Ceea ce ne face pe noi, oamenii, sa ne deosebim de

alte forme de viață este ca păstrăm o cultura bogata.

Cultura constă din obiceiuri si tradiții specifice
fiecărui popor si regiuni.

Ce sunt tradițiile si obiceiurile?

Tradiția -
Obicei-

O sarbatoare din patrimoniul poporului nostru, care

se remarca prin obiceiuri si traditii, este Craciunul.
Fie că sarbatoresc pe 25 decembrie(stil noi), pe 7
ianuarie (stil vechi) sau chiar de două ori, indiferent
că sunt in Moldova, Franța, sau Statele Unite, bradul
împodobit nu poate sa lipsească niciodată din casa
unui moldovean. Astfel devine un obicei sa
impodobim bradul cu ghirlande, beculețe, globuri si
neapărat steaua care simbolizează astrul ceresc care
a ghidat cei trei crai când s-a născut Hristos.
Un obicei al moldovenilor este sa prepare mâncare
tradițională și delicioasa cu ocazia acestei sărbători.
Mâncarea reflectă bogăția si diversitatea culturii
noastre. Aceste mâncăruri sunt: răcitura; plăcintele;
sarmalele; colacii. Toate aceste bucate au un loc
special în inimile moldovenilor.

Atunci când vorbim despre tradiţiile de Crăciun, un

loc aparte îl ocupă colacii, pâinea şi Crăciuneii.
Craciuneii sunt colăcei în forma de 8 oferiţi
colindătorilor şi puşi la icoană. Craciunelul
simbolizează viața si de asta la sat animalele
domestice sunt hranite cu acesti colacei care stau la
icoanele gospodariilor pana primăvara.

Majoritatea bucatelor de pe masa de Crăciun sunt

preparate din carne de porc, ceea ce simbolizează
dorinţa de a avea un trai îmbelşugat. Tradiţional se
servesc friptură şi pârjoale, cighiri, răcituri, bătute.
În Moldova este atestat şi obiceiul de a mînca
mămăligă în ziua de Crăciun.
Diversitatea se observă cel mai bine atunci când
analizăm tradițiile și obiceiurile de la sate. Fiecare
regiune are specificul său.

In locurile natale ale bunicului meu, Țîpova,

procedura de sacrificare a porcului era specială. Mai
întâi bărbații il înjunghiau, apoi il pârleau si il spalau,
după care copii îl încălecau.

Un lucru interesant este că în Țipova oamenii

obișnuiesc să puna pe masă 12 feluri de mâncăre iar
in mijlocul lor- un Craciunel.

Pe vremuri, Țipovenii mai organizau un dans pe

nume „dansul moșilor”, care era un dans al tinerilor
ce se făcea după colindat în care aceștia poartă măști
din păr de capră sau oaie.
Spre deosebire de sate, la oraș tradițiile au fost
preluate si modificate sau uitate.
Pentru ca este o zi de sarbatoare și toți suntem
acasă, dupa masa de Crăciun, iesim cu familia in oras
pentru a ne recreea si a participa la activitatiile
distractive si interactive organizate.
O altă deosebire este că la oraș nu creștem porci și
păsări, deci nu avem nici un ritual de sacrificare al
animalelor. În schimb, bunicii sunt bucuroși să ne
trimită de la sat carne pentru a prepara bucatele
traditionale.

În concluzie, Crăciunul este o sărbătoare care

promovează frumusețea culturii și ne unește prin
ceea că toti celebr
am intr-un mod unic.