"\* * {-i-:l *!!E-IG: -{iJ FfF- ----:T===!l-*{ '.

$s5&r

Argonaut
 Imaginen tn istorie.

Tipologii tn societatea de ieri gi de azi.

Lucririle Conferinfei Nafionale,

Cluj-Napoca/ 19-20 aprilie 2013

COORDONATORI

ANAMARIA MACAVEI
ROXANA DORINA. POP

-frH {"lF;ilS
A[ il)(AI{ERIi
$Tf" ! & i'l

ARcoNaur
Cluj-Napoca,201.4
 Seria:
o Istorie o Documente o Mirfurii c

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei

IMAGINEA in istorie : tipologii in societatea de ieri qi de
azi : lucrdrile Conferinfei Nalionale : Cluj-Napoca/
19-20 apfilie, 2013 f Coord.: Anamaria Macavei gi
Roxana Dorina Pop. - CluiNapoca : Argonau|z}1[.
ISB N 9 78-9 7 3 -109 - 493 -9

L MACA\TI, Anamaria (ed.)

II. POP, Roxana Dorina (ed.)

e30.1 (063)
316.728 (063)

Coperta: Baja Francisc

Tehnoredactare : fngr obib[i on

Foto copert6: Piala Regele Mhti6s, actualmente Piafa Unirii - latura

nordicd

Editura Argonaut
Stt. Ciucag, m.5/15
Cluj-Napoca
trax 0264-425626
0740-139984
e-mail: edituta-argo nafi@y ahoo. com
w.w.w. editura-argonaut.ro

Consilier editorial atestat : Emil POP

Editura Argonaut este acreditatd C.N.C.S.I.S/ C.N.C.S. incepAnd

cuanul 2002
 Cuprins

Cuadnt-inainte o 15-76
Introducere .17-78

I. SECTruNEA DE ISTORIE ANTICA

t 21-31
CzuTERII DE TIPOLOGIZARE ALE TOFOARELOR iN ANHBOTOCTN
Sergiu-Gabriel ENACHE

. 33-41.
CONSIDERATII GENERALE ASUPRA UNOR ELEMENTE ALE
SIMBOLISTICII SOLARE DE PE SITULA DESCOPERITA LA REMETEA
MARE,IUD. TIMI$
Alexandru HEGYI

II. SECTIUNEA ISTORIE MEDIE

t 45-76
EGUMENII MANASTIRII NEAMT iN SECOLUL AL XVI-LEA
Iulian Marcel CIUBOTARU

. 77-92
ICONOGRAFIA DE INSPIRATIE MENDICANTA-EXPRESIE A
EXIGENTELOR DEVOTIONALE ALE LAICATULU TRANSILVAIVERI\
(SECOLELE )cv-)ffD
Diana-Maria nAIaN
c 93-103
ilssrrurNn gI sTMBoLURI HERALDICE ALE LUr DIMTTRIE cANTEMIR
Andrei-Alexandru STEFAN

o 105-115
UN COLABORATOR AL LUI IANCU DE HUNEDOARA $I MATIA
CORVINUL: POGANY MIKLOS DIN TURDA
Prof. dr. Rizvan Mihai NEAGU
 INSEMNE $I SIMBOLURI HERALDICE ALE LUI
DIMITRIE CANTEMITT

Andrei-Alexandru $TEFAN

La 1 august 7711 Petru I a1 Rusei hothrdgte printr-o poruncd ca

:rslul domn aI Moldovei, Dimitrie Canternir, sd fie primit in randul
.,:rtocratiei fariste1. Din acest momenf Cantemir era responsabil numai in
:t*r !aru1ui, iar moldovenii care se retriseseri impreund cu el peste Nistru
.= aflau sub deplina sa autoritate2.
Egecul bdtiliei de la stbnilegti din 12 iulie 1211 determina punerea
:-. aplicare a articolului al XIV-lea din cadrul Tratatul rle Is Lutk, incheiat Ia
, -' aprilie in acelagi an, articol ce fflcea referi-re la eventualitatea unui egec al

-:.mpaniei antiotomane intreprinsd in comun de cdtre cele doub pdrti

:-'ntractante, Rusia gi Moldova:3 ,,Dac6. dugmanul (fereascd Atotputernicul
li-rmnezeu) s-ar intiri gi stipanirea Moldovei ar rdmdne in puterea
:aganilor, atunci e1, prea strilucifuI principe al Moldovei, intr-o asemenea
--:-Lprejurare, are irrvoirea noastrd ca sd-gi aibh adipost in tara noastrd gi va
:rbAndi acolo din visteria Mdriei Noastre, a Jarului, anual, atatea venifuri
-:;i sd-i ajungd domnului gi de asemenea urmagii lui nu vor fi lipsiti pe veci

Prin urmare, gestul tarului de la 1 august 7711nueste altceva decAt

punere ln aplicare a prevederilor Tratntului de la Lutk, devenind astfel un
"'-i de politicd internd. Interesant de obserwat este titlul cu care Petru I il

?etre P. Panaitescu, Dimitrie Cqntemir - uiala gi opera, Editura Academiei RpR"

--,rcuregti, 7956, p. 126.
: \icholas Tindal ,,The life of Demetrius Cantemir, Prince of Moldavia', in
lemetrius Cantemir The ltistory of the growth and decay of the otoman Entpire, partea
: [-a, Londra,7735, p. 457, accesibil online la adresa: http://books.google.ro/
1.rsft5lifl =ql NuAAAAYAAJ&pg:PAa55&lpg:PA455&dq=ths+lifg+of+demeh.ius
- ; antemir&source:bl&ots=mjZCjUk-
i\&sig:2WzNz5 gtFuRR0jolPnKgHphkvhk&hl:en&sa:X&ei: D oOZTT
: eVycOva_6MgG&redir_esc:y #v:onepage&q:the % 2l/rrte%20 of % 20demeh.ius %

- lcantemir&f:false, accesat Ia 79.04.2012.

' Pehe P. Panaitescu, op. cit., pp. 105-107.
= fextul tratatului de la Lufk, accesibil online la adresa: http./ /www.IS7Z.nd/29-
-irrue-1711-tratatul-de-la-lutk/, accesat la 19.04.2072.
93
denumegte pe Dimitrie Cantemir pe tot parcursul tratatului de alianld -
,,prea strdlucihrl principe", anume saietleigiikneaz (rvs.) qiserenissimpnnclw
(lat.). Acest titlu il ageza pe fostul domn al Moldovei cu o treaptd deasupra
tuturor celorla$i principi rugi de la acea datd" devenind treptat unul dintre
cei mai apropiafi prieteni gi colaboratori ai laruluis.
Chiar dacd Dimitrie Cantemir ajunge in scurt timp un principe rus
cu rang foarte inalg diploma de lnnobilare cu blazon o va obflne mult mai
tArzir, cel mai probabil cdhe sfArgitul vie,Li sale, in intervalul 1721,-1723,
c6nd devine senator gi consilier de taini al lui Petru I. Din pdcate, o atare
diplomd nu s-a phstrat iar stema oficiald de principe rus este cunoscutd
doar prin intermediul unor gravuri portretistice postume. Cu toate acestea,
originalitatea armoariilor sale rusegti se datoreazd faptului cd acestea
continud sd cuprindd mobilier heraldic de facturd romAneascd, specific
perioadei fur care Cantemir mai era incd domnul Moldovei.
Cea mai veche stemd cunoscutf, a lui Dimitrie Cantemir dateazd
din anul 1716, hlrrd redatd ca supralibros pe nunuscrisul lucr[rii ,,Hronicul
vechimei a rom6no-moido-v1ahilor"6. Se presupune cd aceasta aIreprezen-
ta calitatea de domnitor al Moldovei, demnitate depnutd de Cantemir in
perioada martie-apriJie 1-693 gi 1710-1711, intrucdt nu este amendatd cu
mobilier heraldic tipic rusesc.
in locul de onoare al scutului rotund se aJ16 un cap de bour cu o
stea cu 8 rcze intre coarne, insofit deasupra de o coroand princiarfl inchisa
la dreapta a{lAndu-se un soare iar la stdnga o semilund crescAndS, gi
dedesubt de doui ramuri de palmier incrucigate. Totul este irrconjurat de
doi gerpi inaripap afrontaf,, cu corpurile curbate in semicerc iar cozile de
doud ori incrucigate gi incoldcind cu vArful cea din dreapta m6nerul unui
sceptru, iar cea din st6nga o spadd (ca semne ale puterii domnegti), ambeie
intinse spre flancurile scutului. Dedesubt se aflH doud mAini care se str6ng,
iegind fiecare din cdte un nor7. Scutul, anunldnd stilul rococo, este tirnbrat
cu o coroand regald gi sustinut de doi lei incoronati stAnd pe un bogat
arabesc de palmete cu elemente de,,rocaillg"8.
CAteva dintre eiementele constitutive ale acestui blazon vor fi
preluate gi in insemnele heraldice de principe rus ale lui Cantemir. Acest
aspect denotd faptul ci armoariile sale rusegti nu au fost alcdtuite din

s Ioan N. Mhnescu, ,,Stemele lui Dimitrie Cantemir gi locul lor in heraldica ]6rilor
Romdne" in Reaista Arhiaelor, XXXY, BucureEti, 1973, p. 465.
6 lbidem,p.473.

7 Dan Cernovodeam,
$tiinta gi artd hernldicd tn Romhniq, Editura $tiinfificd qi
Enciclopedicd, Bucuregti, 7977, p. 123.
8 Ioan N. Mdnescq op. cit.,p.474.

94
:..mente imaginate de personalul cancelariei tariste, ci mai degrabd
:',.trivit indicaf,lor date de Dimitrie Cantemir insugi gi din elemente pe care
.. ;e folosise deja in stemele sale anterioare.
h:r absenta unei certe diplome de innobilare cu blazon, stema
-:r, iali de principe rus a lui Dimitrie Cantemir este cunoscutd prin inter:rne-
''ul unor gravuri reprezent6nd porfuete ale fosfului domnitor sau ale fiului
i:u Antioh. Secolul al XV[I-lea phstreazd patru asffel de variante ale
;:.mei cantemiriene de inspirafie ruseascd. Pe baza acestor patru steme
:-:tem observa cd elementele constifutive sunt similare, foarte pu,n
:nind modalitatea de redare a fiecdrui mobilier heraldic. Degi cea mai
:.noscutd variantd a stemei de principe rus a lui Dimitrie Cantemir este
-=a din arnil17349, i:rsemnul heraldic din anul 1738 este singurul in care
;,:-nt indicate prin haguri gi smalturile figurilor.
ln genere, armoariile rusegti al lui Dimitrie Cantemir sunt descrise
Lr:el: scutul principal, scartelat, cuprinde patru cartiere heraldice plus
-:Lu-l care se suprapune peste toate acestea. Primul cartier, in cdmp de
.:ant, contine un cap de bour negru insofit de o stea cu gase raze irrtre
- -;rrie, un soare qi o semilund crescAndd irr colfurile de sus, un sceptru in
,-;::Lld gi o sabie in bard, tohrl de aur. in al doilea cartier, in cAmp roqu, sunt
r:.rlasati doi gerpi inaripati verzi, #rontafl 9i irrcolxcifi unul cu celdlalt in
"::ma cifrei 8, fiind insofifi dedesubt de un buzdugan si o sabie
r-.finitori celor din primul cartier. in al treilea cartier, tot tr camp rogu,
t :J'la o acvild neagrh intoarsfl spre stdnga, cu capul reintors gi zborul i:r
.s hndnd in cioc o cruce gi stdnd pe o creangd lnfrunziti. in at patrulea
::ier, in cAmp albastru, se afld iegind din nori de arginf agezalt in
l-n--uri, o ,,credint#' (doud brate care iEi dau m6na) rogie, inclinatd in bard.
l:s:e tof intr-un cdmp de aur, se alli pozitionatd o acvilfi bicefald neagrf,,
l- jnd in gheare un sceptru $i un g1ob, gi deasupra capetelor coroana
:-,:eriald10. AsffeL cele patru cartiere care compun acest blazon au pe scurt
-::-.atoarele semnificatii: primul - Moldova; al doilea - Dimitrie Cantemir;
r :eilea - lara Romdneascd; al patrulea - credinta; iar ultimul - Rusia (ca
:: :Jme de concesiune). De reguld, armele de concesiune sunt acordate de
{r -,'.ran pentru servicii deosebit de credincioase gi sunt integrate pe stema
.,-:'.rliali intr-un scut sau cartier distinct, acestea cuprinz6nd piese din
: ::cnul suveranului, iar cdteodatd chiar armoariile sale completett.

'. l;ria Dogaru, Din lrcraldics Romfrniei, Editura ]if, Bucuregti,1994, pp. SZ-53.
lan Cemovodeanu, Euolulia armeiilor ldrilor Romhne de la aparifin lor phnd hr
: : : r:castre (sec. XII-XX), Editura Istros, Brdila,2}}S, p.242.
l,larcel Sturdza-SduceEtt, Heraldica: tratat tehnic, Edrtttra $tiinffica Bucuregti,
lt--.pp. 137-738.

95
 reprezinti un fragment din conEtiinta
Fiecare dintre aceste cartiere
politicd a lui Dimitrie Cantemir. Asffel, o privire mai atentd asupra acestor
elemente constitutive poate ajuta la redarea fie a unei rcalltdf,, fie a unei
aspirapi pe care principele rus Cantemir gi-o cultiva atAt pentru sine, cAt gi
in rdndul celora care irrtelegeau dinamicul limbaj al heraldicii. Prin urmare,
nu este o gregeald si considerdm heraldica drept o gtiinld gi o constructie
intelectual4 determinatd de o proprie hermeneuticd, cu atAt mai mult cu
cAt personalitatea pre-iluministe a lui Dimitrie Cantemir !9i gdsegte
expresia in diferite domenii ale cunoagterii: politologie, istorie, filosofie,
literaturd, filologie, muzic6, etnografie, geografie gi cartografiel2.
Prirmrl cartier cuprinde armele Moldovel capul de bour, steaua cu
gase reve, soarele gi semil.rna, insd sunt addugate in acelagi cAmp buzduga-
nul 9i sabia, din ipostaza de insemne ale puterii domnegti. Diferitele
variante ilustrate mai sus se deosebesc intre ele numai prin variaf,uni ale
formelor buzduganului 9i sabiei. Sceptrul are uneori forma unei bAte (fig.
2), sar a unui toiag (fig. 3) 9i in fine poate avea cap sferic prevdzut cu !epl,
asemeni unui buzdugan (fig. 5). Pe de altd parte, sabia poate fi fie curbatd
cu vArful lat (fig. 2 9i fig.S), fie este redatd sub forma unei spade (fig. 3)r.
Figurile din al doilea cartier reprezintd fdrd iredoiaid armele familiei
Cantemir, fiind probabil recuperate dintr-o veche emblemd sigilard cu
dragoni #rontali. De cele mai multe ori" cei doi gerpi sunt reprezentafi cu
corpurile reunite ca gi cum ar fi un singur garpe inaripat cu doud capete,
dar cu corpul ?ncoldcit in 8 gi rdsturnant. Cel mai probabil, in varianta
oficiald ruseascd gerpii ar fi avut cozile bine individualtzate (fig. a), fafd de
varianta iniliald (fig. 1). in acest cartier sunt prezente gi insemnele puterii
domnegti @uzduganul 9i sabia) fapt ce subliniazd pretenfia famfiei
Cantemir ca dinastie legitime a Moldoveila.
Cel de-al treilea cartier cuprinde armele Jdrii Rom6negti, acvila cu
cruce in cioc, ca arme de pretentiune. Acestea categorie a insemnelor
heraldice se referd la situafia in care unii principr, pentru a sublinia
revendichrilor lor asupra unor posesiuni in baza unor drepturi mai mult
sau mai putin contestabile, uliltzeazh in stemele lor armele respectivelor
teritorii, chiar dac6 acestea sunt stdpdnite in mod normal gi direct de alfi
suveranils. Prezenta unui atare mobilier heraldic fur stema de principe rus a

12 Pompiliu Teodor, lnterferenle iluministe europene, Editura Dacia, Cluj-Napoc4

7984, pp.49-71.
13 Ioan N. Mdnescu, op. cit., pp.469-470.
ta Ihidem,p.470.
1s Marcel Sturdza-Sducegti,
op. cit., p. 737.

96
 :- Drmitrie Cantemir poate indica o atitudine favorabild a tarului petru I
---5 de pretenfiile familiei cantemiriene la tronut Jdrii Romanegti 9i
=-,-entualele proiecte de unitate imaginate de Dimitrie cantemir. practic,
:'*lerea in comun a stemelor Moldovei gi ]drii Romdnegti nu este altceva
:::at o afirmare a tendinfelor vreunui domn moldovean sau valah de a-qi
.,:nde influenfa asupra tdrii vecineta. Aceastd atifudine este o politic[
- - nsLantd a domnitorilor celor dou6 tdri romane in perioada secolelor

'-"ll-xlx, gdsindu-gi expresia in plan heraldic, in mod curios, odatd cu

:.:rezentarea,,planului dacic" a principelui transilvdnean Sigismund
::fiory in 1597. Reutilizatd la 1600 de cdtre Mihai yrteazur, in secolul al
'-,JII-lea stema unitd va marca ocuparea succesivi a tronurilor celor douh
::-ncipate fanariote de cdtre acelagi domn, pentru ca in secolul al XIX-lea
,::asta sd devinf, un simbol al luptei pentru unirelz.
Poate cea mai interesantd figurd din blazonul lui Dimitrie cantemir
::r€ Ce& regdsitd in cel de-al patrulea cartier. Semnul strAngerii de m6nd igi
-;r: originea in heraldica medievaLd fuancezt qi poartd numele de
:redintd" (lat. fides, fr. foi, germ. Treue), fiind interpretatd ca o aluzie la
..ragiulfeuda118. Cu toate acestea, ln simbolistica epocii moderne, aceeagi
-::rd este consideratd a fi simbolutr solidarit[tii frd,tegti. in acest sens,
i-inbolul strangerii de rnand a fost preluat gi promovat de c6he societf,tile
::-r€t€ din secolele xvll-xvu. incepand cu Revolutia Francezd ea devine
*-,ul dintre cele mai frecvente simboluri revolutionare, pdtrurzand treptat
: neraldica de stat qi orf,geneascd de sorginte republicandrs. Pentru stema
" Dimitrie Cantemir, prezentaacestui simbol poate fi o aLuzie la legdturile
:= alianli politicd gi de prietenie personali cu tarul Petru I al Rusiei. pe de
.-:a parte nu trebuie ignorat faptul cd acelagi sirnbol este prezent in sterna
:' Dimitrie Cantemir din anul 171,6 (fig. 1). Drept urmare, nu trebuie
- =gLijati nici posibilitatea ca acest simbol sd reprezinte de fapt a{ilierea la o
; -cretate secretd gi poate detinerea unor demnitdfi importante in cadrul
,:esteia, o afiliere chiar anterioarh anului 771620.
in sprijinul acestei idei vin gi alte douh serii de argumente. in
:rmul lAnd, ezoterismul de facfuri baroci al ,,Istoriei ieroglifice"
.:rprrnde faptul cd Dimitrie Canternir cunogtea gi utiliza simboluri gi

' Ioar N. Mdnescu, op. cit., p. 471,.

-
De sigilii avand in cdmp stema unitd s-au folosit Radu Mihnea (1616), vasile Lupu
-r39), Crigore Ghica (7672), Gheorghe Duca (1673) - Maria Dogaru, op. cit.,p.S0,
' \larcel Sturdza-Sduceqti, op. cit., p. 159.
' Gert oswald, Lexicon der Hernklik, vEB Bibliographisches Institut Leipzig,
'
- erp zig, 1984, pp. 397 -398.
: Ioan N. Mdnescu, op. cit., pp.471472 9i Maria Dogaru, op. cit., p.53.
Y/
procese tipice alchimiei pentru a descrie .diverse relalii politice, stdri de
ipirit 9i balanfe de forle ale personajelor. in acest sens, duelul dintre Leu
(Moldova) 9i Vultur (!ara RomAneascd), mediat de Pegti (Imperitrl
Otoman), reprezintd de fapt un trio alchimic * pdmantul, aerul 9i apa'
Acestea, la rdndul 1or, se vor intrepdtrunde mai ales prin prezenla unor
personaje precurn Vidra (Constantin Duca), Bdtlanul (Chittl6 Dimachi),
Brebul (Brumaz postelrricul), LiJiacul (Marco pseudbeizadeaua) sau
Strulocdmila (Mihai Racovild). Alte elemente ezoterice prezente in aceastd
operd sunt iatrochimia (medicina alchimici), metempsihoza (transmi gtatta
sufletelor dupd moarte, in vederea purificdrri, prin reincarndri succesive),
aritmosofia (divizarea lucrdrii in D perp. asemeni zodiacului), oniromanf,a
(prezicerea pebazaviselor), astoologia (prezicerea viitorului pebaza pozifei
9i migcdrii corpurilor cereqti) sau ortritomantia (prezicerea viitorului dupd
zbonsl.pdsdrilor). Magru este gi ea prezentd gi poate fi exemplificatd tn alifia
prescrish de hrorog (Dimitrie Cantemir) Cameleonului (Scarlat Ruset) care
trebuie sd fie fdcutd din ingrediente fantastice precum ,,cornul cdmilii,
coalna qerpelui, ochiul guziului orb gi unghiile peStelui"21' Toate acestea
ilustreazd faptul cd autorul ,,Istoriei ieroglificd' era pitruns de gAndirea
occidentali a epocii gi cu siguranfd inifat in cele mai misterioase domenii
ale cunoagterii secolului al XVI[-lea, perioadd ce va fi cunoscutd sub
denumirea de Secolul Luminilorn.
in al doilea r6nd, dovezi ale afilierii lui Cantemir la o societate
secretd apar gi dupd moartea acestuia. O prima curiozitate este faphrl cd
degi a a irrcetat din viatd la 2L august1773, trupul lui Dimitrie Cantemir a
fost imbdlsdmat gi transportat la Moscova, unde a fost hrmormdntat abia la
L octombrie in biserica Sf. Constantin 9i Elen4 pe care el insugi o ctitorise 9i
ir care i$i mai gtseau somnul de veci prima sa so!.e, Casandra Cantacuzino,
pi una dintre fiicele sale, Smaragdazz. O attd curiozitate este faphrl ci la
repatrierea osemintelor sale la Iagi in anul L935 s-a constatat lipsa craniului.
in legdturh cu aceastd particularitate s-a afirmat cd ea poate fi explicatd prin
apartenenla lui Dimitrie Cantemir la Ordinul Rosicrucian2a. Tradilia

21 Dimitrie Cantemir, Istoia Ieroglificri (edifie ingrijith de Ion Verdeg gi Pehe P.

Panaitescu), volumul If edif,a a II-a, Editura Minerva, Bucuregti, 1983, p. 11.
22 Citdhn Turliuc,
,,Dimitrie Cantemir - ezoterismul gi societiiile inifiatice" in
Klaus Bochmann, Vasile Dumbravd (coord.), Dimitrie Cnntemir: Filrst der Moldau,
Gelehrter, Akteur der europiiischen Kulturgeschichte, Leipziger Universitdtsverlag,
Leipzig, 2008, pp. 8,1-85.
ts Petre P. Panaitescu , op. cit., pp.145-147 .
2a Rosicrucianismul a fost o miEcare esotericd gi inif,aticd care s-a manifesta incd de

Ia L6L4, cu tendinle creEtine oarecum proluterane, urmdrind pansofia bazad pe

98
 :::lcrrursonicd afirmd cd dupd moarte capul s6u a fost luat pentru a fi
*:lls pe domeniul Rosslyn ln scofia unde existd un convent construit
- -::i regula gi simbolistica masonicd. Tot aceast5 afiliere ar explica gi
:'-i--.'area domnului dupd in{rdngerea de la
stHnilegti precum gi admiterea
" ;a membru al Academiei
din Berlinzs.
Prin urmare, semnul strdngerii m6inilor poate depdgi simpla
i.rnificatie a aproprierii dintre Cantemir qi farul petru I gi marcheazi mai
- = rabd o 1eg6turh a fostului domnitor al Moldovei cu o societate secretd
.;-rpeani. insa pana h descoperirea unui document sau a unei referinte
::{lse in acest sens, afirmafiile nu pot fi decat fu:rcadrate in sfera
:: :babilitdtilor.
Peste tot se a{ld pozitionatd acvila bicefaLd, avand in gheare un
r-':rffr gi un glob, iar deasupra capetelor coroana imperiald. Aceste arme
-= concesiune se pot deosebi de la o varianth la alta prin prezenta sau
:::enta^sceptrului gi a globului din gheareie acvilei imperiale.
in ceea ce priveqte elementele exterioare ale scufului cantemirian,
::r": posibil ca varianta oficiald a sternei de principe rus sf, nu fi avut decat
:':ntia 9i pdidria princiard precurn in fig. 5. in celelalte variante (fig. 1, fig.
- rg. 3 9i fig. 4) pdliria este tnlocuiti cu o coroand princiard inchisd,
:::babil semni{ic6nd coroerna domneascd a Moldovei. in varianta cea mai
--.:roscutd a stemei (fig. 2), coroana este agezatd direct pe scut iar
--::tugeaia de hermelind a bonetei de stofd iese de sub cercul coroanei, fapt
-
= denotd o caracteristicd englezeascd a redactdrii acestei steme, subsidiar
:ului de aparitie a lucririi - Londra - ce contine aceste armoarii. Trei
:;rante ale scutului sunt sustinute de doi lei (fig. 1, fig.2 9i fig. a) iar doar
:.ir-url singur caz acegtia stau pe o panglicd destinati unei devize care insd
-:segte (fig.2)26. Cel mai probabii, cei doi trei provin din stema lui Dirnitrie
-:ntemir de domn al Moldovei fapt ce ar explica alegerea Leului ca sirnbol
,- \ Ioldovei in,,Istoria Ieroglificd".
Prin urmare, pe baza celor expuse mai sus, putem afirma cf,
-,:rnoariile ruseqti ale lui Cantemir phstreazf, o putemici amprentd

. -rrbolurile asociate ale h'andafirului

Ei crucii. Din punct de vedere moraf
::sicrucianismul statua dominarea hupului gi purificarea spirituald, smerenia"
-':eptatea, adevdruf castitatea iar din punct de vedere religios propunea deplina
-rertate a credintei cregtine. Ordinul rosicrucian cduta sd inleleagd tehnicile
:.telepciunii, secretele universului qi filosofia misticd a cregtinismului - Cdtdlin
- r-uliuc, op. cit., p.82.
:: Cdtdlin Turhuc, op. cif., pp. 85-86.
r, Ioan N. Mdnescu, op. cit., p.473.

99
heraldicd tipic romAneascd, fapt ce atestd mentinerea unui interes constant
fa!6 de Moldova gi Tara RomAneascX in ciuda apartenenfei sale la
nobilimea taristd. Asffel, limbajul heraldic instrumentat de Dimitrie
Cantemir prin stemele sale devine un foarte sensibil sistem de inregistrare
a realitdtilor politice gi aspiratilor sale personale, cu atdt mai mult cu cAt
personalitatea sa intelectuald, anuntAnd Iluminismul secolului al XV[I-lea,
pare sd fi fost direct implicatd in redactarea acestor steme. Dimitrie
Cantemir reugegte agadar sd transpunil in blazoanele sale, intr-o formuld
extraordinar de concisd qi exactd, propria imago ntundL

Abstract

Follouting the defeat at the battle of Stdrdlegti in JuIy 1711, Dimitrie

Cnntemir receiaed protuction from the Russinn Tsar Peter the Gyent by being
ennobled, Ihe former Pince of Moldotta became in a short time a high ranking
Russinn prince, but nn ennoblzment diplonn with his coat of arms was obtained
ntuch later, probably between 1721-1723, when Cnntemir was appointed senator
and personnl aduiser of Tsnr Peter, Cantemir's Russian coat of arms maintained
tlnugh heraldic fgures from the penod lp stas stili Prince of Moldoaa. This as;;ect
tells us tlrc fact his heroldic arms r.lere not created by tht Russian chnncery, but
nlmost certninly at tlrc precise instructions of Dimitrie Cnntemir himself.
C*nerally, Cantemir's cont of arms is formedby a party per cross shield
nnd an inescutclrcon placed en surtout. Each of tlrcse four quarters lus tluir ozun
charge zuith n specific menning: tlte first - Wallachia; the second - the Cnntemir
fnmily; the third -Moldoaa; the fourth - frnternal solidnrity. The inescutechon
represents tlv Tsnrdom of Russia as n mark of heraldic concession. Probably the
most inttresting clmrge is tlrc one represented in fourth quarter, the foi, thisbeing a
key element of our study.
Therefore, the Russian coat of arms of Dintitrie Cnntemir nwintained a
clearly Romanian influence nnd the hernldic language, usedby the former pince of
Moldoaa in his blazon, couldbe consifured a aery sensitiue system for identifling
his political intentions and nspirations.

Keywords: Blazon, coronef shaking hands, T\rc Hieroglyphic History,

Rosicrucianism.

100
Fig. 1 - Stema din1716 a lui Dimitrie Cantemt, supralibros de pe
,,Hronicul vechimei a romAno-moldo-vlahLlor" ;
Dan Cernovodeanu, Eaolulia armeriilor..., planqa XIII.

d-t

\'H
:,
:

'.?
Y
Yr

ffi
N
a*'*
-
Fig.2 - Stema de principe rus a lui Dimitrie Cantemir delabaza
porhetului anonim aflat pe pa$na de titlu a,,Istoriei imperiului
otoman", Londra 17M; Maria Dogaru, D in heraldica..., p. 52.
101
Fig.3 - Stema princiard ruseascd a lui Dimitrie Cantemir allatd la
baza unei gra'u'uri cu portretul sdu executat la Amsterdam, 1735;
Dan Cernovodeanu, $tiintn Ei artd,,., planqa LXXVII-fig. 2.

It\
ri,
Il
'ti'l
,}:l
t't
I tt
It
'o1

Fig.4 - Stema principilor Cantemir de pe unex-libris a lui Antioh

Cantemir aflat pe una din cdrlile bibliotecii sale,1738;
hW: / / cantemir.asm.md/files/ emblema_cantemir.png

102
 i;ff
t',,t
;
f: il,+ I
. Ti.,tt
. f ,t *.

Fig. 5 - Stema principilor Cantemir, variantd figurAnd ca ilustratie

F\entru versiunea ruse a lucrdrii lui Dimitrie cantemir asupra vielii
tatilui sdq Constantin Vodd, l783;DanCernovodeanu, $tiinta qi
artd..., planga LXXVII-fig. 6.

103