În Finlanda familiile se reunesc pentru a

petrece Crăciunul, cea mai importanta sărbătoare a

anului. Copiii din Finlanda îl aşteaptă pe Moşul în
timpul zilei. Moşul bate la uşă şi întreabă: "Copiii
din această casă au fost cuminţi?", iar răspunsul
este afirmativ de fiecare dată . Seara, lumea se
strânge în curtea bisericii pentru a participa la
slujba specială de Crăciun, iar apoi fiecare familie
aprinde lumânări pe mormântul rudelor. Imaginea
miilor de lumânari ce lumineaza noaptea este una
pe care cu greu o poţi uita.
 În Suedia, cea mai importantă zi este
ajunul Crăciunului. O masă specială este
pregătită pentru Ajunul Crăciunului - şuncă,
peşte şi fasole – aceasta este şi prilejul cu
care rudele îsi fac daruri. Mulţi suedezi merg
la biserică în dimineaţa zilei de Crăciun.
Crăciunul se numeşte la suedezi Jul şi este
urmat de alte sărbători.
Germanii numesc Crăciunul "Heiligenachten",care
înseamnă "noapte sfântă".
De Crăciun, germanii sunt foarte preocupaţi
de decorarea locuinţei. Coroane de brad sunt agăţate la
uşa de la intrare, în timp ce la ferestre sunt puse lumânări
electrice.Bisericile şi catedralele germane sunt
neîncăpătoare în seara de Ajun, când slujba religioasă
este urmată de concerte de orgă.
Cadourile sunt oferite în după-amiaza zilei de 25 sau în
seara zilei de 24 decembrie, dar nu "de Moş Crăciun", ci
"de Christ-Kind" (copilul Iisus).
În Germania, este obiceiul de a arde un butuc în noaptea
de Crăciun, care, conform tradiţiei, ar apăra casa de
nenorociri tot anul următor.
. Marea Britanie
Crăciunul e poate cea mai importantă
sărbătoare a anului. Pregătirile încep cu mult
înainte de 25 decembrie.
Înaintea zilei de Moş Crăciun, copiii îi trimit
scrisori lui “Father Cristmas”, Moş Crăciunul
englezesc, pe care, mai apoi, le aruncă în foc. Ei
cred că dacă un pitic va scoate scrisoarea prin
horn, dorinţele lor se vor împlini.
În seara de ajun, englezii îşi adună forţele ce
le-au rămas după goana prin magazine, pentru
cadouri şi se duc la biserică.
La masa tradiţională care are loc pe 25
decembrie se mănâncă curcan.
 În Grecia, Naşterea Domnului Iisus este celebrată pe
25 decembrie.
În Ajun, o masă frugală încheie o perioadă de post de 40
de zile. Oamenii se culcă devreme pentru a asista la
slujba care începe la ora 4 dimineaţa. Pe 25 decembrie,
la întoarcerea de la biserică, toată familia împarte miere,
fructe uscate şi Christopsomo ("pâinea lui Hristos"), un
fel de plăcintă cu nuci pe care stăpâna casei a
preparat-o în ajun.
Cadourile nu se împart de Crăciun, ci pe 1 ianuarie, în
momentul in care grecii sărbătoresc Sfântul Vasile.
În Ajunul Crăciunului, de Anul Nou şi de Bobotează,
copiii greci merg din casă în casă şi cântă despre
Naşterea lui Iisus, despre venirea unui nou an şi
despre botezul lui Iisus, în schimbul a câtorva monede.
.
În Norvegia, cadourile sunt ascunse
de către cei care le dăruiesc într-un
sac cu paie care este apoi pus
deasupra uşii destinatarului, în aşa
fel încât, când acesta va deschide
uşa, cadourile să cadă peste el.
În Belgia, sărbătorile încep pe 6 decembrie, odată
cu apariţia lui Moş Nicolae şi se sfârşesc în
noaptea de Anul Nou. Copiii trebuie să stea
cuminţi, pentru că, la fel ca în multe alte ţări,
după cadourile lui Moş Nicolae sunt aşteptate
cele ale lui Moş Crăciun.

Ajunul Crăciunului este o sărbătoare de familie,

dar care presupune şi timp petrecut în public.
Unii merg la slujba de la miezul nopţii, alţii ies în
stradă, aşa cum se face în piaţa din centrul
oraşului Bruxelles unde, indiferent de vreme, mii
de persoane asistă, în familie, la aprinderea
lumânărilor la ora 12 noaptea fix
 În Elveţia, Samichlaus(Moş
Crăciun) are sarcina grea de a
aduce şi bradul de Crăciun în casele
oamenilor, obicei care se păstrează
alături de o altă tradiţie elveţiană,
"Parada ridichilor luminate".
Conform tradiţiei, părinţii şi copiii se
întâlnesc în diverse locuri din sat şi
pleacă, cu ridichile luminate, spre
curtea şcolii, unde se cântă,
în cor, colinde.
În Slovacia, se spune că, după ce ai ţinut
cele patru săptămâni de post, în Ajunul
Crăciunului este bine să ajunezi, adică
să nu mănânci nimic întreaga zi.
În Lituania, din bătrâni
se spune că la miezul nopţii, apa din
fântâni se transformă în vin iar animalele
pot să vorbească. Aceleaşi tradiţii spun
că, dacă reuşeşti să guşti din apă în
momentul în care se preface în vin, vei
avea un an nou foarte bun.
. FRANŢA
Cu câteva zile înainte de Crăciun, începe
procesul de decorare a străzilor,
imobilelor, magazinelor mari şi mici.
Ajunul Crăciunului reprezintă o ocazie
ideală pentru francezi de a se reuni în
familie, în jurul unei mese încărcate cu
tot felul de produse tradiţionale, de la
somon fume la fois gras, "la Buche de
Noel" şi, fireşte, un pahar de vin alături
de multe sortimente de brânzeturi.
. Punctul culminant al mesei de Crăciun
pentru francezi este tradiţionala "Bûche de
Noel", o prăjitură de ciocolată prezentată la
masă sub formă de buturugă
Potrivit tradiţiei, Mos Crăciun (Pere Noël)
vine să aducă darurile în noaptea de Ajun, pe
care copiii le descoperă de dimineaţă la
poalele bradului împodobit sau în ghetuţe.
Credincioşii merg la biserică pentru a
asista la slujba de la miezul nopţii. Ziua de 25
decembrie este liberă, însă, spre deosebire de
alţi europeni, francezii lucrează
pe 26 decembrie
 În Islanda, nu vine un singur Moş Crăciun, vin 13 Moşi
Crăciuni! Cu 13 zile înainte de Crăciun, primul Moş
Crăciun coboară din munţi, ocoleşte fiecare casă şi pune
dulciuri în ghetuţele copiilor. Dacă au fost cuminţi, copiii
primesc dulciuri şi fructe, iar dacă au fost obraznici, un
cartof. A doua zi, cel de-al doilea Moş vine din munţi în
oraş şi tot aşa până pe 25 decembrie, când primul Moş se
întoarce la casa lui din munţi, pe 26 cel de-al doilea …
până pe 6 ianuarie, când cel de-al 13-lea Moş se întoarce
în munţi. Ziua de 6 ianuarie mai este numită "Al
treisprezecelea" şi este considerată de islandezi ultima zi
de Crăciun pentru că, în această zi, ultimul Moş se
întoarce la casa lui.
Rusia
În zilele URSS-ului, Crăciunul nu prea era
sărbătorit. Anul Nou (Revelionul) era ocazia
cu care – pe atunci Moş Gerilă - aducea
cadouri copiilor.
Odată cu căderea comunismului, Crăciunul
a început să fie sărbătorit în mod deschis –
fie pe 25 decembrie sau, de cei mai multi
dintre ruşi, pe 7 ianuarie.
Ruşii care sărbătoresc pe 7 ianuarie se
ghidează după vechiul calendar Iulian.
Ruşii mănâncă la masa de Crăciun prăjituri,
plăcinte şi găluşti de carne
 ÎN POLONIA
Ajunul Crăciunului devine o zi magică pentru polonezi.
Există obiceiul să pună o mână de paie sub faţa de
masă, pentru ca cina de Crăciun să fie cât mai bogată.
Un alt obicei păstrat în casele poloneze este de a pune la
masa de Crăciun încă un tacâm, pentru un oaspete
neaşteptat sau în amintirea celor care nu mai sunt.
În tradiţia polonă
Ajunul Crăciunului are
un impact asupra
anului viitor, aşa că
toţi cei care îl
sărbătoresc trebuie să
fie buni şi iubitori cu
ceilalti pentru a le
merge bine în viitor.
 Tradiţional, masa de Crăciun începe odată cu
apariţia primei steluţe pe cer, printr-o rugăciune
comună sau prin citirea unui pasaj din Noul
Testament despre naşterea lui Iisus.
Felurile traditionale sunt : supă cu ciuperci
sau gogoşi umplute cu ciuperci, varză cu ciuperci
sau piroşti cu varză şi ciuperci, galuşti dulci cu
mac, diverse produse de patiserie, prăjituri, fructe,
nuci si dulciuri.
Marea atracţie a mesei rămâne peştele. Una
dintre delicatesele gătite cu ocazia Crăciunului
este crapul însoţit de un sos de legume, cu stafide
şi mirodenii, alături cu vin sau bere.
 Italia
Crăciunul este în mod special o sărbătoare
de familie. În locul bradului este luată uneori o
iesle cu Pruncul Sfânt, singura excepţie fiind
Sicilia.
Acolo darurile pentru copii se dau abia pe 6
ianuarie “ziua celor trei magi”.
În Italia, Babbo Natale (Moş Crăciun) are
nevoie de ajutor .
Atunci, cei mici o aşteaptă pe
bătrâna vrăjitoare Befana care
se strecoară pe hornuri şi lasă
cadourile lângă bradul împodobit,
ea iubind foarte mult copiii .
 Crăciunul în Scoţia
Tradiţia cere ca Naşterea
Domnului să fie sărbătorită cu mult fast.
Ea ţine până la Anul Nou. Scoţienii au pe masa de Crăciun
prăjitura Blak Bun - o prăjitură cu fructe, codimente şi
Whisky, de formă rotundă cu o gaură în mijloc şi linii
simetrice, care amintesc de razele soarelui.
- arderea iernii vechi: o bucată de lemn sculptată grosolan
reprezentând chipul unei bătrâne este arsă într-un foc
zdravăn în prezenţa întregii familii, pentru a fi ars ghinionul
anului care se încheie;
- Noaptea lumânărilor - când la ferestre se pun mai multe
lumânări pentru Sfânta Familie
"Câte bordeie, atâtea obiceie"!
Însă, fie el Santa Claus, Joulupukki,
Jizo, Jultomte, Pere Noel, Sinterklaas,
Babbo Natale sau Moş Crăciunul
nostru, bătrânul cu barba albă poartă
în spate un sac plin de daruri şi în
fiecare an, în noaptea de 24 spre 25
decembrie, aprinde în fiecare dintre
noi flacăra vie a copilăriei, a iubirii, a
jocului, a bucuriei dăruite.
Acum Moşul se
odihneşte.Linişte!
Cu siguranţă va veni
şi la voi!
Prof. Grigoriu
Anamaria