Transilvania

trecuta si prezenta
Coman Marius
Hincu Andreea-Miruna
Moise Ludovic-Lucian
Pintilie Geanina-Dorina

Octombrie
2020
Atunci Acum
Ocupatiile transilvanene
Atunci
Locuitorii transilvaneni
isi castigau existenta, in
perioada medievala,
prin agricultura,
cresterea animalelor,
pescuit, vanatoare,
schimb comercial
(targuri).
3
ACUM
Ocupatiile din vremea medievala s-au
redus fiind acum realizate la nivel strict
personal, lasand loc activitatilor moderne
din domeniul IT, economic, administrativ,
turism…Astazi traiul de zi cu zi este
asigurat de o profesie care presupune
pregatire, studiu si experienta.
 Activitatile din timpul liber ACUM
Acum oamenii isi petrec “concediul
ATUNCI de odihna” in strainatate. Unii isi
In trecut timpul liber era fructificat la petrec timpul liber in restaurante,
intensitate maxima de catre oameni. Se cafenele, malluri.
organizau sezatori, spectacole, hore, baluri.
Femeile se adunau pe sant sau pe banca din
fata portii si faceau diverse modele diverse
modele de impletit sau de cusut. Barbatii se
adunau in fata primariei si discutau
problemele satului.

4
5
 Traditii din Transilvania
ATUNCI ACUM
Trecerea timpului nu a ştirbit din strălucirea
Corida fetelor nemăritate acestor obiceiuri, sărbatorite cu fast şi în prezent.
Boul înstruţat sau împănat este
una dintre cele mai interesante şi
arhaice tradiţii care a supravieţuit
într-o arie foarte restrânsă din
Transilvania. Conform traditiei, în
localitatea Mănăstirea de lângă
Dej, în fiecare an fetele nemăritate
sunt puse la încercarea de a
stăpâni un bou împodobit, lăsat
liber pe străzi.

6
Un obicei vechi era "Chematul fetelor la juni"- 25 dec,
feciorii pregatiti de insuratoare invita fetele
singure/nemaritate la petrecerea din sat. Acestia se
imbracau in costume populare si erau serviti de catre
parintii fetelor cu placinta si vin.

7
Costume populare
ATUNCI
Portul popular este respectat cu strictete. Portul
popular femeiesc este alcatuit din: naframa,
camasa brodata cu motive populare. brau, poale,
panzaturi, pieptar si opinci din piele de bou sau
porc tabacita. Portul popular avea elementele de
baza ce alcatuiau un port popular. Costumul
bărbătesc e mai simplu, compus dintr-o cămașă
lungă, pantaloni lungi strâmți și sunt
confecționați din material țesut în casă pe
țesătoare. Peste cămașă bărbații îsi pun un brâu
țesut manual sau un chimir de piele.
8
ACUM
Acum portul popular femeiesc a ramas
neschimbat din punct de vedere structural,
insa poate fii accesorizat cu diverse
elemente(atat cromatice, cat si de textura,
estetice). Opincile au fost inlocuite de pantofi
eleganti, si baticul a devenit accesoriu (nu
obligatoriu ). Costumul popular barbatesc a
ramas nechimbat.
ADD A FOOTER
9
 Sarbatori
Viața oamenilor de aici se mai orânduiește încă după aceste obiceiuri mo ștenite din mo și strămo și.
Tocmai de aceea, în satele transilvănene, sărbătorile religioase și momentele importante din via ța
omului prilejuiesc adevărate spectacole care animă străzile, oferind un farmec aparte universului
rural.

Buzduganul de la seceriș este un obicei popular specific satului Cârţa (jud. Sibiu). Acesta a fost reluat
după o pauză destul de mare, iar într-o zi din luna iulie sătenii îmbracă cele mai frumoase straie de
sărbătoare și merg pe câmp, unde îi învață pe tineri cum să taie spicele de grâu și cum să lege snopii.

Aceștia sunt așezați unii peste alții în forma de buzdugan și purta ți prin sat. Femeile îl stropesc cu apă
proaspătă, ca semn al prospețimii și prosperității.

“Crucea din vârful buzduganului reprezintă comunitatea, apoi mai jos sunt reprezentaţi oamenii care
se duc la ajutat, la clacă, şi toţi sunt legaţi într-un buchet care este purtat cât ține satul”, spun
localnicii.

10
Buzduganul
de
la
seceris

11
 Bibliografie
 http://acasalaromani.ro/obiceiuri-si-traditii-din-transilvania-buzduganul-de-la-seceris/
 https://stiriletransilvaniei.ro/2020/01/06/transilvania-o-europa-in-miniatura/
 https://www.google.com/search?q=strazile+transilvanene+in+trecut&tbm=isch&rlz=1C1CHBD_enR
O873RO873&hl=ro&sa=X&ved=2ahUKEwitzLfukZ7sAhXH3KQKHZz7AtYQBXoECAEQHw&biw=13
49&bih=657#imgrc=0KOs2IuYBE7yrM
 http://cluj.tvr.ro/sarbatori-magice-in-transilvania_6222.html
 https://www.scribd.com/doc/178640990/Tradi%C5%A3ii-%C5%9Fi-obiceiuri-transilvania-docx
 http://artainromania.ro/costumul-popular-din-transilvania-zonele-fagaras-sibiu-si-cluj/
 https://www.petry.ro/tradiii-i-obiceiuri-de-craciun-in-transilvania
 https://www.i-tour.ro/category/traditii-2/transilvania/
 https://www.libertatea.ro/stiri/traditii-in-ardeal-butea-feciorilor-un-obicei-de-craciun-pastrat-de-sute
-de-ani-in-judetul-alba-2087855
 https://blog.lajumate.ro/ce-faceau-romanii-in-timpul-liber-acum-100-de-ani/
 https://www.opiniatimisoarei.ro/cum-se-distrau-oamenii-in-trecut/27/11/2019
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvania
 Cunostite proprii

12