Geneza si evolutia portului popular romanesc

Portul romnesc, ca trasaturi generale are aceeasi asemanare pe tot cuprinsul tarii, avand desigur deosebiri de amanunte, cu schimbari de forma, croiala, sau doar de modul de folosire a pieptanaturii si a podoabelor. El are ca trasatura esentiala unitatea n varietate, diferitele costume fiind caracteristice regiunilor si zonelor respective. Istoria portului popular romanesc Portul popular romanesc si gaseste radacinile n portul stramosilor nostri traci, geti si daci si se aseamana cu cel al popoarelor din Peninsula Balcanica, desigur cu deosebirile care constau n amanunte decorative si colorit. In decursul istoriei, structura si evolutia costumului popular romanesc si-a pastrat nealterate caracteristicile esentiale. Pornind de la realizari artistice facute cu materii prime produse n gospodariile taranilor, portul popular romanesc a evoluat de-a lungul secolelor, dovedind o bogata maiestrie a taranului roman, atat n ornarea tesaturilor si a broderiilor, cat si n obtinerea culorilor vegetale. Portul popular se diferentiaza n functie de anotimp, ocazii festive, varsta si sex, adaptandu-se ocupatiilor specifice fiecarei zone. Ornamentatia costumului romanesc Elementul principal n ornametatia costumului romanesc consta n modul de decorare, atat ca plasare cat si compozitie a motivelor, ele fiind plasate n anumite spatii. n general ornamentatia costumelor este geometrica, stilizand formele de inspiratie naturala, cum ar fi: pasari, flori, animale. Specific costumului romanesc este elementul cromatic, caracterizat prin sobrietate si echilibru n folosirea culorilor, n combinatia lor n mod armonios, rezultand obtinerea efectelor coloristice de bun gust si rafinament artistic. Culorile de baza sunt: negru, rosu, cafeniu inchis, albastru, verde si violet.

Portul popular femeiesc

1) Piptntura capului deosebea fetele de femeile cstorite. Fetele: dou coade fcute coc, la ceaf, corcu, op, pieptntura cu ge(pe ele miresele puneau :gtarul, din pr acoperit cu panglic roie i un gherdan de mrgele). A doua sear, dup nunt, pe cap mireasa punea crpa(batic). Garul i crpa erau variante ale conciului. 2) tergtoarele de mbrobodit. Pentru ziua nunii, fetele pregteau cele mai frumoase tergare, mniterguri, pnzturi, zbrence sau fiiul sau marama de borangic( galben, zona Vrancei), broboadele: tergarele de mbrobodit(pnzturi sau mniterguri, din bumbac/ln sau vegetal) ornamentate cu motive :iate. Pe sub aceste tergare din borangic, femeile foloseau batista alb:grimea(Iai), din pnz de trg, croit n triunghi col, pe margini cu dantel din a i mrgele. 3) Podoabe: mrgele, cercei, inele. La gt: mrgele(iraguri i ghirlande de mrgele sau zgard de mrgele, sau salbe cu trei rnduri din monede de argint), n urechi cercei, la mini inel. 4) Cmaa femeiasc.(Decorul cmilor deosebete zonele etnografice). Din punct de vedere morfologic, cmile moldoveneti se mpart n tipuri i variante. Sunt trei tipuri(nti erau dou) de cmi: pancho( cu mneca din umr, croit cu gura ptrat, fr guler sau cu un guler ngust pe lng gt:ciupag ornate n butuci din pnz de sacz, ornat cu mrgele colorate, brar de la mna ornamentat cu lncez cusut cu arnici negru, se ncheie cu :bunghi galbeni i cheutori n pnz); ncreit la gt, cu alti, coit separat; cmaa lung(poale cusute cu stan) 5) Catrina Catrina sau prigitoarea se pune deasupra cmii, acoperind corpul de la bru la poale. Este confecionat dintr-o estur de ln n 4 ie, de form dreptunghiular, suprapunndu-se n fa parte peste parte.( Este confecionat i din ln natural, esut simpl, fr ornamente, apoi apar betele roii la margini i curcubeele). Fondul catrinei era negru, n fa decorat cu vrste. La bata de sus, catrina avea cte o cheotoare, prin care se trecea brneaa cu care se ncinge. Pe sub catrin femeile se ncing cu brul, iar peste catrin pun/puneau: bee, frnghii, brnee etc. Fusta folosit la lucru/srbtoare(ocazie/nunt erau foarte artistic decorate) se poate compara cu apregul cre oltenesc. Fusta ornamentat cu flori n zona Iai. Androcul(Bacu), variant a fustei, esut cu motive geometrice sau vegetale(spic de gru). Dup nunt, fustele de mireas se mbrcau numai la ocazii. Pestelca de ln se esea cu vrste colorate(se poart la fusta ndungat vrstat) este o pies[ de port folosit[ ]n componena costumului mol

PIESE COMUNE COSTUMULUI FEMEIESC I BRBTESC

Cingtoarele Chimirul, curelele, brul i brneele, alturi de alte piese de port popular: cmi, iari, ctrine, fuste, completau costumul brbtesc i femeiesc. Nfrmile piese de port popular folosite la costumul naional de srbtoare sau ocazii(nunt/nmormntri) se pun la bru, iar capetele sau colurile atrnau pe old, ori se fixau pe piept, n partea stng. Sunt/erau confecionate din pnz de bumbac sau in i bumbac, ornamentate cu variate motive, n funcie de zon, cu form patrat. Decorul era executat cu strmtur colorat sau arnici. Era realizat din custuri, esut. Traista , Dei costumul naional a fost nlocuit cu moda de ora, traista est singurul element de port ce se pstreaz i-n prezent. Este confecionat din ln, culoarea natural, alb cu negru esut n 4 ie. Ornamentele ieeau n relief dintr-un joc de linii, vrste, folosite la urzit i esut, alterau culorile alb/negru, cu ptrate. bogat ornamentate, ncrcate, btute cu sarad, se poart iarna(femei/brbai). Creang purta suman. Sumanul, ca postav se fcea din ln de oaie, vopsit cu sovrf i scoar de ariu, n coaj de nuci. Croitul sumanelor: n cline falduri, este larg, s curg apa de pe el cnd plou. Sumanele ntlnite n Moldova, se pot clasifica dup utilitatea lor sezonier i vestimentar. Dup sezon, sunt 3 categorii: scurte(sumiee sau sumnic, toamna/primvara/n zile ploioase); genunchere, iarna deasupra cojoacelor scure lungi, iarna deasupra cojoacelor scurte; Dup utilitatea vestimentar , sumanele se clasific n : sumane pentru uzul zilnic(ln, culoare natural); sumane pentru zile de srbtoare ( din ln de noaten vopsit vegetal, cu falduri dubli la pri, cu guler ntors, guler dublu sau guler nant, bogat ornamentate, predomin monocromia(predomin negrul cu care se vopseau aplicaiile de la nururi, numite:saraduri sau gitan, din ln neagr sau din pr de ln). nclmintea tradiional(femei/brbai) opincile, n care se puneau ciorapi de ln i obiele, confecionate din piele de porc cruite(tbcite), sau vit se ngruzeau n treimea anterioar extern, avnd gurgui, legate de picior cu ae de ln neagr rsucit rasad, sau cu ae din pr de cal(cozi) tors cu fusul. Obielee erau din ln alb,dat la piu(n opinci se mai purtau i ciorapi de ln alb). n portul actual, opincile se mai folosesc la lucru, confecionate din gum(din comer). n portul btrnesc, opinca era folosit de brbai/femei n zile de lucru i la srbtori. La nceputul secolului XX, femeile au nlocuit opincile cu nclminte din fabric: ghete i papuci iminei, fr toc, un fel de pantof. Ghetele erau ncheiate cu bunghi sau aveau gum ntr-o parte , lrgindu-se la nclare. Brbaii aveau ciubote cu talp i caiele pe toc: erau largi, uneori n ele puneau i fn, n loc de obiele. Ei foloseau i cizme cu: tureatc, lng care aveau cusute flori din ln colorat, mpletite cu andrele, n motive naonale. n zona Iai, cizmele erau lungi pn la genunchi sau chiar desupra lor, se purtau la srbtori, erau drepte sau cree. Se mai purtau bocanci cu gum la pri. Vara purtau ghete. n zile de lucru se purta opinca. n portul actual, nclmintea de srbtoare este aceeai ca la ora: pantifi, bocanci i cizme.

Portul popular barbatesc

Costumul barbatesc este unul mult mai simplu fata de cel femeiesc,el fiind compus doar dintr-o camasa lunga,in sudul si estul tarii si mai scurta in partea de nord si vest a tarii.Pantalonii sunt mai lungi si mai stramti in sud si in est,iar in nordul tarii sunt mai scurti si mai largi.Peste camasa,barbatii poarta un brau tesut in casa sau un chimir de piele.Iarna se mai porta haine din postav,cojoace din piele si pieptare. Asadar,consider ca este extrem de important sa cunoastem macar cateva lucruri elementare despre portul popular romanesc,cel care ne confera trasatura de unicitate si frumusete.

Gteala capului

Brbaii obinuiau s poarte prul lung pe spate sau prins n dou cozi(Gorj, Mehedini, Olt). n ceea ce privete acoperitoarele de cap, btrnii preferau cciulile din blan de oaie sau miel(mocneasc), iar mai trziu acestea vor fi alternate cu plriile din paie cu bor mare pentru btrni sau bor mic pentru tineri. La ocazii speciale acestea erau mpodobite cu pene de pun, mrgele sau flori naturale.

Cmaa brbteasc

Cmaa dreapt, de tip vechi, este foarte ntlnit n aceast zon, variind doar ca lungime: n zona montan(nord) ajungea pn la genunchi i era confecionat din pnz groas, pe cnd n partea de cmpie pn la glezne i realizat din bumbac i borangic.

Elementul distinctiv din punct de vedere morfologic al acestei zone l constituie cmaa cu platc, care prezint o compoziie decorativ policromatic deosebit, att pe guler, ct i pe piepi, pe tivul mnecii i al poalei.

INCALTAMINTEA
nclmintea tradiional(femei/brbai) opincile, n care se puneau ciorapi de ln i obiele, confecionate din piele de porc cruite(tbcite), sau vit se ngruzeau n treimea anterioar extern, avnd gurgui, legate de picior cu ae de ln neagr rsucit rasad, sau cu ae din pr de cal(cozi) tors cu fusul. Obielee erau din ln alb,dat la piu(n opinci se mai purtau i ciorapi de ln alb). n portul actual, opincile se mai folosesc la lucru, confecionate din gum(din comer). n portul btrnesc, opinca era folosit de brbai/femei n zile de lucru i la srbtori. La nceputul secolului XX, femeile au nlocuit opincile cu nclminte din fabric: ghete i papuci iminei, fr toc, un fel de pantof. Ghetele erau ncheiate cu bunghi sau aveau gum ntr-o parte , lrgindu-se la nclare. Brbaii aveau ciubote cu talp i caiele pe toc: erau largi, uneori n ele puneau i fn, n loc de obiele. Ei foloseau i cizme cu: tureatc, lng care aveau cusute flori din ln colorat, mpletite cu andrele, n motive naonale. n zona Iai, cizmele erau lungi pn la genunchi sau chiar desupra lor, se purtau la srbtori, erau drepte sau cree. Se mai purtau bocanci cu gum la pri. Vara purtau ghete. n zile de lucru se purta opinca. n portul actual, nclmintea de srbtoare este aceeai ca la ora: pantifi, bocanci i cizme.

INDIVIDUALITATEA PORTULUI POPULAR ROMANESC

Costumul popular romanesc reprezinta vesnicia si individualitatea unei etnii. In Romania exista 112 costume traditionale din care in Banat sunt in numar de 12, in Caras in numar de 5, iar in Clisura 1 care este o interferenta intre zona montanistica si Clisura. Costumul popular romanesc este format din: ciupag care este facut din panza tesuta. La maneci are prinsa cibca facuta cu carligul din macrameu alb. Pe piept si la maneci sunt cusute flori cu acul, de diferite culori camasa este facuta din panza tesuta. La poale (jos) are prinsa cibca facuta cu carligul din macrameu alb si cususte flori de diferite culori cu acul fustcul vine in fata peste camasa. Este facut din lana tesuta si prinsi pe el fluturi opregul vine in spate peste camasa. Este facut din lana tesuta si prinsi pe el fluturi brul este facut din lana tesuta. Cu el se incinge mijlocul (culori rosu, albastru, alb, portocaliu, verde) cojocul este facut din piei de oaie. Pe margini sunt cusute flori de diferite culori cu acul crpa este facut din matase, iar pe margini are ciucuri lungi. La fetele tinere carpa este inlocuita de somot. Somotul este facut din catifea si impodobit cu margele stitele vin puse la maini. Sunt facute din lana si impodobite cu margele. La gat se poarta part facuta din margele de diferite culori insirate pe ata. De asemenea, se mai poarta salba din bani de argint si margele Unelte folosite pentru pregatirea lanai - piepteni - furca si fus - razboi de tesut Vase de lut zona Resita ( Vechime : peste 60 de ani) - oale mici de pamant pentru prins laptele (nesmaltuita) - oale mari de pamant pentru prins laptele (nesmaltuita) - oala de tamaiat ( de lut) nesmaltuita- strachina din lut (smaltuita) - carceag de apa - plosca pentru tuica (folosita la chemat pe ulitele satului, la nunta)