Obiceiuri și tradiții de Crăciun în România

Crăciunul e, pe departe, cea mai îndrăgită sărbătoare de către români și nu numai. Fie
că e vorba despre semnificația religioasă, fie pur si simplu de atmosfera aparte specifică
acestei perioade, oamenii de toate vârstele reușesc să fie mai aproape unii de alții și să se
bucure de mult iubitele obiceiuri și tradiții. Astfel, în România (cel puțin în Bacău, de unde
vin eu) putem spune că tradițiile se împart în două categorii: cele ce se desfășoară înainte de
Ajun și cele din zilele de Crăciun.
Obiceiuri romanești înainte de sărbători:
1. Tăierea porcului- tradiție nelipsita la persoanele care locuiesc la tara;
Bărbații familiei se întâlnesc și sacrifica animalul cu aproximativ o săptămâna înainte
de Crăciun, astfel încât femeile să aibă timp să prepare bunătățile specifice: tobă,
cârnați, caltaboș, etc.
2. Taiere bradului – deși în zilele noaste majoritatea cumpără brazii, unii oameni încă
aleg să meargă în pădure împreuna cu copiii lor (care aleg bradul) și să îl taie pe cel ce
li se pare mai potrivit.
3. Coacerea cozonacilor- neapărat cu DOUA zile înainte de sărbători se coc cozonacii
pentru masa de Crăciun iar restul mâncării( sarmale, ciorbă de burtă, salata de boeuf)
se face în dimineața de Ajun.

Obiceiuri românești în Ajunul Crăciunului și în cele 3 zile de Crăciun:

1. Împodobirea bradului- treaba ce revine femeilor și copiilor; musai să fie și
bomboane agățate de fiecare crenguță ( din propria experiența, după câteva zile
rămân doar ambalajele în pom).
2. Colindatul- în Ajunul Crăciunului se formează grupuri de copii sau adulți ce merg
din ușa în ușa strigând: „Primiți cu colindul?”. Daca sunt primiți, aceștia cânta cât
pot ei de bine, de regula „ Am plecat să colindăm” și primesc în schimb dulciuri
sau bani.
3. Masa de Ajun- după ce se întorc copiii, se pun pe masa bucate alese și se
sărbătorește în familie sau cu prietenii.
4. Moș Crăciun- așa cum este în mai toate locurile, în dimineața de Crăciun copiii se
bucura de darurile lăsate noaptea de Moșul, iar adulții fac schimb de cadouri.
5. Mersul cu steaua (în prima zi de Crăciun)- se confecționează o stea, cam de un
metru înălțime, și se merge din ușa în ușă strigând: „Primiți cu steaua?” și se cânta
„Steaua sus răsare”.
6. Mersul cu sorcova (a doua zi de Crăciun)- se cânta „Sorcova” și se arunca cu
orez în casa persoanei care te-a primit, acest gest aducând belșug gazdei în anul
care vine.

De asemenea, mai sunt și tradițiile de Anul Nou:

  Mersul cu plugușorul- la fel ca la colind, se merge prin sat și se cântă, de data
aceasta „Plugușorul”, în timp ce se suna dintr-un clopoțel ca semn de noroc.
 Mersul cu mascatul / capra / ursul- această tradiție este pentru tineri, ei se
costumează și se machiază cât mai înfricoșător și spun urări specifice sau, în
cazul caprei (o construcție din lemn și material textil împodobita cu fel și fel de
decorațiuni) sau a ursului (o blana reala de urs), exista un toboșar și un
comandant care îi îndeamnă la dans pe cei costumați în capra, respectiv urs.

Asemănări și deosebiri între tradițiile de Crăciun din România și Germania

Asemănări:
1. Împodobirea bradului și decorarea caselor- aceasta este o practica întâlnita în
majoritatea țărilor care sărbătoresc Crăciunul, dar puțini știu însă ca moda de a pune
luminițe și tot felul de accesorii a început în Germania în secolul XVI și mai apoi s-a
răspândit în toată lumea.
2. Târgurile de Crăciun- în orașele mari, atât în România cât și în Germania se
organizează aceste târguri, în special pentru turiști, în care se găsesc tot felul de
mâncăruri și programe artistice.
3. Colindatul.
4. Vinul fiert condimentat ce se servește în perioada sărbătorilor.

Deosebiri:
1. Coronița de Advent - conform tradiției din Germania, aceasta este o coroană din
ramuri de brad prevăzută cu 4 lumânări ce se aprind succesiv în cele patru duminici
înainte de Crăciun. Acestea există și în România, dar nu au aceeași semnificație, la noi
fiind doar ornamentale.
2. Dulciurile tradiționale- românii au cozonacul, un aluat umplut cu cacao, nucă, rahat
și stafide, pe când germanii au Stollen, un aluat umplut cu stafide, citrice și nuci.
3. Masa de Crăciun- românii au ca „vedetă” pe masa de Crăciun porcul, pe când
germanii au gâsca servită cu găluște și varză roșie.
4. Butucul care arde toată noaptea de Crăciun în Germania pentru a proteja casa de
rău în anul care vine, obicei ce nu se întâlnește în România.