
urma sa fie adoptat de Cercul bibliofil pentru
tipariturile proprii.
456. Biblioteca Nationald Carol al II-lea. Ctitorie a

regelui Carol I, Bibilioteca Fundatiei ce-i poarta
numele este pe cale sa devind Biblioteca Nationald
Carol al II-lea, un instrument perfectionat de culturd
§i o mareatd podoabd a Capitalei. In: Cuveintul,
12 apt 1938, 15,nr. 3201,p.1, 5.
Propunere ca Biblioteca Fundatiei sd fie ridicata la
rangul de Bibliotecd Nationald ingloband §i Biblioteca
Municipiului Bucure§ti. Argumente §i planuri de
extindere a clddirii i de sistematizare a pietei
Palatului regal.
457. Cartea frumoasd. In: Preocupari literare, sep.-oct.

1943, 8, nr. 7-8,p. 1-7.
Pledoarie pentru rdspandirea cartii mai ales la Cara.
Scurt istoric al cartilor Si revistelor culturale roma-
ne§ti. Activitatea bibliofild a reginei Elisabeta.
2.2 Polemici
458.0 lamurire. In: Epoca, 12 ian. 1905, 11, nr. 10, pp. 2
(a se vedea §i pozitia 1446).
Critici la adresa lui Ion Sarbu, fost prim-custode la
biblioteca Fundatiei, pentru calomniile" la adresa
conducerii institutiei publicate in prefata cartii
despre Mihai Viteazu. Enumerd documentele existente
in arhiva Fundatiei ce au justificat luarea masurii de
destituire a lui Sarbu din functia respective.
459. Un ultim raspuns calomniatorilor. In: Steagul,

16 feb./lmar. 1919, 5, nr. 290, pp. 3.
Raspuns la atacurile lui lorga din Neamul romci-
nesc, care afirmase ca Fundatia ar fi servit pentru
propaganda germane in timpul ocupatiei Bucu-
re§tiului. Tz.-S. sustine ca fare interventiile sale
salvatoare Fundatia ar fi fost rechizitionata, deve-
nind cazinou.
460. Congresul International al Bibliotecarilor i al Ami-

cilor cartii. In: Convorbiri literare, iul.-aug. 1926,
nr. 7-8, pp. 633-634 (Fapte).
Participarea Romaniei la Congresul organizat la
Praga in perioada 28 iunie-3 iulie impreund cu
Bianu, Tz.-S. a prezentat un material despre situatia
bibliotecilor din Romania.
461. Cartea fmmoasa §i Biblioteca Fundatiei Carol I. In:

Indreptarea, 24 iun. 1933, 17, nr. 134, pp. 1-2 (1);
27 iun. 1933, 17, nr. 135, pp.1-2 (II).
In jurul unei expozitii realizate de Fundatia Universitara
Carol I. Valori bibliofile la Biblioteca Fundatiei
Universitare Carol I.
462. /Despre carte si tipar/. In: Arta r i tehnica graficei,

sep. 1937, nr.1, pp. 11 (Tipar si carte).
Cuvant-inainte cu ocazia lansarii revistei.
463. Din publicatiile Fundatiei Regelui Carol II. In:

Convorbiri literare, ian.-mai 1938, 71, nr. 1-5,
pp. 178-182/ Semneaza: Al.Tz.-S./
Semnaleaza o serie de lucrari atractive editate la
Fundatia pentru literature si arta Regele Carol II"
sub ingrijirea prof. Al. Rosetti.
464. Biblia regelui Carol II (Bucuresti, Fundatia pentru

literature si arta Regele Carol II", 1938. 1375 p.).
In: Convorbiri literare, nov.-dec. 1938, 71, nr. 11-
12, pp. 443-445 (Din publicatiile Fundatiei pentru
literature Regele Carol II) /Semneaza: Al.Tz.-S./.
Editia, puss sub tipar in ziva de 8 iunie 1937 prin
ingrijirea lui Al. Rosetti, directorul Fundatiei, apare
pe 10 noiembrie 1938, la 250 de ani de la tiparirea
Bibliei lui Serban Cantacuzino.
465. Importanta cartii si a bibliotecilor. In: Convorbiri

literare, ian.-feb. 1932, 64, pp. 94-101 (Conferinta
radiofonica); Natura, 15 mai 1932, 21, nr.5, pp.1-6;
Adevarul literar i artistic, 28 aug. 1932, XI, nr.
612, pp. 8. /Fragment cu titlul: Bibliotecile.
Al. Tzigara-Samurcas in Natura"/.
Arata cat de inapoiati suntem noi, cei din Tara
Romaneasca, in privinta propasirii cartii".
466. Cartea frumoasa si Biblioteca Fundatiei Carol I.
Comunicare la Radio in ziva de 27 mai 1933. In: Con-
vorbiri literare, mai 1933, 66, pp. 464-470 (§i extras).
Reflectii bibliofile pe marginea unei expozitii de
carte organizata la Biblioteca Fundatiei cu prilejul
inaugurarii Zilei cartii". Sunt mentionate exem-
plare si editii rare care 1-au incantat pe regele Carol
II in timpul vizitei. A se vedea §i pozitia 100.
467. Ion Bianu. 26 aug. 1856-21 feb. 1935. in: Convorbiri

literare, ian.-feb. 1935, 68, nr. 1-2, pp. 80-83.
Evocarea personalitatii marcante a lui Ion Bianu,
bibliotecar al Academiei Romane vreme de peste
50 de ani, pre§edinte al Asociatiei Bibliotecarilor
din Romania §i al Sectiunii bibliologice a Institutului
Social Roman.
468. Marirea Fundatiei Carol I. 0 convorbire cu dl.

Tzigara-Samurca§, bibliotecarul Fundatiei. Intre
altele, se va construi un vast amfiteatru pentru con-
ferinte. Palatul va avea o forma elipsoidala. In:
Minerva, 30 mai 1912, 4, nr. 1239,p. 1.
469. La Funda ;ia Carol n-au fost scandaluri".

In: Indreptarea, 9 mar. 1923, 6, nr. 54, pp. 2 (a se
vedea si pozitia 1447).
Scrisoarea lui Tz.-S. in care dezminte informatiile
publicate in Lupta despre scandalul studentesc de
la Fundatie". Afirma ca nu a fost nicio bataie si ca
biblioteca este deschisa, numind-o templu al
reculegerii, unde, zilnic, toti studentii yin sd-§i ga-
seasca inaltatoarea hrand sufieteasca, afard de mici
alte preocupari".
470. BOGDAN, Al. Reorganizarea bibliotecilor din

lard. In: Rampa, 20 sep. 1924, 8, nr. 276, pp. 1.
Intr-un interviu acordat ziarului Rampa", Tz.-S. se
pronunta pentru crearea unei asociatii a biblioteca-
rilor, care sa se ocupe de organizarea bibliotecilor
pe criterii tiintifice, dupd modelul celor america-
ne, daneze §i belgiene.
471. BELDIMAN, Al. La Fundatia Carol I. In: Rampa,

23 oct. 1926, 9, nr. 2698, pp. 1. /Semneaza Al. B./.
Interviu cu Tz.-S. despre functionarea Bibliotecii
Fundatiei Universitare Carol I.
472. PATASANU, I. In jurul bibliotecii Fundatiei Uni-

versitare Regele Carol I". Precizarile d-lui profesor
Tzigara-Samurca§. In: Facla, 12 dec. 1934, pp. 2.
Problema insuficientei spatiului §i propunerea de a
se cumpara terenul alaturat, din str. C.A. Rosetti
nr. 6, apartinand fostei familii Comanescu, cu o
intindere de peste 1000 mp. Ca sursa de venituri este
sugerata Loteria Fundatiei, alaturi de cea a Statului.
473. PATASANU, I. Biblioteca Fundatiei Universitare

a devenit insuficienta. Cum vede prof. Tzigara-Samurca5
ameliorarea raului. In: Ditnineata, 25 dec. 1934, 30,
nr. 10857, pp. 7.
Tz.-S. propune extinderea cladirii prin cumpararea
terenului alaturat, din str. C.A. Rosetti nr. 6.
474.0 biblioteca municipals in Capitals. Parerea d-lui
Tzigara-Samurc4 in: Gazeta municipals, 6 ian.
1935, 4, nr. 154,pp. 8.
Referindu-se la initiativa primariei de a inaugura o
biblioteca orawneasca in piata Cantacuzino, Tz.-S.
arata a ar fi mai efficient daca eforturile financiare
s-ar concentra in vederea maririi proiectate a
Fundatiei, care ar deschide in schimb sali speciale
pentru toti cititorii Bucurqtiului, kl.,anind astfel o
mare biblioteca municipals.
475. Un raspuns al Fundatiei Regele Carol I. In: Porunca

vremii, 19 dec. 1940, 9, nr. 1828, pp. 3. (Din abuzu-
rile de odinioara.)
Replica la o notita publicata in 14 decembrie in
Porunca vremii". Este vorba despre interzicerea de
a se folosi Aula Fundatiei pentru conferinte, luata
de autoritatile politienqti sub noul regim. Tz.-S.
spera sa se reia activitatea culturala careia i-a fost
consacrataAula.
IX. BIOGRAFIE
1. VOLUME
476. Expunere de titluri §'i lucreiri. Bucurqti: Minerva,

1908.12p.
Memoriu asupra titlurilor i lucrarilor lui Al. Tzigara-
Samurca, conform art. 69 din Legea invatamantului
secundar*i superior.
477. Memoriu de titluri ci lucrari, alcatuit in vederea

cererii de transferare de la Universitatea din Cernauti
la cea din Bucure ,cti. Bucurqti: /s.n./, 1929. 32 p.
Cuprins: Titluri, p. 3; Raport asupra activitatii
§tiintifice, in urma caruia s-a facut numirea, cu
unanimitatea membrilor Senatului universitar, ca
profesor titular, in baza art. 81 din lege, la catedra
de Istoria artei" la Universitatea din Cernauti,
pp. 5-11; Lucrari, pp. 12; Studii §i critici, pp. 12-24;
Conferinte §i comunicari, pp. 24-30.
478.Memorii. 5 Vol. Bucure§ti: Edit. Grai §i suflet"

Cultura nationals, Meridiane, 1991-2003. Vol. 1:
(1872-1910). Ed. critics de Ioan Serb §i Florica
Serb. Pref. de Dan Grigorescu. 1991. XXII, 297 p.;
Vol. 2: (1910-1918). 1999. 304 p. (Memoriale");
Vol. 3: (1919-1930). Lupta vietii unui octogerar.
Ed. ingrijita §i pref. de C.D. Zeletin. Meridiane,
2003. 384 p., il. (Biblioteca de arta; 614 p. Bio-
grafii. Memorii. Eseuri). Vol. 4: (1931-1936).
Lupta vietii unui octogenar. Ed. ingrijita §i pref. de
C.D. Zeletin. Vitruviu, 2007. Vol. 5: (1937-1941).
Lupta vietii unui octogenar. Ed. ingrijita §i pref. de
C.D. Zeletin. Vitruviu, 2008.
Cuprins: Vol. 1: Prefata, pp. V-XX; Nota asupra
editiei, pp. XXI-XXIII; Na§terea, pp. 3-6; Botez,
pp.7-10; Blagoslovitii mei parinti, pp. 10-14;
Bunicii materni *i strabunii paterni, pp. 15-21; Ma-
nastirea Samurca§e§ti, pp. 21-30; Casa §i gradina
tatei, pp. 31-34; Mahalaua bucureteand, pp. 34-37;
1,Herr Baby" §i Castelul fermecat", pp. 38-43;
Inchisoarea de la pension, pp. 43-48; La gimnaziu,
pp. 48-53; La liceu, pp. 53-56; Bacalaureatul, pp. 58-
59; Tentatia celui de-al 12-lea decemvir, pp. 59-60;
Valcelele in loc de Versailles, pp. 60-62; Bilantul
§colariei fats de al activitatii extra§colare, pp. 62-
68; Rude la Ierusalim, pp. 69-76; Mentorii mei,
321
www.dacoromanica.ro
pp. 76-84; Zizine, pp. 84-89; Budha, pp. 90-92; Stu-
dent *i slujba la Bucure§ti, pp. 92-95; Profesorii
mei universitari, pp. 96-100; Maestrul Odobescu,
pp. 101-104; Bursier la Munchen, pp. 104-108; La
Berlin, pp. 108-112; Doctoratul, pp. 112-115;
Dezamagiri in tail, pp. 116-118; Practica
muzeografica in strainatate, pp. 118-119; Dascalie
neprevazuta, pp. 120-123; in slujba Fundatiei Carol I,
pp. 123-126; Profesor la Scoala de Arte Frumoase,
pp. 126-130; La incheierea veacului al XIX-lea, pp.
130-135; Traiul in veac nou, pp. 135-138; La Ex-
pozitia din Paris, pp. 139-141; Rede§teptarea artei
nationale, pp. 141-143; Procesul Tocilescu
pp. 144-148; Cuibul de la Catina, p. 148-150; S.T.R.,
pp. 150-152; Industria casnica i arta nationals, pp.
152-157; Stavropoleos, muzeu national, pp. 157-159;
Starea artelor §i a invatamantului artistic in
Romania, pp. 159-163; Expozitii de pictura, pp. 163-
167; Retrospective priviri asupra Expozitiei retro-
spective, pp. 167-169; Parazitii artci: N. Patra§cu-
Costip, pp. 169-174; Iar4i Stavropoleos, pp. 174-
180; In preajma dinastiei, pp. 180-187; Comemo-
rarea lui Stefan cel Mare, pp. 187-190; Colaborarea
neizbutita cu N. Iorga, pp. 190-193; Curtea princiara,
pp. 193-194; (Calatoria in Italia), pp. 194-197;
Arta publics ", pp. 198-200; Popasuri §i taifasuri
dobrogene, pp. 200-202; Apogeul domniei regelui
Carol I, 1906, pp. 202-204; Expozitia jubiliara din
1906, pp. 204-208; Muzeul nostru national, pp.
208-210; Director al noului muzeu, pp. 210-213; La
vecinii de peste Dunare, pp. 213-216; Denlcmalpflege
in Rumanien", pp. 216-219; Discutii muzeografice
urmate prin duel, pp. 219-221; Crestaturi maninte pe
rabojul anului jubiliar, pp. 221-223; 1907, pp. 223-225;
Rostul noului muzeu, pp. 225-230; Localul muzeului
national, pp. 231-237; Arta in Romania, pp. 237-
240; Gorganul $i castrul de la Cavaclar, pp. 240-
241; ,,... Il vit encore", pp. 241-244; Din gura Ci$-
migiului la Soseaua Kiseleff, pp. 245-246; Regele
consfinte$te muzeul, pp. 247-248; Suntem vrednici
de un muzeu national ?, pp. 248; Muzeul Aman,
pp. 248-250; Conferinte si excursii in Cara, pp. 250-
252; Monumentele noastre $i C.M.I., pp. 252-256;
Restaurarea monumentelor istorice, pp. 256-261;
Arta in 1908 si Societatea Domnita Maria", pp.
261-266; Carol I $i monumentele strabune, pp. 266-
268; Expozitii romane la Berlin si la Amsterdam,
pp. 269-272; Arta scandinava $i a noastra, pp. 273-
274; A doua conferinta la Berlin, pp. 274-275; Con-
ferinte $i excursii din tali, pp. 275-277; Amendari
la cronica Arta in 1909", pp. 277-278; Un ministru
considers muzeul drept lux, iar altul drept o necesi-
tate, pp. 279-283; Alte preocupari artistice ale
anului, pp. 283; Vizita $i comemorare vieneze,
pp. 284; 0 expozitie la Viena, pp. 284-285; in jurul
catedrei de arheologie, pp. 285-288; Muzeul Simu,
pp. 289; Expozitia Tinerimii artistice", pp. 290-
292; Din Cara, pp. 293-294. Vol. 2: Arta $i politica in
1910, pp. 5-6; Von Byzanz zur gothik in Rumanien,
pp. 6-8; Casa romaneasca la Expozitia din Roma,
pp. 8-12; Momeli francmasonice, pp. 12-15; In
slujba dinastiei, pp. 15-17; Istoria artei la Universi-
tate, pp. 17-20; Sufletul artistic al poporului roman,
pp. 21-24; Nel mezzo del camin, pp. 24-26; Noua
Expozitie de arta de la Berlin $i reminiscence ita-
liene, pp. 26-28; Cladirea Muzeului National, pp. 28-
33; Campania in favoarea localului Primariei
Capitalei, pp. 33-36; La Congresul de preistorie de
la Geneva, pp. 36-37; Grigorestii lui Vlahuta,
pp. 37-39; Despre vecinii bulgari si sarbi, pp. 39-42;
Cum ne apreciaza streinii, pp. 42-45; Activitatea
inceputului de an, pp. 45-47; Arta romaneasca la
Expozitia din Munchen, pp. 47-50; Catedrala arge-
wand pangarita de un strein, pp. 50-52; Voluntar in
campania din Bulgaria, pp. 52-56; Sentimentul
estetic al taranului roman, pp. 56-58; La Lovrana si
aiurea, pp. 58-60; Inaugurarea Fundatiei Carol I,
pp. 60-62; Le roi est mortvive le Roi!", pp. 62-64;
Doliul natiunei, pp. 65-68; Comemorarea marelui
rege, pp. 68-69; Testamentul regelui Carol I, pp. 70-76;
Restauratorul bisericilor noastre, pp. 76-80; Istoricul
restaurarii bisericilor noastre, pp. 81-85; Normele
restaurarii monumentelor istorice, pp. 85-87;
Wilhelm I Albrecht al Albaniei, pp. 87-91; La
Istanbul in interesul bisericei din Ierusalim, pp. 91-94;
Proiectarea unei sarbatori neimplinite, pp. 94-95;
Arta romaneasca in ultimii 50 de ani, pp. 95-98;
Une oeuvre roumaine sur l'art francais, pp. 98-102;
Pictorul Smighelski si zugravirea bisericeasca,
pp. 102-103; Noua neizbutita colaborare cu N. Iorga,
pp. 103-104; Tezaurile artistice ale Bucovinei,
104-107; La Lovrana si Monte Maggiore, pp. 107;
La noua Curte regala, pp. 107-110; Cele cloud regine,
pp. 110-113; Din traiul reginei vaduve, pp. 113-119;
Ragaz in sanul familiei, de 1 ianuarie, pp. 119-127;
Blancbuiajul Academiei, pp. 127-129; De la Convorbiri
literare, pp. 129-131; Politice si cursurile doamnelor
romane, pp. 132-133; Cercul bibliofil roman,
pp. 133-134; Adormirea reginei Elisabeta, pp. 134-138;
Carmen Sylva si ai ei contimporani, pp. 138-144;
Carmen Sylva, animatoarea artei romanesti,
pp. 144-146; La Crucea Alba, pp. 146-148; Acalmie
324
www.dacoromanica.ro
apasatoare, pp. 148-150; in serviciul armatei si al
artei, pp. 150-154; Ecoul masurilor luate la Brasov,
pp. 155-157; Trista soarta a odoarelor mandstiresti,
pp. 157-159; Reprezentant al Casei regale, pp. 159-
162; Sub ocupatie: Marturisiri si-li-te, pp. 162-163;
Prefect al Politiei Capita lei, pp. 164-166; Sfarsitul
anului de doliu, pp. 166-172; Sub jugul ocupatiei din
1917, pp. 172-174; Memoriile lui A. Marghiloman,
pp. 174-178; Vizita Kaiserului, pp. 178-184; Urmarile
intalnirii cu Wilhelm II, pp. 184-185; Alte vizite de
seams, pp. 185-187; Diverse din cursul anului, pp.
187-188; Salvarea clopotelor, pp. 189-190; Notele"
lui Marghiloman falsificate de Neamul romonesc,
pp. 190-191; Revocarea Polizeimeister-ului german,
pp. 192-193; Sfarsit de an cu alte nadejdi, pp. 193-195;
Debutul anului marilorrealizari, pp. 195; Viclesugurile
lui Moritz Brociner, pp. 195-199; Hochschulkurse
la Fundatia Carol I, pp. 200; Crearea unui institut
german in Bucuresti, pp. 201-202; Preocupari pasnice
ale razboinicilor ocupanti, pp. 202-204; Demisiunea
mea ca prefect al Politiei, pp. 204-208; Rapirea
moastelor Sfantului Dumitru, pp. 208-210; In as-
teptarea marilor evenimente, pp. 210-213; Din nou
prefect, dar cu decret regal, pp. 213-215; Mazilirea
lui Moritz Brociner, pp. 215-217; In audienta la
Curtea regalia din Iasi, pp. 217-218; Slujba politie-
neasca cu weekend-uri la Sinaia, pp. 218-220; Ince-
putul razvratirii Capitalei, pp. 221-222; Lovitura de
stat, pp. 222-224; Schimbarea guvernului. Demisia
prefectului, pp. 224-226; Exodul navalirilor. Pra-
padul localnicilor, pp. 226 -233; Sosirea aliatilor si a
armatei romane, pp. 233-234; Intoarcerea triumfala
a suveranilor in Capitals, pp. 234-235; Sfarsitul
delegatiei mele, pp. 235-237; In Romania Mare,
325
www.dacoromanica.ro
pp. 237-238; Revelatiile sacului cu scrisori,
pp. 239-241; Srar§it de an cu mare belea, pp. 241-242;
Note §i comentarii, pp. 245-300. Vol. 3: Personalitatea
lui Alexandru Tzigara-Samurca de C.D. Zeletin,
pp. 5-20; Cronologie, 21-28; Nota asupra editiei,
pp. 29-30; An nou cu ispa§iri din trecut, pp. 31-35;
Cei ram* §i cei plecati, pp. 35-38; Primul, dar nu
ultimul meu calvar, pp. 38-42; De la vorbe la fapte:
asaltul contra Fundatiei, pp. 42-43; Carturarul
Vasile Parvan, pp. 44-49; Incidentul muzeografic
starnit de Parvan, pp. 49-56; Primavara mohorata,
pp. 56-58; Staruintele in vederea excluderii mele
din C.M.I., pp. 58-60; Un ultim raspuns calomniilor
lui N. Iorga, pp. 60-63; Incidentul cu P. Seicaru,
urmat de duel, pp. 64-67; Instigatorul campaniei
universitare, pp. 67-69; Judecata Consiliului uni-
versitar, pp. 69-72; Iorga despre §edinta univer-
sitara, pp. 73; Ultimele zvarcoliri ale rectorului
mazilit, pp. 73-75; Scrisori vechi cu repercusiuni
actuale, pp. 75-80; Un an de ispa§ire, de§i fara de
prihana, pp. 80-84; In slujba Fundatiei §i a Muzeului,
pp. 84-89; In vacanta la Crucea Alba, pp. 89-90; In
vartejul lumii postbelice, pp. 91-96; Discutia pre-
parativelor incoronarii, pp. 97-107; Fapte grave in
sarcina Comisiei incoronarii, pp. 107-113; Mutismul
vinovatilor razbunat prin prabu§irea lucrarilor,
pp. 113-117; Incoronarea de la Alba lulia, pp. 118-120;
Recuperarea obiectelor de arta din Germania,
pp. 120-122; Memoriu asupra obiectelor de arta
revendicate de Romania de la germani conform art.
238 al Tratatului de la Versailles, pp. 122-125; Prompta
rezolvare a revendicarilor din Ungaria, pp. 125-128;
Revendicari artistice din Austria, pp. 129-132; In
apararea Ateneului roman, pp. 133-134; Alte
indeletniciri ale anului, pp. 134-136; Un an fara
evenimente mai de seams, pp. 137-138; Noua directie
a vechilor Convorbiri literare, pp. 139-142; Arta
Romaniei Mari, p. 142-145; Critica unei Istorii a
artei", pp. 145-148; Reforma invatamantului artistic,
pp. 148-149; Arta colaborarii la revista, pp. 149-152;
Alte indeletniciri ale anului, pp. 152-155; Expozitia
romaneasca de la Paris, pp. 156-161; Aceeasi expozitie
la Geneva, pp. 161-170; Candidatura la Universitatea
din Cemauti, pp. 170-176; Sugestia unei lectii de
arta", pp. 176-194; Rusini rationale ", pp. 194-198;
D-acasa, pp. 198-200; Rumaniens Kunstschatze",
pp. 201-207; In atentia revendicarilor de la Viena,
pp. 207-209; Importanta artistica a Romaniei",
pp. 209-210; Alte conferinte, pp. 210-212; Arta si lite-
rature, pp. 213-222; La Congresul bibliotecarilor
din Praga, pp. 222-225; Soarta obiectelor de arta
romaneasca, pp. 225-227; Grigorestii de la Moscova
si ai lui Vlahuta, pp. 227-230; Bucura Dumbrava,
pp. 230-231; Cariera-mi parlamentara, pp. 231-233;
Grigorestii lui William Ritter, pp. 234; Maruntisuri,
pp. 234-235; Adormirea regelui, pp. 236-237; Adu-
cerea in Cara a tezaurului scit, pp. 237-241; Scoartele
romanesti la Louvre, pp. 241-245; 0 expozitie con-
tramandata, pp. 245-251; Jubileul Convorbirilor
literare", pp. 251-254; Dictatura artistica Iorga&Co.",
pp. 254-256; Conferinta despre arta taraneasca, pp.
256-263; H. Keyser ling si alti oaspeti ai anului, pp.
263-265; Din cursul anului, pp. 265-267; Controlul
universitar si domiciliul fortat, pp. 267-272; Confe-
rentiar la Radio, pp. 273-274; Conferinte si participari
la Congrese, pp. 274-285; Museumsverband si
Coroana Sfantului Stefan, pp. 285-286; Publicatii
ale anului, pp. 286-287; La Convorbiri literare,
pp. 287-289; Izvoade de crestaturi ale taranului roman,
pp. 289-306; Exposition d'art francais a Bucarest,
pp. 306-307; 0 schimbare la fata, pp. 308-312;
Expozitia din Barcelona, pp. 312-321; La Conference
de M. Tzigara-Samurca$, pp. 321-327; Ecouri de la
Expozitia din Barcelona, pp. 327-331; Contributii
la istoricul Muzeului secuiesc", pp. 332-333; Noi
nazbatii iorghiste, pp. 333-334; 0 lamurire",
p. 335-337; Descalificarea lui Virgil Draghiceanu,
p. 337-341; Alte indeletniciri ale anului, pp. 341-342;
Amintiri din Spania, pp. 343-346; Descinderea din
vazduh a noului rege, pp. 346-348; In fata Comisiei
de judecata., pp. 349-350; Rigorile legii cumulului,
pp. 351-352; 0 distinctie franceza $i o certificare
germand, pp. 352-355; Tragedia Muzeului de Arta
Nationale ", pp. 355-359; Centenarul Muzeelor
din Berlin", pp. 359-363; De la Convorbiri literare,
pp. 363-365; Preambul al procesului cu Stelian
Popescu, pp. 365-370; Dezbaterile procesului,
pp. 370-374; Falsificarile fotografice ale Universului,
pp. 374-376; Congrese, conferinte, pp. 376-377;
Parerea-mi despre studentimea noastra, pp. 377-380.
2. IN PERIODICE
479. Memorii. Fragmente. Cap. XVI: Mentorii mei.

/Prezentare de/ loan Serb. In: Manuscriptum, 1982,
13, nr. 3, pp. 112-129 (Idei, fapte, oameni). 5i in:
Al. Tzigara-Samurca$. Memorii, 1, pp. 76-84 (a se
vedea pozitia 478); Carp, P.P. Discursuri parla-
mentare. Ed. ingrij. de Marcel Duta, studiu introductiv
de Ion Bulei. Bucure$ti: Edit. Graf $i Suflet"
328
www.dacoromanica.ro
Cultura Nationale, 2000, pp. 621-622.
Fragmentele evoca figurile mentorilor sai P.P. Carp
$i Teodor Rosetti $i imprejurarile numirii lui Tz.-S. in
functiile de Prefect al Capitalei $i de Comisar general
la Expozitia din 1911 de la Roma.
480. Din amintirile primului vorbitor la Radio./ Conferinta

la Radio/. 4 p. B.A.R. (Fond Manuscrise).
A. ACTE SI DOCUMENTE
1. Acte i documente genealogice
481.23 sau 25 dec. 1587

Foaia de zestre a Domnitei Maria, flica lui Petru
Schiopul. CLXVI. In: Acte din secolul al XVI-lea,
1517-1612, relative mai ales la domnia §1 viata lui
Petru-Voda $chiopul. Adunate, adnotate $i publicate de
Niculae Iorga. Bucure$ti: Socec, 1900, pp. 705-706.
Domnita Maria a fost sotia lui Zotu Tigara. Foaia de
zestre a fost adusa de la Venetia, din Arhiva
Comunitatii grece$ti.
482. 1589
insemnari despre Moldova $i Tara Romaneasca din
Calabria, descrisa de Ierotei, Mitropolit de Monembasia,
a lui Ieremia al II-lea, Patriarh al Constantinopolului.
CLXVIII. In: IORGA, Nicolae. Documente grecevi
privitoare la istoria roma' nilor. Part. 1: 1320-1716.
Bucure$ti: Librariile Socec, C. Sfetea, Pavel Suru,
1915, pp. 85-86. Date despre viata lui Zotu Tigara.
483. Venetia, 20 dec. 1592
/ Scrisoare a lui Zotu Tigara catre socrul sau, Petru-
Voda/. In: IORGA, Nicolae. Documente not in mare
parte romiineVi relative la Petru ,sch iop u 1 ,s. i Mihai
Viteazul. Bucuresti: Inst. de arte grafice Carol Gobl,
1898, pp. 13-15.
484. Constantinopol, dupa 29 ian. 1593

Un agent moldovenesc la Constantinopol care
Petru Schiopul si ginerele acestuia, Zotu Tigara,
despre negocierile ce se urmeaza pentru restabilirea
lui in Scaun. CLXVI. In: IORGA, Nicolae.
Documente greceVi privitoare la istoria romanilor.
Part. 1: 1320-1716. Bucuresti: Librariile Socec,
C. Sfetea, Pavel Suru, 1915, p. 95.
485. Venetia, 20 dec. 1593

Zotu Spatanil catre socrul sau, Petru-Voda Schiopul,
despre sosirea sa la Venetia si boierii ce a gasit
acolo, precum si pentru afaceri de bani. CLXXV. In:
IORGA, Nicolae. Documente grece ,cti privitoare la
istoria romanilor. Part. 1: 1320-1716. Bucuresti:
Librariile Socec, C. Sfetea, Pavel Sum, 1915, pp. 97-
98.
486. Venetia, 9 iuL 1594

Gavriil /Severos/, Mitropolit de Filadelfia, seful
coloniei grecesti din Venetia, Care Zotu Tigara,
ginerele lui Petru-Voda $chiopul, despre moartea
lui Petru si convorbirea ce-a avut-o cu,,un venetian
despre afacerile mostenirii. CLXXIX. In : IORGA,
Nicolae. Documente grece§li privitoare la istoria
romanilor. Part. 1: 1320-1716. Bucuresti: Librariile
Socec, C. Sfetea, Pavel Sum, 1915, p.101.
487. Venetia, 11 iul. 1594
Hrisoverghi catre Mitropolitul Gheorghe Movild,
catre Gheorghe Hatmanul, nepotul lui Petru-Voda
$chiopul, ate Zotu Tigara, Costea Postelnicul,
Paharnicul Vasile, Ivan Comisul $i alti boieri,
despre banii dati lui Iva$cu. CLXXXII. in: IORGA,
Nicolae. Documente grece§li privitoare la istoria
romeinilor. Part. 1: 1320-1716. Bucure$ti: Librariile
Socec, C. Sfetea, Pavel Suru, 1915, p.101.
488. Venetia, 11 iul. 1594.

Maxim, episcop de Citera (Cerigo), catre Zotu
iigara, indemnandu-1 sä vie la Venetia. CLXXX.
In: IORGA, Nicolae. Documente grece§li privitoare
la istoria romcinilor. Part. 1: 1320-1716. Bucure$ti:
Librariile Socec, C. Sfetea, Pavel Sum, 1915, p.101.
489. Venetia, 22 aug. 1594

Petitia prin care Zotu Jigara cheama In judecata, la
Venetia, pe Maria Cerchesa, care furase banOi
lucruri din mo$tenirea lui Petru-Voda. DCXXII. In:
Acte din secolul al XVl-lea, 1517-1612, relative mai
ales la domnia fi viala lui Petru-Voda $chiopul.
Adunate, adnotate $i publicate de Nicolae lorga.
Bucure$ti: Socec, 1900, pp. 497-498.
490. Venetia, 27 aug. 1594

Maria Cerchesa catre von Kuhbach, denuntand
relele intentii ale lui Zotu Tigara fats de Stefan-
Voda.. DCXXIII. In: Acte din secolul al XV1-lea,
1517-1612, relative mai ales la domnia §'i viata lui
Petru-Vodei $chiopul. Adunate, adnotate $i publicate
de Nicolae lorga. Bucure$ti: Socec, 1900, p. 498.
331
www.dacoromanica.ro
491. Venetia, 29 aug. 1594
Bernardino Rosso catre arhiducele Ferdinand, despre
furtul unei parti din mostenirea lui Petru-Voda.
DCXXIV. In: Acte din secolul al XV1-lea, 1517-
1612, relative mai ales la domnia ci viata lui Petru-
Vodil ,Fchiopul. Adunate, adnotate $i publicate de
Neculai lorga. Bucuresti: Socec, 1900, p. 498.
Documentul este in italiand; se vorbeste despre Zotu,
Maria si Gheorghe Hatmanul. Cele patru fete ale lui
Zotu sunt: Fauna, Zamfira, Ruxandra si Isabela.
492. Venetia, 29 aug. 1594

Zotu Tigara catre arhiducele Ferdinand, aratand
cum doreste el sd se fixeze soarta lui Stefan-Voda.
DCXXV. In: Acte din secolul al XV1-lea, 1517-
1612, relative mai ales la domnia ci viala lui Petru-
Vodei ,Fchiopul. Adunate, adnotate 1i publicate de
Nicolae Iorga. Bucuresti: Socec, 1900, p. 499.
493. Venetia, 29 aug. 1594

zotuTigara ate arhiducele Ferdinand despre felul
cum s-a savarsit furtul. DCXXVI. In: Acte din
secolul al XV1-lea, 1517-1612, relative mai ales la
domnia viala lui Petru-Voda $chiopul. Adunate,
adnotate 0i publicate de Nicolae Iorga. Bucuresti:
Socec, 1900, p. 500.
494. Ambras, 13 sep.1594

Arhiducele Ferdinand catre Bernadino Rosso, despre
acordarea unui pasaport autorilor furtului.
DCXXIX. In: Acte din secolul al .XV1-lea, 1517-
1612, relative mai ales la domnia ci viala lui Petru-
Voda $chiopul. Adunate, adnotate si publicate de
Pasaportul, cu data de 13 septembrie, e dat pe numele
Attamannus Zottus, dar von Kuhbach e instiintat si
ordond retinerea lui Zotu si alor sai pana va fi
restituita toata suma instrainata.
495. Venetia, 16 sep.1594

Bernardino Rosso catre Ferdinand, despre plecarea
lui Zotu spre Bozen. DCXXXII. In: Acte din
secolul al XV1-lea, 1517-1612, relative mai ales la
domnia §i viata lui Petru-Voda $chiopul. Adunate,
adnotate si publicate de Nicolae lorga. Bucuresti:
Socec, 1900, p. 504.
496. Bozen, 16 sep.1594

Von Kuhbach catre arhiducele Ferdinand, despre
furt, purtarea lui Zotu si masurile luate. DCXXXIII.
In: Acte din secolul al XV1-lea, 1517-1612, relative
mai ales la domnia ,si viata lui Petru-Voda ,Fchiopul.
Adunate, adnotate si publicate de Nicolae Iorga.
Bucuresti: Socec,1900, p. 504.
497. Bozen, 20 sep. 1594

Von Kuhbach ate arhiducele Ferdinand, despre
sosirea lui Zotu si not descoperiri cu privire la furt.
DCXXXV. In: Acte din secolul al XVI-lea, 1517-
1612, relative mai ales la domnia Oviata lui Petru-
Voda ,Fchiopul. Adunate, adnotate si publicate de
498. Venetia, 21 sep. 1594

Bernardino Rosso catre arhiducele Ferdinand, despre
masurile ce trebuie luate fats cu /sic!/ Zotu.
DCXXXVI. In: Acte din secolul al XVI-lea, 1517-
1612, relative mai ales la domnia §'i viata lui
333
www.dacoromanica.ro
Petru-Voda $chiopul. Adunate, adnotate §i publicate
de Nicolae Iorga. Bucure§ti: Socec, 1900, p. 506.
499. Venetia, 23 sep. 1594

Rosso catre arhiducele Ferdinand, despre ce trebuie
facut cu Zotu, Band in anexa lista lucrurilor furate.
DCXXXVIl. In: Acte din secolul al XVI-lea, 1517-
1612, relative mai ales la domnia ci viata lui Petru-
Voda $chiopul. Adunate, adnotate §i publicate de
Nicolae Iorga. Bucure§ti: Socec, 1900, p. 507.
500,4mbras, 25 sep. 1594

Arhiducele Ferdinand ate Rosso, despre felul
cum a primit pe Zotu. DCXXXVIII. In: Acte din
secolul al XVI-lea, 1517-1612, relative mai ales la
domnia fi viata lui Petru-Voda $chiopul. Adunate,
adnotate i publicate de Nicolae Iorga. Bucure§ti:
Socec, 1900,p. 508.
501. Bozen, 27 sep. 1594

familia §i suita lui Stefan-Voda i o boala a acestuia.
DCXXXIX. In: Acte din secolul al XVI-lea, 1517-
1612, relative mai ales la domnia i viata lui Petru-
Vodel $chiopul. Adunate, adnotate §i publicate de
Nicolae Iorga. Bucure§ti: Socec, 1900, p. 509.
Von Kuhbach intreaba, printre altele, ce sa faca cu
familia lui Zotu, care, cu toad buna tratare, se plange
ca li se face o grosse Schmach".
502. Bozen, 29 sep.1594

Von Kuhbach care arhiducele Ferdinand, despre ce
e de facut cu Zotu. DCXL. In: Acte din secolul
al XVI-lea, 1517-1612, relative mai ales la domnia i
viala lui Petru-Voda ,Fch i op u 1. Adunate, adnotate si
publicate de Nicolae Iorga. Bucuresti: Socec, 1900,
p. 509.
503. Bozen, 2 oct. 1594

Lista lucrurilor furate din mostenirea lui Petru-
Voda, data de Zotu Tigara. DCXLII. In: Acte din
domnia §.i vial(' lui Petru-Voda ,5'c h i op u 1. Adunate,
adnotate si publicate de Nicolae Iorga. Bucuresti:
Socec, 1900, p. 512.
504. Bozen, 4 oct. 1594

Von Kuhbach ate arhiducele Ferdinand, despre
cele ce a vorbit cu Zotu. DCXLIII. In: Acte din
domnia 'i viala lui Petru-Voda $chiopul. Adunate,
adnotate si publicate de Nicolae Iorga. Bucuresti:
Socec, 1900, p. 513.
505. Bozen, 13 oct. 1594

trimiterea lui Apostolo Tigara la Venetia, descoperirea
testamentului din 10 mai si citirea inventarului
facut de Petru-Voda. DCXLIV. In: Acte din secolul
al XVI-lea, 1517-1612, relative mai ales la domnia
§q viala lui Petru-Vodei $chiopul. Adunate, adnotate
si publicate de Nicolae Iorga. Bucuresti: Socec,
1900, p. 513.
506. Bozen, 17 feb. 1596

Von Kuhbach catre Guvernul provinciilor
superioare austriece, despre procesul de mostenire.
335
www.dacoromanica.ro
DCLVI. In: Acte din secolul al XVI-lea, 1517-1612,
relative mai ales la domnia # viata lui Petru-Vodei
,Fchiopul. Adunate, adnotate i publicate de Nicolae
Iorga. Bucure§ti: Socec, 1900, p. 528.
Spatarul Zotu Tigara §i Maria Cerchesa au luat
lucrurile. Procesul continua. Zotu a fost eliberat,
find retinuta in schimb familia.
507. 9 mai 1598

Bruni catre Guvernul provinciilor superioare, despre
averea din Venetia a lui Stefan-Voda. DCLX1I1. In:
Acte din secolul al XVI-lea, 1517-1612, relative mai
ales la domnia §'i viala lui Petru-Vodei ,Fchiopul.
Adunate, adnotate §i publicate de Nicolae Iorga.
Bucurqti: Socec, 1900, p. 533.
Guvernul vorbe§te de posibilitatea arestarii lui Zotu
la Ferrara i it roaga pe imparat sa scrie §i el Papei
pentru arestare.
508. 11/21 apr.1599

Inscriptia de pe mormantul lui Zotu Tigara, la San-
Giorgio dei Greci in Venetia. DCLX1V. In: Acte din
domnia # viafa lui Petru-Voda $chiopul. Adunate,
adnotate i publicate de Nicolae Iorga. Bucure§ti:
Socec, 1900, p. 534.
Zotu Tigara, din Ianina, care s-a invrednicit a fi
supt Petru Mihnescul, Domn §i stapanilor a toata
Moldovlachia, Mare Spatar §i ginere al Domnului;
cel ce a trait cu stralucire i in dreapta credinta, se
odihnqte in acest mormant, facut de fratele sau
Apostol pentru el §i urma§i; a§teptand invierea din
morti. 1599, aprilie 11."
509. Innsbruch, 1 mai 1599
Stefan-Vodd calm sora so, Domnita Maria, mangaind-o
pentru moartea sotului ei, Zotu Tigara. DCLXV. In:
Acte din secolul al XVI-lea, 1517-1612, relative mai
ales la domnia §1 viala lui Petru-Voda $chiopul.
Adunate, adnotate i publicate de Nicolae Iorga.
Bucure§ti: Socec, 1900, p. 535.
510.1599 -1668
Acte din arhiva bisericii San-Giorgio dei Greci
cuprinzand testamentul lui Zotu Tigara, legatul facut
de acesta bisericii i alte probleme de mo§tenire. In:
BANESCU, Nicolae. Acte venetiene privitoare la
urmayii lui Petru-Voda ,Fchiopul. Bucurqti: /s.n./:
1929. 6'7 p.
511. Venetia, 25 nov.1604

Avogadorii" din Venetia confirms casatoria Mariei
Tigara cu Paul Minio. DCXC11. In: Acte din secolul
al XVI-lea, 151 7-1612, relative mai ales la domnia
fi viafa lui Petru-Voda 5'chiopul. Adunate, adnotate
i publicate de Nicolae Iorga. Bucurqti: Socec,
1900, p. 563.
512. Venetia, 29 mar 1612

Testamentul Paunei, fiica lui Zotu Tigara §i a Domnitei
Maria. CCLVII. In: Acte din secolul al XVI-lea,
151 7-1612, relative mai ales la domnia yi viafa lui
Petru-Vodei $chiopul. Adunate, adnotate i publicate
de Nicolae Iorga. Bucure§ti: Socec, 1900, p. 778.
513. 7 apr 1 754

Actul prin care se arata a Dositeiu a numit un
epitrop fiului sau. In: CANTACUZ1NO, Mihai.
Genealogia Cantacuzinilor. Publicata 5i adnotata
de Nicolae Iorga. Bucure5ti: Inst. de Arte Grafice 5i
Edit. Minerva, 1902, p. 284.
514. 8 nov. 1810

Costache Samurca5, biv ye! logofat i cavaler intaiu
ocarmuitor al Divanului Craiovi" catre un capitan
de lefegii, pentru a verifica o plangere a lui Lupu
Zoican of Balta pentru neplata. In: VARTOSU, Emil.
Marturii noi din viafa lui Tudor Vladimirescu.
Bucure5ti: Cartea Romaneasca, 1941, p.12.
515.31 dec. 1810

Scrisoare de la intaiu Divan al Printipatului Valahii
catre biv vel logofat Costache Samurca5 pentru
cercetarea unei plangeri tacute impotriva logofatului
Radu Muica, din Gornovita (Mehedinti), omul slu-
gerului Tudor Vladimirescu. Plangerea este facuta
de Ghitd, Antone 5i Raducan Raiescu. In: VARTOSU,
Emil. Marturii noi din viata lui Tudor Vladimirescu.
Bucure5ti: Cartea Romaneasca, 1941, p. 26.
516.31 mai 1811

De la intaiul Divan. Construirea de ate bel vistier
Constantin Samurca5 a unei sfinte mandstiri pe mo5ia
Samurca5e5ti, imprejmuita cu ziduri, cu chilii 5i alte
trebuincioase. Acest act, dat in timpul lui Constantin
Caragea, reprezinta 5inei de intarire, ca sa se pazeasca
totodeauna intru tote cu nestramutare". (Anexa
nr. 41. Cod. LXXI, fila 25.v.) In: URECHIA, V.A. Istoria
romanilor. Curs tinut la Facultatea de Litere din
Bucure5ti, dupd documente inedite. Vol. 11. Seria
1800-1834. Bucure5ti: Tipogr. 5i Fonderia de Litere
Toma Basilescu, 1900, p. 790.
517 . 24 dec. 1811
Slugerul Tudor Vladimirescu scrie negutatorului
Hagi Enu§ din Craiova, pentru trimiterea unei scrisori
la Bucure§ji, catre Mare le Vistier Constantin
Samurca§. In: VARTOSU, Emil. Marturii noi din
viata lui Tudor Vladimirescu. Bucure§ti: Cartea
Romaneasca, 1941, p. 31.
518.23 nov. 1815

Voda Caragea oranduie§te cercetare pentru dove-
direa jafurilor (acute de adalai, turcii din Ada-Cale,
in averea lui Tudor Vladimirescu. In: VARTOSU, Emil.
Marturii noi din viata lui Tudor Vladimirescu.
Bucure§ti: Cartea Romaneasca, 1941, p. 56.
519.feb. 1 816
Ghita Raiescu se plange direct la Domn, spunand ca
judecata ceruta prin plangerea (jalba) din 1810 a
fost amanata de trei on de biv vel logofat Costache
Samurca§, caimacamul Craiovei §i sprijinitor al lui
Tudor. In: VARTOSU, Emil. Marturii din viata lui
Tudor Vladimirescu. Bucure§ti, Cartea Romaneasca,
1941,p. 27.
2. Acte i documente in colectiile

Al. Tzigara - Samurca
520. Bucure,sti, 2 iul. 1644

Matei Voda. Pentru mo§ia Preajba. In: IORGA, Nicolae.
Studii i documente cu privire la istoria romiinilor.
Vol. 5. Part. 1. Bucure§ti: I.V. Socec, 1903, p. 119.
521.13 mai 1656

Constantin Serban. Pentru oameni din Orbi, ce se
339
www.dacoromanica.ro
judeca. In: IORGA, Nicolae. Studii $i documente
cu privire la istoria romanilor. Vol. 5. Part. 1.
Bucure§ti: I.V. Socec, 1903, pp. 121.
522. 17 nov. 1703

Zapisul lui Vasile de danie Schitului / Manastirea
Tismana/. In: IORGA, Nicolae. Studii fi documente
cu privire la istoria romanilor. Vol. 5. Part. 1. Bucumti:
I.V. Socec, 1903, pp. 137-138.
523. 14 feb. 1721

Scrisoare de marturisanie pentru Capitan Velisari.
In: IORGA, Nicolae. Studii i documente cu privire
la istoria romanilor. Vol. 5. Part. 1. Bucurqti: I.V.
Socec, 1903,p. 139.
524.17 aug. 1724

Copie scoasa din cuvant in cuvant dupd cartea
egumenului Nicodim Tizmaneanu cu pecetea
Sfintei manastiri §i cu tot soborul la maim Sfintiei
Sale, parintelui Dosithei Brailoiul de schimbu
mo§ii Orbii §i Saca. In: IORGA, Nicolae. Studii fi
documente cu privire la istoria romanilor. Vol. 5.
Part. 1. Bucure§ti: I.V. Socec, 1903, pp. 143-144.
525. Craiova, 12 sep.1734

Brailoiu" dä un zapis, nepotului Constandin Stan-
beanul, Corn", pentru o moard. In: IORGA, Nicolae.
Studii ci documente cu privire la istoria romanilor.
Vol. 5. Part.l. Bucurqti: I.V. Socec, 1903, p. 318.
526.1743 -1837
Documente muntene din colectia d-lui Al. Tzigara-
Samurca§. In: IORGA, Nicolae. Studii ci
documente cu privire la istoria romanilor. Vol. II.
Bucurqti: I.V. Socec, 1906, p. 103-106.
527.29 apr 1778

Tudor Sapunar, pe care 1-au adus marturie dump.
In: IORGA, Nicolae. Studii i documente cu privire
la istoria romanilor. Vol. 5. Part. 1. Bucure§ti: I.V.
Socec, 1903,p. 161.
528. 1791
Foia lui Gheorghita de lucrurile, ce le-au adus din
launtru. In: IORGA, Nicolae. Studii ci documente
cu privire la istoria romanilor. Vol. 5..Part.1. Bucure§ti:
I.V. Socec, 1903, p.161.
3. Decrete. Decizii
529. Decretul nr.1079 din 31 martie 1892, prin care

Al. Tzigara-Samurca§ este numit, incepand culaprilie,
bibliotecar, redactor al anuarului i buletinului §i
secretar al Comisiunii superioare §i Comitetului
permanent al Directiei de Statistics din Ministerul
Agriculturii, Industriei, Comertului §i Domeniilor,
in: Monitorul Oficial, 4/16 apr. 1892, nr. 4, p. 99.
530. Decretul nr. 50 din 5 ianuarie 1899, prin care

Al. Tzigara-Samurca§ este numit in functia de bi-
bliotecar al Fundatiei Universitare Carol I, incepand
culianuarie 1899. In: Monitorul Oficial, 13/25 ian.
1899, nr. 224, pp. 7796.
531. Decizia Consiliului de Mini§tri nr. 38/1899, prin

care Al. Tzigara-Samurca§ este autorizat sa adauge
la numele sau patronimic de Tzigara" pe cel de
Samurca§"/. In: Monitorul Oficial, 18/30 mar. 1899,
nr. 277, p. 9772.
532. Decretul nr. 3099 din 3 decembrie 1904, prin care

Al.Tzigara-Samurca este numit profesor definitiv
la Catedra de estetica §i istoria artelor de la $coala
de Arte Frumoase din Bucure§ti. In: Monitorul
Oficial, 9/22 dec. 1904, nr. 204, p. 7593.
533. Decretul nr. 2 777 din 13 iulie 1906, prin care

Al. Tzigara-Samurca§ se nume§te pe ziva de 1 oc-
tombrie 1906 in functia de director al Muzeului de
Etnografie i Arta Nationala. In: Monitorul Oficial,
18/31 iul. 1906, nr. 88. p. 3537.
534. Decizia nr. 34 614 din 26 mai 1908, prin care se

aproba tinerea cursurilor de yard. In: Monitorul
Oficial, 1/14 iul. 1908, nr. 47, p. 2392.
Tz.-S. va tine un curs de opt ore despre arta romans,
biserici §i manastiri, urmat de excursii la Neamt §i
Suceava.
535. Decretul nr. 1946 din 30 aprilie 1914, referitor la

numirea in functia de director al Fundatiei Univer-
sitare Carol I a lui Tzigara-Samurca§, incepand cu
1 aprilie 1914. In: Monitorul Oficial, 8/21 mai 1914,
nr. 28, p.1419.
536. Decretul nr. 919 din 24 aprilie 1918, dat la Ia§i, prin
care Al. Tigara-Samurca§ este numit in functia de
prefect al politiei orawlui Bucure§ti. In Monitorul
Oficial, 25 apr./8 mai 1918, nr. 20, p. 252.
537. Decret nr. 2548 din 15 iunie 1926, prin care
Al. Tzigara-Samurca§ se nume§te incepand cu
1 iunie 1926 profesor titular la Catedra de Istoria
artelor de la Facultatea de Filozofie §i Litere din
Cernauti/. In: Monitorul Oficial, 22 iun. 1926,
nr.137, p.9062.
538. Recomandarea lui Al. Tzigara-Samurca§ de catre

Senatul Universitatii din Cernauti pentru postul de
profesor titular la Catedra de istoria artelor la Facul-
tatea de Litere §i Filozofie din Cernautii, in: Monitorul
Oficial, 14 iul. 1927, nr.153, p.9 634-9 635. Se publics
§i referatul asupra activitatii §tiintifice a lui Tz.- S.
539. Decretul nr. 2089 din 19 mai 1939, prin care

Al. Tzigara-Samurca§ este mentinut ca director ge-
neral al Muzeului de Arta Nationale Carol I din Bu-
cure§ti peste limita legala a varstei de pensionare.
In: Monitorul Oficial, 23 mai 1939, nr. 117, p. 3288.
540. Decizia nr. 1087 din 1 iunie 1945, prin care

Al. Tzigara-Samurca§, fost director titular al Muzeului
National Carol I din Bucure§ti pans la data de 1 mai
1945, ramane mai departe director onorific al acestui
muzeu. Monitorul Oficial, 6 iun. 1945, nr. 126, p. 4713.
541. Decretul nr. 3525 din 7 decembrie 1946, prin care

Al. Tzigara-Samurca§ se pune in retragere din
oficiu din functia de director al Bibliotecii Centrale
Universitare din Bucure§ti. In: Monitorul Oficial,
10 dec.1946, nr. 286, p. 12703.
TRADUCEREA
TEXTELOR
Pag. 50
Domnul Profesor Rivet ma insarcineaza sa va multumesc

calduros pentru scrisoarea dumneavoastra din 20 octombrie prin
care ii comunicati rezultatul favorabil la cererea noastra privitoare
la piesele de arta populara romaneasca expuse in pavilionul inter-
national.
1Weptam sfar§itul Expozitiei pentru distribuirea pe care ati avut
amabilitatea sa ne-o promiteti. De indata ce Muzeul nostru se va
deschide, aceste superbe piese vor fi expuse in sala noastra consa-
crata Europei.
Va rugam sa binevoiti sa comunicati Domnului Ministru al
Artelor Frumoase gratitudinea noastra 5i agreati, Domnule Director,
expresia inaltei noastre consideratii.
Jacques Soustelle
Pag. 50
Domnule Director §i stimate Co leg. Acum ca piesele din

Pavilionul Romaniei au intrat in Muzeul Omului, tin sä va exprim,
din nou, recuno§tinta noastra.
Inca o data Muzeul s-a imbogatit grade interventiei dumneavoastra
cu piese de cea mai mare importanta §i poarta de lemn figureaza, fard
indoiala, printre cele mai frumoase piese ale departamentului Europei.
Va transmit, Domnule Director §i drag Coleg, sentimentele
mele de cordial devotament.
Paul Rivet
Pag. 51
Stimate Domn,
Venirea dumneavoastra la Paris a coincis, din nefericire, cu

plecarea mea in vacantd, astfel ca nu v-am putut intalni asa cum as fi
dorit, nici sa asist la inaugurarea standului de arta tardneasca
romaneascd, a cdrui calitate artistica si prezentare remarcabild le-am
putut admira ulterior.
Veti avea oare, stimate Domn, ocazia de a reveni la Paris ? Nu a§
dori sa pierd din nou ocazia $i sper ca Expozitia va fi pentru dum-
neavoastra prilejul de a reveni printre noi.
Primiti, va rog, stimate Domn, expresia amintirii mele pldcute.
Rene Huyghe
Pag. 74
0 inc'antare este muzeul creat de profesorul Tzigara-Samurcas,

pe care binevoieste sa ni-1 prezinte si sa ni-1 comenteze cu a sa
admirabild stiintd. Este Muzeul National.
Aici au fost reconstituite colturi de ferma, mai vechi deck cele
care se pot vedea la sat. Ceramica, obiecte de lemn sculptat, forme
pentru branzeturi etc. Dar ceea ce depaseste once imaginatie sunt
costumele brodate pentru femei $i barbati. Ce bogkie !
Pe inul tesut de 'nand, fin sau mai grosolan, se Intretes fire de aur,
de argint, de land, cu o arts de nedescris. Si Domnul Tzigara-Samurca§
explica un lucru care m-a surprins atunci cand asistam, nu demult, la
o sarbatoare in pavilioanele Tdrilor Baltice: este vorba de asemanarea
dintre costumele lituaniene si cele romanesti.
Asemanarea Intre costumele romanesti si scandinave permite sa
se stabileasca o prima fazd in evolulia artei noastre populare: Aceste
traskuri comune intre Scandinavia $i tara noastra nu pot avea altd
explicatie deck coabitarea in vechime a oamenilor din Nord cu cei
din Sud, in regiunile Rusiei meridionale si cele ale Dundrii. Camara
bogat brodata a femeilor scandinave si romance poate fi asemanata
cu tunica sau vesmantul sacerdotal al coptilor crestini, ceea ce este
Inca o dovadd a originii sale antice.
Pag. 86
Rue des Plantes 26, Paris 14

Sambatii 27 11 1937
Mult stimate Maestru,

Permiteti -mi sa va multumesc pentru deosebita placere ce mi-a
provocat-o citirea revistei Convorbiri, numarul din aceasta lung.
Pentru un autor care serbeaza nunta de argint cu imprimeria, aceasta
revenire, la un poem tiparit in romane§te, a fost pentru mine ca o
idila din tinerete; mi-a facut o placere pe care nu o mai cuno§team
de mult. Cea mai mare parte a placerii mi-este data de aparitia mea
intr-o revista care imi aduce aminte de lucruri foarte dragi: directorul
este Maestrul §armant pe care am avut onoarea sa-1 cunosc, intr-o
frumoasa dimineata, printre bogatele sale colectii §i care este din-
totdeauna prietenul §i colegul tatalui meu; locul in care imi gasesc
versurile este cel in care nu demult apareau capodoperele lui
Eminescu, Creanga §i multi altii. Si revista, a§a cum o deschid azi
(recunosc ea nu am tinut-o de mult in mainile mele), prin paginile
sale frumoase de proza §i de versuri, prin studiile sale serioase, mi
se pare potrivita pentru marele ei renume. Astfel, primele pagini pe
care le-am citit (despre Balcic) mi s-au parut deosebit de fn.unoase,
dar, Ears sa-mi permit sa citez sau sa adun tot ce mi-a placut, vreau
sa va multumesc pentru recenzia pe care am citit-o de asemenea,
datorata penei unui tanar filosof (Nota a lui Al. Tzigara-Samurca§:
C. Noica: gandirea unui filosof pg. 39-49) pe care invatasem sail
stimez mult pentru lucrarile lui; recenzia este de o clasa cu care un
autor, chiar §i unul inalbit in jug (dupa mine, ca autor, trebuie sa fi
albit de tot), nu este obi§nuit. Acest autor are un dar de a prinde
esentialul, o inteligenta serioasa dar §i profunda, iar pe de alts parte
foarte deschisa §i prietenoasa. Este un exemplu in plus pentru clasa
inalta a Convorbirilor. Este o mare placere cat §i o mare onoare de a
fi unul din colaboratorii dumneavoastra.
Pot sa VA' rog, drags Maestre, sa-i multumiti baiatului dumnea-
voastra din partea mea pentru frumosul lui gand de a veghea asupra
Theodorei" mele, astfel incat sa nu piarda nicio piatra pretioasa din
mantaua ei imperiala sau, mai degraba, nicio pietricica din mozaicul
ei ? A§ dori sa va trimit prin acela§i curier §i alte cateva carti ale
mele, cu care nu am vrut sa va incarc card ati Mout calatoria la Paris,
unde a§ fi atat de bucuros sa va revad in curand. Va rog, dragul meu
Director, sa primiti aici §i omagiile mele afectuoase §i devotate.
Pius Servien
Pag. 98
29 noiembrie 1916
Tzigara-Samurca tocmai mi-a comunicat la 8 §i jumatate ca a

avut o lungs conversatie cu Mackensen... Mackensen i-a aratat o
hartie ce purta semnatura ologrard a lui Wilhelm, §i i-a spus va
comunic in particular ca imparatul, cu totul de acord cu aliatii sai §i
in numele lor, astAzi la pram, a propus inamicilor sai pacea. Aceasta
§tire poate provoca un efect favorabil intr-o capitals ostila razboiului
§i va autorizez sa o transmiteti domnilor Carp, Marghiloman §i
Maiorescu."
Tzigara i-a atras atentia ca in momentul de fata ei nu sunt decat

ni§te simpli particulari".
Aceasta §tire ar fi putut fi comunicata §i lui Lupu Kostake, ca

reprezentant al oficialitatiilor. Maine, intalnire la ora 2 pentru a
comunica parerea for Mare§alului.
30 noiembrie
Nu ma intereseaza, este o prostie, deoarece acum este un semn

de slabiciune."
Maine la 9 Tzigara it vaintalni pe Maiorescu.
Tzigara i-a transmis in fata mea lui Maiorescu §tirea primita de la

Mackensen. Maiorescu, a§a cum am facut §i eu ieri, i-a cerut
precizari: daca oferta Imparatului se adreseaza tuturor inamicilor
sau numai Rtimaniei. Ramane sa discutam. Maiorescu propune sa
ne intalnim in trei, cu Carp, la mine. Cadem repede de acord asupra
sensului ce trebuie dat raspunsului. Ma duc la Carp. Imi spune
imediat: A dat deja raspunsul Necunoscand circumstantele in care
s-a facut propunerea Imparatului, nu Imi pot exprima o parere. Data
find insa situatia generala, nu cred sa duca la ceva. De aceea ma
abtin."
Suntem de acord cu formularea pe care Tzigara, venit la Crucea
Ro§ie, a notat-o in scris: Multumim pentru comunicare. Nu suntem
de parerea domnului Carp §i credem ca initiativa generoasa a
Imparatului poate da roade. Suntem gata sa sprijinim initiativa.
Daca ea va duce la o pace generala, atunci factorii ce au generat-o
sunt prea importanti pentru ca ajutorul nostru sa conteze. Dar daca
ea va duce la o pace individuals, suntem gata sa contribuim...
Seara, la 9 si jumatate, Tzigara, numit chiar astazi prefect al

politiei, ne-a spus ca Maresalul a ascultat atent ce i s-a spus, dar ca el
nu face politica. S-a marginit sa comunice romanilor o proclamatie
a Imparatului; restul ii priveste pe romani."
Pag. 108
La conferinta internationals a directorilor de muzee tinuta la

Viena, Romania a fost reprezentata de profesorul Tzigara- Samurcas,
directorul Muzeului National, care a facut o comunicare interesanta
pe tema noilor metode de iluminare a salilor de expozitie. La finalul
acestei comunicari profesorul Schmidt, presedintele Asociatiei 1i
directorul Muzeului din Berlin, a subliniat faptul ca participarea
arhitectilor poate fi uneori daunatoare atunci cand nu tin cont de
conditiile de iluminare a muzeelor. Aceste conditii trebuie puse pe
primul plan, dincolo de orice consideratii estetice in materie de
constructii."
Pag. 156
Drags prietene,
Ce adorabila scrisoaresi ce delicata este prietenia dumneavostra!
Ce placut este sa iau din nou cartile unui autor ti sa-i scriu:
«Mi-ati facut mult bine !»
Eu n-am scris niciodata decat gandind in felul acesta: sa-i fac pe
cititorii mei sa-si uite de necazuri si de plictiseli.
Dar dumneavoastra ati avut necazuri! Vorbiti de o lungs maladie,
de o inima obosita! Drace! Trebuie doar sane vedcti ca sa va temeti
pentru ea. Un artist ca dumneavoastra se gandeste oare s-o menajeze?
$i chiar poate ?
Frumusetea v-a inflacarat intotdeauna. Sunteti sortit sa va con-
sumati. 0 viata magnifica !
Odihniti-va, sunteti nascut ca sa ardeti. Ce viata minunata !
niti-va cat sa va refaceti fibra, precum copacii, gi apoi va yeti
reaprinde!
De voi veni in Romania.... asta ... numai Dumnezeu o §tie. Noi
ne-am gandit in toate aceste zile mult la draga noastra Romanie. Ati
pierdut o mare Regina. Ea domnea mult dincolo de frontierele voastre.
Ea nu va muri decat dupa ce toti aceia care i-au cunoscut farmecul
vor fi murit §i ei.
Lucrez, lucrez cat pot §i doresc atat eu, cat §i sotia mea, care a
pastrat o amintire emotionanta a primirii pe care ne-ati facut-o, sa
redeveniti omul activ, viu §i inflacarat care ne incanta. Omagiile mele
Doamnei Tzigara §i Intind catre dumneavoastra, draga prietene,
amandoua mainile, cu toata afectiunea".
Rene Benjamin
Pag. 162
Muzeele de stat
Muzeul de stat al fa ranului german
Drag §i mult stimate coleg §i prieten !

De mai multe luni doream sa va scriu, dar eram atat de tulburat,
incat nu am putut sa fac acest lucru. Am aflat ca nu va simtiti bine §i
v-am dorit de multe on in gand sa Va faceti cat de curand bine.
Ne aflam acum in razboi §i toate planurile §i telurile sunt in

ceata. M-am hotarat insa sa lucram in continuare din Alin cu
muzeele. Imi doresc din suflet sa putem organiza la iarna cateva
prelegeri, poate chiar cu oameni de §tiinta din strainatate. In primul
rand m-a§ bucura daca ati putea veni dumneavoastra. Oare in
ianuarie ar fi posibil ? 0 sa Incep sa fac aici un plan de prelegeri.
Expozitia Lut §i olari" va fi inca deschisa §i ati putea vorbi despre
olaritul romanesc. M-a§ bucura mai ales daca a§ putea sa discut cu
ocazia aceasta cu dumneavoastra despre probleme §tiintifice
generale.
Sper ca ati primit deja pliantul despre expozitia noastra Lut §i
olari".
Sper sä va gaseasca scrisoarea mea sanatos §i Wept raspunsul
dumneavoastra. Cum ii mai merge, de fapt, prietenului nostru
Czernovitz? Cu toate ca i-am tot scris, nu mai §tiu nimic despre el.
Cu salutari cordiale,
Al dumneavoastra pentru totdeauna
(ss) Hahm
ADDENDA
TROFEUL
DE LA ADAMCLISI*
S-a implinit o jumatate de veac de la aparitia

monumentalei lucrari asupra, atunci, denumitului
Tropaeum Traiani" de la Adamclisi, publicata, in cola-
borare cu doi arheologi vienezi, de Grigore Tocilescu,
profesor de epigrafie si de istoria antics, membru al
Academici Romanel.
Cu toata valva produsa de scoaterea la lumina a
acestui important monument, fard pereche in felul sau, si
cu toate discu ;iile iscate asupra sa, nelamurindu-i-se
pand azi nici originea, nici infatisarea originals, am
crezut nimerit, cu prilejul semicentenarului publicatiei,
sa improspateze, diversele pareri ulterioare, in bund
parte contrarii celor ale autorilor din 1895.
In atmosfera sfarsitului de veac trecut, cand, °data
cu revendicarile de eliberare ale fratilor de peste munti,
1. Monumentul de la Adamclisi Tropaeum Traiani publicat in

colaborare cu Otto Benndorf si George Niemann de Grigore
Tocilescu, I vol. in-folio, 172 pag. cu 3 tabele si 134 figuri in text;
Viena, 1895, A. Holder editor. A aparut, in acelasi timp cu editia
romans, si una germana, in care tonul prea personal al introducerii
editorului roman este pe alocuri atenuat.
* Al. Tzigara-Samurcas Monitorul Oficial i Imprimeria Statului,
Bucuresti, 1945.
imparatul Traian aparea, mai mult ca oricand, drept
idolul national al tuturor romanilor, era scuzabil, ba chiar
firesc, ca descinderea noastra de la vestitul invingator al
dacilor sa fie cat mai accentuate. Astazi insa, cand
asemenea considerente nationale nu mai au precadere,
adevarul istoric singur se impune.
Inainte de examinarea controverselor referitoare la
datarea §i la felul de reconstructie a moiiiinentului, sane
dam seama de imprejurarile descoperirii §i de metoda
restaurar' ii la care au recurs arheologul Benndorf*i arhitectul
Niemann, ambii reputati profesori vienezi, editorului
roman revenindu-i, Indeosebi, partea epigrafica §i istorica
a atribuirii monumentului lui Traian.
Marea gre§eala, din care decurg controversele ulterioare,
consta Intr -o prea pripita §i nu Indestul controlata adunare
§i apoi transportare la Bucure§ti a Intreg materialului
sculptat gasit in jurul monumentului, cat §i a acelui din
localitati mai indepartate. Regretabila este aceasta nesocotita
ridicare mai ales in privinta metopelor, a caror oranduire
dupe locul ce-1 ocupau nu se mai poate face azi, de§i
u§or s-ar fi putut preciza la Inceput situatia lor, manic
mase de piatra neschimbanduli directia in prabu§ire:
cele de la N cazand tot in aceea§i directie §.a.m.d. 0
simple numerotare, in ordinea aflarii Inainte de ridicare,
ar fi elucidat mult rostul lor, azi Inca de nepatruns. 0 alts
eroare, tot atat de grave, s-a comis netinandu-se seama
ca, in afara de a§a-zisul trofeu, se mai aflau in apropierea
lui 1i ruinele altor monumente: ale unui mausoleu patrat
cu laturi de vreo 10 m §i ale unei constructii circulare, de
26-27 m diametru, in afara de marea cetate din vale,
unde s-au facut ulterior sapaturi.
Sculpturile tuturor acestor monumente se aflau ras-
pandite la zeci de km, bund parte din ele find Intrebuin-
tate de locuitori. Figura 4 din publicatie reprezinta
indepartata cismea de la Adamclisi", alcatuita din 5
bucati de triglife, cu sculpturi diferite, prefacute in
jgheaburi pentru adaparea vitelor"; iar metopa nr. 36 din
carte, avand la mijloc o perforare de 64 cm in diametru, a
servit drept colac de put, find &it'd intr-un cimitir
indepartat, unde multe alte pietre mormantale provin tot
de la monumentele romane. 0 alts metopa a ajuns pang
in Muzeul din Istanbul, iar alte pietre au cazut in Dunare
cu ocazia transportului for de la Rasova la Bucuresti.
La fata locului a ramas, dominand intreaga regiune
la distanta de zeci de kilometri, pe inaltimea sa de 150 m
deasupra nivelului marii, nucleul circular, cladit masiv
din bucati de piatra solid legate cu ciment, avand 27 m in
diametru si inaltime de 18 m; iar la baza, de jur imprejur,
o scars de piatra cu 7 trepte, in parte stricate prin prabusirea
partilor superioare. De retinut este 6 in mijlocul acestui
nucleu se inalta un patrat de piatra regulat cioplita avand
laturile de 9 metri si o baza solids, ce se prelungeste
chiar sub nivelul treptelor. In forma sa ciuntita si golasa,
fara de orice ornament, accasta movila de piatra, prin
grandoarea ei, se impune vizitatorului intr-aceasta regiune
salbaticita si lipsita de locuinte de jur imprejur. Turcii,
impresionati de maretia ruinei si de figurile cioplite ce o
inconjurau, au denumit-o Adamclisi, adica biserica
omului.
Din materialele sculptate aduse la Bucuresti, prea
ingeniosul, deli nu tot atat de scrupulosul, arhitect Niemann
a imbracat pe hartie numai nucleul existent, dupd
cum se vede in reproducerea de sub fig. 1, admirabila nu
numai ca executie graticd dar si ca reconstructie ideals a
monumentului, ce pare ca nu se poate sä fi fost altfel in
realitatea initials, inscrisa intr-un triunghi, cu laturi
egale de 30 m, cladirea corespundea si principiilor
clasicului Vitruviu, iar clementele componente pareau a
353
www.dacoromanica.ro
se imbuca aka de perfect pe graficul arhitectului, incat
s-ar fi parut ca nicio indoiala nuli mai poate avea loc.
Incepand deasupra platformei de scan, se ridica imbra-
camintea compusa din blocurile de piatra regulat cioplita,
din care s-au gasit numai cateva bucati la locul lor. In
afara de acest brau circular de piatra cioplita, intreaga
alcatuire urmatoare este opera arhitectului. Frizele, intre
care sunt incadrate metopele, separate intre ele prin
triglife diferit omamentate, precum i randurile de creneluri
prin care se terming corpul cilindric, sunt perfect oranduite
de tiinta restauratorului. Din acoperiwl aparent in
forma de solzi s-au gasit crampeie cu urme de scoabe
metalice ce le tineau legate. Si dintre leii, prin gura
carora se scurgea apa din dosul parapetului crenelat, s-
au pastrat exemplare, confirmand exactitatea restaurarii
acestei parti a monumentului. Din hexagonul ce se ridica
asupra mentionatei constructii centrale, s-au gasit urme,
ca §i din pila§trii unghiulari. Baza hexagonala, pe care se
ridica trofeul propriu zis, a fost conceputa de arhitectul
modern a§a de joasa, incat inscriptia, ce trebuia sa-§i
gaseasca locul aici, a trebuit sa fie impartita in doua, in
ciuda literilor care, prin succesiva for reducere de sus in
jos, potrivit apropierii for de ochiul editorului, nu ingaduiau
arbitrara scindare. Imposibilitatea acestei injumatatiri a
placii cu inscriptie se evidentiaza prin constatarea ca cea
de-a doua jumatate incepea cu literele reduse din conti-
nuarea primei parti.
Baza hexagonala servea drept suport al trofeului,
care constituie motivul §i elementul principal al monu-
mentului. In afard de coiful, care desigur incununa trofeul,
s-au pastrat destule fragmente originale pentru a permite
perfecta lui reconstruire, redata in fig. nr.1, 3 §i 4.
Inscriptia, din domeniul special al colaboratorului
roman, a fost completata potrivit formulelor curente ale
tipicelor titulaturi oficiale romane, numele imparatului
bizuindu-se numai pe cele trei franturi de litere ce se vad
in randul al treilea al reproducerii fragmentului din
stanga din fig. nr. 3. Staruinta cu care editorul monu-
mentului cauta sa convinga ca cele 3 fragmente designau
pe Nerva Traian nu prea avea succes. Odobescu, de
pilda, afirma ca, chiar de ar fi numele intreg al presupu-
sului imparat, el totusi nu putea sa atribuie epocii
acestuia sculpturile asa de barbare ale metopelor. A mai
incercat Tocilescu, prin reconstituirea intregii inscriptii
in ghips pe podeala uneia din salile Muzeului, sa de-
monstreze paternitatea lui Traian si Regelui Carol I,
care, fata de infimele firimituri de piatra pierdute in
masa pe platru, s-a multumit sä exclame mult ghips,
piatra putina!" Sentinta regala, intr-adevar lapidara,
mi-a ramas intiparita din sedinta la care, ca student si
asistent al Muzeului de Antichitati, mi-a fost dat sa asist,
impreund cu tandrul dr. M. Dreger, delegat de savantii
vienezi ca ajutor stiintific si corespondent al editorului
roman cu colaboratorii sai straini.
Dupa aparitia cartii, Monumentul de la Adamclisi,
sub aparent impecabila infatisare grafica a reconstructiei,
a fost popularizat de Tocilescu in nenumarate comunicari
la societatile savante i la congresele din tali si din
strainatate.
Bunei primiri de care lucrarea s-a bucurat indata
dupd aparitie i-au urmat si critici severe.
Arheologul Adolf Furtwangler, cel dintai, pe baza
unei rapide cercetari la fata locului, in 1890, a modificat
restaurarea vieneza, descoperind alte fragmente de
pilastri si chiar parti din arcurile ce le uneau; el a inaltat
cladirea hexagonala, incadrand astfel pe o singura placa
inscriptia ce, in chip cu totul arbitrar, fusese trunchiata,
dupd cum s-a ardtat. Prin acest adaos la baza trofeului,
intreg monumentul capata o infatisare zvealta si altfel
impunatoare decat turtita reconstructie a lui Niemann.
Fig. nr. 3 ne arata in amanunt aporturile asa de importante
ale lui Furtwangler: sus, la stanga, noua infatisare a
monumentului, a carui sectiune, cu indicarea nucleului
ramas la fata locului, se vede in partea dreapta a figurii.
In mijlocul plansei se afia noua reconstituire a hexagonului
cu inscriptie, pe care se ridica trofeul inconjurat, la baza,
de barbarii ale caror figuri in piatra s-au mai pastrat. Tot
aici se mai vad reproduse si fragmentele originale ale
inscriptiei.
Pe baza analizei stilistice a sculpturilor, Furtwangler,
ca si Odobescu dintru inceput, neadmitand metopele ca
find din epoca lui Traian, contests atribuirea monumen-
tului acestui imparat. Fapt cert este ca barbarii reprezentati
pe sculpturile monumentului nu se aseamand intru nimic
cu dacii de pe columna traiana, dupd cum, dealtfel, nici
legionarii romani nu sunt la fel cu cei de pe monumentul
din Roma. Compararea amanuntitd atat a tipului figurilor,
cat si a imbracamintei barbarilor si a unifonnelor romane
sunt concludente [sic] in aceasta privinta si unanim
admise de toti cercetatorii inclusiv Cichorius, ultimul
interpretator al columnei2. Pe baza unui bogat material
ilustrativ, Furtwangler identified pe barbarii de la
Adamclisi cu bastarnii, roxolanii si sarmatii, care au
luptat contra romanilor sub Licinius Crassus, in anul 28
a.Hr., deci cu vreo 135 de ani inainte de razboaiele lui
2 Inutil sä mai enumeram, in aceasta expunere rezumativa, ca sol-

datii romani de la Adamclisi poara pulpare (ocraee), ce lipsesc la
cei de pe columna, iar loricele segmentate ale acestora nu se gasesc
la cei din Dobrogea .a. m.d. Barbarii de la Adam-Klissi lupta cu
corpul jumatate gol i cu itari stramti, deosebiti de dacii cu pantaloni
largi. Dintre barbarii din creneluri, unii sunt legati de pomi ce nu
cresc in regiunile fostei dacii, deci sunt veniti din parti indepartate
Traian contra dacilor, §i presupune ca Crassus, neavand
vreme sä Wepte textul inscriptiei din partea imparatului
August, a lasat placa libera, pe care apoi Traian si -a
inscris numele, conform obiceiului sau de a -ti insqi
cladirile altora, de unde i se tragea §i porecla de herba
parietalis.
Parerile fostului meu profesor de arheologie au gasit
partizani, dar ai potrivnici, toti insa admitand modificarile
aduse primei reconstituiri. Moartea premature, in insula
Aegina, a lui Furtwangler 1-a impiedicat sa reia, dupd
cum intentiona, sapaturi intense la Adamclisi, pentru
care aratase mare interes, chiar inainte de aparitia
publicatiei vieneze, in urma comunicarii ce am tinut la
seminarul sau, cu ajutorul fotografiilor de la Muzeul din
Bucurqti.
0 noud contributie serioasa la lamurirea enigmei
dobrogene a adus, pe baza cercetarilor la fata locului,
italianul Ferri in cele cloud lucrari ale sale, in care el admite
ca la trofeul initial pe care-1 regasim pe monede §i pe
care-1 atribuie lui Traian s-au adaugat parti arhitectonice
din alte monumente ulterioare. Adaosurile, adica metopele
ti crenelurile, pot fi ale lui Constantin sau chiar ale lui
Valens; iar triglifii, care la Niemann despart metopele, el
le apropie, ca stil, de micul trofeu al imparatului
Constantin, gasit in cetatea din vale.
Reconstruirea unui monument cu elemente din epoci
diferite este cu atat mai admisibila in pustia dobrogeand,
cu cat §tim ca, la Roma chiar, insu§i renumitul arc de
triumf al lui Constantin este alcatuit din fragmente de la
alte monumente mai vechi.
dinspre sud. Pretin§ii imparati, reprezentati calare pe cateva metope

ai pe can autorii lucrarii ii identificau cu Traian, alti cercetatori ii
asemuie cu imparatii Constantin, Valens sau chiar Valentinian.
357
www.dacoromanica.ro
Cu totul stranie este parerea lui Janeeke, anterioard
aceleia a lui Ferri, prin care se atribuie lui Cressus nucleul
interior suportand trofeul, iar lui Traian imbracamintea
exterioard cu metopele de la baza.
Dintre romani, dl prof. P. Nicorescu din Ia§i este
ultimul care s-a ocupat de Adamclisi, expunand parerile
sale cu prilejul celui de-al VI-lea Congres International
de Arheologie de la Berlin, in august 1939.
Dupa o in§irare, in stil telegrafic, a strainilor care au
studiat monumentul nostru, d-sa ne dä, in cateva randuri
numai, parerile sale. Nu admite ca ar fi existat, ca
monument independent, cladirea centrals suportand
trofeul. Mai semnaleaza descoperirea unui fragment de
piatra cu 12 litere, ce ar completa inscriptia existents §i
mai sustine, ca foarte probabila, a§ezarea unei a doua
inscriptii pe partea opusa primei, fail insa a da argumente
valabile in favoarea parerilor sale. Placa cu cele 12
litere, ale caror text nu ni se da, poate sa proving §i de la
unul din celelalte cloud monumente necercetate Inca §i
de care referentul roman nu se ocupa.
Dupa expunerea sumard de pand aici a principalelor
pareri asupra monumentului nostru, sa revizuim ce a
ramas valabil din lucrarea mentionatului triumvirat,
caruia se datoreaza publicatia, azi semicentenard.
Pornind de la analiza stilistica a reconstruirii, a§a de
ademenitoare, a arhitectului Niemann, constatam marea
nepotrivire intre elementele sculpturale atat de abil
combinate pe hartia atotrabdatoare. Sub conducerea
reprezentantului savantilor vienezi, la Bucure§ti, a doc-
torului M. Dreger, s-a realizat, in ghips, o reconstituire a
monumentului, intr-o reu§ita miniature, de circa 1 m in
diametru. in afard de soclul prea scund al trofeului,
modelul plastic este tot atat de amagitor ca i vrajitorul
desen al maestrului Niemann, ce a servit drept model.
Asemenea reduceri in ghips se gasesc una la Muzeul de
Antichitati, iar alta, trimisa de la Palatul Regal, la
Fundatia Carol I, unde a suferit mici degraddri, in urma
bombardamentelor din august trecut.
Privind reproducerea de sub fig. nr. 2, cu toata redu-
cerea motivelor, se poate lesne constata lipsa de unitate
stilistica a partilor componente si deosebirea in felul de
executare a acestor elemente. Peste cele 6 straturi de
pietre cioplite urmeaza o friza bogat sculptata: intre
doua siruri de astragale sunt cuprinse spirale de vreji de
palamida incolacite, terminandu-se prin capete de lupi,
ce se privesc fats in fats. In spatiul superior liber
deasupra imbinarii vrejilor, apare cate o pasare, probabil
un porumbel. Aceasta friza cu ornamente zoomorfe se
distinge prin executarea foarte ingrijita: dalta
sculptorului sapand cu mare indemanare si nu mai
putina verva cele mai mici amanunte atat vegetale cat si
animale. Prin infatisarea sa ireprosabila si intr-adevar
artistica, friza se deosebeste de celelalte sculpturi cu
care este pusa in legatura. De altfel si materialul frizei,
un calcar tare, lucios si de nuanta galbuie, se deosebeste
de piatra cenusie, mult mai grosoland, mai friabila a
metopelor si a celorlalte parti suprapuse. Ca material, ca
stil, ca proportie si ca executie, prezentand amanunte
sfredelite in adancimi, cu jocuri de umbre si lumini,
aceasta friza, neinrudindu-se cu celelalte sculpturi,
impune concluzia ca e strains de ele. Ea provine, foarte
probabil, de la un alt monument, dintr-o epoca mult mai
bunk poate chiar din vremea lui Traian, si anume de la
monumentul funerar din preajma trofeului cu comemo-
rarea legionarilor cazuti.
Friza superioara, incadrand metopele, se distinge de
cea inferioard atat ca proportie, ca material, cat si, mai
ales, prin stilul ei. Ornamentarea acestei frize consta in
spirale intinse Intre palmete, i unele i altele putin
ingrijit executate fata de sculpturile frizei inferioare, cu
care nu se poate compara.
PilaWii, din care unii prezinta clasicele caneluri cu
capitel, iar altele cloud randuri de spirale Imperecheate
vertical, au acela*i ornament drept capitel, indicand
normala for succesiune ca elemente de Incadrare.
Metope le sunt, din punct de vedere al materialului i
deci *i al executiei, inferioare partilor ornamentale. Nu
vom da aici o descriere aparte a celor 47 de metope, din
numarul de 52, cate se pare ca au fost la origine,
asemanatoare ca executie i material, dar cu subiecte w
de variate.
Parerea comentatorilor, care atribuie inferioara
executie a metopelor nedibaciei legionarilor insarcinati
cu lucrarea, nu e valabild, find dezmintita de superiori-
tatea frizei cu capete de lupi, in primul rand, i de sculp-
turile trofeului, executate, probabil, tot de legionarii
stabiliti in regiune. Deosebirea trebuie atribuita nu
executantilor, ci inferioritatii stilului decadent al epocii
constantiniene fata de clasicitatea flavienilor. Ciudat cat
de putin se tine seama de diferentele de stil, in judecarea
operelor de arta, azi Inca.
Cornip masiva suporta parapetul cu creneluri
figurate, reprezentand barbari, divers costumati, cu
mainile legate la spate, in fata copacilor, dintre care unii
exotici. La distanta de mai multe creneluri sunt awzati
cate doi lei, fata in fata, prin gura carora se scurgea apa
de pe acoperi§ul alcatuit din solzi de piatra.
Partea importanta a monumentului este trofeul, ce
se Inalta pe hexagonul cu inscriptie. El reprezintd motivul
propriu-zis al monumentului. Prin proportiile sale colo-
sale (peste 9 m fara coiful, ce nu s-a gasit), el se impunea
din departare, vestind pe eventualii navalitori ca pand
360
www.dacoromanica.ro
aci se intindea dominatia romans. Ornamentarea lui e
cea clasica, a5a cum se vede 5i pe monezile gasite in
aceasta regiune. Din fericire, de5i in parte deteriorate
prin caderea for de la inaltimea de 30 m, partile princi-
pale ale trofeului au putut fi reconstituite. Blocul, in
parte zdrobit, pe care e sculptata o parte numai a loricei,
are o inaltime de peste doi metri. Materialul trofeului
este mai bun deck al metopelor 5i de aceea sculpturile
sunt mult mai ingrijit executate ( fig. 4).
Pe baza diferentei materialelor intrebuintate in
compunerea restaurarii monumentului 5i mai ales din
deosebirea stilurilor dintre partile componente, in opera
arhitectului zilelor noastre, se poate trage concluzia ca
acesta a utilizat elemente provenind de la mai multe
cladiri deosebite 5i din epoci indepartate unele de altele,
cu mai multe secole chiar.
Cu certitudine se desprinde concluzia ca trofeul
propriu-zis, a5ezat pe baza din mijlocul conglomeratului
circular, a fost independent de imbracamintea ulterioard
cu metopele 5i crenelurile adaose prin restaurare. Certa
mai este 5i lipsa de omogeneitate ca material 5i stil intre
diferitele frize.
Carei epoci, carui imparat 5i caruia dintre cele trei
monumente, alcatuind grupul de pe colina de la Adamclisi,
au apartinut fiecare din elementele a5a arbitrar reunite de
restauratorul vienez constituie o problems ce nu si -ar
putea gasi rezolvarea decat prin not 5i amanuntite sapaturi
locale 5i cercetari mai intense prin regiunile invecinate,
dupd cum a recomandat 5i W. Doerpfeld, cel mai iscusit
dintre descoperitorii de monumente al vremurilor
noastre.
Publicatia celor trei zelo5i, dar prea pripiti editori
este perimata la implinirea semicentenarului ei.
Problema Adamclisi ramanand deschisa, sä speram ca
noua pleiada de arheologi romani o va rezolva, pornind
de la temeinice consideratiuni si fara amestec strain, de
asta data, tinandu-se seams de stilul, care este cea mai
sigura stampila a diferitelor epoci.
FOAIA DE ZESTRE A UNEI DOMNITE
MOLDOVENE DIN 1587 SI EXILUL
VENETIAN AL FAMILIEI SALE
de
N. IORGA
MEMBRU AL ACADEMIEI ROM'ANE

$edinta de la 18 iunie 1926
Sunt peste treizeci de ani de cand cercetez ratacirile

i suferintele in prigonire i instrainare ale familiei
nenorocitului Domn al Moldovei Petru Schiopul,
refugiat in Tirol, unde i s-a ispravit viata, ai sai apucand
multe drumuri, dar mai ales al Venetiei.
Aici i s-a stins ginerele, Zotu Tigara', inmormantat in
biserica San-Giorgio dei Greci2.
Testamentul lui Zotu e redactat la 1 martie 1599 §i
intarit la 2 aprilie de obiviuitul notar venetian. In pat,
greu bolnav i de mult, acela care se intituleaza cu
mandrie protospatar" al Moldovei, adica al raposa-
tului Domn Petru Voievod, Domn al Moldovei", creeaza
intai, cu suma de 1200 de galbeni, o manastire de maici
in Venetia: deasupra u§ii va [sic] fi numele sau i sterna
sa, iar la trapezarie va fi infati§at in genunchi inaintea
1. Un Panait Tigara apare ca simplu staroste de negustori in

Bucure0 la 1803 (Urechild, Istoria romanilor, XI, p. 28o).
2. Testamentul, in Sathas, Bibliotheca graeca, III, pp. XCV-VI. II
reproducem in adause.
363
www.dacoromanica.ro
Maicii Domnului, a§a ca, vazandu-mä totdeauna,
calugaritele sa poata zice: Dumnezeu sä-1 ierte". SA' fie
acolo i un paraclis al Sfintilor fdra arginti. Numai daca
nu se poate face ctitoria, in casa grecului Cochini, sa se
trimita suma la cele douazeci de manastiri ale Sfantului
Munte, unde mai oranduise o pomenire la Dionisiu. San-
Giorgio dei Greci §i va avea partea din mo§tenire, daca
testatorul va muri in Venetia, mormantul puindu-i-se la
poarta altarului sau la mijlocul bancii unde sta
epitropul" (il gastaldo); altfel, oase i dar vor merge la
manastirea Sf. Nicolae, zis Philanthropino, din patria
lui, Ianina, langa parinti, §i se va vedea el insu§i §i ai lui
ingenunchind in fata Mantuitorului §i a Fecioarei,
luminati de o candela vemica, precum era vorba cand li-
a dat gradina maicii sale la Ostida". Mormantul sa fie ca
al ctitorului, popa Ioasaf, iar banii sa fie dati la cele §ase
manastiri din insula §i la un spital, de facut din nou.
Calugaritele, preotii din Ianina nu sunt uitati. In Venetia
se fac pomeni la maicile grece0 §i la spitale, la trei
orfane de natia lui, della nostra natione. In ce prive§te
rudele, prietenii, slugile: Stamate Tigara va avea numai
6 galbeni, fratele Panoson, cu alts mama, 200 i fratiorul
Apostol, Posto-Kit, 400. Fete le, Fauna, Zamfira,
Ruxanda, Isabela, au cate 4 000 de galbeni fiecare,
Doamna Maria", Madonna, Donna Maria, care se §i
poate marita fiindu-li tutoare §i avand a pasta ce se
afla la mine, §i bani §i juvaiere, §i tot a§a panzeturi,
argintarie, propriefati, zapise (scritti) §i tot ce am". Dar
pe fete sa le marite cu greci, fi nu cu altcineva".
Zestrea ramane intreaga, dupd hartia ce o are, iar ce
lipse§te din bani sa i se is din averea lui, pentru ca e §tiut
lucru ca eu am plecat din casa parintilor mei baiat sarac
$i m-am dus sa ma ostenesc pans mi-a ajutat Dumnezeu.
Si au venit fratii §i rudele mele §i i-am ajutat in tot ce am
putut. "3
Deci fratii sd nu-i supere sotia si fetele. Primul
servitor Ioan si sluga Marta primesc ceva, dar grecul
Rizo va avea o spadd argintatd" si grecul Stavro alta, iar
un al treilea, Constantin, al sdu zamberluco morello, de
modd turceascd, cu nasturi de argint", si o corvata
blanita cu santuri si cu catifea veche. Arhiepiscopul de
Filadelfia, Gavriil, capdtd 60 de galbeni. Executori
testamentari, comisari", vor fi Apostol si Constantin
Paleologul4.
Domnita Maria, ramasd vaduvd, s-a maritat din nou
cu un patrician, Polo Minio, fiul lui ser Scipione. A trait
Inca un numar de ani, avand din aceasta noud casatorie
un flu pe care, cu gandul la fratele mort tandr (in 1603),
la Innsbruck, 1-a botezat Teodoro Stefano.
in 1903 puteam tipari testamentul acestei pribege,
al carei chip, cu fata rotunda si ochii mari negri sub
cdciula cu surguci si fulie de pene, cu trupul plin in
rochia de brocart, tivita cu bland, avand pe piept indoitul
sirag de margaritare, se vede, langd al mamei sale, sfios
imbrobodita in marama alba, in fresca, din nenorocire
mazgalita in vremi noi, de la Galata, langd Iasi, ctitoria
familiei6. La 19 mai 1609, trebuind sd plece cu sotul
venetian la Cefalonia, unde el avea dregatoria de
consilier, Maria-si dicteazd unui notar diata, in casa lui
Constantin de' Medici, grec si ortodox, ginerele ei.
3. Relatii de afaceri cu Balcanii erau dese in acest secol: in epoca lui

Petru Rare§, Iura§co Vartic era dator unui evreu Iacob din
Constantinopol (Ghibanescu, Surete qi izvoade, II, p. 203). La 1638,
o greaca venita din acela§i ora§ in Moldova pentru o datorie (ibid.,
III, p. 318).
4. Loc. cit.
5. Hurmuzaki, XI, p. 564, nota 1.
6. 0 reproducem in fruntea volumului XI din colectia Hurmuzaki.
365
www.dacoromanica.ro
Neuitanduli originea $i legaturile ei de familie, eali
arata dorinta ca trupul sa i se a$eze la San Maffio din
Murano, manastirea refacuta de matu$a ei Marioara
Adorno Vallarga, sora Doamnei Ecaterina din Pera, care
era sotia lui Alexandra, fratele Schiopului", $i anume in
chiar cripta acestei calugarite astazi mormintele ca $i
biserica insa$i find amestecate cu pamantur. Celelalte
maici vor zice rugaciuni pentru dansa in schimb pentru o
danie de cinci galbeni, facuta o data pentru totdeauna.
Dintre fetele cu Zotu Tigara, Fauna are un pat, acela in
care doarme maica-sa; Zamfira prime$te o rochie, un
covor (carpetta), cingatoarea de ambrachar", simpla,
card our ", $i toate baccari ale mamei; Ruxanda $i Isabela
se vor multumi fiecare cu trei cama$i, 4ase parechi"...
(sic) §i o pereche de cearpfLiri". Tot o romanca sau o
greaca e acea madonna Sultana, careia i se lass apoi
blana $i cloud carna$i. Trei galbeni se dau unei persoane
care figureaza numai ca madonna Anzola, madre de
Piero". Dintre slugi, muta de casa" are, cu patul in care
doarme", treizeci de galbeni $i o pensie anuala de alti
zece. Cand se va manta Lucretia, care ma serve$te
acum", va avea cinci galbeni. Averea insa, aceea trece la
fiii cu Minio. Executor testamentar e socrul impreuna cu
ginerele aratat mai sus, care, trebuind sa depund la banci
banii ce am de scos de la Maria Sa imparatul", sunt raspla-
titi fiecare cu o cups de argint, in pret de cincisprezece
galbeni. Notarul e insemnat $i el cu douazeci de galbeni,
ca semn de iubires". Si, atragandu-i-se atenhia asupra dato-
riilor de filantropie, ea imparte cate cinci galbeni la casa
pentru rascumpararea sclavilor, la aceea pentru saracii
7. V. Neamul romanesc din mai 1926
8. El se asigura prin marturia negustorului Marcantonio de Avanzo,
fost cu firma a San Bartolomio", $i a lui Zanantonio Giovan,
bacan, la Dogele". V. Studii si documente, V, pp. 644-5.
366
www.dacoromanica.ro
rusinosi",poveri vergognosi,i la calugaritele grecesti".
Astazi, dupd not cercetari, pot aduce Inainte insasi
foaia de zestre a Domnitei, incheiata de tatal, obisnuit
a-si socoti pietrele scumpe si margaritarele, la 3
decembre 1587.
Ea e infatisata in dubla traducere italiand, facuta din

greceste, de episcopul de Cerigo, cu prilejul procesului
pe care i-1 intentase Mariei dupa moartea lui Zotu,
intamplata in ziva de 11 april 1599'°, fratele acestuia,
Apostol, cunoscut ca editor al cronicei lui Doroteiu de
Monembasia. Am vazut testamentul fostului spatar
moldovean, al carui chip fu introdus de Apostol Tigara
in aceasta opera, si, cum se prevedea un legat pentru
calugaritele grecesti", Maria, repede remaritata, Inca
din 1600, refuza sa-1 plateasca. Ea aducea inainte [sic]
ca zestrea nu-i fusese restituita si de-aceea prezinta
Intregul catastif de la nunta. Din partea lui, Apostol
observa ca vaduva instrainase ea insasi o parte
insemnata din aceste juvaiere. Dupa lungi prezentari de
piese, tribunalul hotari pentru Maria, supuind si la o
despagubire pe reprezentantul calugaritelor.
E pacat ca n-avem forma, desigur romaneasca, a foii

de zestre. Am putea-o compara cu atatea care ni s-au
pastrat, incepand cu veacul al XVII -lea ", si cu alte
9. V. Hurmuzaki, XI, p. la 1594. Cf. Hasdeu, Cuvinte din batrdni,
catastiful Galatei.
10. Hurmuzaki, XI, p. 534, no. DCLXIV.
11. Hasdeu, Arhiva istorica, I, 63, no. 71; Studii §i documente, V, p.
23 (1642); p. 308, no. 62 (1693); p. 318, no. 50 (1730); VI, p. 278,
no. 516; pp. 545-6; VII, pp. 175 $i urm. (1678), 177 si urm., 183 si
urm., 189 si urm. (1735-6), 223, no. 64 (1762); XI, p. 266 si urm.;
XVI, p. 130, no. 39; N. lorga, Documente economice §.i financiare
(din Economia nationals "), p. 166 (1777); Uricariul, XI, p. 224 si
367
www.dacoromanica.ro
insemnari de asemenea averi. $i in traducerea italiand,
data in cloud versiuni, ea ramane insa, prin natura
obiectelor $i prin valoarea lor, de un mare interes.
Avem, pe langa $iraguri de margaritare $i margaritare
de gat, acea corona zoielada con pietre pretiose, in
valoare de 5.000 de florini, care corespunde coronitei
cu rubinuri" din Moldova la 177312, cum, de altminterea,
o coronella con balassi" urmeaza. Apoi cruci cu pietre
§i margaritare, lanturi cu margaritare, galbeni prin$i in
margaritare, inele, manecare cu pietre scumpe, fruntare
§i scufii de aur, despre una zicandu-se ca e ca in Valahia",
conduri impodobiti, o rochie Tara ", de mods le$easca.
Dupd acest capitol in valoare de 14 000 florini yin argin-
turile: lighene, ce$ti, taiere, vase, nastrape (manzapan),
sfe$nice, in total o sums de 97.000 de aspri. Al treilea
capitol it formeaza acum lenjeria, cearpfurile": perne,
prostiri, naframe, $ervete, $tergare de cap, perinute,
feregele cu soboli, cu brocart, cama$i, care insumeaza
140.000 de aspri. 0 casa la Constantinopol, in pret de
10.000 de aspri, o padure de aceea$i valoare urmeaza la
un loc cu vase de aur, cu covoare man §i mici, cu
furculite (?), geamantane, cu sabia de argint, haina de
brocart, mdnecarele de la batranul Domn, darul in bani
de la mama, calul de ginere.
Peste cateva zile, la 26 august, Maria prezinta alte
obiecte", incepand cu acele opt mici portrete de printi"
a caror pierdere ramane atat de regretabila, pentru a trece
urm. (1745); V. A. Urechia, Istoria romcinilor, II, pp. 481-2 (Ismail,

sec. al XVIII-lea); Ghibanescu, Surete i izvoade, IX, p. 274 $i urm.
(1760); X, pp. 53, 57 si urm. Gherdanase, coboaie, Studii fi doc.,
VII, p. 190. Un trahil de margaritar, 1772, ibid., XI, pp. 267-8.
V. mai ales, in Hurmuzaki, XI, lunga lista a juvaierelor lui Petru
Schiopul.
12. Studii,yi documente, V, p. 225, no. 69.
la un pat de fier aurit cu toate cele de nevoie, Intre altele
plapoma turceasca, mindirul, perna cea mare de brocard
carmuziu lucrata cu argint, cu unsprezece nasturi de
argint", acoperemantul de leagan din panza lucrata cu
matase ro§ie §i altele de-aceea§i Intrebuintare, tulpane
turce§ti de brocard, de tabin cu §al, mantali, fachioale,
maneci, rochii Intregi, cear§afuri, cama§i, covoare, sipete,
aramuri, linguri, cutite, ba chiar cinci tablouri grece§ti
felurite", langa trei buti de vin".
Se adauga apoi 1000 de galbeni depu§i la o banca,
alta mie aiurea, plus Inca 3 639 din lanturi §i alte obiecte
de aur topite la Zeca. La 30 august se mai aduce un rand
de juvaiere: fruntare, cercei, etc. La 1 septemvrie mai apar
4 580 ughi, 111 zecchini, un scudo de our §i o jumatate.
Un nou §ir aduce obiecte de speta acum cunoscuta i
ceva bani.
Adaug cateva insemnari din archivele bisericii

venetiene, o declaratie a familiei lui Gheorghe
Hatmanul, note dcsprc tcstamcntul Paunei, din 29 mart
1612, care -si lasa o parte din avere surorii maritate cu dei
Medici, alta creand §coala care poarta numele de
Flangini, dupd socul ei, Tommaso Flangini. Maria traia
Inca atunci, la 1612, cand Paunali facea testamentul.
Dau §i forma latina, prescurtata, a diatei lui Apostol
Tigard".
Suflet bun §i nobil, Apostol nu-i uita de cei de
acasa, din Ianina, unde o contrada poarta numele
familiei. Lasa deci manastirii Sfantul Nicolae a popii
Ianoffo TOD Drava, cu mormintele parintilor, o suta de
galbeni, i cincizeci la biserica Maica Domnului a
Chiragiilor, Kiragistitza. Nu uita Patriarhia §i biserica
13. Zorzi Zigara face testament la 7 aprilie 1599.
369
www.dacoromanica.ro
din Ierusalim, cele doudzeci de mandstiri de la Sfantul
Munte, Sfantul Gheorghe din Venetia, spitalele cele
patru din Venetia, convertitele evreice de la Giudecca,
prizonierii §i saracii ru§ino§i". Are grija de Cronograf,
care se va tipari on va fi depus, spre cetirea rudelor, la Sf.
Nicolae din lanina, §i de tabloul lui Bassano cu cele
doudsprezece hramuri man ale anului. Intre rude
pomene§te pe rdposatul Sebastian sau Bastian, ramas
acasa, §i pe fiul acestuia, Lambru, cu surorile, pe alt
frate, Inca in viata, Stavru, zis Abrara", pe fiica fratelui
mort Joan. Pe langa cele cloud fete ale amicului Iacob
Barbierul, inseamna cu o nesfar§ita dragoste pe nepoatele,
crescute i aparate de el, cand mama intrase in alts
societate. Avem astfel aspectul familiei la aceasta data
de 1625: Casandra, cum prevestise, e moarta, dar traie§te
[sic] Ruxandra, Isabela cu fiul Lorenzo §i fetele Paulina
§i Graziosa; §i raposata Zamfira a lasat o Zamfirita,
Zafiretta.
Relatiile noastre cu splendida cetate se imbogatesc
astfel cu §tiri noud.
Din notitele inedite se vede ca Zotu, gardian al

bisericii" de la 1594, rasa, la 7 april 1599, 2 000 de
florini, in vremea cand se lucrau frumoasele mozaice,
datorite deci munificentei lui, ca, indata dupd moartea
lui Zotu, Maria §i Gheorghe Hatmanul scoteau de la
Zecca, din mo§tenirea lui Petru-Voda, 100 de galbeni, pe
care acesta i-ar fi lasat bisericii grecqti, ca Matei
Basarab a dat bisericii grece5ti in 1642, 700 de °Ca de
ceard pentru reparatiile ei, in schimb pentru pomenirea
lui, a Doamnei §i a rudelor, §i ca s-au strans 1 060 de lire
pentru aceasta bund marra romaneasca. Pe langa mentiuni
interesante, ca vizita solilor Moscovii §i a§ezarea ca
arhiepiscop a fostului Patriarh constantinopolitan
370
www.dacoromanica.ro
Metodie, nascut in posesiunile Republicei (1677-9),
avem testamentul de filantrop al lui Nicolae Caragiani,
agentul in Venetia al lui Voda Brancoveanu (1733).
Ruda lui, Mihai, e gardian" al bisericii in 1727-8. Si
Panaioti Hagi Nico, cunoscut din acte romane§tim ca
negustor bucure§tean pe aceea§i vreme, face o danie la
Greci.
Colegul nostru, d. profesor Demostene Russo imi
comunica o notita din Neog Ellrivotanripo) a lui Spiridon
Lampros, XV, 1921 (pp. 304-6) i alta din revista ateniand
Agiovia, din 1900 (vol. I), in care se semnaleaza ca in
biserica Sf. Andrei de langa cetate in Cefalonia o icoand
prezinta pe Zotu, sotia, fiica Ruxanda in rugaciune.
Inscriptia, din 1640, arata ca aceasta din urma devenise
acolo, in insuld, calugarita Romila (Romula). Pe alta
icoand e lipit chipul lui Zotu din Cronograf. Notele ce
intovard§esc comunicarea area ca Zotu era din casa
Kontodimis, care vine din satul Bradetos, in Zagora.
Ruxanda a dat manastirii §i odajdii cusute cu mana ei, in
1639.
14. Studii i documente, IV; v. tabla.
371
www.dacoromanica.ro
NEAMUL LUI PETRU $CHIOPUL
SI VECHI DOCUMENTE
DE LIMBA MAI NOUAl*
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

$edinfa de la 13 noiemvbre 1936
Acum cativa ani, am aratat cum Maria , fiica lui

Petru Schiopul, vaduva a lui Zotu Tzigara §i acum
remaritata cu patriciul venetian Polo Minio, cu care a
avut un fiu, loan Stefan, a carui semintie va mai fi traind
acolo, sub acest nume sau sub altul, s-a intors in
Moldova la 1616, stand acolo pans la 1620.
Am publicat i un document, din 18 decemvrie
1616, in care ea iscalqte in limba greceasca, roma-
neasca veche fiindu-i poate uitata sau in parte amestecata,
intitulandu-se Doamna Maria", fard sa indice prin
nimic vreuna din casatoriile ei.
Un nou act al Domnitei, purtand data de 14 iunie,
fail an; imi rasare inainte.
Iata-i cuprinsul:
+ Doa[m]na Maria, fata lui Patru-Voda,
raposatului, Dumn[e]dzau sa-1 pomeniascd,
marturisim cu a mia adevarata scrisoare precum am
1. intoarcerea unei pribege: Doamna Maria Minio, in Memoriile
noastre, ser. III,. XII, No. 15.
1 A.R. Memoriile Sectiunii Istorice. Seria III. Tom. XVIII. Mem.
14.
* De N. lorga membru al Academiei Romane. Sedinta din 13
noiembrie 1936.
372
www.dacoromanica.ro
datu eu $i cu ai miei cuconi manastiria Hlincia, a mia
pomana $i a sotului mieu, a Zotei rapoasatul,
Dumn[e]dzau sä-1 pomeniasca, o am datu de bund
voia mia acia sv[a]nta manastire Hlincia Si cu satul 5i
cu moara de acolia §i cu vii ce sintu la Uqulia, care
sv[a]nta manastire iaste casa Domnului Dumn[e]dzau
§i a marelui macinic Gheorghe, eu m-am milostivitu
dupa mare mila milostivului Dumn[e]dzau $i am datu
la pomana parintelui mieu ce sa chiama lavra mare in
tara Moldovei, anume Gala[ta], ca sa fie totu una cu
pomana parintelui mieu ce dzice mai sus, mandstiria
Galata, sa aiba a o chivemisi intru totu folosul §i sa-i
hie mild de dansa, iar calugaraqi] cine or hi la
sv[a]nta manastire pomana noastra Hlincea sa aiba a
asculta de sv[a]nta manastire Galata intru totu ce le
li-ar da invatatura spre lucruri bune §i spre adaosul si
folosul acei sv[i]nte manastiri. $i aciasta tocmala si
wdzare a noastra sä hie nemutata de acmu pans in
viac, iar cine are strica tocmala noastra §i mila ci-am
facutu pecum mai sus am scris, on din fiii miei, on
din rodul mieu, on hie cine ar hi, sa hie neertatu de
Domnul Dumn[e]dzau §i afurisitu de 318 svi[n]ti
oteti §i trecletu §i procletu si anaftima §i blastamatu
de tusliapte saboarali; $i pentru credinta mai gios mi
am pus §i pecetia, sa fie de credinta. Iuni 14 dni.
Sava Mitropolit moldayschi
Lupul Bogdan Hatmanul.

+ Stefan Vel Comis.
Savin
Vel Spat.
...Vist...
...Vel...
Cum pecetea lipsqte, cum nicio iscalitura a unei

femei care, cum s-a spus §i cum se va mai arata mai de-
parte, obi§nuia sä semneze, $i, mai ales, cum mitropoliti
al Moldovei cu numele de Sava nu se intampina deck la
1659 1664 si la 1687, 1700 1701, 5i Lupu Bogdan e
un boier de pe vremea lui Constantin Cantemir, cum
scrisul e tot de pe atunci, am crezut deci ca e vorba de un
fals de la sfaritul veacului si de un meter caligraf. Inte-
resul in legatura dintre cele cloud manastiri parea sa con-
firme parerea. Dar colegul general Rosetti, aducandu-mi
dezlegarea celei de-a doua insemnari de intarire a patri-
arhului de Alexandria Gherasim de catre dl Al. Elian,
m-a facut sa recunosc ca e vorba numai de o copie certi-
ficate prin toate aceste
De mare interes e actul iscalit de Maria in romanqte:
(...) Maria, fata rapaosatului Io Petru Voievodu ce au

fost Domnu lanai Moldovei, scris-am acesta zapis al
meu mai cu mare credinta sa sa tie cum insam eu am
socotit §i am cugetat din intru inima mea prin intru
pomana parintilor mei Io Petru Voievod $i a mamei
meale Domna Mariia, vadzandu eu pomana parintilor
mei carii au zidit §i au noit §i au radicat din temelie
sfanta §i dumnczaiasca manastire ce sa cheama Galata
de Tanga Scaunul Ia$ilor dan tara Moldovei, unde iaste
hramul (...), fiindu acea sv[a]nta manastire intru mare
pohvala §i cu multa aveare inprotriva tuturor Domniilor
$i cu multa cinste, margandu toti Domnii intr-acea
sva[n]ta dumnedzaiasca manastire, inta[m]platu-s-au
multe rautati tardi Moldovei, de multe anti streine $i
pagane, de au jecuit toata tara Moldovei $i o au pradat,
intamplatu-s-au §i ace0ii sfinte manastiri de s-au pradat
in multe randuri: una de multe rautati ce s-au intamplat
tar. alta de oameni rai §i fare de Dumnezaire rai calugari
ce au fost lacuind intr-acea sfanta manastire, Ca for mild
nu le-au fost, sa socoteasca bucatele sfantei manastiri,
ce numai cine cumu au putut a lua $i rasipi in toate
partile (sic) toate sculele §i arginturile sventei manastiri
le-a rasipit §i le-au furat, numai cine cum au putut lua
a§ea au facut. Intr -aceea eu, vazandu pomana parintilor
mei ca sa rasipea0e, direptu aceea eu bun gandu §i
374
www.dacoromanica.ro
cuget am socotit din intni inima mea §i cu toata voia
mea de am dat gi am inchinat metoh aceasta sfanta
manastire ce sa cheama Galata, sa fie metoh unde
iaste slavit preste tot veslie cetatii erslimski, unde
iaste gropa Domnului Dumnedzaului nostru Is. Hr.
(...) manastire, sa fie acea sfanta manastire incanata
(sic) Svantei Patrieqii de la Erusalim cu toate
moOle ei, sate §i tagani §i dobitoc ce va hi la sfanta
manastire, tot venitul sa aiba a veni calugarii de la
Erusalim, de la sfanta Patrier0e, din anu in anu, in
dzua (...), pand va sta acestu sfantu loc, sa is venitul
acqtii manastiri, ce va hi chelciug, sa duca la
Erusalim, in sfanta Patrier§ie; numai sa aiba parintii
§i rugatori a pomeni, (...) cu paradise §i cu vdenii
priintru ertaciunea pacatelor, §i la sfantul pomealnic
sa pomeneasca parintii no§tri crqtini Petru Voevod
§i priintru sanatate noastra gi a cuconilor no§tri, (...)
Doamna Maria (...)

Pecete mica rosie rupta.
E vorba de inchinarea la Sfantul Mormant a Galatei.

Forma e interesanta prin amestecul slavonei cu limba
romaneasca. Maria pomeneste pe coconii ei", deci fiii
cu Minio, fetele find acum inzestate si maritate. E curioasa
si prezentarea ei cu Io ca un Domn barbat, in Scaun. [...]
375
www.dacoromanica.ro
ILUSTRATII
www.dacoromanica.ro
Fragment din friza zoomorfa, arbitrar utilized in restaurarea Trofeului.
Desen de Niemann
Reconstructia Monumentului de la Adamclisi.

Desen dc G. Niemann
. ,
Amanunte
din reconstruclia . , ..
Monumentului.
-r77.771C .".7:c'
Dupa Niemann .7 1, I
I f II }t
,
:',. IJJ r
. . .
ffitte,w///m4.,,ww/1717/777170.1 /,77/77/./.1717/7/M//////..1.".4%./i,
-.. ...,
"N ' - ..`;');--'' .;:'
...s, %a- ''"''''..--
fir iL 1 ilill
h
f.:
U
1
i I
,-,--
. . '.
( 1:,,,-71:::11,-{,,:i..;',;4- '.177'772-
,, r* ::
-7..'.
; =.:,
.._ _1
(
,
.._, I
___.I I I
I I I
U I
....- _1 1 - 1
1
latiCasimatemessunerr.scrumw...
' _t_.=js=4::
"..4,V.I...--...:1 7. '..... "."21.,0,1,- . '
Modificarile aduse
reconstructiei de catre
A. Furtwangler
380
www.dacoromanica.ro
4
. cig4....
er-4.4
:41 trir!
r
Partite originale
ale Trofeului
381
www.dacoromanica.ro
.-q,/,',, -: ,,,: , 1-ti, .
-`4..
.
,
_ 4,.".../, .11.:, ., ,,,,),,,,?.:?..-,.,.....,,,,,,,,,:r.,
ih.*:;PL...., re :.,.i/..- .... .3...,-;:-J,,,../.: ,.j 6.....t,...,./.."!.,..
;.) 17.',7,-;. -.8.41,./j ,
7.,,,s. el /
, L:, ,;
w 1/ ),,, . 00' '
,..
°A
, We, ie. T.a. to., 1, J iC 7...1 . .i, 7,141,fr WI .
4' 4 K. tt1;4.,..n, ,r.,. .1 74 1.1:WO/ 1172 07,//.1,1,,;,...
.7, 5; 41.;44:. ,A , A 'W.' ,

7 v0,10 ,:iVt ,i,::. Pt!
., , , wryr en.?
W11, . .: 4.;f. 7>;,,j,,.."
- " ; e. . f 01?);:,A,
7i
,;,/ Yrri !Pt i,:r!',.:"..;rZo=
!", r
A.v.A.1481:
.:f r 4'71 rf Ata
ea)c
Porunca
Iui Antonie-Vodd Ruset
pentru pleura
de la Luckeati
0 ii"`";
zy
Pecetea
Mariei Paleologa
1,.! 114flytIf76.1.K f
';' 0+, \ :
ft
I 1/4' 1/4/
1
iertra.
rdr
1,4^
f AT.
Iscalitura
Domnitei Maria
a lui Petru $chiopu t
Zotu Tzigara,
gravuri de Antonio Boso,
1590
ex. T4 irinrs
- 1,3
re.
." 01177.44.
tOkl:rf
-6* .
Ex librisul
lui Al. Tzigara-Samurc4
Biserica Batiste.
In imprcjurimile ei a copilarit Al. Tzigara-Samurcas
.
44
4.1
4. tr.
412.}
:-
x1.4.rtr;
?)
tr- . =
P . . . . g.
t gir>v
Familia Tzigara-Samurcas cu mama (in centru)
si surorile Iui Al. Tzigara-Samurcas
11 r.
r.
O. . 4000 )1)1 );)
o 1)1 01
efi
°.
)
. ,
- , :H'.
i
:.
lid.
.
11. -''.
i
, 1;
%.,:iii.^..
. . n ,
... .
.
5, 1 . . .,_
"40V. 1L:.
4, B. 1 J' I % .1' L
Maria ti Al. Tzigara-Samurcas cu copiii (Ana, Sandu ti Mitzi),

1914
384
www.dacoromanica.ro
Ramura genealogic-a' Tzigara-Samurca§
Neamul Samurcay, porecla data familiei APOSTOL TZIGARA
Marele spatar ZOTU TZIGARA,
Petropol, dragomani la Sub lima Poarta sec. 16 frate cu ginerele voievodului Petru $chiopu,
din Istanbul Aroman, originar din lanina.
casatorit cu fiica acestuia, Domnila Maria.
Mama purta numele de familie Aspara.
4 Mort in exit, in anul 1599, la Venetia.
Traducatorul Cronografului lui Dorotei.
GHEORGHE SAMURCA$
sec. 18
(...)
CORALIA-CASANDRA
4, GHEORGHE BOLDUR KOSTAKI
TZIGARA ALEXANDRU NEGEL, nepoata
Postelnicul ION SAMURCA$,
cas. cu CATINCA RALET. CANTACUZINO cas. a lui Veniamin Kostaki
Fratele lui este Constantin Samurcay, (ramura 417* (1768-1846),
ELENA TOMA basarabeana)
4 cas.
protectorul lui Tudor Vladimirescu, in mitropolit al Moldovei $i
SAMURCA$ TZIGARA
pe care 1-a adapostit in ctitoria sa, (1842-1921) 1865 (1814-1879) Sucevei inure 1803 si 1842,
Manastirea Samurca§e*ti (Ciorogarla). mare car" turar.
Amandoi fratii au fost, in deceniile 2 §i 3
ale secolului 19, caimacami V
ai Craiovei. Carturari ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCA$ MARIA, n. CANTACUZINO
4
(1872-1952) 4
cas. in
1900
) ( 875-1971)
tandra vaduva a ui Gr. Gr. Sturdza, sinucis
creatorul muzeografiei §tiintifice romane§ti la doua luni dupa casatorie
Magistratul ALECU I. SAMURCA$,
cas. cu ZOE (Zinca) GHIULBE1A$1.
Mare carturar. Mort in 1870
Poetul SANDU-CONSTANTIN Violonista MARIA, cas. cu JEAN BERINDEI Pictorita ANA, cas. cu
TZIGARA-SAMURCA$ Bucurevi, 1906 - Paris, 1999 MIHAI BERZA, istoricul
4
(1903-1987)
Juristul LOAN AL. SAMURCA$ cas. cu poeta de limbs germana
(1845-1899) DOMNICA, cas. cu ANDRE GERBAULT TUDOR BERZA, cas. cu
Adrienne Prunkul
Doctor in drept la Bruxelles. Secretar al (Viena, 1906 - Bucurevi, 1973). MARIA CARSTEA
Agentiei Diplomatice a Romaniei Fars urma4i.
la Berlin. Sprijinitor at lui M. Eminescu ALEXANDRA (n. 1982), Franta ILINCA
si at fratelui acestuia, $erban. II infiazi,
in 1899, pe fiul surorii lui, Elena, Alexandru
Tzigara, pentru a-i perpetua numele, el fund
necasatorit
www.dacoromanica.ro HUGO-TEODOR
KRAUTSCHEID (n. 2002)
CRONOLOGIA UNOR
EVENIMENTE POLITICE
(1866 1947)
1866 / 29 martie
Dupa abdicarea lui Alexandru I. Cuza, locotenenta domneasca
hotar4te alegerea prin plebiscit a principelui Carol Ludovic de
Hohenzollern ca domn al Principatelor Unite Romane, sub numele
de Carol I.
10 mai
Carol I depune juramantul in fataAdundrii constituante.
1869 / 3 noiembrie
Carol I se casatore§te cu Elisabeta, principesa de Wied (1845-
1916). Singurul copil din aceasta casatorie, principesa Maria, se
stinge prematur, la varsta de 4 ani.
1877 /10 mai

Romania se declara independenta, independenta recunoscuta de
marile puteri la 19 februarie/3 martie 1878 prin tratatul de la San
Stefano i la 1/13 iulie 1878 prin tratatul de la Berlin.
1881 / 14 martie
Parlamentul adopts proiectul de lege prin care Romania devine
Regat, iar principele Carol primqte pentru sine i urma§ii sai titlul
de Rege al Romaniei. incoronarea are loc la 10 mai 1881.
1883 / 18 octombrie
Guvernul liberal Incheie, la Viena, pe o durata de 5 ani, un tratat
secret de alianta (cunoscut doar de 1.C. Bratianu, D.A. Sturdza,
P.P. Carp i Al. Beldiman) cu Austro-Ungaria, la care adera in aceegi
zi §i Germania, iar in 1888 Italia. Tratatul a fost prelungit de mai multe
ori, ultima data de catre Titu Maiorescu in 1913, dar nu a fost efectiv
aplicat.
1888
Se formeaza un guvern junimist de tranzitie condus de Theodor
Rosetti, care este §i ministru de Interne. Din guvern mai fac parte:
P..P. Carp, Titu Maiorescu, Al. Marghiloman, Intre 12 noiembrie
1888 i 26 martie 1889 se formeaza al doilea guvern condus de
Th. Rosetti.
1889 / 14 martie
Ferdinand este proclamat oficial motenitor al tronului Romaniei.
1892 / 29 decembrie
Ferdinand se casatore§te cu Maria, principesa de Marea Britanie
(1875-1938), casatorie din care rezulta: Carol (1893-1953),
Elisabeta (1894-1956), Maria (1900-1961), Nicolae (1903-1978),
Ileana (1908-1991) §i Mircea (1912-1916).
7 iulie 1900-13 februarie 1901

Primul guvern condus de Petre P. Carp, care define i Ministerul de
Finante, este format din: Al. Marghiloman (ministru de Externe),
Titu Maiorescu (ministru de Justitie), C.C. Arion (ministrul
Cultelor §i Instructiunii Publice), N. Filipescu (ministru al
Agriculturii, Industriei, Comertului §i Domeniilor), C. Olanescu
(ministru de Interne), generalul lacob Lahovari (ministru de
Razboi), Ion C. Gradi§teanu (ministru al Lucrarilor Publice).
29 decembrie 1910-27 martie 1912

Petre P. Carp formeaza un nou guvern (in care el devine pentru a
doua oars prim-ministru i ministru de Finante): Al. Marghiloman
(ministru de Interne), Titu Maiorescu (ministru de Externe), Mihail
Cantacuzino (ministru de Justi(ie), C.C. Anon (ministru al Cultelor
i Instructiunii Publice), N. Filipescu (ministru de Razboi), Barbu
Delavrancea (ministru al Lucrarilor Publice), Ion Lahovari
(ministru al Agriculturii §i Domeniilor), D. Nenitescu (ministru al
Industriilor §i Comertului).
Intre 28 martie 1912 i 31 decembrie 1913, Titu Maiorescu este
presedinte al Consiliului de Ministri si ministru al Afacerilor
Straine.
1914 / 21 iulie/3 august

Consiliul de Coroand decide adoptarea unei politici de neutralitate
armata a Romaniei. Regele Carol I se supune acestei hotarari.
15/28 iulie
Izbucneste Primul Razboi Mondial. Austro-Ungaria declara razboi
Serbiei.
27 septembrie/10 octombrie
Regele Romaniei Carol I inceteaza din vials.
28 septembrie / 11 octombrie
Principele-mostenitor Ferdinand de Hohenzollern, nepotul si
succesorul regelui Carol I, depune juramantul in calitate de Rege al
Romaniei.
1916 / 14 august/27 august

Consiliul de Coroand, intrunit la Palatul Cotroceni, decide intrarea
Romaniei in razboi de partea Antantei, pentru realizarea idealului
reintregirii nationale.
23 noiembrie / 6 decembrie
Trupele germano-austro-ungare, sub comanda generalului August
von Mackensen, ocupa Bucurestiul. Regele Ferdinand si guvernul
I.C. Bratianu parasesc capitala si se stabilesc la Iasi. Bucurestiul
ramane sub ocupatie germand pans la 28 octombrie/10 noiembrie
1918. P.P. Carp este adus in Bucuresti de prieteni sa administreze o
capitals parasita.
1918 / 27 martie/9 aprilie

Sfatul Tarn de la Chisinau adopts cu o majoritate zdrobitoare de
voturi, unirea Basarabiei cu Bucovina.
15/28 noiembrie
Congresul general al Bucovinei hotaraste, in unanimitate, unirea
neconditionata si pe vecie a Bucovinei, in vechile ei hotare, pans la
Ceremus, Colaciu $i Nistru, cu Regatul Romaniei".
1/14 decembrie
Marea Adunare Nationale de la Alba-Iulia voteaza unirea tuturor
teritoriilor locuite de romani din fosta monarhie austro-ungara, cu
Romania, marcand incheierea procesului de desavar§ire a unitatii
national-statale.
1921 / 18 mai
Crearea Partidului Comunist Roman.
1922
in Italia se instaureaza dictatura mussoliniana.
15 octombrie
Regele Ferdinand I $i Regina Maria sunt incoronati in Catedrala de
la Alba-Iuli a ca suverani ai Romaniei Man.
1923 / 26/27 martie

Regele Ferdinand I promulga noua lege fundamentals a tarii.
1924 / 5 aprilie
Partidul Comunist Roman e scos in afara legii, pe baza unei
ordonante militare i intra in ilegalitate.
1925 / 12 decembrie
Printul Carol al II-lea renunta la succesiunea Tronului in favoarea
fiului sau minor, Mihai.
1926 / 4 ianuarie
Parlamentul voteaza, prin Actul de la 4 ianuarie", indepartarea
printului Carol de la succesiune §i recunoa§terea printului Mihai ca
principe-mo§tenitor al Coroanei. Pe timpul minoratului se instituie
Regenta, formats din patriarhul Miron Cristea, prqedintele inaltei
Curti de Casatie, Gheorghe Buzdugan, i printul Nicolae de
Hohenzollern.
martie
Generalul Alexandru Averescu preia conducerea guvernului, dar in
3 iunie 1927 este nevoit sa se retragi. Din guvern mai fac parte:
Octavian Goga (ministru de Interne), Ion M. Mitilineu (ministru de
Externe), Ion Lapedatu (ministru de Finance), Petre P. Negulescu
(ministru al Instructiunii), Vasile Goldi§ (ministru al Cultelor §i
Artelor), Dr. Petru Groza (ministru al Lucrarilor Pub lice) etc.
1927 / 20 iulie
Moare Ferdinand I de Hohenzollern, rege al Romaniei.
Nepotul sau Mihai, este proclamat rege. Fiind, minor, domne§te sub
regents pans in iunie 1930, cand Carol al II-lea proclamat rege.
1928
Romania initiaza reorganizarea Micii Intelegeri (cu Cehoslovacia,
Iugoslavia §i Polonia), semneazi tratate de amicitie cu Franta §i
Italia.
1930 / 10 noiembrie 1928-7 iunie 1930

Prin guvernul condus de luliu Maniu, vine la putere Partidul
National Taranesc. Din guvern fac parte: Al. Vaida-Voievod
(ministru de Interne), Nicolae Costachescu (ministru al Instructiei),
Aurel Vlad (ministru al Cultelor §i Artelor), Virgil Madgearu
(ministru al Agriculturii §i Domeniilor) etc.
1930 / 8 iunie
Carol al II-lea depune juramantul in fata Parmalentului Tarii.
1931 / 17 aprilie
Nicolae Iorga este numit prim-ministru §i ministru al Instructiunii
Publice §i Cultelor (pans in 31 mai 1932).
1937 / 28 decembrie
Octavian Goga este numit prim-ministru (pana in 10 februarie
1938).
1938 / 10 februarie
Carol al II-lea instaureaza un regim de autoritate personals.
Guvernu§ Goga-Cuza este demis. Patriarhul Miron Cristea, va
deveni in aceea§i zi prim-ministru.
1939 / 15 martie
Germania hitlerista ocupa Cehoslovacia §i infiinteaza Protectoratul
Cehiei §i Moraviei.
28 martie
Se incheie Razboiul Civil din Spania prin victoria fortelor
franchiste.
23 august
Se semneaza, la Moscova, Tratatul de Neagresiune dintre
Germania hitlerista si U.R.S.S. (Pactul Ribbentrop-Molotov).
1 septembrie
Germania hitlerista, incalcand Tratatul de Neagresiune polono-
german semnat in 1934, invadeaza Polonia, dezlantuind cel de Al
Doi lea Razboi Mondial.
1940 / mai
Trupele germane ocupa Olanda, Belgia si Luxemburgul, dupd ce
ocupasera Danemarca $i Norvegia.
22 iunie
Franta capituleaza in fata Germaniei hitleriste.
26 iunie
Romania pierde Basarabia, nordul Bucovinei si Tinutul Herta, ca
urmare a incheierii Pactului Ribbentrop-Molotov.
30 august
Prin Dictatul de la Viena, Romania este obligata sa cedeze Ungariei
horthyste, partea de nord-vest a Transilvaniei.
6 septembrie
La presiunea lui Ion Antonescu, numit la 4 septembrie presedinte al
Consiliului de Ministri, Carol al II-lea paraseste tronul si transmite
prerpgativele regale fiului sau, Mihai. Generalul Ion Antonescu
preia puterea, impreund cu Garda de Fier.
7 septembrie
Partea de sud a Dobrogei Cadrilaterul" este cedata Bulgariei.
14 septembrie
Ion Antonescu formeaza un guvern din legionari si militari.
Romania este declarata stat national-legionar".
1941 /21/31 ianuarie
Rebeliunea armata a miscarii legionare este inabusita, Garda de
Fier find inlaturata de la conducerea statului, iar activitatea ei
interzisa.
Ion Antonescu concentreaza puterea in mainile lui.
Incursiune hitlerista asupra Marii Britanii.
1941 / aprilie
Trupele germane, impreuna cu cele ungare gi italiene, apoi si
bulgare, ataca ocupa lugoslavia.
mai
Trupele naziste ocupd Grecia.
22 iunie
Germania hitlerista ataca U.R.S.S., deli in august 1939 se semnase
la Moscova Pactul de Neagresiune sovieto-german. Armata
romans participa la razboi alaturi de fortele germane.
1942 /iulie
Se incheie acordul sovieto-american vizand actiunile comune in
razboiul impotriva Germaniei hitleriste.
inceputul bataliei de la Stalingrad, unde armata hitlerista este
incercuita $i apoi zdrobita de catre Armata sovietica.
Generalul Dwight Eisenhower este numit comandant al trupelor
S.U.A. in Europa.
octombrie
Ofensiva britanica din Nordul Africii, condusa de generalul
Montgomery forteaza trupele germane comandate de maresalul
Rommel sa se retraga, avand mari pierderi.
1943 / iunie
In Romania se constituie Frontul Patriotic Antihitlerist, din care
face parte Partidul Comunist din Romania, Frontul Plugarilor,
Uniunea Patriotilor, Partidul Socialist-Taranesc si unele organizatii
locale ale Partidul Social Democrat.
iulie
Debarcarea fortelor aliate in Italia.
393
www.dacoromanica.ro
septembrie
Italia se retrage din coalitia hitlerista.
30 octombrie
Moscova: Declaratia de Securitate Genera la semnata de S.U.A.,
Marea Britanie, U.R.S.S. §i China.
noiembrie
Intalnirea de la Cairo dintre Franklin Delano Roosevelt, Winston
Churchill §i Ciang Kai-shek, vizand campania impotriva Japoniei.
aprilie
In Romania se constituie Frontul Unic Muncitoresc intre P.C.R. §i
P.S.D. Manifestul Frontului se da publicitatii la 1 mai 1944.
6 iunie
Debarcarea pe coasta Normandiei a trupelor aliate (S.U.A., Marea
Britanie, Canada), care deschid al doilea front in Europa.
23 august
In Romania are loc insurectia nationala antifascists. Armata
romans Intoarce armele Impotriva Germaniei hitleriste. Ion
Antonescu refuza sa incheie armistitiu cu Aliatii, este arestat §i se
incredinteaza generalului Constantin Sanatescu formarea unui nou
guvern.
19-25 august
Eliberarea Parisului.
12 septembrie
Se semneaza, la Moscova, Conventia de Armistitiu dintre guvernul
roman §i guvernele Natiunilor Unite.
Generalul de Gaulle formeaza in exil guvernul francez provizoriu,

care include §i comuni§ti.
octombrie
Trupele britanice debarca in Grecia.
1945 / 6 martie
Instaurarea primului guvern de larga concentrare democratica"
394
www.dacoromanica.ro
din Romania, condus de dr. Petru Groza.
30 aprilie
Adolf Hitler, Cancelarul Germaniei, se sinucide la Berlin.
Trupele germane din Frankfurt sunt capturate.
8 mai
Germania capituleaza neconditionat.
Austria declara caAnschluss-ul cu Germania este anulat.
septembrie
Partidul Nazist este declarat ilegal in Germania.
noiembrie
Generalul de Gaulle este ales conducatorul Guvernului provizoriu
al Republicii Franceze.
incepe Procesul de la Nurnberg, cu judecarea primilor 21 de man

criminali de razboi nazisti.
1947 /30 decembrie

Regele Mihai este silit de comunisti sa abdice si sa paraseasca Cara.
Se stabileste, in cele din urma, la Versoix, in Elvetia.
395
www.dacoromanica.ro
INDICE DE NUME
A Apolzan, Lucia: 36
Arghezi, Tudor: 32, 34, 35,109
Al. B. vezi Beldiman Alan: 288 Arion, familia: 133
Alecsandri, Vasile: 85, 301 Arion, C.C., ministru: 29, 62,
Alison, Sir Richard, arh: 64 104, 133,388
Allen, George vezi Kremnitz, Arion, Virgil, prof.: 204
Mite Artachino, S.: 23
Aman, Theodor: 224, 225, 235, Athanasiu, I., rector: 288
264 Auguste, Perret: 69
Anania, Bartolomeu, IPS: 36 August, imparat: 357
Andreescu, Ion: 20, 79, 80, 82, Autel, d': 239
212,230, 272 Avenel, d': 225
Andreescu, Petre: 82 Averescu, Alex. g-ral: 223, 390
Angelescu, colonel: 145 Averescu, doamna: 246
Angelescu, Const. prof. dr.: 42,
43, 63,106 B
Angelescu, Paul, g-ral. adj: 285
Anica vezi Tzigara, Anica Baba, Corneliu: 36
Antipa, Grigore: 29, 121, 285 Bachelin, Leo: 233
Antonescu, Ion: 34, 186, 193, Baciu, Alexandru: 214
392,394 Baciu, Ungurean: 105
Antonescu, Petre: 218, 219, Bal, G.: 252
220,222 Baltazar, A.: 244, 254
Antonescu, T.: 199, 201, 217, Balzac, Honore de: 155
218 Banu, Constantin: 95, 152
Antonescu, Theohari: 275, 277, Baras, Ion: 202, 203
280, 283 Barbisonius, Titus-Livius,
397
www.dacoromanica.ro
vezi Maiorescu, Titu: 102 Bosio, Antonio: 10
Barbu, Ion: 29 Bossy, familia: 133
Bardeleben von: 28 Bouquet: 230
Basarab, Matei: 372 Boustier, E.: 161
Basilescu, Toma: 340 Boutiere, Jean: 92, 296
BAlan, Teodor: 291 Bramantino: 233
Balan, Vasile (Basilu): 237 Brancovici, doamna: 245
Balaceanu-Stolnici, C-tin. acad.: Brannschweig: 29, 215
36 BrAileanu, T.: 191
Banescu, Nicolae: 338 Brailoiu, Dositha: 341
Beldiman, Alexandru: 131, Bratescu-Voine0, I. Al.: 34,
319,388 120, 123
Bengescu, familia: 25 BrAtianu, Dinu: 290
Bengescu, Maria: 210, 215 Bratianu, Dumitru: 290
Benjamin, Rene: 156, 157, 297, BrAtianu, G.:186, 290
350 BrAtianu, I.C.:92, 290, 387, 389
Benndorf, Otto: 279, 282, 351, BrAtianu, Vintild: 29
354 Brancoveanu, Constantin: 35,
Bentoiu, Pascal: 36 80, 373
Bergman: 139 Brociner, Moritz, colonel: 325
Berindei, Ion, ing.: 29 Broerman, E.: 15
Berindei, Maria: 36, 39 Bruckner, S.: 246
Bernardino, Rosso: 332, 333, Brun, Heinrick von: 26
334 Bruni: 337
Bernea, Horia: 36 Bucuta, Em.: 281
Berza, Ana n. Tz.-S.: 2, 37, 140 Bulei, Ion: 329
Berza, Mihai: 30 Billow, Bernhard von: 91
Berza, Tudor: 36, 39 Bunescu, Alex.: 83, 233
Berza, Maria: 39 Burg, Elena: 110
Bianu, Eugen, dr.: 291 Burg, I. (Emil): 110
Bianu, loan: 160, 316, 318 Burghele, familia: 133
Bibescu, Martha: 110, 221 Burig, Elena: 165
Billecocq, Adolphe: 230 Busch, Wilhelm: 94, 227
Bismark, Otto von: 105 Busuioceanu, Alexandra: 34,
Bode, Wilhelm, von: 27 232, 233
Boher, Johan: 240 Butilk Constantin, D.: 307
Bogdan-Pite0, Al.: 19, 227 Buzdugan, Gh.: 390
Bogdan, Serai: 216 Buxhoeveden, baron:161
Boldur-Kostaki, Coralia: 28, Byhan: 107
29
398
www.dacoromanica.ro
C Carol cel Mare: 161
Carp, M.M.: 98, 99
Calinic, mitropolit: 305 Carp, Petre P.: 24, 84, 89-97, 99-
Cancicov, M. ministru: 70 104,292, 329,350, 351, 388,
Cantacuzino, major: 275 389
Cantacuzino, Alexandrina: 159 Catargi, N.:165
Cantacuzino, Alexandrina Gr.:285 Caterina vezi Samurca,
Cantacuzino, Coralia: 28 CaterinaAl.
Cantacuzino, LA.: 25, 29 CAlinescu,A.: 114
Cantacuzino, Ion, dr.: 214 Candea, Virgil, prof.: 115
Cantacuzino, Maria: 12, 28 Cerchesa, Maria: 332, 337
Cantacuzino, Mihail: 388 Cerchez, Grigore: 212, 220
Cantacuzino, $erban: 55, 317 Cioculescu, $erban: 86
Cantacuzino, Zizine: 25 Cioflec, Virgil: 231
Cantemir, Constantin: 374 Ciuchi, Eugen: 165
Cantemir, Dimitrie: 36 Ciuchi, Maria: 165
Capceff, George: 273 CoandA, I., amiral: 285, 222
Caracciolo, marchiza: 130 Cocorascu, doamna: 192
Caracostea, Dumitru: 183, 196, Codreanu, Corneliu Zelea: 186
298 Collas, M.S.: 238
Caragea, C.: 303, 340 Coler, Edit von: 161
Caragiale, I.L.: 24, 102 Collignon: 27
Caramitru, Ion: 36 Coman,D.: 110,152,165,170,179
Carandino, dr.: 75 Comanescu, familie: 319
Carlyle, Thomas: 173 Condiescu,N.N.: 217
Carmen Sylva vezi Elisabeta, Corinth, Lewis: 136
Regina Romaniei: 52,53,112 Costache, Geta: 39
Carol Ludovic de Hohenzollern Costachescu, N. C.: 391
vezi Carol I Costea, cel Negru: 196
Carol I, Rege al Romaniei: 36, Costea, Postelnicul: 331
53, 54, 67, 85, 92, 100, 102, Costinescu, L., dr: 29, 106
145-147, 157, 167, 170, 173, Courtenai, Cesaria Baudouin de:
175, 176, 179, 181, 184, 196, 162
197, 215, 217, 218, 233, 236- Cranach, Lucas: 23
238, 252, 262-264, 273,284- CreangA, Ion: 85, 86, 89, 90, 92,
287, 301, 306, 308, 310, 312, 94, 95,148, 292, 296, 352
314, 315, 357,387-389 Cretzianu, Al.: 290
Carol al II-lea, Rege al Romaniei: Culea, Apostol: 165
109, 149, 162, 177, 183, Curtius, Ernest: 26
185, 287, 304, 312, 313, Cutescu-Storck, Cecilia: 231
317, 318, 390-392 Cuza,A.C.: 88, 285
399
www.dacoromanica.ro
Cuza, Al. I.: 12, 387 Romaniei
Elisabeta, Regina Romaniei:
D 162,226,229,248,298,314,
316,325,388,384
D. K. vezi Karnabatt, D. Elisabeth: 298
Danielopolu, Daniel: 34, 35,139, Eliza vezi Samurca, Eliza
153-155, 191 Eminescu, Mihai: 11, 24, 26, 28,
Dante: 103 36, 85, 86, 94, 95, 108, 148,
Daunaud, E., arh.: 216 192, 224, 294-296, 301, 352
Da§covici: 114 Enescu, Theodor: 36
Delavrancea, Barbu: 24, 388
Demetrescu, Ovid: 165 F
Demostene, Russo, prof.: 373
Dimitrescu -Iasi, C.: 249, 311 Ferdinand, arhiduce: 332-336
Dimitrie, Onciul: 289, 291 Ferdinand, principe vezi Ferdi-
Dimitrescu, Stefan: 234 nand, Rege al Romaniei
Dionisie, arhimandrit: 311 Ferdinand, Rege al Romaniei:
Doerpfeld, W.: 280, 361 17, 100, 105, 124-126, 128,
Doroteiu: 10, 367 129, 176, 178, 219, 223,
Dositeiu: 339 292, 309, 312, 388-390
Dosithei, Brailoiu: 341 Filipescu, Grigore, N.: 104, 184,
Doussault: 230 304,388
Dracopol-Ispir, L. dr.: 71 Filitti, I.C.: 11
Dragomirescu: 185 Florescu: 165
Draghiceanu: 41, 185 Florian, Mircea: 167,178
Draghiceanu, Mathei M.: 307 Fox: 283
Draghiceanu, Virgil: 328 Frederic cel Mare al Prusiei: 94
Dreger, M., dr.: 357, 360 Freiherr, Al.: 212
Duhamel, Georges: 132 Furtwangler, Adolf: 27, 357-
Dumbrava, Bucura: 297, 327 357, 382
Dumitrescu, Mircea: 19
Dumitrescu, Sorin: 36 G
Dumitrescu, Vladimir:189, 190
Dymsza, Livia: 162 Galaction, Gala: 35, 285
Gane, C.: 92
E Garoflid, M.: 236
Gavriil/Severos/, Mitropolit de
Elena, principesa: 192 Filadelfia: 331, 365
El Greco: 232, 233 Gauguin, Paul: 136
Elisabeta, Principesa de Wied Georgescu, G.P., g-ral., adj.: 285
vezi Elisabeta, Regina Georgescu, Ion V.: 313
400
www.dacoromanica.ro
Germani, N.D.: 285 Hentia, pictor: 82
Gheorghe vezi Tzigara, Gheorghe Hermant, Abel: 296
Gheorghe, Hatmanul: 331, Homer: 103
332,369,372 Herodot: 277
Gheorghiu,AlexandrinaAl.: 241 Hessa, ducesa: 230
Gheorghiu, N. prof., dr.: 196,313 Hitler, Adolf: 394
Gherasim, Paul: 36 Hrisoveghi: 331
Ghica, N.: 249, 253 Hristache vezi Tzigara, Hristache
Ghika-Bude§ti, N., arh.: 31, 61, Huismann: 132
62, 64-66, 68, 69,194, 272 Humboldt, von: 103
Ghika, Alexandru: 230 Humpel, Emilia: 102
Gigurtu, Olga: 285 Huyghe, Rene: 50, 51, 59, 60,
Giotto: 229 161, 346
Giurescu, C.C.: 165, 166, 174,
177 1
Giurescu, Constantin: 289

Goga, Octavian: 390, 391 Iaffe, Franz: 21, 249, 253
Gongopol, C.: 285, 304 Ibraileanu, G.: 295
Gorgachi vezi Samurca, Gh. leremia al II-lea, patriarh al
Gorovei, Artur: 285 Constantinopolului: 330
Goethe, Johann, Wolfgang von: Ierotei, Mitropolit: 330
101, 103, 155 Ileana, principesa: 388
Grecu, Vasile, prof.: 253, 254, Iliescu, Tantinel: 153
290 Ionescu, Grigore, prof., arh.:
Grigorescu, Nicolae: 23, 42, 194, 221
55, 119, 200, 201, 205, 212, Ionescu, N.: 187, 188
224 - 231,235,267 Ionescu, N.S.: 280
Gronau, Wilhelm: 239 Ionescu, Olga: 39
Gusti, comisar: 52 Ionescu, Take: 100
Gusti, Dimitrie, prof.: 109, lonet, Eugenia: 241
158,313 lordache vezi Samurca§, Gh.
Iorga, Nicolae: 10, 21, 41-43,
H 114, 115, 117, 120, 121,
124, 125, 128, 129, 133,
Haften, von: 161 162, 185, 196, 207, 216,
Hahm,Konrad: 162,163,169,352 284, 289, 290, 322, 324,
Han, Oscar: 234, 165, 179 326, 329, 330-339, 341-
Haret, Mihail: 220 343, 365, 374
Haret, Spiru: 19, 21, 261, 263, Istrati, C.I., ministru: 19, 30,
299 121,271
Hasdeu, B.P.: 289, 367 Istrati, Const., dr.: 206, 209, 262
401
www.dacoromanica.ro
Istrati, I. g-ral., adj.: 285 Lapadatu, vezi Lapedatu: 157
Ivan, comisul: 331 Lebrun, M. Albert: 51
Lecomte du Noily: 19, 216, 221
J Lehmann, prof., dr.: 140
Ley, R. dr: 106
Janecke, Wilhelm: 246 Liiceanu, Gabriel: 36
Jedrzejewicz: 162 Liotard, Jean Etienne: 226
Justinian: 86 Lippe, printul: 131
Lixandra vezi Samurca§,
K Lixandra Gh.
Loghi, Kimon: 23, 229, 231
Kaindl, Anton: 254 Lovinescu, E.: 295, 296
Kalinderu, I.: 201, 258, 266, Luchian, Stefan: 23, 229, 230
267, 275 Ludovic al X1II-lea: 27, 224
Kamabatt, D.: 285 Lupescu, doamna: 184
Keyserling, Hermann: 328
Kielland, Thor B.: 240 M
Killinger, Manfred von: 34
Kiriacescu, Alex.: 285 Macarie, parintele: 311
Knyphausen, Anton conte: 161 Mackensen, August von,
Kogalniceanu, Mihail: 278 mare§al: 96, 98, 99,350,389
Kostake (Kostaky), Lupu: 95, Macovei, G.: 307
98, 350 Madgearu, Virgil: 185, 391
Kremnitz, familia: 28 Maier, Joan cpt.: 188
Kremnitz, Mite: 25, 26, 85, Maiorescu, Titu: 24, 25, 84, 96-
294, 295,301 104, 148, 173, 299, 301
Kremnitz, Wilhelm, dr.: 25 Malcoci, C.: 307
Krupenski, C.: 151 Mamulea, I., dr.: 145, 285
Kuhbach, von: 332-337 Maniu, Iuliu: 391
Manoilescu, Mihail: 186
L Manu, Constantin G.: 285
Marghiloman, Al.: 24, 96, 98,
Lahovari, Iacob: 388 100, 151, 293, 325, 350,
Lahovary, loan I.: 388 388, 389
Lahovari, Ion N.: 206 Maria, Doamna: 11, 363, 374,
Lambrino, Scarlat: 281 377,389
Lapedatu, Al.: 120, 121 Maria, principesa: 388, 387
Lapedatu, Ion: 390 Maria, Regina Romathei: 85, 88,
Laske, 0.: 232 101, 111, 112, 113, 140, 149,
Lassaigne, Jaques: 109 219,223,231,234,292,302,
Lazar, Gh.: 165 389
402
www.dacoromanica.ro
Maria, printesa: 52 Movila,Anica vezi Tzigara, Anica
Marioara vezi Tzigara Marioara Movila, Gheorghe, mitropolit:
Matei Voda: 341 331
Mavrocordat, C.: 226 Mrazec, Ludovic: 29, 83, 105,
Maxim, episcop de Citera 286, 307
(Cerigo): 331 Muica, Radu: 339
Marculescu: 231 Millerand, prqedinte: 52
Mehedinti, Simion: 103 Munch, Edvard: 136
Meissner, C.: 85, 88, 285 Munteanu-Murgoci, G.: 29
Menzel, Adolf: 94 Miintz, Eugene: 27, 28
Metianu, T.: 307 Murnu, George: 275, 277, 280,
Michel, Andre: 27 283
Miclescu, Emanuel: 151
Mihai, printul: 106, 390 N
Mihai, Principe vezi Mihai, Rege
al Romaniei N.G. vezi Georgescu,y.
Mihai, Rege al Romaniei: 192, Napoleon al III-lea, I mparatul
390,392,395 Frantei: 58
Mihai Viteazul: 268, 316, 330 Naum, Anton: 133
Mihai, Voievod vezi Mihai, Rege Negruzzi, familia: 133
al Romaniei Negruzzi, Iacob: 88,133, 295
Mihai Voievodul: 110, 131, 182, Negulescu, Petre, P.: 390
184,316 Netzhammer, Raymund: 145,
Mincu, Ion: 205, 212, 218, 221, 286,303,304,307
222,271 Nicolae de Hohenzollern print:
Minio, Maria: 374, 377 390
Minio, Paul: 338,366,365,374 Nicolau, Irina: 36
Mircea, fiul lui Ferdinand: 388 Niemann, George, arh.: 279,
Mirea, George: 205, 230, 235 351-355,358-360, 381, 382
Miron Cristea, patriarh: 390,391 Nisipeanu, Maria: 211
Mironescu, G.G.: 285 Nistor, I.: 116, 117
Mitilineu, Ion M.: 390 Noailles, Anna de: 35
Mocsonyi, Anton: 285 Noica, C.: 87,349
Mogo§,Antonie: 16, 19, 54, 56,
72,76,169,200,201,263,264 0
Molaioni, Josef: 303
Moliere, Jean-Baptiste Poquelin: Obedeanu, Oscar: 234
155,156 Odobescu, Al.: 24-26, 123, 200,
Morand, Paul: 15,16, 52 201,251,258,263,276,277,
Morariu, Leca: 115 282,283,294,295,322,357,
Mo§enschi, C.: 208 358
403
www.dacoromanica.ro
Odobescu, Sap: 295 Philadelpheus, Alex: 141
Onciul, Dimitrie: 289, 291 Pinder, Wilhelm von: 212
Oprescu, G.: 19, 20, 79, 80, 81, Pittard, Eugene: 207
115, 134-138, 149, 161, 185, Plagino, G.: 106
200, 207,208,212,227, 228, Ple§u, Andrei: 36
258, 272 Podgoreanu, Anca: 39
Orleans, Louis Philippe d': 232 Pogor, Vasile: 151
Ors, Eugenio d': 109 Pollier: 27
Oulmont, Charles: 109 Pompilian, C.: 234
Popa-Lisseanu, G.: 286
P Popescu, N.M.: 140
Popescu, Stelian: 328
Paleolog, Maria: 384 Popescu, Stefan: 205, 228,
Paleologu, Constantin: 365 229, 230
Pallady, Theodor: 231 Popovat, Petre: 12, 39
Panaitescu, Em.: 130 Pospisil, Fr.: 246
Pand: 244 Postelnicu, d-na: 161
Pangrati, Ermil: 104, 105 Pt4cariu, Sextil: 296
Panoson vezi Tzigara, Panoson
Papacostea, Serban: 36 R
PaKanu, C.I.: 231
Paduraru, Silvia: 19 Radulescu-Motru, C.: 35, 121,
Patrwu-Costin, N.: 224, 227, 122,123, 286
322 Radulescu-Pogoneanu, Ion: 286
Parvan, Vasile: 23, 289, 326 Radulescu-Niger, N.al 302
Parvu Mutul: 249 Raiescu, Ghita: 340
Perret, Auguste: 69 Raiescu, Raducan: 339
Petranu, Coriolan vezi Petreanu, Reitzenstein, V.: 212
Coriolan: 79, 80, 258, 273 Renoir, Auguste: 136
Petra§cu, Gh.: 231 Resemann, Heinz: 212
Petrescu, Cezar: 219, 295, 296 Ressu, Camil: 22
Petrescu, Costin, I.: 231 Richthofen, Manfred Freiters
Petrescu, N.: 229 von: 161
Petrescu, N. S.: 234 Ritter, William: 226, 327
Petrescu, Stelian: 308 Rivet, Paul, prof.: 50, 59, 347
Petri, Hans: 286 Riviere, Georges-Henri: 45, 48,
Petrovici, I.: 302, 315 59
Petru Mihnescul: 337 Roger, Noelle: 308
Petru Voda: 10, 330, 372 Roguski, O.: 165, 178, 236
PetruVoda Schiopul: 329-339 Roosval, Johnny: 250, 260, 276
Pilsudski: 162 Rosenbliith, anticar: 81
404
www.dacoromanica.ro
Rosetti, g-ral: 374 328
Rosetti,A1.: 165, 166, 297, 317 Samurcg-Prunicul,Acirienne: 29
Rosetti, C.A.: 173,177,319,320 Samurca§, Sandu: 29, 39
Rosetti, Dinu V.: 279 Sanielevici, Henri: 151
Rosetti, Radu R.: 195 Sanatescu, g-ral.: 394
Rosetti, Theodor: 329, 388 Sapunar, Tudor: 341
Rosetti, Toderita: 151 Saveanu, Sauciuc: 119
Rosso, Bernardino: 332, 333, Sanzianu, Mihai: 87, 298
334, 335 Sarbu, Ion: 316
RoFa, M.: 281 Schewitz, familie: 26
Roth, Victor, dr.: 212 Schirach, Baldur von: 186
Russo, Demostene: 373 Schmidt, prof. dr.: 60, 108
Schmidt, Herbert: 278, 283,351
S Schwegerle, Hans: 314
Scipio Africanul: 91
Sadoveanu, Profira: 124-126 Scovilatescu, Adrian: 165
Samurca§,Alexandru (Alecu) I.: Sebastian, (Bastian): 372
5, 6-9, 11, 12, 13, 14, 15, 16, Servien, Pius: 86, 87, 347
17, 20, 21-25, 28, 32, 35, Seurat, Georges: 136
36, 38, 39, 41, 42, 45, 71, Severeanu, G., dr.: 80-82, 228
75, 76, 77, 79, 80,81, 98, Shakespeare, William: 91
103, 115, 116, 117, 118, Sihleanu, Severa, prof.: 192
119, 120, 122, 123, 145- Sima, Horia: 186, 193
147, 170, 197, 201-204, Simionescu, Ion: 308
206, 217, 218, 221-225, Simionescu, M.: 206
227-230, 236, 239, 241- Simionescu-Ramniceanu, Marin:
245, 248, 250, 251, 252, 206, 210, 223
253, 255, 256, 260-276, Simu, familia: 82
279, 283-286, 291-293, Simu,Anastase: 83, 84
298-299, 305, 306, 313, Sion, Gheorghe: 251
318, 319, 320, 326, 329, Skileru, dr.: 152
341, 341-345, 348-351, Slavescu, Victor: 270
351,385,386 Smighelski, Octavian: 324
Samurcg, Constantin (Costake), Soepkesz, A.M.: 236, 237
logofat: 339, 340, 341 Spathe, Oscar: 229
Samurca§, C-tin., vistier: 340 Speer, Albert: 278
Samurca§,Alecu, L.: 11 Spire, Andre: 296,
Samurc§a, Ana Berza: 37 Spiropol, amiral: 286
Samurca§, Elena: 25 Stancescu, Constantin: 204
Samurca, loan Al.: 11, 28 Stancescu, I.: 234
Samurca, Maria Al.: 21, 36, Stariescu, Gabriel: 165, 174, 179
405
www.dacoromanica.ro
Steriadi, J.A1.: 22, 23, 229, 230 Teodora: 86
Sterian, G.: 262 Teodora, Horia: 231
Stoicescu, C.: 286 Teodoreanu, Pastorel: 109
Stoicescu, dr.: 153 Theodorian-Carada, M.: 286
Storck, Fr.: 229, 225 Thieme-Volmer: 202
Stranbeanul, C.: 341 Timiras, N.: 92
Strambu: 230 Tintareanu, A.: 307
Strozygowski, Josef: 211, 253 Tizmaneanu, Nicodim: 341
Sturdza, D.A: 387 Tocilescu, Grigore: 13,19,20,26
Sturdza, Grigore, Gr.: 28, 296 Toma, Stelliani: 20, 137, 208
Sturdza, Maria Grigore vezi Tonitza, Nicolae: 231, 234
Tzigara-Samurcas, Maria Toroutiu, I.E.: 148, 294, 302
Suchard, d': 283 Traian, Imparatul: 354, 357,
Suru, Pavel: 330 358,357,360,361
Szathmary, Carol Pop de: 73,262 Trenk, Henrik: 262, 263, 295
Tzaicu, Alex dr: 140, 152, 153
S Tzigara, Apostol: 10, 336, 338,
363,367,369
$eicaru,Pamfil: 103,110,219,326 Tzigara, Elena: 192
Serb, Florica: 38, 321 Tzigara, Marioara: 366
$erb, loan: 38, 321, 329 Tzigara, Panoson: 363
$erban, Constantin: 303, 341 Tzigara, Pauna: 332,363,366.369
$irato, Francisc: 22, 165, 168, Tzigara, Ruxandra: 332, 372
178,211,234 Tzigara, Toma: 25
Stefan cel Mare: 56, 91, 148, Tzigara, Zamfira: 332, 363, 366,
254,322 372
Stefanescu, I.D.: 119 Tzigara, Zotu: 10, 330-333,
Stefanescu-Goanga, F.: 43 335-338, 365, 366, 367,
Stirbey, Barbu: 293 372 - 374,385
Tzigara-Samurcas, Ana (Ancuta)
T vezi Berza, Ana: 131,140
Tzigara-Samurcas, Maria: 21,
'rased, Gr.: 95 10, 386
Tartasescu, Sica vezi Tzigara, Tzigara-Samurcas, Maria (Mitzi)
Sica vezi Berindei, Maria: 386
Tatarascu, Gh.: 106 Tulio, Di: 305
Tatarascu,Aretia: 159, 160
Tatarascu, d-na: 158, 159
Teodorescu, Gh. Dem., prof: T
174, 180
Teodorescu, Paul: 153 TigaraveziTzigaraTuculescu,I.P.
406
www.dacoromanica.ro
U Vuia, Romulus: 187 189,195
Urechia, V.A.: 340, 368 W

Ursescu-Galati, G.: 194
Weber, W. prof. dr.: 78
V Weltzien, Schmieden von: 278
Wied, Elisabeta, principesa de:387
Vaida-Voievod, Alexandru: 391 Wied, Wilhelm de: 285
Valerian, I.: 305, 306 Wilhelm I Albrecht al Albaniei:
Valery, Paul: 86 324
Vasile, pahamic: 331 Wilhelm II, impAratul Germa-
Vasilescu-Karpen, N.: 307 niei: 96, 325
Vata§anu, Virgil: 232 Winberger, Antoni: 307
Vartosu, Emil: 339, 340, 341 Wolbe, Eugen: 124, 125-129,289,
Velisari, capitan: 341 290
Venturi, Adolfo: 213
Vermont, N.: 224, 229, 230 X
Verona, Arthur: 23, 200, 201,
228,230 Xenopol, A.D.: 88
Veronese, Bonifacio: 79,80,272
Victor Emmanuel al II-lea, Rege Z
al Italiei: 54
Victoria, Regina: 112 Zaloziecky, Wladimir, dr.: 94,
Viforeanu, AI.: 313 95, 227
Viski, Karoly de: 246 Zamfirescu, Duiliu: 32,122, 123
Vlad, Aurel: 391 Zarifopol, Paul: 151, 297
Vladio, Z.: 141 Zeletin, C.D.: 3, 11, 24, 36-39,
Vladimirescu, Tudor: 11, 339, 201, 321, 326
340,341 Zigne, N. ministru: 161
V1ahutA,A1.: 24, 29,226,324,327 Zinn, prof.: 139
Vladescu, M.: 286 Zirra, Vlad Zizine vezi Canta-
Voinescu, Eugen: 204 cuzino, I. A.
Voinescu, Teodora: 35 Zoican, Lupu of Bala: 339
Vouet, Simon: 27, 223, 224 Zub, Alexandru: 36
407
www.dacoromanica.ro
SUMAR
PERSONALITATEA
LUI ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCA$ 5
CRONOLOGIE 25
NOTA ASUPRA EDITIEI 38
MEMORII (1937-1941) 40
1937
Greutati de inceput de an 41
Muzeul National la Expozitia din Paris 43
In legatura cu Expozitia din Paris 49
Bilantul expozitiilor peste hotare 52
Efemeride muzeografice 57
Despre muzeele din strainatate 58
Muzeul National din Bucure§ti 61
Arhitectul muzeului impiedica desavar§irea cladirii 65
Glasuri despre Muzeul National 71
Muzeografia romaneasca razbufne§te 78
Premenirea muzeului Simu 82
Jubileul de 70 de ani ai C.L. 84
0 comemorare junimistA
Petre Carp (29.VI.1837- 18.VI.1919)
Ion Creanga (1.111.1837-31.XII.1889) 89
Carp on Maiorescu ? 96
Surpriza decorarii ca sportiv 105
Congrese, conferinte §i altele 106
1938
In memoria Reginei Maria 111

Pensionarea-mi ca profesor, pentru limits de varsta 114
Realegere academics cu bucluc 120
Acuzat de a fi ucis un om "! 124
Despre conferinta de la Roma §i altele 130
De la Convorbiri Literare 132
Gh. Oprescu critics i apoi lauds arta germand 134
Allotria 139
La Crucea Alba" 141
1939
Din viata Regelui Carol I 145

Predarea Convorbirilor Literare 147
Accident banal, dar cu urmari grave 152
Vindecarea prin nemiFare 154
Din activitatea trunchiata a anului 158
1940
40 de ani in slujba Fundatiei 165

Jalnicele catastrofe ale anului 183
Noua orientare a Romaniei 186
Despre muzeul clujan i cel bucure§tean 187
Alte intamplari ale anului fatal 191
1941
Situatia muzeului §i a fundatiei sub noul regim 193
1. OPERA 198
I. Arta 199
A. Genera Map 199
1. Volume 199
2. In volume 202
2.1 Studii §i articole de sinteza 202
2.2 Comunicari, conferinte 202
2.3 Prefete 202
3. In periodice 203
3.1 Studii i articole de sinteld 203
3.2 Polemici 206
3.3 Cronici recenzii 209
3.4 Comunicari, conferinte, rapoarte 213
3.5 Necrologuri, comemordri 214
B. Arhitectura. Urbanism 215

1. Volume 215
2. in periodice 215
2.1 Studii i articole de sintezd 215
2.2 Polemici 217
2.3 Cronici, recenzii 220
2.6 Interviuri, scrisori deschise 222
C. Picture. Sculpture. Desen 223

1. Volume 223
2. In periodice 224
2.2 Polemici 227
2.3 Cronici, recenzii note 228
D. Arta popularA 235

1. Volume 235
2. In Volume 240
2.2 Comunicdri, conferinte 240
2.3 Prefete 241
3. In periodice 241
3.3 Comunicdri, conferinte 247
E. Arta religioasa 249

1. Volume 249
2. In volume 249
3. In periodice 250
3.2 Polemici 252
3.5 Necrologuri, comemorari 254
II. Muzeografie 255
1. Volume 255
2. In volume 260
2.1 Studii i articole de sinteza 260
3. In periodice 260
3.2 Polemici 271
III. Arheologie 275
1. Volume 275
2. In volume 276
3. In periodice 276
3.2 Polemici 279
IV. Istorie. Politica 283
1. Volume 283
1.1 Lucrari originale 283
1.2 Antologii 284
2. In periodice 286
2.1 Studii si articole de sinteza 286
2.2 Polemici 287
V. Filologie. Literature 293
1. Volume 293
1.1 Traduceri 293
2. In periodice 293
2.1 Studii si articole de sinteza 293
2.2 Polemici 295
VI. Culture. invatimant 297
1. Volume 297
2. In volume 298
2.1 Prefete 298
3. In periodice 299
3.1 Studii $i articole de sinteza 299
3.2 Polemici 303
VII. Geografie. Turism 306
1. Volume 306
1.1 Traduceri 306
2. In volume 306
3. In periodice 307
3.4 Traduceri 310
VIII. Carte. Tipar. Biblioteci 310
1. Volume 310
2. In periodice 314
2.1 Studii §i articole de sintezd 314
2.2 Polemici 316
XIX. Biografie . 320
1. Volume 320
2. In periodice 328
2.1 Studii §i articole de sintela 328
2. ACTE SI DOCUMENTE 329

1. Acte §i documente genealogice 329
2. Acte §i documente
in colectiile Al. Tzigara-Samurca§ 339
3. Decrete. Decizii 341
TRADUCEREA TEXTELOR 345
ADDENDA 351
Al. Tzigara-Samurcq
Trofeul de la Adamclissi 351
413
www.dacoromanica.ro
N. Iorga
Foaia de zestre a unei domnite moldovene
din 1587 si exilul venetian al familiei sale 363
Neamul lui Petru Schiopul $i vechi documente

de limbs mai noua 372
ILUSTRATII 377
CRONOLOGIA
UNOR EVENIMENTE POLITICE (1866-1947) 387
INDICE DE NUME 397
CART! APARUTE
LA EDITURA VITRUVIU
I. COLECTIA DE POEZIE ROMANEASCA
(in ordinea aparitiei)
Stefan Aug. Doina§ Poezii

Virgil Mazilescu Poezii
Nicolae Prelipceanu Binemuritorul
Nicolae Ioana 0 zi liberd
Ileana Malancioiu Poezii
Marius Robescu Poezii
George Astalo§ Ecuatia tacerii
Ion Mircea Poezii
Mihai Ursachi Poezii
Mircea Ivanescu Poezii
Cristian Simionescu Poezii
Gabriela Melinescu Poezii
Mircea Ciobanu A11111 teicerii
Alexandru Miran Poezii
Adrian Popescu Poezii
Emil Botta Poezii
Alexandra Miran Focul ,si apa
EDITH BILINGVE
Alexandru Lungu Ochiul din lacrimei

Das Auge aus der Treine
George Astalo§ Magma
Magma (American version)
Mihai Eminescu Cincizeci de poeme
Cinquante poemes
(trad. Annie Bentoiu)
Petre Ispirescu Aleodor imparat
(trad. Annie Bentoiu)
II. COLECTIA ESEURI
Alexandru Paleologu Treptele lumii sau calea

catre sine
Lucian Tamaris Veghea ,si c.,Tartele
Alexandru Paleologu Bunul -sim( ca paradox
Mircea Ciobanu La capertul puterilor (Insem-
neiri pe Cartea lui boy)
George Astalo Utopii
Victor Iliescu Cele trei alibiuri ale
totalitarismului
Basarab Nicolescu Sainta, sensul vi evolutia.
Eseu asupra lui
Jakob Bohme
Pan Izverna Epifaniile poetului ,si ale
poeziei
C. D. Zeletin Amar de vreme
V. Zamfirescu Gasca lui Stalin
C. D. Zeletin Distinguo
III. COLECTIA DE BASME
G. Dem. Teodorescu Basme romeine

Marta Cozmin Carte de poveVi
Marta Cozmin Povevi, pove,sti
Marta Cozmin Basme i poveVi
IV COLECTIA SCRIITORI IN EXIL
Tudor Alexander Fum (nuvelei)
V. COLECTIA PROZATORI ROMANI
CONTEMPORANI
Ion V. Stratescu Darul nebunilor

Mircea Ciobanu Cartea fiilor
Eugen Uricaru Stele caleitoare
Alice Botez Iarna Fimbul
Mircea Ciobanu Istorii (voi I, II 0 III)
Marta Cozmin Primavara la Zurich
Mircea Damaschin Batranul astronom flamand
Marta Cozmin Marea la ora ,base
VI. COLECTIA PUBLICISTICA
Mircea Ionescu Quintus Liberal din tata-n fiu
VII. COLECTIA MEMORII
Vasile I. Rusu Un copnar faro sfarvit

Vasile Dobrian Memorii
Annie Bentoiu Timpul ce ni s-a dat, vol 1
Annie Bentoiu Timpul ce ni s-a dat, vol 2
Dr. David Iancu 9 Ani medic pe front
Bucur Calomfirescu Memorii
VIII. COLECTIA JURNAL
Pericle Martinescu 7 ani cat 70

Mircea Horia Simionescu Febra
IX. SERIA: INSEMNE DE MEMORIE CULTURALA
Florica Elena Laurentiu Privirea lui Orfeu sau

puterea descantecului
X. SERIA: MARI FAMILII ROMANESTI
Constantin Balaceanu-Stolnici Saga Bala cenilor

Zoe Camard§escu Amintiri
C.D. Zeletin Principesa Elena Bibescu,
marea pianista
Alex. Tzigara-Samurca Lupta vigil unui octogenar,
Memorii (1931-1936), Vol. 1
Alex. Tzigara-Samurca Lupta vigil unui octogenar,
Memorii (1937-1941), Vol. 2
XI. SERIA: TEATRU
Marta Cozmin Teatru

Radu Marculescu Teatru (I, II, III §q IV)
Nicolae Mateescu Comedii
XII. COLECTIA: POETI CONTEMPORANI
Liviu Voinea Iar4i Facerea
XIII. SERIA: CORESPONDENTA
George Astalo Epistolar parizian
XIV. COLECTIA: ISTORIE
Petru Demetru Popescu Vieille voievozilor, domnilor

i regilor poporului roman
EDITURA VITRUVIU
Tel./Fax: 021/255 16 63
E-mail: edituravitruviu@yahoo.com
www.dacoromanica.ro
Tiparul executat la S.C. LUMINA TIPO s.r.L
str. Luigi Galvani nr. 20 bis, sect. 2, Bucuresti
telifax 211.32.60; tel. 212.29.27
E-mail: office@luminatipo.com
www.luminatipo.com
www.dacoromanica.ro
COLECTIA MARI FAMILII ROMANESTI
ALEXANDRU TZIGARA-SAMURCAS (1872-1952),
figura de prim rang a culturii noastre, creatorul muzeo-
grafiei stiintifice romanesti, a fost carturarul care a luptat
fara ostenire sa impuna si sa apere tezaurul artei nationale
romanesti de once intruziune si de toate atentatele, dintre
care cel mai primejdios el 1-a considerat a fi subevaluarea.
Intreaga existents a marelui invatat a fost o replica data
celor ce nesocoteau arta poporului nostru on o expediau in
domeniul factice al artizanatului. Asa se face ca, la o
considerare de ansamblu, opera scrisa a lui Alexandru
Tzigara-Samurcas apare ca desfasurandu-se sub semnul
polemicii, astfel ca ea nu cunoaste lancezirea fastidioasa
si descriptivismul sec, fie el si savant. Replica, mai mult
decat asertiunea, a fost arma lui preferata. Ea asigura vi-
vacitatea $1 prospetimea scrierilor sale, chiar daca acestea
sunt legate de imprejurari revolute, carora, daca le extra-
gem semnificatia Intru cele ale artei, nu mai prezinta as-
tazi interesul de odinioara. El si-a pus intreaga vigoare si
tot geniul in ctitorie si in lupta, si nu intamplator avea sa-si
intituleze memoriile, scrise in anii deplinei senectuti,
Lupta vietii unui octogenar.
C.D. Zeletin
www.dacoromanica.ro
ISBN 978-973-8069-30-5
111111
978-973-8069-39-8

Tzingara Samurcas PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tzingara Samurcas PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tr- F g

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

Vol. 2: 1937-1941. - 2008. - Index. - ISBN 978-973-8069-39-8

1. Zeletin, C. D. (ed. ; pref.)

Lucrarea a aparut cu sprijinul

Editor: IOANA CALINA MARCU

Coperta 1: Al. Tzigara-Samurcas, Roma, 1914

LUPTA VIE TII

Editie ingrijita, studiu introductiv

Alexandru Tzigara-Samurcas (1872-1952), creatorul

1. Al. Tzigara-Samurca5, Supraviejuiri artistice din vremea

2. Al. Tzigara-Samurcas, Covorul oltenesc, Bucuresti, Editura

Urme romcineoi la Atena ,si lerusalim, in Memoriile Sectiunii istorice

8. Pete Popovat, Contributii ale lui Alexandra Tzigara-Samurca5

15. Paul Morand, Bucarest, Plon, 1935, p. 186.

17. Al. Tzigara-Samurcas, Covorul oltenesc, Bucuresti, Editura

20. In special: Silvia Pacluram, Mircea Dumitrescu,Preliminarii

23. Al. Tzigara-Samurca§, Lupta vietii unui octogenar, cap. XLI.

25. Al. Tzigara-Samurca§, Muzeografie romcineascii, Bucure0,

28. Al. Tzigara-Samurca§, Arta in Romania, I, Studii critice,

29. Al. Tzigara-Samurcas, Revendicari artistice din Austria",

1. Cartea de fats continua volumele: Al. Tzigara-

.Un an incarcat, incepand cu amenintari dar sfar§ind

Inutil sä mai revin, dupd cele aratate, a cui e vina dis-

Dl. prof. dr. C.Angelescu, ministrul Educatiei Nationale:

Sunt profesori can stau la Bucure§ti §i i§i fac

In cele din urma am fost amenintat de asa-zisul

* in pavilionul de marmora, dimpotriva, salile erau supraincarcate

* Cf. C.L. 1938, p. 1038, cu 3 planse reprezentand sectiunea

UNE DES MERVEILLES DE L'EXPOSITION

(ss) Jacques Soustelle.

Iar la 25 Fevrier [sic] 1938, insusi directorul al

Monsieur le Directeur et cher Collegue. Maintentant

(ss) Paul Rivet.

Din debordantul Palat oficial al Romaniei, nu stiu sa

Chemat fiind pentru organizarea sectiunii ce-mi era

DESPRE MUZEELE DIN STRAINATATE

Muzeele se bucura de o atentie tot mai mare in

in ultimul nr. din Revue des Deux Mondes (15 oct.

ARHITECTUL MUZEULUI IMPIEDICA

Ani de-a randul curiozitatea trecatorilor nein-

Un ecou strein despre Muzeu gasim in ziarul La

Enchantement est be musee qu'a cree le pro-

In Facia" din 10 oct. a.a., dr. Carandino revine asupra

Reproducand darile de seams despre Muzeu, care se

Ne-a cazut deunazi 5i intamplator o carte mare,

«Reiese dar cu evidenta, dupd cum se constatd i in

Dar n-am ispravit cu citatele. Nici cu surprizele. Iata

De§i dupa trecerea de atatia ani, voi raspunde eu in

Dar de ispravile $i mai compromitatoare ale Doctorului

PREMENIREA MUZEULUI SIMU

JUBILEUL DE 70 DE ANI AI C.L.

126 r. des Plantes, Paris 14

Cher Maitre, Permettez-moi de vous remercier pour

(Ss) Pius Servien.

Convins de importanta C.L. §i dorind a pune la

contemporane care sä nu se &eased in indicele revistei, care

Opresc aci citatiunile din articolul meu, cu parerea

29 Nov. 1916 (vol. II, p. 338)

Tzigara-Samurcas vient a 8" h me faire une

Tzigara a ete a 7 h chez Carp, dont la reponse

Iata adevarul, din care nu reiese nimic din nascocirile

1. La Iasi circula despre Maiorescu refrenul «ghidi, ghidi