UNIVERSITATEA „CONSTANTIN BRÂNCUȘI” din

TÂRGU-JIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE MEDICALE ȘI
COMPORTMENTALE
Programul de studii: Educație Fizică și Sportivă

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:
Conf. univ. dr. Camelia Daniela Plăstoi

Absolvent:
Sorescu Maria Izabela

Târgu-Jiu 2022

1
 UNIVERSITATEA „CONSTANTIN BRANCUȘI” din
TÂRGU-JIU
FACULTATEA DE ȘTIINTE MEDICALE ȘI
COMPORTMENTALE
Program de studii: Educație Fizică și Sportivă

OPTIMIZAREA ÎNSUȘIRII ELEMENTELOR SPECIFICE

FOLCLORULUI OLTENESC ÎN EDUCAREA EXPRESIEI
CORPORALE LA ELEVII DIN CLASELE A V-A ȘI A VI-A

Coordonator științific:
Conf. univ. dr. Camelia Daniela Plăstoi

Absolvent:
Sorescu Maria Izabela

Târgu-Jiu 2022
2
 CUPRINS
CAPITOLUL I: INTRODUCERE
1.1. Motivarea alegerii temei ............................................................................
1.2. Importanta alegerii temei ...........................................................................
1.3. Evoluția folclorului românesc ..................................................................
1.3.1. Folclorul în zona Ardealului ...........................................................
1.3.2. Folclorul în zona Olteniei ................................................................
1.3.3. Folclorul în zona Munteniei ............................................................
1.3.4. Folclorul în zona Moldovei ............................................................
1.4. Noțiuni ce definesc expresia corporala ....................................................
CAPITOLUL II: BAZELE TEORETICE ALE STUDIULUI
2.1. Expresia corporale și educarea acesteia la elevii din clasele a V-a și a VI-
a ..
2.2. Dezvoltarea psiho-motrică a elevilor (clasa a V-a și a VI-a) ..........................
2.3. Elemente specifice folclorului Oltenesc ........................................................
2.4. Aspecte privind asimilarea noțiunilor specifice folclorului de catre elevii
claselor a V-a și a VI-a ..........................................................................................
CAPITOLUL III: STUDIU DE CAZ – METODOLOGIA
CERCETĂRII
3.1. Prezentarea grupului de subiecți ..................................................................
3.2. Date privind organizarea experimentului ...................................................
3.3. Ipoteza, sarcinile și obiectivele cercetării .....................................................
3.4. Înregistrarea, prelucrarea și interpretarea datelor studiului efectuat ..........
CONCLUZII .....................................................................................
BIBLIOGRAFIE ...............................................................................
3
 CAPITOLUL I
INTRODUCERE

1.1. Motivarea alegerii temei

În cadrul procesului complex și îndelungat de formare a personalității
copilulul, cunoașterea producțiilor si manifestărilor folclorului are o importanță
deosebită datorită conținutului de idei și sentimente a faptelor care oglindesc
trecutul bogat și plin de speranță al poporului nostru. În același timp folclorul
oltenesc precum bine se știe reflectă o anumită viziune despre lume si viață,
exprimă noianul de idei și sentimente, convingeri pe care poporul român le-a
trăit și pentru a căror înfaptuire a luptat de-a lungul istoriei.

Expresia corporala se presupune ca o cercetare persoanală care a căutat

modul de a ne lipsi de achizițile precedente pentru a dezvolta o sensibilitate
nouă ce permite redescoperirea altor semnificații pentru motricitate. Este o
practică ce permite eleviilor să descopere propriile bogății și un mod de a se
deschide spre toleranță și acceptarea diversității.

1.2. Importanta alegerii temei:

Creșterea ponderii nivelelor subcorticale în dirijarea mișcăriilor este
importantă primordial prin faptul că aceste niveluri sunt deosebit de adaptate la
corecția proprioceptiva și posedă o eficacitate sporită de dirijare a mișcărilor; în
al doilea rând asumându-și executarea elementelor periferice ale sarcinii
motore, ele asigurând evitarea supraerecitării elementelor scoarței.

4
 Cunoașterea mecanismului de automatizare a mișcărilor prin urmare
și a mecanismelor de formare a deprinderilor motrice și de dans permit pe baze
științifice să se organizeze metodic corect procesul formării lor la elevi. Prin
ținuta corectă corpul se păstrează în echilibru și se află în cea mai mică
încordare, tonusul mușchiilor fiind uniform, asigurând astfel capabilitatea
acestora pentru o activitate motrică. Educația ținutei corecte la elevi este
marcată prin tendința de a impune mentinerea frumuseții și sănătații corpului.

Ținuta se formează în procesul creșterii, dezvoltării fizice educației

deprinderilor păstrate a ținutei corecte care are o însemnatate deosebită la vârsta
școlară fiind legată de particularități anatomo-fiziologice. Sistemul osos al
eleviilor se află în stadiul de formare și osificare a coloanei vertebrale, pieptului,
bazinului, membrelor, conținând un cartilaj.

Pentru foarmarea ținutei corecte și recuperarea defectelor prezente este

necesar ca lucrul cu elevii de vârsta școlară mică să fie axat pe dezvoltarea
uniformă a mușchiilor întregului corp și direcționarea spre învățarea dirijării
propriilor mișcări, educarea deprinderilor de a ține corpul drept, capul ridicat,
umerii desfăcuți, abdomen strâns.

1.3. Evoluția folclorului românesc

În accepțiunea Dicționarului Explicativ al limbii române, folclor
înseamnă, totalitatea creațiilor artistice, literare, muzicale, plastice, etc., a
obiceiurilor și a tradițiilor populare ale unei țări sau ale unei regiuni.

„Preluat din limba franceza, folclor (folkclor) este ‘știința care se ocupă
cu creațiile artistice, obiceiurile și tradițiile populare.”[DEX] Folclorul s-a
dezvoltat foarte rapid, fiind transmis oral din generație în generație, înca din
Evul Mediu, fiind de fapt denumit ‘antichitati populare.
5
 Oamenii de la sat din zana de vest beneficiau de influențele vestice, iar
cei din zona de est preluau influente din muzica slavă, bizantină și chiar
turcească. România se poate mândri cu un gen muzical care e menit să
hrănească sufletul, pentru că oamenii se regasesc în versuri George Enescu,
considerat cel mai talentat compozitor român din toate timpurile, a adus aceasta
disciplină la noi în țara la începutul secolulul al XXlea, care a realizat ‘o sinteza
organică profundă între muzica folclorică romanească și tendințele muzicii culte
ale vremii sale (este epoca romantismului târziu).

1.3.1. Folclorul în zona Ardealului

Un articol generalist despre folclorul romanesc -având în vedere uriașa

zestre pe care o avem la dispoziție- ar fi foarte dificil de scris. Pentru că ar
cuprinde domenii mult prea variate și complexe, imposibil de analizat în câteva
pagini- precum istoria, etnologia, antropologia și cadrul socio-politic istoric și
actual al fiecarei zone, precum și adaptarea la subiectivismul istoric și regional
(deseori ne lăsam cuprinși de emoții când vine vorba de origini și tradiții, mai
ales când ne identificăm în diversele etape ale acestora, precum nașterea, nunta,
înmormantările, etc.). [www.cunoastelumea.ro]

6
 Însă, întrucat folclorul (și mai ales latura sa muzicală) este un element ce
definește și ofera întotdeauna „forțe noi” în procesul de regăsire a identității
unei națiuni- în special segmentului mai tânăr, aflat într-un moment de cumpănă
(primind o cantitate foarte mare de informații contradictorii și deseori lipsite de
valoare),  vom încerca să facem o sinteză a folclorului românesc – în mare parte
ne vom limita la obiceiuri și cântece asociate cu acestea – împarțită pe regiuni.

Din păcate,  dispariția portului tradițional și a obiceiurilor de la țară

asociate cu diverse momente ale vieții (și ale morții- de asemenea parte fireasca
a existenței umane), dispariția mândriei asociate cu diverse elemente definitorii
regionale,  a breslelor meștesugărești care făceau anumite zone din România
atât de renumite și de respectate, au devenit lucruri normale în „noua societate”.
Însă, departe de a judeca noile tendințe și preocupări, vom încerca să readucem
în atenția cititorilor câteva elemente de bază ce țin de folclorul românesc.

În acest prim articol, vom face o scurtă trecere în revistă a folcorului – în

mare parte ne vom referi la obiceiuri, tradiții și sărbători (poezii, versuri,
cântece sau zicători asociate cu acestea) din zona Ardealului.  Acestea pot fi
împarțite, în mare parte, în:
1. Sărbători și Obiceiuri calendaristice (sau legate de anumite
perioade ale anului)
2. Obiceiuri din viața oamenilor (Înmormantarea, Cătănia, Nașterea,
Nunta, etc.) [www.cunoastelumea.ro]
1. Sărbători și Obiceiuri calendaristice
SÂNZÂIENELE (cunoscute și drept „Sânzienele”)

Sărbatoarea are loc la 24 iunie în fiecare an. Cu o zi înainte, se adună

sânzâiene de pe câmp, apoi se fac coronițe pentru fiecare membru al familiei.
Acestea se aruncă pe casă, începand cu cea mai mică (corespunzând celui mai

7
mic membru al familiei) și terminând cu cea mai mare. De asemenea, se mai
aruncă și în forma de cruce – una pentru Maica Domnului și cealaltă pentru
Iisus. Una se pune în poartă, tot în formă de cruce, având în mijloc un trandafir.

ZIUA DE SFÂNTUL GHEORGHE

Pe 22 aprilie, înainte de sarbatoarea Sfantului Gheorghe, se zvonea că

umblă strigoii, astfel încat oamenii puneau o creangă de măces în poartă și la
ușile grajdurilor, aceasta având rol de a opri aceste spirite rele de a intra în curți
sau de a fura laptele animalelor sau mieii și vițeii.

RUSALIILE

În a doua zi de Rusalii, flăcaii satului făceau un foc mare la marginea

pădurii, împletind și frunze de stejar și făcând o funie lungă pe care o înfășurau
de unul dintre ei, acesta devenind complet verde, în timp ce ținea în mână o bâtă
lungă și purta un coif din scoarță de tei (numit „burduhoasă”). În dimineața
urmatoare, burduhoasa trecea pe la porțile oamenilor cu bâta în mână, care
încercau să o ude, iar ceilalți băieți adunau oua într-un coș de la oameni. Ouăle
erau vândute apoi sau valorificate pentru petrecerea ce urma.

ARMINDENII

În noaptea de sâmbăta spre duminica Rusaliilor tinerii din sat mergeau în

pădure și adunau armindeni (carpeni) pentru fetele de măritat. Treceau apoi pe
la fiecare fată nemăritata, punându-i un pom în poartă (pomul reprezentând
inocența și virtutea fetei). Fata ieșea afară și ii servea pe baieți cu băutură. De
asemenea, cate doi armindeni se puneau la biserica în sat, ce corespundeau cu
parerea baieților despre anumite doua fete din sat. Fetele puteau apoi afla care
era parerea baieților despre ele după caracteristicile fiecarui copacel.

8
 PRINDEREA VERILOR ȘI A VÂRUTELOR

În prima săptamână din Postul Mare, băieții și fetele se „prindeau” veri și

văruțe, iar oamenii tundeau coama manjilor. Apoi, mergând în grădina
îmbrăcați în straie de sărbătoare, își alegeau câte un copac, se formau perechi și
în jurul copacului, învârtindu-se de trei ori, rosteau: „Eu văruța, tu văruța/Pân’
la cap de năfrămuță/Eu văr, tu văr/Pân la fir de calapăr”. Apoi se așezau pe
iarbă și mâncau colăcei, iar după ce terminau își spuneau „Măi vere, tu văruță”.

CUNUNA LA SECERAT

Trei tineri „ghirai” (conducători de joc), adunau bani de la alți tineri și

organizau petreceri și jocuri cu acei bani. Înainte de seceriș, gazda cumpăra
claca vândută de tineri, iar tinerii cântau și jucau în pauze. La amiază, gazda le
aducea mâncare și băutură, iar dupa masă tinerii jucau și cântau din nou. La
sfârșitul secerișului, din spicele cele mai frumoase se făcea o cununa în formă
de cruce, numită „peană”, purtată fie de un băiat, fie de o fată. Aceasta se ținea
până la semănat, în toamnă, când grâul din cunună era aruncat pe câmp pentru o
recoltă bună în anul viitor.

ȘEZĂTORILE

O condiție pentru ca fetele să fie „admise” în șezătoare era să termine cele

șapte clase obligatorii. Șezătorile (11-12 fete, gazda era plătită) începeau în
noiembrie și țineau până după Crăciun, când fetele începeau să țeasă la război.
Scopul acestora era în mod formal lucrul, însă aici se legau prietenii puternice,
uneori cu „intervenții” din partea băieților putând culmina cu o căsătorie. Fetele
mai în vârstă stateau în fundul camerei, pe lateral stând cele mai tinere așezate
dupa înalțime. Fiecare fată care se afla în șezătoare trebuia, la rândul ei, să facă

9
într-o seară, o șezătoare, iar fetele căsătorite făceau șezători separat.  Băieții
stăteau pe iarba și povesteau ce au făcut în ziua respectivă.

În Transilvania, portul
popular femeiesc este cuprins
din cămașă, poale, șoarțe de
diferite culori (în funcție de
subzonă), brăcir, vestă sau
piptar – în funcție de zonă,
batic sau floare. Portul popular
bărbătesc este din ițari,
cămașă, fustiță, chimir sau
brâu ornamentat cu mărgele,
vestă sau pieptar, căciulă, clop
sau pălărie cu paie de păun.

1.3.2. Folclorul în zona Olteniei

Oltenia este străjuită la N de Carpaţii, la S de Dunăre, la E de Olt, la V de
zona Banatului. Toată această întindere este străbătută de un folclor coregrafic
excepţional de bogat,care deţine un loc de frunte în ansamblul stilului românesc
de joc. Oltenia cuprinde un folclor coregrafic cu un repertoriu variat şi numeros,
dansurile olteneşti sunt energice, repezi, necesitînd agerime şi virtuozitate, cu
deplasări rapide şi schimbări de direcţie în care se întîlnesc foarte des paşi
încrucişaţi, bătăi şi sincope, fluturări de picioare şi pinteni, elemente care

10
definesc caracteristica stilului oltenesc.

Deşi Oltenia se împarte din punct de vedere folcloric în trei zone

principale care corespund ţinutului de câmpie, deal şi munte, - respectiv sudul,
centrul şi nordul regiunii – jocul popular oltenesc, în ansamblul său apare foarte
unitar.

Repertoriul de joc al Olteniei este foarte bogat şi variat. În mod curent, se

întâlnesc aproape în fiecare comună 20, 30, 40 de jocuri şi nu puţine sunt
comunele care depăşesc aceste cifre. Un exemplu în acest sens este comuna
Orodelu unde au fost depistate peste 80 de jocuri populare. Repertoriul de jocuri
olteneşti cuprinde un număr foarte mare de Hore de mînă şi Sîrbe batute,
Rusteme, Alunele, Brâuleţ, Brâu, Galaon, Trei păzeşte, etc.

Oltenia este zona cu cele mai diversificate nume de dansuri. Ele poartă
nume de flori, plante şi fructe (Bobocica, Busuiocul, Trandafirul, Crăiţele,
Alunelul, Dudele, etc.), de animale (Vulpea, Şobolanul, Peştişorul, Ariciul etc.),
11
de păsări (Bibilica, Cinteza etc.), de femei (Ileana, Stumăria, Zinca, Marioara,
Simianca), numele celui care a creat dansul respectiv ( Sârba lui Tache, Sârba
lui Moacă etc.), de locul de provenienţă (Dunăreanca, Dobruneanca, Olteneasca,
Rustemul de la Urzica, Brâuleţul de la Bistreţ etc.), de obiecte casnice şi
meşteşuguri (Troaca, Fusul, Iţele, Resteul, Costoreasca, Brutăreasa etc.).

Jocurile olteneşti sînt în marea lor majoritate mixte, nu lipsesc nici

jocurile de fete şi cele bărbăteşti. In Oltenia de nord acolo unde s-au aşezat
ungurenii şi ciobanii veniţi din Ardeal, dar nu numai acolo, se gasesc şi jocuri
de pereche, sau o combinaţie între jocurile de grup, horă sau sârbă şi jocurile de
perecehe. Jocurile olteneşti sunt însoţite de strigături care au în general rol de
comandă. Jocurile mixte se defăşoară în cerc şi semicerc, cele bărbăteşti în linie,
iar cele de fete în cerc sau semicerc.

Un loc aparte în aceasta zona il are Obiceiul Calusului. Magic, dramatic

şi fascinant, neîntrecut şi neelucidat, puternic şi nepieritor, străvechi de când
există viaţă pe pământ, purtat în inimă ca pe o icoană a sufletului, păstrat din
vechime printr-un tainic jurământ, neştiut nici astăzi, Căluşul, străbate milenii
să ne aline şi să ne cutremure sufletul.

Căluşul a fost inclus de UNESCO, la sfârşitul anului 2005, pe lista

capodoperelor imateriale ale omenirii, alături de alte 43 de datini şi obiceiuri
străvechi din toată lumea. Înscrierea pe lista UNESCO a patrimoniului mondial
imaterial face cunoscut lumii întregi o fărâmă preţioasă a tradiţiei româneşti,
această recunoastere fiind o şansă pentru supravieţuirea sa.

        „Folclorul nostru… nu numai că este sublim, dar te face să înţelegi

totul. E mai savant decât toată muzica aşa-zis savantă. Şi asta într-un fel cu
totul inconştient. E mai melodic decât orice melodie, dar asta fără să vrea. E
duios, ironic, trist, vesel şi grav.” (George Enescu).

12
 Frumuseţea folclorului românesc este completată de portul, obiceiurile şi
meşteşugurile ţinutului binecuvântat prin statornicia credinţei sale faţă de
Dumnezeu.

O sursă inepuizabilă de valorificare a elementelor tradiționale o reprezintă

costumul popular care prin calitățile decorative și ca structură este unitar și
diferit de celălalte costume gorjenești.

Întâlnim două tipuri de costum

femeiesc: costumul cu catrințe pereche și
costumul cu zavelca sau vâlnic. Costumul cu
vălnic este cuprins din ie, poală, vâlnic viu
colorat, brâu sau brăcir, vestă. Pe cap se
poartă cu coroniță de flori. Costumul cu
catrințe este compus din ie, poală, șoarțe sau
cătrințe viu colorate, brâu sau brăcir, vestă și

maramă. Costumațiile au și o
componentă pentru vremea răcoroasă, o
dulamă care se poartă peste costum.
Aceste porturi populare sunt purtate în
regiunea de șes a Olteniei.

Nici în zona de munte porturile nu sunt

cu mult diferențiate. Aici portul este
compus din ie, poală crestată, catrințe
13
negre cu ciucuri, brăcir – uneori tricolor, vestă neagră, iar pe cap se poartă
basma neagră. Aceste sunt accesorizate cu o traistă țărănească, iar in picioare
poartă ghete sau pantofi.

Portul popular bărbătesc din zona de

cămpie a Olteniei este alcătuit din ie,
pantalon alb de mătase sau de lână cu
țesătură tradițională, brâu – de preferință
roșu, vestă sau cojocel, iar pe cap pălărie de
paie sau căciulă de astrahan, iar în caz de
temperatură scăzută acoperiți de o dulamă.

În zona de
munte, întălnim portul popular bărbătesc
alcătuit din ițar sau pantalon alb, cămașă,
fustiță, chimir din piele, vestă neagră, clop, iar
pe umăr o trăistuță și o pătură de lănă. În caz de
anotimp rece, portul popular se întregește cu
un uioș din lână de oaie. În picioare se poartă o
pereche de cizme.
14
 O caracteristică a poporului român este aceea că românului îi place să
cânte, posedând calităţi vocale deosebite, dar și să joace, pentru a întregi
valorile tradiționale românești. Folclorul reprezintă o enciclopedie poetică a
vieţii. El oglindeşte, în forme multiple şi variate, sentimentele, gândurile şi
năzuinţele poporului nostru, exprimate în diverse forme artistice, literare,
muzicale, coregrafice, mimice, etc. Fiecare obicei îşi are semnificaţia lui.

În Oltenia, convieţuiesc oameni pentru care tradiţia a însemnat ceva

aproape sacru, cu reguli de bunăcuviinţă creştină, cu obiceiuri şi rânduieli bine
conturate şi respectate cu sfinţenie.

Deoarece receptarea mesajului unei creaţii folclorice nu este posibilă fără

învăţarea unui limbaj folcloric, am familiarizat elevii cu arhaisme şi
regionalisme. Concomitent cu însuşirea „gramaticii” limbajului folcloric, elevii
au dobândit cunoştinţe pe care le-au folosit în aprecierea frumosului. Interesul
pentru arta folclorică a crescut, iar ei au decodificat mesajul unei opere
populare.

Muzica ţărănească din Gorj este una dintre muzicile cele mai distinse ale
genului tradiţional românesc. Ea păstrează doar piesele a căror calitate artistic
este neîndoielnică. Odată cu trecerea anilor şi totodată cu ei şi moda muzicii
gorjeneşti, au apărut orchestrele populare oficiale, care i-au distrus cu râvnă,
una câte una, notele distinctive, socotite prea rustice şi “necivilizate”. Cu
spijinul orchestrelor şi al cântăreţilor de muzică populară, s-a inventat un stil
nou, care îşi propunea să aibă o extensie teritorială depăşind limitele Gorjului –
stilul orăşenesc. Lăutarii l-au luat drept exemplu şi au început să adopte cu curaj
în propria lor muzică, merlodii, formule melodic – ritmice şi ornamentale,
precum şi armonii de ansamblu folcloric.
15
 O dată cu revoluţia muzicală, s-au schimbat jocurile de altă dată. Din
multitudinea de jocuri, distinct cu mulţi ani în urmă – “brâul”, “ungurica”,
“bordeiaşul” – gorjenii le-au păstrat, astăzi, doar pe cele mai populare şi cu
circulaţie mai extinsă: “hora de mână” şi “sărba”. Hora este legată de actele
rituale din cursul nunţii, dar şi de alte ocazii în care comunităţile simt nevoia să
se solidarizeze. Jocul surprinde o gamă largă de paşi lini, uşor legănaţi şi paşi
accentuaţi, bătuţi la podea, care te îmbie oricând să te prinzi în joc. Paşii sunt
însoţiţi de deplasări mici şi mari spre dreapta şi spre stânga, înainte şi înapoi, în
cerc şi semicerc ori efectuaţi prin învârtiri în perechi, antrenând vârful piciorului
în

executarea bătăilor de picior.

Sârba este manifestarea energică, explozivă chiar, a acestei solidarizări.

Toţi gorjenii le joacă fără greş pe amândouă, oricând şi oriunde. Jocurile au
muzici destul de amestecate. Unele păstrează o amprentă gorjenească netă,
altele resimt pe de o parte influenţa muzicilor din provinciile apropiate – Banat,
Muntenia – pe de altă parte, influenţa muzicii promovate de ansamblurile
folclorice.

Pe lângă toate acestea, în Oltenia se remarcă și un dans care a intrat iîn

urmă cu mulți ani în patrimoniul mondial UNESCO – Călușul. Acesta se
diferențiază, în primul rând, prin faptul că se dansează în special de băieți,
reprezentând un dans de luptă între sat. Un alt element dinstinctiv este portul
popular, care este total diferențiat de cel oltenesc standard. Acesta este compus
16
din ițari, cămașă și fustă cu broderii și țesături roșii și mărgele, un ham, pus în
“X” și care de la brâu în jos atârnă peste fustiță benzi din același material,
împreună cu hamul reprezentând scutul. În picioare, până la genunchi vor fi
încălțați cu jambiere cu ciocuri și clopoței, iar deste ele opinci speciale de căluș
cu pinteni. Pe cap, poartă pălării ornamentate cu mărgele și fâșii lungi atârnând
la spate, iar piesa de rezistență o reprezintă betele.

1.3.3. Folclorul in zona Munteniei

      Străbătută în secolele precedente de vechile drumuri comerciale care legau
Orientul de Occident şi de binecunoscutele trasee ale transhumanţei oierilor
transilvăneni, care îşi iernau turmele în bălţile Dunării, Muntenia a beneficiat de
timpuriu de un statut privilegiat în ceea ce priveşte schimburile culturale
interzonale şi accesul la diverse categorii de materiale noi, vândute prin sate de
către “marghidani” (vânzători ambulanţi). Firul metalic auriu şi argintiu,
arniciul colorat, mătasea, fluturii (paietele) şi mărgelele folosite în broderia şi
alesăturile pieselor de costum, încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, au
contribuit la înnobilarea acestora şi la diversificarea paletei lor cromatice.

În partea de sud a Munteniei – zonele etnografice Vlaşca, Ilfov,

Teleorman – costumul tradiţional aduce în atenţie câteva elemente ce trădează
influenţă balcanico-orientală: croiul “poturilor” (pantaloni bărbăteşti cu turul
foarte larg), folosirea găitanelor negre de mătase şi a celor colorate pentru
decorarea hainelor groase din dimie, adoptarea de către femei a “fesului”,
“chemeleţului” şi a monedelor de aur (“icuşari” şi “mahmudele”) pentru găteala
ceremonială a capului.

17
 Ansamblu vestimentar de o remarcabilă valoare artistică, costumul
tradiţional din Muntenia, indiferent de zona etnografică, a contribuit
semnificativ la afirmarea portului popular ca formă semnificativă a creaţiei
ţărăneşti şi dezvoltarea patrimoniului etnografic românesc. Varietatea soluţiilor
plastico-decorative, rafinatele armonii cromatice şi originalitatea interpretărilor
diverselor categorii de motive au generat o expresie estetică inconfundabilă
pentru fiecare tip de piesă.

Un loc de frunte în ierarhia costumului muntenesc, pentru fastul, eleganţa,

înalta valoare artistică şi prestigiul pe care l-a dobândit dincolo de graniţele
zonelor de origine, revine portului femeiesc din Muscel şi Argeş. Ia, fota şi
marama acestor costume sunt, fiecare, un exemplu de performanţă tehnologică
şi măiestrie artistică. Maramele din Muscel şi Argeş impresionează prin
lungimea şi decorul ales cu fir auriu, bumbac alb şi mătase colorată. La cămăşi,
modul de structurare a decorului pe mâneci, respectă totdeauna poziţia altiţei,
încreţului şi a râurilor dar introduce totuşi unele elemente de particularizare,
care ilustrează principiul unităţii în diversitate. Pânza cu margini portocalii,
mânecile foarte lungi şi motivul “fuşti”, lucrat cu arnica negru sau roşu şi fir
auriu sau argintiu, sunt emblemele Muscelului. Mâneca răsfrântă, încreţul
policrom urmat de râuri sau o blană de motive, potenţate vizual prin adăugare
de paiete şi mărgele, definesc zona Argeş.

În ceea ce priveşte fotele, în ambele zone decorul este plasat pe poale şi

pulpene, fiind ales cu fir auriu şi argintiu pe fond negru, roşu, albastru sau alb
(Muscel). Exceptând această compoziţie, fota argeşeană, de mai mici
dimensiuni, se poartă asociată în faţă cu o zăvelcă armonizată cromatic şi
compoziţional cu fota. Nota distinctivă a fotei de Argeş este repartizarea
decorului de jur-împrejurul laturilor formând un chenar ce lasă în centru, un mic
spaţiu nedecorat. Pentru eleganţa şi preţiozitatea materialelor, iile, fotele şi

18
maramele muscelene, au fost adoptate în multe zone ale ţării ca embleme ale
costumului naţional.

În zona Munteniei,
portul popular femeiesc
este compus din cămașă,
poale, vâlnic sau șoarțe,
brăcir și vestă, toate
multicolore, iar pe cap
maramă sau floare și
dulamă; bărbații sunt
îmbrăcați în pantaloni albi
peste cizme, cămașă albă cu
mâneca largă și peste pantaloni, brâu, vestă, pălărie sau căciulă și
dulamă.

1.3.4. Folclorul in zona Moldovei

Din toate creațiile folclorice cu rădăcini împlântate adânc în frumoasele și
bogatele noastre tradiâii, dansul din sudul Moldovei se impune prin marea lui
varietate coregrafică și muzicală. El face parte din folclorul nostru autohton. Ca
și cântecele, basmele, legendele, baladele și poeziile populare,dansul românesc
constituie o manifestare artistica ce exprima sentimentele, gândurile și
năzuințele poporului si istorialui multiseculara.
Jocul popular este strâns legat de viața oamenilor și odată dezvoltarea
societații, el trece prin necontenite transformări, se șlefuiește mereu, se
cizelează,păsătrându-și miezul, esența și debarasându-se de tot ce e trecator.

19
Astfel,dansul popular moldovenesc s-a statornicit în forme artistice proprii,
originale, având trăsături comune, esențiale, care leaga toate formele de
exprimare coregrafică.
Caracterizînd jocurile din sudul Moldovei , putem spune cu toata
convingerea că ele se deosebesc prin virtuozitatea executiei si si varietatea
stilurilor. Repertoriul satelor sudice cuprinde: Hore de mâna, Hora în bătăi,
Hora în două părți, Hora nunții, Hora flăcăilor, Hora drăgaicelor,
Mocăneasca, Mocăncuța, Țărăncuța, Țânțărașul, Geamparalele . Există o mare
diversitate de brâie – bătute, numeroase variante ale dansurilorCorăgeasca,
Morișca, Floricica, Turturica, Arnăuțeasca, Călusarii, Căprița, Alunelul,
Maramele, Crăițele, Drăgaica,Dunăreanca, Ciocârlanul, Bătaia, Mușamaua
ș.a. De mare popularitate se bucură în această zonă jocurile bulgare : Recenița,
Horo, Fârlicundac, Oica , și cele găgăuze : Duy ava, Kadânja ș.a.

Dansul cel mai vechi și cel mai răspândit în Moldova de sud, ca și pe

întregul plai românesc , este Hora, Hora Mare sau Jocul cel Mare.

Jocuri populare Tăbăceasca: Dans bărbătesc de mare virtuozitate. Se

mai păstrează în satul Giurgiulești. Potrivit mărturisirilor localnicilor, în special
ale celor împărtăsite de bătrânul Toader Cucoș, pe vremuri dansator neîntrecut
și bun organizator al horelor cu muzică și dansuri, a participat în anul 1938 la un
concurs de jocuri folclorice, care a avut loc la București. Dansatorii basarabeni
din satul Giurgiulești au ocupat locul întâi în întreaga Românie.
Dansul Tăbăceasca se joacă în formă de cerc închis și semicerc. Ținuta e lanț
de brațe jos și numai câte o dată îndoite din coate ca la horă sau ridicate sus
deasupra umerilor. Jocul are patru figuri foarte complicate și sincopate.

Florica : Interpretat cu mare drag de localnicii de la sud. El

impresionează nu numai prin numele sugestiv,ci și prin autenticitatea mișcărilor

20
pline de vitalitate, armoni și specific național. După cum spun
țăranii, Florica sau alintată Floricica este o tânăra fată, pe care o joacă flăcăul
la horă, gingașă și frumoasa ca o floare de câmp. Creatori ai minunatului tezaur
folcloric coregrafic, flăcăii de la sate își demonstrează măiestria îndeosebi când
sunt admirați de fetele pe care le iubesc. Atunci joacă mai ușor, mai voinicește.
Înaripați de inspirație, ei caută să se impună în ochii mândrelor ca cei mai
chipeși și mai buni fără să-și dea seama, flăcăii improvizează o mulțime de
mișcări și chiar uneori compoziții întregi de dans ce pornesc din simțul
sufletului îndrăgostit.Aceste mișcări și compoziții autenticese cizelează cu
timpul, se perfecționează și devin dansuri cu adevarat populare.Sunt numeroase
cazuri când flăcăii creau jocuri noi, cărora le dădeau numele fetelor
îndrăgite:Ilenuța, Floricica, Catincuța, Mărioara, Viorica, Aurica ș.a.

Brâul sau Brâul cu bătăi de la sud se joacă în jumătăți de horă semicerc.

Dansatorii și brațele sprijinite pe umerii partenerilor, începând jocul ușor, apoi
intensificând treptat mișcările. Dansatorul din capul rândului flutura uneori în
mâna dreaptă o batista și spune o strigătură, iar ceilalți își dau drumul de brațe și
se prind de cingătoare.

Alte dansuri din Moldova:Bătuta, Bătrâneasca, Ciobănașul, Brâul.

În zona Moldovei, portul popular

femeiesc este alcătuit din cămașă,
cătrință/fotă/șorț., vestă, brâu, maramă
sau batic înflorat, iar în picioare ciorapi
de lână si opinci cu nojițe sau ghetuțe.
Portul poular bărbătesc este alcătuit din
cămașă, ițari, fustiță, brâu, vestpă sau

21
 cojoc, pe cap căciulă de astrahan sau pălărie, iar în caz de este frig – bilcă
și cizme în picioare.

Zona Bucovinei se
aseamănă la port cu regiunea
Moldovei.

1.4. Notiuni ce definesc expresia corporala

Expresia corporală este o disciplină motrică, cu funcție artistică, în care se

întâlnesc diverse arte: muzica, dansul, teatrul, pictura, precum și diverse ramuri
ale gimnasticii (ritmică, aerobică, artistică), ce au rol deosebit în crearea
plasticității corporale, fiind în legătură strânsă cu muzica.

22
 Expresia corporală urmărește dezvoltarea personalității umane a
individului, privind estetica structurii fizice cât și psiho-intelectual-afective. Se
urmărește dezvoltarea sensibilității și a motricității legate strâns de muzică,
exprimând diverse ritmuri și tempouri cu intensități variabile.

Obiectivul major este mișcarea estetică, inspirată din plastica diverselor

arte. De asemenea prin intermediul euritmiei – mișcarea adaptataă versurilor sau
prozei – expresia corporală se contopește și cu literatura într-o metamorfoza a
motricității artistice.

Un alt obiectiv îl reprezintă însușirea unor calități ți abilități actoricești,

prin care se pot exprima trăsăturile specifice diverselor arte.

Expresia corporală este o disciplină emoțională, a cărei manifestare

cuprinde sensibilitate dublată de gândire. De aceea activitatea de creație ocupă
un loc central în expresia corporala și nu se bazează pe factori străini de emoția
umană.

Un alt obiectiv este dezvoltarea forței de creație, bazată pe legătura psiho-

fizică, în care toate facultățile intelectuale se concretizează prin expresivitate
motrică artistică.

Obiectivul creației în expresia corporală are un rol formativ asupra

studenților ca viitori profesori, indiferent de specializarea acestora, imaginația
permanent fertilă îndepartând șablonizarea în activitatea personala.

CAPITOLUL II
BAZELE TEORETICE ALE STUDIULUI

23
2.1. Expresia corporale si educarea acesteia la elevii din clasele a
V-a si a VI-a
Expresia corporală este o disciplină motrică, cu funcție artistică, în care se
întelnesc diverse arte: muzica, dansul,, teatrul, pictura, precum și diverse ramuri
ale gimnasticii, ce au rol deosebit în crearea elasticitații corporale, fiind în
legatură strânsă cu muzica.
Expresia corporală urmarește dezvoltarea personalității umane a
individului, privind estetica structurii fizice cât și psiho-intelectual-afective. Se
urmărește dezvoltarea sensibilității și a motricității legate strâns de muzică,
exprimând diverse ritmuri și tempouri cu intensități variabile. Obiectivul major
este mișcarea estetică. De asemenea, prin intermediul euritmiei - mișcarea
adoptată versurilor sau prozei – expresia corporală se contopește și cu literatura
într-o metamorfoză a motricitații artistice. Un alt obiectiv îl reprezintă însușirea
unor calități și abilități actoricești, prin care se pot exprimă trăsăturile specifice
diverselor arte.
Expresia corporală urmărește mișcarea estetică în paralel cu caracterul
emoțional pe care îl inspiră muzica, care poate fi: energică, molcomă,
maiestuoasă, sprințară, etc.; astfel, o linie melodică de o anumită factură
muzicală poate fi tema unei acțiuni motrice care să exprime dramatism, veselie
sau supărare. De la simplul ritm de percuție al unei tobe până la o complexă
piesă orchestrală, sportivii trebuie sa fie sensibilizați și să se manifeste motric ca
atare, raspunzând pe linia plasticității mișcării.
Pentru educarea expresivității corporale, putem folosi diverse moduri: de la
elemente de balet, la exerciții din gimnastica de bază, până la dansuri moderne
sau chiar populare. Din toate aceste discipline și sporturi putem împrumuta
elemente și exerciții la început pentru a educa o expresie corporală prin
învățarea pașilor și a elementelor; până la crearea de succesiuni de exerciții și
punerea lor pe muzică.

24
 Cu toate că fiecare metoda menționată mai sus are specificul ei, în produsul
finit, fiecare element va fi însuflețit cu expresia corporală necesară exprimării
temei melodiei și al efortului pe care trebuie să îl depunem.

2.2. Dezvoltarea psiho-motrică a elevilor (clasa a V-a și a VI-

a)
Dezvoltarea psiho-motrică prin expresia corporală la copii necesită în
primul rând cunoașterea și stăpânirea elementelor.
Fiecare element va fi învățat la o viteza foarte lentă, urmând ca după ce
elevii și-l însușesc aproape de perfecțiune ritmul execuției să crească treptat.
Motricitatea elevului va crește odată cu dificultatea exercițiului, la fel cum și
psihicul său va crețte odată cu memorarea a cat mai multe elemente și
succesiunea lor. Îmbinând învățarea și execuția și cu ritmul accelerat, pe lângă
dezvoltarea psiho-motrică, elevii mai au parte și de o dezvoltate a rezistenței
corporale, dar și a deprinderii ritmului și urechii muzicale.
După siguranța învățarii unul element simplu în toate condițiile expuse,
profesorul trebuie să îngreuneze mereu exercițiile adăugând în continuare
elemente noi, din ce în ce mai complicate prin execuție cât și prin legarea lor;
fapt ce va crește atenția și psiho-motricitatea copilului.
Toate aceste, pentru nivelul de clase a V-a și a VI-a, trebuie să fie axat și
pe voie bună nu doar pe muncă asiduă. Profesorul trebuie să găsească echilibrul
între starea de bine, distracție și seriozitate și disciplină prin crearea de exericii
și mici competiții distractive cât și prin alegerea melodiilor adecvate vârstei lor
și înțelegerea a ce au de exprimat prin acest dans.

2.3. Elemente specifice folclorului Oltenesc

25
 Expresivitatea corporală se regasește și în dansul folcloric Oltenesc. De la
simple hore și sârbe jucate la balurile din sat în cel mai amatoresc mod cu
putință, momente în care fiecare își expune stilul și simțirile într-un mod cât mai
original, până la exprimarea pe scena cu un caracter profesional al fiecarui joc.
În cadrul amatoricesc, participanții se exprimă natural, arătând exact ceea
ce sufletul il face să simtă: bucurie la naștere, tristețe la înmormantare.
Partea profesională a expresivității corporale se îmbină de multe ori cu
actoria. Indiferent de starea de spirit a dansatorului, el trebuie să exprime pe
scena exact ceea ce dansul trebuie să transmită. El trebuie să uite de tristețea
personală când urcă pe scenă, iar dacă dansul i-o cere să fie cel mai bucuros și
să își însușească rolul prin transmiterea cât mai exactă a spiritului dansului
practicat. Aceeași ideea este treansmisă și în cazul fericirii personale a
“actorului” dacă actul scenic trebuie să fie trist el va trebui sa își însușească
sentimentul personal în dauna momentului artistic.
Expresivitatea corporală își are baza ca și dansul în sine în noțiuni de balet.
Aici, dansatorul este instruit în a fi elegant și mandru în execuții prin exerciții și
elemente ale membrelor inferioare, membrelor superioare și ale capului.
Elemente de urmărire cu privirea a execuției pasului, noțiuni de întindere a
articulației piciorului, poziții deschise ale talpilor; baza baletului în crearea și
formarea eleganței.
Expresivitatea corporală poate fi dobândită și prin ajutor din dansul
modern, liber sau chiar tribal. Acestea se regăsesc în anumite dansuri care fac
excepție și prin care se doreste exprimarea revenirii la origini, momente ce vor
încalca regurile baletului lăsând frau liber trăirii, dar și controlat.

2.4. Aspecte privind asimilarea noțiunilor specifice folclorului de

catre elevii claselor a V-a și a VI-a

26
 Talentul se definește prin înclinație înnăscută într-un anumit domeniu;
capacitatea deosebită, înnăscută sau dobândită, într-o ramură de activitate, care
favorizează o activitate creatoare. - dex
În cartea sa, Aptitudini și talente, Zisulescu Ștefan susține că: “Talentul
este o continuare a aptitudinii, o treaptă superioară de dezvoltare a acesteia,
fiind formată din ansamblul dispozițiilor funcționale și a sistemelor operaționale
care deosebesc indivizii.”
Aptitudinea – cultivată și perfecționata continuu, în vederea obținerii unor
performanțe, asupra cărora planează activitatea, originalitatea și stilul
execuțiilor – devine talent.
Talentul în dansul folcloric, acompaniat de însusirea pașilor de dans, te va
ajuta sî poți să spui o poveste publicului spectator atunci când pe scenă, pe
lângă pașii propriu-ziși acompaniați și completați perfect de muzică, dansatorul
va deveni expresiv prin sentimente și trăiri. Dansatorul, pe lângă necesitatea
unei memorii foarte bune în însusirea pașilor de dans, va avea nevoie de o
ureche muzicală dar și de o expresivitate cât mai precisă pentru a-l duce pe
spectator cât mai profund în poveste; aceste gesturi și mimică trebuie făcute prin
mișcări largi ale feței și trupului.
Fiecare gest executat de dansator va trebui să fie în concordanță perfectă cu
fiecare notă muzicală, cu vibrația sunetelor, ritmul, armonia și timpul și să il
facă pe spectator să simtă în același fel.
Toate acestea, realizate doar din muncă, nu pot fi transmise pe scenă daca
la baza nu există talent. Talentul iți oferă simțurile să știi ce să oferi și când unui
public. Datorită talentului, prin dans transmiți “electricitate”...Jamie Bell în
filmul Billy Elliot
Anna Pavlova – prim-balerina: “Nimeni nu poate ajunge ăn vârf doar cu
ajutorul talentului. Munca sporește talentul, iar studiul intens – transformă

27
talentul...în geniu. Dumnezeu da talentul, dar munca este cea care îl transformă
în geniu.”
„Talentul nu se caracterizează doar prin deprinderi, ci și prin muncă, care
presupune mult exercițiu. Talentul reprezintă, totodată, multă implicare pentru a
se îndrepta spre performanță. Astfel menționăm că, pe lângă standardele
tehnice, dansul trebuie să ajungă la spiritul omului. Valoarea dansului se
evidentiază printr-o coregrafie bine realizată. Coregrafia bine realizată,
transformă dansul în bucurie. Bucuria pentru a dansa – implicare în povestea
dansului, implicare în personaj, entuzism debordant, incendiul pe ringul de
dans.” [Anna Pavlova]

CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ – METODOLOGIA CERCETARII

3.1. Prezentarea grupului de subiecti

Deoarece pentru elevii claselor a V-a și a VI-a este greu să începi de la zero
cu baletul pentru a le antrena expresivitatea corporală, ne vom folosi de dansul
popular pentru a le însufla eleganța și „actoria”.
Pornind de la ideea de a face ce le place și de a fi într-un colectiv cu
aceleași preocupări, am ales un grup de 16 elevi ai Scolii Generale Draguțești,
făcând parte din clasele a V-a și a VI-a.

3.2. Date privind organizarea experimentului

Experimentul s-a desfășurat în sala de sport a instituției și a avut loc o
data pe săptămână în primul semestru a anului scolar 2021-2022, noiembrie
2021- mai 2022.

28
 La baza acestui studiu a stat demonstrația că expresivitatea corporală se
poate dobândi și prin alte mijloace decât crudul balet sau dans clasic, ci și prin
dansul folcloric oltenesc; dar care la bază are tot cele doua materii, însa
implementate într-un mod mai simplu și distractiv.
Educarea expresivității corporale direct prin folclor îi ajută pe cei mici să
deprindă două lucruri în același timp, dansul popular și eleganța, și dă frâu liber
exprimării lor prin dans, însușindu-și trăirile într-un mod cât mai natural.
Inițial vor fi învățate elemente ale dansului popular, noțiuni de bază în
practică, apoi se va trece la jocurile în sine. După dobândirea jocurilor populare
în stare brută, se vor introduce și elementele de ținută care vor da culoare
pașilor și execuției lor. Se va pune accent pe poziția piciorului, orientarea
capului, acțiunea membrelor superioare pentru fiecare moment al pașilor și nu
în ultimul rând privirea și grimasa feței vor avea un rol important.
După ce vor fi deprinse toate elementele de mai sus și legate între ele într-
un tot unitar, se va crea și o suită coregrafică de jocuri, moment în care se va
transmite și înțelege ceea ce dorește să se transmită cu acest dans.
De obicei, pentru vârsta lor, tematica va fi una veselă, însă în funcție de
momentul expunerii pot lua expresivități diferite.
Fiind vorba de copii de 11-12 ani, va trebui lucrat și la expresivitatea
corporală în timpul spectacolelor, expunerii lor la public. Expresivitatea
corporală în timpul repetițiilor va fi diferită de cea de pe scenă, mai ales la
început, deoarece intervine emoția și teama de a se expune. Trebuie avută mare
grijă deoarece majoritatea asa se vor deprinde în viitor.
Toate ne vor duce cu gândul la diferența dintre trăirile amatorilor și cele
ale profesionițtilor, deoarece, în timpul repetițiilor elevii vor fi mai dezinvolți,
tipic amatorilor, care pun accent pe a se simti bine și își exprimă trairea reală,
iar pe scena trebuie să împrumute din stilul profesionist de a lăsa de-oparte
starea sa și de a intra în atmosfera spectacolului.

29
 După dobândirea tuturor acestor elemente, copii vor rămane cu anumite
expresivități corporale în instinctul și reflexul lor, o expresivitate corporală
dobândită chiar și din mândria de a fi apreciat pentru ceea ce face.

3.3. Ipoteză, sarcinile și obiectivele cercetării

Ipoteza
Prin însușirea elementelor de folclor oltenesc se poate realiza o educare
a expresiei corporale a elevilor din calsele a V-a și a VI-a, dacă se va pune
accentul pe optimizarea programelor de pregătire prin adaptarea exercitiilor
specifice baletului și dansului clasic necesare executării pașilor de folclor.

Sarcini
 Documentare bibliografică
 Informarea asupra folosirii exercitiilor specifice baletului în educarea
expresivității corporale prin pașii de folclor oltenesc
 Selectarea lotului de copii
 Prelucrarea datelor, interpretarea rezultatelor obținute
 Emiterea concluziilor deprinse în urma studiului

3.4. Inregistrarea, prelucrarea și interpretarea datelor studiului

efectuat
Pentru obținerea datelor aferente studiului eșantionul a fost împărţit în
două grupe: o grupă cu vârsta cuprinsă între 10 – 11 ani și o grupă de 12 ani.
Studiul cuprinde colectarea datelor somatice ale elevilor și evaluarea lor
prin exerciții bzate pe cinci criterii: poziții de balet, exerciții de balet, sărituri,
ritmică, execuție pași de dans. Fiecare categorie în parte a fost divizată în mai
multe subcategorii şi notate.cu scopul de a obține o medie.

30
 Pozițiile de balet au fost împărțite în poziții pentru membrele superiore și
poziții pentru membrele inferioare.
Membrele inferioare:
 Poziția întâi – implică unirea călcâielor și extinderea vârfurilor spre
înapoi, astfel încât între vârful drept și cel stâng să fie o linie dreaptă;
 Poziția a doua – se execută prin depărtarea unui picior din poziția
întâi spre lateral, iar lungimea dintre călcâie să fie de aproximativ o
lungime de talpă;
 Poziția a treia – se execută prin punerea unui călcâi în scopbitura
celuilalt picior și formarea unui unghi de aproximativ 90 de grade, cu
unghiul drept spre înainte;
 Poziția a patra – din poziția întâi, punem un picior în fața celuilat la
o distanță de aproximativ o talpă, cu interiorul piciorului spre înainte,
astfel încât vârful piciorului din față să corespundă călcâiului din spate,
iar călcâiul din față să corespundă vârfului din spate; ATENȚIE!
Greutatea corpului va fi distribuită în mod egal pe ambele membre
inferioare.
 Poziția a cincea – se formează din poziția a patra, prin lipirea celor
două picioare: vârful din față de călcâiul din spate și călcâiul din față,
vârfului din spate.

Membrele superioare:
 Poziția inițială – implică ținerea membrelor într-un arc de cer cu
mâinile la nivelul bazinului;
 Poziția întâi – implică ținerea membrelor în arcuire cu mâinile la
nivelul pieptului;
 Poziția a doua – implică deschiderea poziției întâi prin întinderea
brațelor și antebrațelor lateral-orizontal cu mâinile într-o ușoară flexie;
31
 Poziția a treia – implică închiderea printr-o arcuire la nivelul
pieptului, a membrului superior aferent membrului inferior;
 Poziția a patra – implică închiderea printr-o arcuire deasupra
capului a membrului superior aferent membrului inferior;
 Poziția a cincea – implică închiderea ambelor membre superioare
deasupra capului.

Greșeli de execuție:
 Executarea cu vârfurile spre interior
 Distribuirea greșită a greutății doar pe un membru inferior;
 Indoirea genunchilor în timpul execuției;
 Distanța prea mică sau prea mare la picioare, la poziția a doua și a
patra;
 Îndoirea prea mult a coatelor;
 Lipirea brațului de trunchi;
 Cambrarea spatelui;
 Ducerea poziției a cincea prea în spate;
 Mâna prea închisă;
 Degetele răsfirate;

32
Exercițiile de balet
1. Echappé
Cu fața la bara de lucru, mâinile pe bară. Prima dată se lucrează cu
dreptul, apoi cu stângul.
Mâna inițială în poziția întâi
T1 – echappé înainte
T2 – revenire
T3 – T1
T4 – T2
T5 – T1
T6 – T2
T7 – plié
T8 – revenire

De la capăt
T1 – echappé lateral exterior
T2 – revenire
T3 – T1
T4 – T2
T5 – T1
T6 – T2
T7 – plié
T8 – T2
De la capăt
T1,3,5 – echappé în
spate
T2,4,6,8 – revenire
T7 – plié

33
De la capăt
T1,3,5 – echappé lateral exterior
T2,4,6,8 – revenire
Apoi același procedeu se va face cu stângul.

2. Plié
Poziția inițială este întors lateral dreapta sau stânga. Piciorul care va
lucra, va fi în exterior, iar celălalt în interior, cu mâna în sprijin pe bară.
Poziția picioarelor va fi a întâia, iar brațul de lucru în poziția a doua.
T1-2 – plié – cu genunchii în exterior, iar membrul superior coboară în
poziția inițială.
T3-4 – revenire în poziția inițială, m.s în T3 închide și trece prin poziția
întâi, iar T4 revine în poziția a doua.
T5 – plié, iar membrul superior va intra în poziția întâi
T6 – revenire – membrul superior rămâne în poziția întâi
T7 – plié – membrul superior în poziția întâi
T8 – revenire – membrul superior revine în poziția a doua
T9-10 – plié, membrul superior prin poziția inișțială
T11-12 – grand plié – călcâiele rămân pe podea
T13 – revenire în plié, membrul superior intră în poziția întâi
T14 – revenire în plié, călcâiele revin pe podea
T15 – revenire în poziția inițială
T16 – mâna care lucrează, va executa un echappé în lateral și intră în
poziția a doua – mâna stângă se deschide în poziția a doua.
Exercițiul se repetă
T1-2 – plié – cu genunchii în exterior, iar membrul superior coboară în
poziția inițială.

34
T3-4 – revenire în poziția inițială, membrul superior în T3 închide și trece
prin poziția întâi, iar T4 revine în poziția a doua.
T5 – plié, iar membrul superior va intra în poziția întâi
T6 – revenire – membrul superior rămâne în poziția întâi
T7 – plié – membrul superior în poziția întâi
T8 – revenire – membrul superior revine în poziția a doua
T9-10 – plié, membrul superior prin poziția inițială
T11-12 – grand plié cu călcăiele ridicate, membrul superior trece prin
poziţia iniţiala
T13 – revenire în plié,membrul superior intră în poziția întâi
T14 – revenire în plié, călcâiele revin pe podea
T15 – revenire în poziția inițială
T16 – mâna care lucrează, va executa un echappé înainte intrând în
poziția a patra.
Exercițiul se repetă
T1-2 – plié – cu genunchii în exterior, iar membrul superior coboară în
poziția inițială.
T3-4 – revenire în poziția inițială, membrul superior în T3 închide și trece
prin poziția întâi, iar T4 revine în poziția a doua.
T5 – plié, iar membrul superior va intra în poziția întâi
T6 – revenire – membrul superior rămâne în poziția întâi
T7 – plié – membrul superior în poziția întâi
T8 – revenire – membrul superior revine în poziția a doua
T9-10 – plié, membrul superior prin poziția inițială
T11-12 – grand plié cu călcâiele ridicate
T13 – revenire în plié, membrul superior intră în poziția întâi
T14 – revenire în plié, călcâiele revin pe podea
T15 – revenire în poziția inițială

35
T16 – membrul inferior care lucrează, va fi ridicat pe vârfur executând un
echappé pasiv și intră în poziția a cincea.
Exercițiul se repetă
T1-2 – plié – cu genunchii în exterior, iar membrul superior coboară în
poziția inițială.
T3-4 – revenire în poziția inițială, membrul superior în T3 închide și trece
prin poziția întâi, iar T4 revine în poziția a doua.
T5 – plié, iar membrul superior va intra în poziția întâi
T6 – revenire – membrul superior rămâne în poziția întâi
T7 – plié – membrul superior în poziția întâi
T8 – revenire – membrul superior revine în poziția a doua
T9-10 – plié, membrul superior prin poziția inițială
T11-12 – grand plié cu călcâiele ridicate, membrul superior prin poziția
inițială
T13 – revenire în plié, membrul superior intră în poziția întâi
T14 – revenire în plié, călcâiele revin pe podea
T15-16 ˗ revenire în poziție inițială de plecare si încheierea exercitiului

3. Battement tendu

Poziția picioarelor este întra

cincea și măna stângă întra doua

36
T1 – membrul inferior – echappe cu vârful atingând podeaua spre înainte
T2 – revenire
T3 – echappé
T4 – revenire
T5 – echappé
T6 – călcâiul coboară și se intră în poziția a patra
T7 – revenire în echappé prin trecerea greutății pe membrul inferior din
spate și ridicarea călcâiului din față.
T8 – închidere în poziția a cincea

De la capăt
T1 – echappé în lateral
T2 – revenire în poziția a cincea la spate
T3-T1
T4-T2 – revenire în poziția a cincea în forță
T5-T1
T6 – călcâiul coboară și se intră în poziția a doua
T7 – revenire în echappe prin trecerea greutății pe membrul inferior,
pasiv
T8 – închidere în poziția a patra cu membrul inferior de lucru în spate
De la capăt
T1 – echappé în spate
T2 – revenire în poziția a cincea
T3-T1
T4-T2
T5-T1
T6 – cu membrul inferior de lucru în spate

37
T7 – revenire în echappe prin trecerea greutății pe membrul inferior din
față și ridicarea călcâiului din spate
T8 – revenire în poziția a cincea cu membrul inferior de lucru în spate
De la capăt
T1 – echappé în lateral
T2 – revenire iîn poziția a cincea la spate
T3-T1
T4-T2 – revenire în poziția a cincea în forță
T5-T1
T6 – călcâiul coboară și se intră în poziția a doua
T7 – revenire în echappe prin trecerea greutății pe membrul inferior,
pasiv
T8 – închidere în poziția a patra cu membrul inferior de lucru în față

4. Jeté
Poziția laterală – membtul inferior în poziția a cincea, mâna stângă în
poziția a doua față
T1,3,5 – echappé în aer față
T2,4,8 – revenire în poziția a cincea
T6 – trecere din echappé în aer față în echappé în aer lateral – exterior
T7 – revenire din echappé în aer lateral – exterior în echappé în aer față
De la capăt
T1,3,5 – echappé lateral – exterior în aer
T2,4 – revenire în poziția a cincea
T6 – din echappé în aer lateral – exterior se intră în poziția a doua
T7 – revenire din poziția a doua în echappé în aer lateral – exterior
T8 – revenire în poziția a cincea, spate

38
De la capăt
T1,3,5 – echappé în aer spate
T2,4 – revenire în poziția a cincea
T6 – trecere din echappé în aer spate, în echappé în aer lateral – exterior
T7 – revenire din echappé în aer lateral – exterior în echappé în aer spate
T8 – revenire în poziția a cincea, spate

De la capăt
T1 – echappé în aer lateral – exterior
T2 – revenire în poziția a cincea față
T3 – T1
T4 – revenire în poziția a cincea, spate
T5 – T1
T6 – trecere din echappé în aer lateral – exterior în poziția a doua
T7 – revenire în echappé în aer lateral – exterior
T8 – revenire în poziția a cincea, față

5. Relevé
Poziția
de
plecare
cu fața la
bara de
lucru,
mâinile
pe bară

39
1 – poziția întâi
T1 – relevé
T2 – revenire
T3 – relevé
T4 – revenire
T5 – relevé
T6 – grand plié
T7 – relevé
T8 – revenire
T9,11,13,15 – releve
T10,12,14 – revenire
T16 – se intră în poziția a doua
2 – Poziția a doua
T1,3,5,7,9,11,13,15 – relevé
T2,4,8,10,12,14 – revenire
T6 – grand plié
T16 – se intră în următoarera poziție
3 – Stănd pe măna inițială dreaptă cu mâna inițială stângă, îndoiți din
genunchi spre exterior și vârful întins cu talpa largă gamba dreaptă
T1,3,5,7,9,11,13,15 – relevé
T2,4,8,10,12,14 – revenire
T6 – grand plié
T16 – se schimbă poziția
4 – stând pe mâna inițială stângă cu mâna inițialî dreaptă, îndoiți din
genunchi spre exterior și vărful întins cu talpa largă, gamba stângă
T1,3,5,7,9,11,13,15 – relevé
T2,4,8,10,12,14 – revenire
T6 – grand plié

40
 T16 – încheiere în poziția întâi.
Greșeli de execuție:
- Îndoirea genunchilor
- Cambrarea spatelui
- Flexarea vârfului pe gamba
- Neglijarea poziției membrelor superioare
- Grăbirea ritmului de execuție
- Pierderea poziției de lucru în timpul executării pasului
- Genunchiul este dirijat greșit spre înainte ci nu spre exterior
- Cambrarea laterală când sprijinul este doar într-un membru inferior
- Ridicarea călcâiului în T6 la Battement tendu
- Neglijarea poziîiei piciorului de sprijin cand susținerea este doar pe un
membru inferior

Sărituri
 Chargement

o Poziția inițială – măna stăngă în poziția întâi, mâna stângă la spate,

cu mâinile ținându-se de coate
o T1-8 – săritura în înălțime cu aterizare în demi plié

 Saute

41
 o Poziția inițială – mâna inițială în poziția a cincea cu dreptul în față,
mâna inițială la spate, cu mâinile ținându-se de coate
o T1-8 – sărituri în înățime, aterizare în ușor plié cu schimbarea
piciorului din față
o Ex. poziția a cincea cu dreptul în față – T1 – săritură, T2 – aterizare
în poziția a cincea cu stângul

 Ansamble saute
o Poziția inițială – mâna inițială în poziția a cincea, cu dreptul în față,
mâna inițială în poziție inițială
o T1,3,5,7 – trecere prin săritura în înălțime în poziția a doua și la
mâna inițială și la mâna stângă prin arcuire
o T2-6 – trecerea din poziția a doua în poziția a cincea cu stângul în
față, iar la mâna stângă în poziție inițială.
o T4-8 – trecerea de la mâna inițială din poziția a doua în poziția a
cincea în față, mâna stângă în poziție inițială.

Greșeli de execuție:
- Fiindcă se consideră exercițiul știut, nu se mai ține cont de poziție
la aterizare
- Săritura cu constituie o desprindere puternică si doar una
insesizabilă
42
- Spatele este cambrat în momentul aterizării
- La aterizare, ghenunchii nu mai intră in flexie, ceea ce nu îi mai
poate oferi elan și îi poate afecta încheietura ghenunchiului
- Neglijarea pozițiilor membrelor superioare în poziția a doua și a
cincea la Ansamble saute

Ritm
Pentru verificarea ritmului, fiecare elev a fost chemat individual în
sala de repetiții și la prima vedere și primul auzit le-a fost aratat fie un
ritm cu bătăi din picioare fie unul cu bătăi din palme fie ambele, iar eu
trebuia sa îl reproduc. Aproape fiecare bătaie era diferită pentru fiecare în
parte.
Un alt exercițiu era ca elevii să execute anumiți pași de dans pe ritmuri
diferite date de loviturile de băț în podea.
Greșeli:
- Grăbirea tempoului
- Chiar dacă numărul de bătăi corespundea, tempoul de executare era
diferit
- Ținerea tempoului, dar pierderea numărului de bătăi
Executarea pașilor de dans
Pentru verificarea și notarea pașilor de dans s-au testat pași de dans
deja stiuți din ani anteriori ca: bordeiaș, sălcioară, ghimpe, foarfeci și
fluturări, precum și capacitaatea de a invăța pași noi precum: alunel,
galaon, ofițerească.
O altă notare în execuția pașilor de dans a fost și introducerea în
acelașii timp a tempourilor diferite la acelasi joc popular.
Exemplu: începeam repetarea Bordeiașului într-un tempou mai lent, apoi,
dupa doua-trei repetari maream treptat tempoul pentru verificarea reacției

43
 auditive și punerea ei în practică, pentru ca spre final să revin brusc la un
tempou foarte lent.
Ca și la verificarea ritmului, pentru început, pașii îi executau pe un
ritm propus de mine prin bătaia cu un băț în podea pentru ca mai apoi,
după ce pașii erau stăpâniți treceam la execuția lor pe muzică.

Greșeli:
- Grăbirea pasului din excesul de a-l ști prea bine
- Încurcarea pașilor între ei din cauza uitării denumirii
- Greutatea de a ințelege si expune cat mai rapid a unui pas, ceea ce
incetinește avansarea grupului

3.4. Înregistrarea, prelucrarea și interpretarea datelor studiului

efectuat

După perioada de instruire în care copiilor le-au fost explicate și arătate

exercițiile, fiind învățati cum trebuie efectuate, copii au fost testați în vederea
observării rezultatelor personale de învățare.

Pentru efectuarea testărilor, au fost folosite un numar de cinci exerciții

din cele prezentate mai sus, evaluarea facându-se la un interval de patru luni.

În luna noiembrie 10-11 ani 2021

44
 Tabel 1

NOTE MEDIE
Nume Înălțim Execuție pași
Nr. crt. Vârsta Greutate Poziții Balet Sărituri Ritm  
și e dans
45
 prenume
1 S.A 10 142 30 9 9,25 9.75 9 9.5 7.45
2 B.R 11 145.3 29.9 8.5 7.5 9 7.5 8 8.1
3 U.C 10 144.5 28.2 7.25 7.25 8.5 8.75 9.25 8.2
4 L.A 11 147 38 7 7.75 8.2 9.5 9.75 8.44
5 T.A 11 153 45.9 7.4 7.55 9.25 7.5 8.25 7.99
6 Ș.T 11 144 25 7.65 7.5 7 9 9 8.03
7 B.C 10 159.5 45 9 10 9.75 9 8.25 9.2
8 V.C 11 143.5 31 8.75 9.75 9 9.25 9.5 9.25
9 P.I 11 155 35.5 8.45 7.75 6 8.25 8.5 7.79
1 T.A 10 157.5 50.1 9.25 8 7.24 9 9.45 8.58
11 P.R 11 155.3 77.1 7.25 8 9.75 9.75 10 8.95
12 P.S 10 147.5 42 6.55 7.5 9.5 9 9 8.31

În urma testării inițiale, s-a putut observa dificultatea cu care s-a început
și nivelul scăzut de plecare în acest drum nou pentru fiecare elev în parte.

S-au luat și datele de greutate în vederea observării dacă copii pot fi

ajutați prin dans să își mențină un corp în parametri vârstei lor și din punct de
vedere al greutății corporale.

Grafic 1

46
 În urma acestui prin grafic, arătăm nivelul inițial al copiilor și scalat
pentru o observație mai bună a nivelului fiecăruia.

În luna februarie 2021 grupa 10-11 ani

47
 Tabel 2
NOTE MEDIE
Nume
Nr. Săritur
și Vârsta Înălțime Greutate Poziții Balet Ritm Execuție pași dans  
crt. i
prenume
1 S.A 10 142 30 9 7.5 9.75 9 9.5 8.95
2 B.R 11 145.3 29.9 6 6.75 9 7.5 8 7.45
3 U.C 10 144.5 28.2 7.25 5.45 8.5 8.75 9.25 7.84
4 L.A 11 147 38 7 7.75 4.5 9.5 9.75 7.7
5 T.A 11 153 45.9 7.4 5.25 9.25 7.5 8.25 7.53
6 Ș.T 11 144 25 7.65 4.75 4 9 9 6.88
7 B.C 10 159.5 45 9 8.5 9.75 9 8.25 8.09
8 V.C 11 143.5 31 8.75 9.75 9 9.25 9.5 9.25
9 P.I 11 155 35.5 6.2 7.75 5.5 8.25 8.5 7.25
1 T.A 10 157.5 50.1 9.25 8 7.24 9 9.45 8.58
11 P.R 11 155.3 77.1 5.25 8 9.75 9.75 10 8.55
12 P.S 10 147.5 42 4.75 7.5 9.5 9 9 7.95

48
 Din tabelul numarul doi, deja putem observa mici diferențe atât din punct
de vedere al dansului, notele crescând la majoritatea capitolelor, cât și din punct
de vedere al pierderii in greutate și supleteți in devenire a aproape tuturor
copiilor, ceea ce denotă ca prin dans îți dezvolți și o sănătate mai bună.

Grafic 2

Graficul al doilea ne arată creșterea evidentă a fiecărui copil în parte din

punct de vedere strict al dansului și al cunoștințelor materiei și dezvoltarea unei
mici competiții între ei, un lucru benefic în dezvoltarea personala a fiecăruia.

În luna mai 2021 – grupa 10-11 ani

49
50
 Tabel 3
NOTE MEDIE
Nume
Înălțim Execuție pași
Nr. crt. și Vârsta Greutate Poziții Balet Sărituri Ritm  
e dans
prenume
1 S.A 10 142 30 9 9,25 9.75 9 9.5 7.45
2 B.R 11 145.3 29.9 8.5 7.5 9 7.5 8 8.1
3 U.C 10 144.5 28.2 7.25 7.25 8.5 8.75 9.25 8.2
4 L.A 11 147 38 7 7.75 8.2 9.5 9.75 8.44
5 T.A 11 153 45.9 7.4 7.55 9.25 7.5 8.25 7.99
6 Ș.T 11 144 25 7.65 7.5 7 9 9 8.03
7 B.C 10 159.5 45 9 10 9.75 9 8.25 9.2
8 V.C 11 143.5 31 8.75 9.75 9 9.25 9.5 9.25
9 P.I 11 155 35.5 8.45 7.75 6 8.25 8.5 7.79
1 T.A 10 157.5 50.1 9.25 8 7.24 9 9.45 8.58
11 P.R 11 155.3 77.1 7.25 8 9.75 9.75 10 8.95
12 P.S 10 147.5 42 6.55 7.5 9.5 9 9 8.31

Tabelul cu numarul trei, este tabelui testării finale, unde observăm o

creștere evidentă a notelor la toate exercițiile propuse ceea ce îi face pe copii să
51
arate că și-au însușit cu bine majoritatea noțiunilor specifice dansului; cât și o
scădere evidentă a greutății corporale intervenind totodată și suplețea trupului,
fiind un factor important în viața de zi cu zi a unui dansator.

Grafic 3

Graficul cu numarul trei ne arată nivelul la care a ajuns fiecare elev din
punct de vedere al dansului tradițional prin exercițiile propuse.

52
Grafic 4

Din graficul final putem înțelege evoluția fiecărui elev de la testarea

inițială, faza de debut în dans până la testarea finală și nivelul la care au ajuns

53
 În urma acestui studiu, am demonstrat ca dansul se poate învăța de la o
vârstă fragedă și ca pe langa talent este nevoie de foarte multă muncă,
determinare și pasiune. Conform graficelor, evolutia copiilor a fost sesizabilă de
la o lună la alta, aceștia reușind sa obțină rezultate tot mai bune la fiecare
testare, ceea ce m-a bucurat, deoarece nu și-au pierdut placerea pe parcurs.

54
 CONCLUZII

Pe parcursul ȋntregii perioade alocate studiului realizat, am constatat că

dansul popular ȋși va urma firul tradiţiei și că tot mai mulţi copii se arată
entuziasmaţi să ȋnveţe acest tip de dans. Mai mult decât atât, înscrierea copilului
la o clasă de dans ȋnseamnă și îmbunătățirea integrării lui ȋntr-o nouă
comunitate, dansul având un impact benefic din punct de vedere emoţional
asupra copilului, ȋnseamnând ȋnainte de toate disciplină, responsabilitate, dar și
multă dăruire.

Ȋn urma studiului pe care l-am efectuat pe un eșantion de 27 de elevi de

gimnaziu cu vȃrste cuprinse ȋntre 10 și 12 ani, aceștia au reţinut un ansamblu de
mișcări, necesare ȋn realizarea unui dans, dar și necesitatea repetiţiilor pentru a
ajunge la performanţă. Copii s-au arătat ȋncȃntaţi de această ramură a tradiţiei,
susţinȃnd că muzica populară romȃnească este vioaie, alertă, iar dansul
completează perfect spiritul romȃnesc.

Prin programul de exerciții efectuat s-a reușit validarea ipotezei propuse

prin care afirmam că prin însușirea elementelor de folclor oltenesc se poate
realiza o educare a expresiei corporale a elevilor din calsele a V-a și a VI-a,
dacă se va pune accentul pe optimizarea programelor de pregătire prin
adaptarea exercitiilor specifice baletului și dansului clasic necesare executării
pașilor de folclor.
Pe langă faptul că este una dintre cele mai frumoase și complexe sporturi,
ce dezvoltă latura fizică și artistică, dansul îi va ajuta pe copii să fie mai
deschiși, să aibă o atitudine pozitivă și independentă, dar și să poată socializa
unii cu alții trecând peste toate diferențele și cel mai important, să formeaze un
grup unit. Inițierea lor prin orele susținute împreună a creat atitudini adecvate

55
unei trupe de dansatori și, mai mult a generat înțelegere, unitate, comunicare,
respect și disciplină.

Testările la care au fost supuși elevii prin acest program stabilit și

folosirea exercițiilor de balet și a pozițiilor specifice acestuia a îmbunătățit și
latura estetică a copiilor, permiţând o exprimare prin dans ce a fost apreciată de
public. Dansul nu a înseamnat doar pași executați, ci și trăirea și expunerea
corectă a pasului în sine.

Cu toate că fiecare pas are o origine, iar fiecare zonă are un stil, prin
exercițiile efectuate s-a realizat o apropiere mai mare de stilul și originea
fiecărui pas, stil original de la bătrânii satelor. Însă pentru a face diferența între
jocurile dansate la un bal în sat și cele expuse într-un spectacol organizat
presupune un „tradițional” dus la rang de „artă”.

56
 BIBLIOGRAFIE

1. Acocella, Joan, The diary of Vaslav Nijinsky, Ed. Unexpurgated,

2006
2. Bârlea, Ovidiu, Eseu despre dansul popular românesc, Ed. Cartea
românească, 1982
3. Bucșan, Andrei, Specificul dansului popular românesc, Ed.
Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971
4. Bowers, Mary Helen, Ballet beautiful, Ed. Random House, 2012
5. Bowers, Mary Helen, Ballet Fit, Ed. Random House, 2012
6. Caracs, Cătălin; Sandu, Vivia, Consemnări coregrafice, baletul
operei romȃne, Ed. Edizione Dell’Arco Milano, 2010
7. Craine, Debra, Mackrell, Judith, The Oxford Dictionary of Dance, .
OUP Oxford, 2000
8. Copeland, Misty, Life in motion, an unlikely ballerina, Ed.
Touchstone, 2014
9. Dejeu, Zamfir, Dansuri tradiționale din Transilvania, Ed. Clusium,
2000
10. Epuran, Mihai, Motricitate și psihism în activitățile corporale vol.1,
ed. FEST, 2011
11. Epuran, Mihai, Motricitate și psihism în activitățile corporale vol.2,
ed. FEST, 2013
12. Georgescu, Corneliu-Dan, Jocul popular românesc, Ed. Muzicală,
București, 1984
13. Kavanagh, Julie, Rudolf Nureyev: The life, Ed. Penguin, 2008
14. Kavanagh, Julie, Secret Muses: The life of Frederick Ashton, Ed.
Faber & Faber, 1996
15. Mateiu, Iulia, (Psiho)MOTRICITATE. Sprijin, prevenție și
57
 compensare, Frédérique Wauters-Krings, Traducere din limba franceză,
ed. Polirom, 2015
16. Nicolescu, D. Vasile, Prichici, Constantin Gheorghe, Cântece și
jocuri populare din Moldova, Ed. Muzicală a Uniunii Compozitorilorm
din R.P.R, 1963
17. Niculescu-Varone, G.T, Jocuri naţionale romȃnești, Ed. Ziarului
„Universal”, 1930
18. Niculescu-Varone, G.T, Jocuri naţionale romȃnești, Ed.
Imprimeriile independenţei, 1930
19. Niculescu-Varone, G.T, Alte jocuri romȃnești necunoscute, Ed.
Imprimeriile independenţei, 1931
20. Nijinsky, Vaslav, Diario, Colectia El Acantilado, 1900      
21. Pănișoară, Georgeta, Psihologia copilului modern, Ed. Polirom,
2011
22. Petruţ-Barbu, Gabriela, Copilul și motricitatea. Program de educare
neuromotorie, Ed. Nomina, 2013
23. Popescu Judet, Gheorghe, Jocuri populare românești, Ed. Muzicală a
Uniunii Compozitorilorm din R.P.R, 1959
24. Rădășanu, Mureș, Lascu, Iacob, Dansuri populare din toată țara,
Ed. Didactică și pedagogică, București, 1969
25. Roslavleva, N., MAYA PLISETSKAYA, ed. Cultura, Buenos Aires,
1958
26. Stancu, D.D., Pe deal la Teleormănel, balade, cântece și jocuri
populare, Ed. Muzicală, București, 1984
27. Ulian, Petru, Hora la Prislop – tradiție și continuitate 1968 – 2008.
Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2008
28. Urseanu, Tilde; Ionegic, Ion; Ionescu, Liviu, Istoria baletului, Ed.
Muzicală a compozitorilor din R.S.R, 1967

58
29. Vasilescu, Theodor, Tita, Sever, Folclor coregrafic românesc .
Consiliul culturii și educației socialiste. Centrul de îndrumare a creației
populare și a mișcării artistice în masă
30. Zamfir, Constantin, Folclor muzical din Bistrița – Năsăud, Ed.
Muzicală, București, 1988
31. Comitetul de cultură și educație socialistă Bihor, zilele folclorului
bihorean. Centrul județean de îndrumare a creației populare și a mișcării
artistice în masă, Bihor, Oradea, 1971

www.bistritaculturala.ro
www.newforceofdance.com
www.wikipedia.org
www.stop-and-dance.ro
www.farmaciata.ro
www.cultura-generala.ro
www.slideshare.net
www.ealearning.masterprof.ro
www.cunoastelumea.ro

59