UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE LITERE
SPECIALIZAREA: PIPP

DIDACTICA ȘI METODICA PREDĂRII

GEOGRAFIEI

PROFESOR COORDONATOR:
PROFESOR ASOCIAT: POPESCU-LĂPĂDAT MARIAN STUDENT:
CERGĂ ELENA-EMANUELA

DROBETA-TURNU-SEVERIN

2023
 STUDIU GEOGRAFIC COMPLEX AL COMUNEI MOȚĂȚEI

Poziție geografică
Moțăței este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Dobridor,
Moțăței (reședința) și Moțăței-Gară. Comuna Moțăței este una dintre cele mai mari, atât ca
întindere cât și ca număr de locuitori, de pe teritoriul județului Dolj. Localitatea se află situată în
sud- vestul judeţului Dolj, la o distanţă de 25 km faţă de Municipiul Băileşti şi Calafat.
Vechimea comunei Moțăței este de peste 15 veacuri, când se povestește că, aici, au venit primii
locuitori și au întemeiat vatra satului.
Suprafață: 12909 ha
Intravilan: 697, 10 ha
Extravilan: 12211, 9 ha
Populație: 6816
Gospodării: 3064
Nr. locuințe: 3101
Nr. grădinițe: 5
Nr. școli: 4
 Scurt istoric
Satul Moțăței poate fi asociat cu termenul românesc "moțăi", care se referă la un grup
etnic specific din regiunea Munților Apuseni din România. Moțăii sunt un grup etnic cu o cultură
și tradiții distincte, care a trăit în acea zonă încă din Evul Mediu și păstrează încă astăzi o
identitate etnică și culturală puternică. Numele satului Moțăței poate proveni de la faptul că în
trecut această zonă era locuită în principal de moțăi, iar numele satului a fost derivat de la ei.
Acesta ar putea fi un indicator al prezenței comunității moțăilor în zonă sau poate fi o formă de
recunoaștere a lor.

Activități specifice zonei:

Agricultură
Activități economice principale:
Comerţul produselor agricole
Obiective turistice:
 Biserica Ortodoxă "Sfântul Nicolae" şi biserica "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena" -
fac parte din patrimoniul cultural
Crucea de piatră - Moţăţei Gară

Tradiții și obiceiuri populare

Jocurile populare: Satul Moțăței păstrează tradiția jocurilor populare, care se desfășoară
în timpul sărbătorilor și evenimentelor speciale. Aceste jocuri includ dansuri tradiționale, precum
"Hora" sau "Bătuta", și alte activități recreative.

Sărbătoarea de Sfântul Ion: În fiecare an, pe 7 ianuarie, satul Moțăței sărbătorește

Sfântul Ion. Oamenii se adună în jurul bisericii, participă la slujba religioasă și organizează o
procesiune în sat, urmată de festivități, dansuri și mese tradiționale.

Obiceiurile de Dragobete: În ziua de 24 februarie, în satul Moțăței se celebrează

Dragobetele, ziua iubirii. Tinerii se adună și participă la diferite tradiții și jocuri specifice, cum ar
fi "Căutarea măștii" sau "Împletitul de mărțișoare".

Obiceiurile de Paște: În perioada sărbătorilor pascale, se desfășoară obiceiuri

tradiționale, precum "Învierea" la biserică, unde oamenii aduc lumânări aprinse pentru a primi
Lumina Sfântă. După slujbă, se organizează mese festive și se împart ouă roșii. . Obiceiul "Jocul
cu bâtele": Acest obicei are loc în perioada sărbătorii de Paște și implică jocuri și competiții cu
bâte. Tinerii satului se adună în curtea bisericii sau în alte locuri desemnate și se duelează în
jocuri de forță și abilitate cu bâtele. Acest obicei are rădăcini în tradițiile agricole și reprezintă o
modalitate de a celebra primăvara și forța vieții.

Sărbătoarea Moților: La sfârșitul lunii august, satul Moțăței celebrează Sărbătoarea

Moților, un eveniment care aduce împreună comunitatea pentru a promova tradițiile și cultura
moților din zonă. Sunt organizate spectacole folclorice, expoziții de meșteșuguri tradiționale și
alte activități festive.
 Obiceiurile de Crăciun: În perioada Crăciunului, se practică obiceiuri specifice, cum ar
fi "Sorcova", unde tinerii merg în casele vecinilor pentru a le ura sănătate și prosperitate în noul
an. De asemenea, se pregătesc colaci și se aprind lumânări în fața icoanelor și în casele
oamenilor. Obiceiul "Capra": În perioada sărbătorilor de iarnă, în special în Ajunul Crăciunului
și Anul Nou, se desfășoară obiceiul "Capra". Participanții se îmbracă în costume specifice și
reprezintă o capră, dansând și cântând într-un ritm specific. Această tradiție are origini
precreștine și simbolizează purificarea și regenerarea, fiind o modalitate de a aduce noroc și
belșug în comunitatea satului.

Botezul copilului: După nașterea unui copil, se organizează un botez religios în biserică.
Acesta implică o slujbă religioasă și binecuvântarea copilului. Petrecerea de botez: După botez,
se organizează o petrecere în casa părinților sau într-un local special. Oamenii se adună pentru a
sărbători nașterea copilului, socializând, dansând și bucurându-se împreună.

Căsătorie: Ceremonia religioasă: Căsătoria în satul Moțăței este de obicei celebrată

printr-o ceremonie religioasă în biserică. Cuplul de miri primește binecuvântarea preotului și se
roagă pentru o căsătorie fericită și împlinită. Nunta tradițională: După ceremonia religioasă, are
loc o petrecere de nuntă tradițională, unde participă familia, prietenii și comunitatea locală.
Petrecerea este animată de muzică tradițională, dansuri și bucate specifice. La fel ca în multe alte
comunități rurale din România, nunțile în Moțăței sunt însoțite de tradiții specifice. De exemplu,
mirele trebuie să plătească un preț pentru a-și lua mireasa de la părinți, iar nunta în sine implică o
serie de ritualuri și obiceiuri, precum "dorul miresei", unde fetele satului îi cântă și îi urează
noroc miresei.

Deces: Ritualurile funerare: După deces, are loc o serie de ritualuri funerare. Corpul
defunctului este expus în casa familiei pentru a-i permite celor dragi să îi aducă un ultim omagiu.
Se organizează slujbe religioase și se cântă cântece de jale. Înmormântarea și pomenirea:
Trupul defunctului este înmormântat în cimitirul local. După înmormântare, se organizează
slujbe de pomenire pentru a comemora persoana decedată la anumite intervale de timp.
Participanții se roagă și se adună în jurul mesei pentru a oferi mâncare și băutură în memoria
defunctului. Înmormântarea tradițională: Satul Moțăței din Dolj păstrează obiceiul tradițional al
înmormântărilor, care implică o serie de ritualuri specifice. De exemplu, trupul defunctului este
expus în casa familiei timp de câteva zile, iar rudele și prietenii se adună pentru a-l plânge și a-i
aduce un ultim omagiu.
Plânsul ritualic: În timpul înmormântării, femeile din sat se adună în jurul sicriului
și plâng în mod ritualic. Acesta este considerat un mod de a arăta respectul și
durerea pentru persoana decedată.
Înmormântarea în haine tradiționale: La Moțăței, se obișnuiește ca defunctul să fie
îmbrăcat în haine tradiționale pentru înmormântare. Acestea includ costume
populare specifice zonei.
Aprinderea lumânărilor: Lumânările au o semnificație specială în tradițiile de
înmormântare de la Moțăței. Ele sunt aprinse în jurul sicriului și reprezintă simbolul
luminii care îl ghidează pe defunct în drumul său către lumea de apoi.
Colindatul la moaște: În ziua înmormântării, tradiția spune că oamenii din sat merg
în procesiune la biserică, purtând în mâini candele și colindând în jurul moaștelor
sfinte.
Slujbele de pomenire: La Moțăței, se organizează slujbe de pomenire pentru
persoanele decedate. Acestea au loc la anumite intervale de timp după
înmormântare și implică participarea comunității în rugăciuni și cântări religioase.

Dansul și muzica tradițională: La sărbătorile speciale, cum ar fi nunțile sau

înmormântările, oamenii din Moțăței se adună pentru a dansa și a asculta muzică tradițională.
Aceste momente sunt considerate importante pentru comunitate și reprezintă o modalitate de a
păstra tradițiile și valorile culturale.

Obiceiul ospitalității: La Moțăței, oaspeții sunt întotdeauna primiți cu mare căldură și

ospitalitate. Aceasta înseamnă că la nunți sau alte sărbători, gazdele oferă mâncare și băutură
abundentă oaspeților, respectând astfel tradițiile vechi de primire a oaspeților.

Obiceiul "Jocul cu șcheii": Acesta este un joc tradițional specific Moțăței, care are loc
de obicei în ziua de Sfântul Gheorghe (23 aprilie). Jucătorii se împart în două echipe și se
duelează cu un băț lung în mână, numit "șcheaua". Jocul implică agilitate și abilități de echilibru,
iar echipa care reușește să împingă sau să dezechilibreze adversarii câștigă.
Acestea sunt câteva dintre tradițiile specifice în satul Moțăței din județul Dolj. Aceste
obiceiuri și tradiții sunt importante pentru comunitatea locală și sunt păstrate cu dragoste și
respect, aducând în același timp bucurie și coeziune în cadrul satului.

Nume de familie dominante

Antroponimele sunt variate, cele mai frecvente fiind:
GLĂVAN, poreclă Ciocârlan, Făsui, Pălaș, Matei, Ciocalinu, Coliță.
CERGĂ, poreclă: Cârlig, Murătoare, Guran, Coroabă.
STOENICĂ, poreclă: Gore, Ciuturică, Cerbu.