Licenta

Ministerul Educației şi Cercetării
Fundația Ecologică Green

Şcoala Postliceală F.E.G. filiala Cluj-Napoca
Specialitatea
Asistent Medical Generalist
PROIECT DE ABSOLVIRE
TEHNICI DE ÎNGRIJIRE ÎN
EMBOLIA PULMONARĂ
Coordonatori științifici Absolvent

Dr. ANCA-DANIELA GAVRIŞ DOINA BURDEA
As. med. ROMANA POPA
2020
1
MOTTO:
“Nu este suficient să vezi, este necesar să înțelegi ceea ce vezi.”
Prof.dr. Radu Badea
2
CUPRINS
I. Memoriu explicativ ...............................................................................pag 3

I.1 Introducere..........................................................................................pag 4
I.2 Scop și motivație..................................................................................pag 4
Capitolul II. Noțiuni generale despre embolia pulmonară...........................pag 5
II.1 Definiție .......................................................................................... ..pag 5
II.2 Epidemiologie ...................................................................................pag 5
II.3 Etiologie………………… ................................................................pag 5
II.4 Morfopatologie……… ......................................................................pag 5
II.5 Fiziopatologie…. ...............................................................................pag 6
II.6 Tabloul clinic .....................................................................................pag 7
II.7 Clasificarea clinică a severității emboliei pulmonare..………...…. pag 8
II.8 Investigații…………….. .................................................................. pag 9
II.9 Diagnosticul pozitiv și diferential……. ............................................pag 10
II.10 Evoluție și prognostic... ................................................................. pag 11
II.11 Tratament și profilaxie…………………………..............……… pag 12
Capitolul III. Rolul asistentei medicale în îngrijirea
pacientului cu embolie pulmonară .......................................pag 13
Capitolul IV.Prezentări de cazuri ..............................................................pag 15
IV.1 Cazul nr. 1……………………………………………….………….pag
IV.2 Cazul nr. 2…………………………………………….…………….pag
IV.3 Cazul nr. 3…………………………………………….…………….pag
Concluzii ……………................................................................................pag 43
Bibliografie ................................................................................................pag 44
3
I. Memoriu explicativ
I.1 Introducere
Această lucrare conține principalele atribuții ce revin asistentului medical în acordarea

îngrijirilor pacientului cu embolie pulmonară.
Sunt descrise noțiuni medicale generale și specifice privind embolia pulmonară, factorii de
risc, epidemiologia, fiziopatologia și morfopatologia, semnele și simptomele care apar în această
urgență cardiovasculară și pe care asistentul medical trebuie să le recunoască urmând să acționeze
cu maximă promptitudine.
Urgențele cardiovasculare dețin primul loc în practica medicinei de urgență atât prin frecvența
cât și prin riascul vital pe care îl prezintă, impunând un diagnostic și o intervenție rapidă.
Cunoașterea lor se impune nu numai pentru medici cât și pentru asistenți și personalul auxiliar.
I.2 Scop si motivație
Alegerea acestei teme și elaborarea lucrării de față s-a facut din dorința de a prezenta practici
legate de asistența pacienților cu afecțiuni cardiovasculare, care continuă să rămână o problemă
de sănătate publică prin numarul mare de bolnavi, în scopul de a evidenția rolul asistentului
medical în urgențele medicale.
Rolul profesional al asistentului medical îi oferă abilitatea de a fi un furnizor de îngrijire
găsind modul cel mai adecvat de îngrijire de care pacientul are nevoie. Așadar, un bun asistent
medical trebuie să fie bine instruit, responsabil și nu doar altruist.
4
Capitolul II
Noțiuni generale despre embolia pulmonară
II.l. Definiție
Embolia pulmonară este o urgență medicală, un pericol iminent de moarte prin înfundarea
trunchiului sau a ramurilor arterei pulmonare cu trombi. Acest material trombotic este desprins de
obicei de la nivelul venelor profunde ale membrelor inferioare care migrează [1].
Această obstrucție cu trombi a arterei pulmonare împiedică schimbul de gaze (hipoxia) și
supraîncarcă inima dreaptă în cazuri severe. Destul de rar, trombembolismul pulmonar se poate
datora unor elemente netrombotice (aer, grăsimi, fragmente tumorale) definit ca tromembolism
specific.
II.2. Etiologie
 Tromboze venoase profunde ale membrelor inferioare
 După intervenții chirurgicale, fracturi, în caz de imobilizare fracturi
 Gravide, perioada postpartum
 După călatorii prelungite, zboruri lungi
 Predispoziție genetică-trombofilie (deficit de protein C, deficit de antitrombina III)
 În boli interne: ciroză hepatică, tumori maligne
 Sindromul antifosfolipidic
 Hipervâscozitate
 Prezența cateterelor venoase centrale
 Chimioterapia
 Accident vascular cerebral
 Femeile fumătoare peste 35 de ani care consumă contraceptive orale
 Insuficiența cardiacă sau insuficiența respiratorie cronică
II.3. Epidemiologie
Tromembolismul venos cuprinde tromboza venoasă profundă și embolia pulmonară.
Embolia pulmonară se situează pe locul al III-lea ca frecvență a bolilor cardiovasculare cu
o incidență anuală de până la 100.000 locuitori, fiind a treia cauză de deces la bolnavii
5
spitalizați. În România această boală este subdiagnosticată, iar sistemul de diagnosticare și
raportare lipsește cu desăvârșire.
Pe baza unui model epidemiologic estimările au arătat că peste 60% din bolnavii
internați în spitalele din Europa, în urma autopsiilor au prezentat trombembolism
pulmonar. Riscul de trombembolism pulmonar crește cu înaintarea în vârstă, așadar
persoanele peste 40 de ani au un risc mai mare, iar mortalitatea prin embolie pulmonară
este mai mare cu 30% la barbați decât la femei. Numărul cazurilor crește în sezonul rece
(patologie ortopedică, sedentarism) [2].
II.4 Morfopatologie
Pentru a ajunge la embolia pulmonară, trebuie să își facă apariția trombul venos acolo
unde circulația este inadecvată sau când peretele venos este inflamat (flebită). Trombul poate să
rămână pe traseul venos inițial sau se poate extinde în plan transversal sau longitudinal. Așadar,
trombul se poate fragmenta la nivelul sistemului arterial pulmonar determinând embolie
pulmonară.
Embolia pulmonară poate fi:
 Masivă (embolul este mare și obstruează artera pulmonară principală ducând la cord
pulmonar acut)
 Medie (embolul obstruează ramificațiile arterelor pulmonare ducând la infarct pulmonar)
 Microembolie pulmonară (obstruează ramificațiile arterelor cu diametru < 1mm evoluând
spre hipertensiune arterială pulmonară) [3].
II.5 Fiziopatologie
Lumenul venos fiind obstruat duce la creșterea presiunii venoase distal de tromb, rezultând
inversarea sensului de curgere al sângelui venos, clinic manifestându-se prin dilatarea venelor
superficiale. Durerea apare datorită distensiei și inflamației peretelui venos, iar reducerea
absorbției lichidului interstițial în capilare ceea ce duce la apariția edemului.
Afecțiunile cardiace și pulmonare existente agravează evoluția emboliei pulmonare. La
nivelul teritoriului pulmonar neperfuzat se produce bronhoconstricție ,este redus surfactantul
alveolar și apare atelectazia. Obstrucția produce hipertensiune arterială pulmonară ducând la
creșterea postasarcinii ventriculului drept, supraîncărcarea și dilatarea lui și scăderea presarcinii
6
ventriculului stâng cu hipotensiune arterială și tahicardie –mecanism compensatoriu.
II.6. Tablou clinic
Cele mai frecvente simptome ale emboliei pulmonare sunt:

 Dispnee
 Junghi toracic (durere pleuritică ascuțită agravată în inspir)
 Tuse cu hemoptizie
 Tahipnee, tahicardie
 Sincopă
 Moarte subită
Tabloul clinic se instalează de obicei brusc, durerea toracică cu caracter pleuritic este
prezentă în majoritatea cazurilor fiind manifestarea funcțional caracteristică. Un alt
simptom care există în majoritatea cazurilor este dispneea cu caracter asfixiant.
Anxietatea duce la senzația morții iminente. Dacă bolnavul prezintă hemoptizie este
prezent infarctul pulmonar. Examenul obiectiv poate releva elemente caracteristice atunci
stării de soc cu tensiunea arterial scăzută cu tendința la prăbușire rapidă. În formele severe
se inregistrează semnele insuficienței ventriculare drepte: cianoză, turgescența jugularelor,
hepatomegalie. Cele 4 forme de manifestare clinică sunt: insuficieța ventriculară dreaptă,
șoc cardiogen, oprire cardiorespiratorie, detresă respiratorie.
În concluzie tabloul clinic este polimorf și pretează la confuzii în stabilirea
diagnosticului [4].
II.7. Clasificarea clinică a severității emboliei pulmonare (după Grosser) [5]
Grad de Grad de Grad de Grad de

severitate I severitate II severitate III severitate IV
Tablou 80% Dispnee acută, tahipnee, dureri În plus șoc,
clinic silențioase,ușoară toracice, anxietate, tahicardie, colaps circulator
dispnee și durere hemoptizii, febră
TA Normal Normală sau ușor scăzută Scăzută la valori
scăzută critice
PAP Normal De cele mai 25-30 mmHg >30 mmHg
7
multe ori
normale
PaO2 >75 mmHg Eventual,ușor <70 mmHg <60 mmHg
redusa
Obliterarea Ramuri periferice Segmente de O artera Trunchiul
vaselor artere pulmonara sau pulmonar
sangvine mai multe artere
lobare
II.8. Investigații
1. Analize de sânge:
 Determinarea gazelor sangvine (ASTRUP): hipoxemie severă
 Leucocitoză
 Troponina cardiacă moderat crescută, dar nu are valoare diagnostică
 Dozarea D-dimerilor sunt produșii de degradare ai fibrinei, adecvați pentru diagnosticul
de excludere având specificitate scăzută.
2. Screeningul pentru trombofilie ar trebui efectuat la pacienții <50 de ani sau la cei cu istoric
familial de embolie pulmonară.
3. EKG-ul: este nespecific , poate arăta supradenivelare de ST ca în infarctul miocardic, dar cel
mai frecvent aspect este tahicardia sinusală.
4. Radiografia pulmonară: semnele sunt caracteristice, dar destul de rare neputând da un

diagnostic de certitudine. Pe radiografie se evidențiază trunchiul arterei pulmonare bombat,
desenul arterial hilar dilatat, hemidiafragmul ridicat pe partea afectată și în infarctul pulmonar
sunt prezente opacitățile pleurale.
5. Ecografia transtoracică sau transesofagiană poate evidenția dilatarea Ventriculului drept.
6. Arteriografia pulmonară reprezintă diagnosticul de aur în embolia pulmonară evaluând

localizarea și întinderea leziunilor.
8
7. Tomografia computerizată este utilă atât în diagnostic cât și în urmărirea succesului terapiei
trombolitice. Se recomandă la pacienții cu hipertensiune arterială pulmonară la care arteriografia
poate fi nocivă din cauza substanței de constrast. Diagnosticul se pune prin efectuarea angio-CT-
ului pulmonar de urgentă care arată la nivelul emboliilor din arterele pulmonare deficitul de
captare [6].
II.9. Diagnosticul pozitiv și diferențial
Diagnosticul pozitiv se suspectează pe baza tabloului clinic, la bolnavii cu tromboze venoase

profunde sau cu factori de risc pentru tromboză, iar pentru confirmare și diagnostic diferențial
sunt necesare investigații paraclinice și imagistice. Pentru practica medicală este întotdeauna
necesar diagnosticul diferențial cu infarctul miocardic acut
Diagnosticul diferențial trebuie făcut cu:
 Afecțiuni bronhopulmonare care evoluează cu dispenee severă
 Boli care evoluează cu șoc cardiogen și insuficiență cardiacă dreaptă
 Miocardita, pericardita, IMA
 Pneumotorace, pneumopatie acută gravă
 Septicemii
 Criză de astm bronșic
 Pleurezie exudativă
Embolia pulmonară trombotică trebuie diferențiată de situații mai rare în care embolul este
alcătuit din material non-trombotic:
 Septic (endocardita infecțioasă cu vegetații localizate pe valva tricuspidă)
 Corpi străini intravasculari (stenturi)
 Aer (intraoperator)
 Grăsimi (fracturi oase lungi cu embolizarea grăsimilor medulare)
 Lichid amniotic [7].
II.10. Evoluție și prognostic
9
În cazul emboliilor mici și medii în care tratamentul este administrat prompt și corect,
evoluează spre vindecare, dar există riscul de recidiva în absența unei terapii complete.
În situații severe, tromembolismul pulmonar poate evolua cu cord pulmonar cronic la
câteva săptămâni sau luni de la debutul emboliei și se asociază cu hipertrofia ventriculului drept
ducând la hipertensiunea arterială pulmonară (creșterea tensiunii pulmonare> 25 mmHg în repaus
sau > 30 mmHg în efort). Cordul pulmonar poate evolua spre insuficiența ventriculară dreaptă
ireversibilă și deces.
În emboliile masive decesul poate surveni în prima oră de la debut prin sincopa sau stop
cardio respirator. La aproximativ 30% din cazuri, în absența tratamentului survine decesul.
II.11. Tratament și profilaxie

Obiectivele tratamentului sunt:
 Ameliorarea simptomatologiei
 Evitarea extinderii trombozei venoase și prevenirea recidivelor
 Prevenirea emboliei pulmonare
 Prevenirea hipertensiunii arteriale pulmonare și a cordului pulmonar cronic
 Dezobstrucția vasculară pulmonară
Mijloacele terapeutice: nemedicamentos, medicamentos, chirurgical, de întreținere
Tratament nemedicamentos:
 Imobilizarea la pat urmată de mobilizarea supravegheată în condiții de stabilitate
clinică
 Drenaj postural
 Contentie elastică
Tratament medicamentos:
1.Suport hemodinamic și respirator:
Hipoxemia se corectează prin administrarea de oxigen pe canulă nazală sub controlul
parametrilor ASTRUP. În cazurile în care embolia pulmonară evoluează cu șoc și hipotensiune
arterială și institue terapia hemodinamică, prin administrarea norepinefrinei (efect inotrop pozitiv
care duce la ↑ tensiunii arteriale.), dopaminei și dobutaminei care ↑ debitul cardiac și ameliorează
transportul oxigenului la țesuturi. Administrarea unui volum mare de lichide poate ↑ presiunea în
ventriculul drept și amplifică ischemia acestuia, de aceea se poate utiliza, ser fiziologic, Ringer
sau Dextran moderat pentru a avea efect terapeutic. Se poate administra antialgice,
antiinflamatorii și anxiolitice.
10
2. Terapia anticoagulantă
Este medicația de bază care are rolul de prevenire și împiedicare a extensiei trombilor deja
formați.
 Heparina nefracționată- începe cu bolus intravenos și se continuă în perfuzie
intravenoasa continuă. Doza se calculează în funcție de greutatea pacientului și efectul
se monitorizează prin controlul aPTT-ului (timp de tromboplastină parțial activată). Se
poate administra și în cazurile de insuficiență renală sau în riscul crescut de hemoragie,
supradozarea fiind combatută cu sulfat de protamină.
 Heparine cu greutate moleculară mică (Nadroparină, Enoxaparin): prescrise la pacienții
cu risc hemoragic crescut sau cu trombocitopenie heparin indusă. Se administrează
subcutanat periombilical iar utilizarea lor fată de heparina nefracționată scade
mortalitatea și sângerările masive cu 30%. Heparinoterapie este baza tratamentului
emboliei pulmonare și se institue înaintea confirmării diagnosticului când există
suspiciune clinică mare. Tratamentul cu anticoagulante trebuie făcut 3 luni de zile
factorul de risc este reversibil, în caz contrar tratamentul este de lungă durată.
 Antagoniștii vitaminei K (Acenocumarol, Warfarina)- tratamentul oral se începe odată
cu administrarea parenterală a heparinelor între 5 și la 7 zile sub control INR
(international normalized ratio) care trebuie să aibă o valoare cuprinsă între 2 si 3.
 Inhibitorii de factor Xa (Rivaroxaban, Dabigatran) sunt o alternativă la tratamentul cu
antagoniști ai vitaminei K însă pacienții cu insuficiență renală nu pot beneficia de acest
tratament.
3. Tromboliza poate fi insitituită numai pe baza datelor clinice rezultatele fiind
spectaculoase determinând dizolvarea trombului și revascularizare precoce. Ca și
contraindicații amintim: hemoragia internă masivă, cerebrală, traumatism cranian recent.
Se folosesc următoarele trombolitice: streptokinaza, urokinaza, activatorul tisular al
plasminogenului recombinat. Beneficiul maxim se obține dacă este administrată în primele
48 de ore. Administrarea se poate face intravenos sau direct printr-un cateter introdus prin
vena femurală cât mai aproape de embol.
Tratament chirurgical
1. Embolectomie se practică când tromboliza eșuează, este contraindicată sau starea
pacientului nu permite evaluarea eficacității tratamentului fibrinolitic.
Tratamentul de întreținere constă în continuarea medicației anticoagulante orale.
11
Proxilaxie:
O persoană poate reduce riscul de apariție a trombozei venoase profunde și a emboliei
prin:
 Exerciții fizice, hidratare corespunzătoare, renuntare la fumat
 Să poarte haine comode și să își mențină o greutate în limitele normale
 Să evite să stea într- o poziție fixă un timp îndelungat
 Să respecte tratamentul recomandat de medic dacă suferă de boli cardiovasculare
 Profilaxia postoperattorie: administrare de heparină cu masă moleculară mică
 Profilaxie secundară post embolie pulmonară: anticoagulante orale.[9]
Capitolul III
Îngrijirea pacienților cu embolie pulmonară
12
1.Atitudine în prespital:
 aflăm antecedentele pacientului dacă este cooperant.
 dacă complicația emboliei pulmonare este stopul cardiorespirator aplicăm
manevrele de resuscitare după ce am sunat la 112.
 nu mobilizam pacientul, acesta va fi dus cu targa în spital.
2.În spital:
 se continuă măsurile de prim ajutor
 se administrează oxigen pe canulă nazală sau mască facială umidificat
 se montează perfuzii
 se monitorizează funcțiile vitale și se notează valorile obținute în foaia de
observație a pacientului
 montează electrozii și înregistrează traseul de EKG
 pregătește defibrilatorul, aspiratorul, ventilatorul, trusa pentru intubat cu
laringoscopul în cazul în care pacientul necesită intubare și resuscitare
 împreună cu medicul urmărește realizarea obiectivelor, combate durerea,
diagnosticul precoce și prevenirea complicațiilor
 asigură condițiile de microclimat
 recoltează sânge pentru examinări de laborator: troponine, hemoleucograma,
INR și ajută medicul să recolteze sânge arterial pentru ASTRUP.
 asigură confort fizic și psihic al pacientului
 mobiliează la minim pacientul, iar la indicația medicului va mobiliza progresiv
pacientul
 în faza acută va limita vizita aparținătorilor
 asistenta trebuie să recunoască semnele și simptomele acestei boli și să le
combată
 ca și rol delegat va administra anticoagulante, fibrinolitice, analgetice,
anxiolitice pregătind pacientul în caz de intervenție chirurgicală
 recoltează sânge venos pentru a urmări eficacitatea tratamentului
O orientare diagnostică și terapeutică poate salva vieți! [10]
CAPITOLUL IV
PREZENTĂRI CAZURI DE NURSING
13
Cazul nr. 1
Informații generale:
 Nume și prenume: M.S
 Sex: feminin
 Vârsta: 70 de ani
 Ocupație: pensionară
 Religie: ortodoxă
 Surse de susținere: pensie
 Alergii: se cunoaște alergică la cefalosporine
Antecedente medicale:
 Neoplasm ovarian operat in 2009, chimiotratat cu carboplatin

 Patologie cardio- vasculară importantă: cardiopatie ischemică, insuficiență mitrală pentru
care se afla sub tratament cronic
 Neoplasmul ovarian recidivat în 2012 când s-a practicat excizia recidivei tumorale,
chimiotratat cu topotecan.
 Ocluzie intestinală postoperatorie prin sindrom aderențial ce a impus reintervenție și
visceroliză, după care tranzitul intestinal s-a reluat.
 Perioada internării:12.01.2020-21.01.2020
Antecedente familiale:
Pacienta relatează că, tatal ei a murit în urma unui infarct miocardic acut, iar mama sa era
diagnosticată cu diabet zaharat și astm bronsic.
Mod de viață, obișnuințe:

 Pacienta a fost fumătoare, iar consumul de alcool a fost ocazional.
 Locuiește singură în mediul urban, fiind pasionată de arta.
 A lucrat ca și bibliotecară la biblioteca centrală.
14
 Metode de alimentație: consumul crescut de grăsimi saturate, orar de mese neregulat,
hidratare necorespunzătoare.
Diagnosticul la internare: recidivă tumorală pelvină.
Motivele internarii: infecție urinară, anemie, scădere în greutate, inapetență.
Istoricul bolii: După cum relatează și pacienta evoluția este lentă și mult timp nespecifică. Se
manifestă prin fenomene digestive de tipul balonării și constipației, dureri necaracteristice și
creșterea în volum a abdomenului care sperie pacienta și se prezintă pentru investigații și consult
de specialitate. Din examenul obiectiv rezultă o scădere în greutate, paloare, edeme, adenopatie
inghinală, tulburări respiratorii și ascită. În urma ecografiei se pune diagnosticul de tumoră
ovariană, iar pentru caracterul tumorii se efectuează citologie din lichidul de ascită și se dozează
markerul tumoral CA 125. Pentru stadializarea tumorii se efectuează CT din care rezultă stadiul II
și se practică histerectomie cu anexectomie+ omentectomie+ lavaj peritoneal cu recoltare lichid
ascită și biopsii multiple: mezenter, peritoneu, ganglioni limfatici in anul 2009. În 2012
recidiveaza tumora, se excizează și tot atunci se reintervine pentru ocluzia intestinală
postoperatorie. În acest an pacienta se internează în clinica de chirurgie cu recidivă tumorală
pelvină, după pregatirea preoperatorie corespunzătoare se intervine chirurgical practicandu-se
exenterație.
Postoperator pacienta este transferată pe secția de terapie intensivă manifestând simptomele
emboliei pulmonare.
Angio-CT pune în evidență trombembolism pulmonar acut la nivelul arterei pulmonare
drepte lobară și segmentară, superioară, medie și inferioara, există ocluzie cvasicompletă a arterei
lobare inferioare drepte.
Culegerea datelor pentru cele 14 nevoi fundamentale
15
1. Nevoia de a respira și de a avea o bună circulație
 Frecvența: 8 respirații/minut, dispnee cu bradipnee

 Tipul respirator: abdominal, respirație profundă dispneică
 Tuse, expectorație: hemoptizie
 Afecțiuni respiratorii în antecedente: pneumonie bacteriană tratată cu succes la domiciliu
fără complicații.
 TA: 60/50 mmHg- hipotensiune arterială, AV:140 pulsații/minut- tahicardie
 Colorția tegumentelor: cianoză
2. Nevoia de a bea și a mânca

 Obisnuințe alimentare: orar de mese neregulat, consum crescut de carbohidrați și grăsimi
 Se cunoaște alergică la cefalosporine
 Grețuri și vărsături postoperatorii
 Alimentație artificială prin gastrostomă
 Alimentație parenterală
3. Nevoia de a elimina
 Tranzit intestinal încetinit, eliminat prin colostomă deoarece s-a practicat și rezecție
intestinală.
 Eliminare urinară prin ureterostomă.
 Diaforeză
4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură

 Pacienta este în repaus total la pat, recomandat de medic.
5. Nevoia de a dormi și a se odihni

 Anxietatea modifică și perturbă calitatea somnului.
16
 Ritm nictemeral alterat. Pacienta este neliniștită somnul fiind agitat cu treziri
repetate.
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca

 Dificultatea de a se îmbrăca și dezbrăca din cauza plăgilor operatorii.
7. Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale

 Temperatura corpului atât dimineața cât și seara se încadrează în limite normale.
 Nu prezintă semne și simptome de hipertermie sau hipotermie.
8. Nevoia de a menține tegumentele curate și integre

 Pacienta prezintă dificultatea în a efectua prescripțiile de igienă din cauza stării
generale și este predispusă la alterarea tegumentelor prin leziuni de decubit.
 Prezintă ureterostomă, colostomă, gastrostomă.
 Tegumente cianotice.
9. Nevoia de a evita pericolele

 Anxietate din cauza respirației dificile și a durerii toracice.
 Risc de complicații
 Durere, alterarea confortului
10. Nevoia de a comunica cu semenii

 Comunicarea este verbală, simte nevoia de a vorbi atât cu personalul medical,
studenții și ceilalți pacienți.
11. Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori, de a practica religia

 Pacienta este ortodoxă, citește Biblia, dar nu participă la slujbele religioase din cauza
bolii.
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării

 Participă la îngrijiri și încearcă să fie compliantă
17
13. Nevoia de a se recrea
 Nu poate îndeplini activități recreative din cauza bolii
14. Nevoia de a învăța cum să-ți păstrezi sănătatea

 Este interesată de evoluția bolii, dorește să acumuleze informații
În urma culegerii datelor pe cele 14 nevoi după modelul conceptual al Virginiei

Henderson, am stabilit următoarele probleme de dependență ale pacientei:
- circulație inadecvată
- dispnee
- obstrucția căilor respiratorii
- alimentație neadecvată prin deficit
- grețuri, vărsături
- eliminare urinară inadecvată
- diaforeză
- eliminare intestinală inadecvată
- alterarea confortului
- alterarea tegumentelor
- insomnie
- durere
- anxietate
- cunoștințe insuficiente despre boală
18
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Diagnostic de Obiective Intervențiile asistentei Evaluare
nursing autonome delegate
Dispnee Pacienta Învăț pacienta să facă Administrez oxigen pe Pacienta
datorată să prezinte exerciții respiratorii. mască facială sau canulă este intubată
oxigenarii o bună Umezesc aerul din nazală la indicația medicului și ventilată
defectuoase a respirație încăpere. Administrez anxiolitice. mecanic.
țesuturilor și și să fie Asigur poziția Ajut medicul să intubeze
acumularea de echilibrată antalgică. pacienta: pregătesc
CO2 în sânge psihic Învăț pacienta să laringoscop, sondă IOT,
manifestată utilizeze tehnici de ventilatorul și medicația Pacienta
prin sete de relaxare. pentru inducția și respiră
aer, tegumente Pregătesc psihic menținerea anesteziei spontan și
cianotice pacienta în vederea (fentanyl, propofol, este
oricărei tehnici va fi lysthenon, tracrium). extubată,
supusă. Monitorizez parametrii după 4 zile.
Se masoară funcțiile respiratori și îi consemnez
vitale și se notează în în F.O.
Hipotensiune F.O.. Recoltez sânge arterial și
arterială și Se observă faciesul, venos pentru ASTRUP care
tahicardie din Pacienta tegumentele, patul arată hipoxemie severă.
cauza să prezinte unghial. Rezoltez sânge venos pentru T.A. se
circulației circulație Informează pacienta a determina grupa de sânge. stabilizează
inadecvate adecvată asupra stadiului bolii Efectuez EKG și îl cu o ușoară
și să fie sale, asupra importanței interpretez împreună cu ameliorare
echilibrată continuării medicul rezultând o subiectivă a
psihic tratamentului tahicardie sinusală. stării
medicamentos. Se recoltează sânge pentru generale
troponine, INR, nefiind
hemoleucogramă. nevoie de
Se administrează la indicația intervenția
medicului noradrenalină pe chirurgicală:
seringă automată ajustând embolectom
19
dozele în funcție de valorile ie
tensionale.
Se administrează parenteral:
ser fiziologic 0,9 % 1000
ml, ringer 500 ml.
Se administrează de urgență
terapia anticoagulantă cu
heparină nefracționată
măsurând APPT-ul și
instituim tromboliză cu
streptochinază intravenos.
Dificultatea Pacienta Încurajează și liniștește Administrează la indicația Pacienta

sau să pacienta pentru a-și medicului anxiolitice, reușește să
incapacitatea beneficiez recăpăta echilibrul benzodiazepine,sedative se
de a se odihni e de somn psihic Administrez la indicația odihnească.
din cauza corespunz Creează senzația de medicului antiinflamatorii,
stării generale ător bine pacientei prin antialgice sau opioide
alterate și a cantitativ discuțiile purtate pentru durerea toracica.
durerii și calitativ Observă și notează
schimbările
Stimulează încrederea
pacientei în forțele
proprii
Asigură confortul prin
atenuarea durerii și prin
asigurarea unei bune
igiene corporale
Asigură temperatură
optimă în salon
Dificultatea de Pacienta Efectuează toaleta Administrează la indicația Pacienta
a urma să prezinte medicului antibiotic reușește să
20
prescripțiile tegumente pacientei (cefuroximă și gentamicină) iși mențină
de igienă din și Pansamentul se va face perioperator și postoperator. ingiena și
cauza mucoase cu blandețe în condiții plaga
intervenției curate. de asepsie operatorie
chirurgicale la Supraveghează începe să
care a fost pansamentul să nu fie se vindece.
supusă. prea strâns și urmărețte
semnele celsiene
Schimbarea poziției
pacientei se va face la 4
ore pentru a evita
escarele de decubit
Se asigură că plaga este
protejată de factori
nocivi- termici,
infecțioși.
Dificultatea în Pacienta Ajut bolnava în a se Mobilizarea cât mai precoce Pacienta
a se mișca să aibă un mișca și ocuparea unei a bolnavei la indicația are un
datorită tonus poziții cât mai medicului. tonus
imobilizării muscular commode dupa Începem cu mobilizarea muscular
postoperatorii bun perioada de repaos total capului, a degetelor, bun
la pat . încheieturilor și mai apoi
membrele superioare și
inferioare prin mișcări de
flexie și extensie
Epicriza:
21
Pacientă în vârstă de 70 ani este internată cu diagnosticul trombembolism pulmonar bilateral, cu
acuze subiective de dispnee de repaus instalată brusc. În urma intervențiilor aplicate, evoluția a
fost lent favorabilă după tratament cu anticoagulant parenteral timp de 7 zile, antibiotic, intubație
orotraheală, asistată și ventilată mecanic, oxigenoterapie. Se externează ameliorat cu
recomandările:
 regim alimentar igieno-dietetic
 hidratare corespunzătoare (1,5-2l/zi)
 efort fizic în limita toleranței proprii
 continuarea tratamentului conform Rp
 control peste o lună.
22
Cazul nr. 2
 Nume și prenume: R.A.
 Sex: feminin
 Vârsta: 46 ani
 Ocupație: asistentă medicală
 Religie: catolică
 Surse de susținere: venitul propriu
 Alergii: nu se știe alergică
 Colecistită acută în 2010 –se practică colecistectomie laparoscopică
 Obezitate gradul 1
 Vene varicoase cu flebită
 Sindrom metabolic

Antecedente familiale: -mama cunoscută cu gușă multinodulară netoxică
-tata cu hipercolesterolemie.

 Pacienta este fumătoare, consumatoare de cafea și energizante
 Locuiește împreună cu soțul și fetita lor, în mediul urban
 Lucrează ca asistentă medicală în secția de neonatologie, ortostatismul
prelungit fiind o condiție permanentă de muncă
 Consumatoare de anticoncepționale de peste 10 ani
Diagnosticul la internare: tromboză venoasă profundă, trombembolism pulmonar
Motivele internării: picior drept edemațiat, durere în picior care se agravează la mers,
senzație de căldură, cianoză, anxietate, dispnee.
23
Istoricul bolii: durerea a apărut brusc, în piciorul drept, care se agravează la mers
însoțită de caldură și cianoză. Lipsa de aer și junghiul toracic au fost simptomele care au
produs anxietate și pacienta a hotărât să meargă la un consult de specialitate în unitatea de
primiri urgențe. Medicul urgentist hotărește pe baza istoricului medical, a factorilor de
risc, analizelor să efectueze o venografie și o angiografie pulmonară.
 Mod de eliminare: urinează de circa 8 ori pe zi în cantitate de 1600ml/zi

 Tranzit intestinal lent fiind prezentă constipația și balonarea.
 Diaforeză
 Edem membrul inferior drept

 Tipul respirator: abdominal, respirație profundă dispneică, junghi toracic

 Nu se cunoaște alergică
 Fiind cadru medical știe că ar trebui să se hidrateze, să consume fructe și legume
proaspete, să evite grăsimile saturate și băuturile carbogazoase.
 Greutate corporală:97 kg.
 Înălțime 162 cm
24

 Tuse, expectorație: hemoptizie
 Afecțiuni respiratorii în antecedente: pneumonie bacteriană tratată cu succes la domiciliu
fără complicații.

 Se cunoaște alergică la cefalosporine
 Alimentație artificială prin gastrostomă
 Alimentație parenterală

intestinală.
 Diaforeză

25
repetate.






bolii.

26


- dispnee
- diaforeză
- insomnie
- durere
- anxietate
27
PLAN DE ÎNGRIJIRE
tahicardie din Pacienta tegumentele, patul arată hipoxemie severă.
cauza să prezinte unghial. Rezoltez sânge venos pentru T.A. se
circulației circulație Informează pacienta a determina grupa de sânge. stabilizează
inadecvate adecvată asupra stadiului bolii Efectuez EKG și îl cu o ușoară
și să fie sale, asupra importanței interpretez împreună cu ameliorare
echilibrată continuării medicul rezultând o subiectivă a
psihic tratamentului tahicardie sinusală. stării
medicamentos. Se recoltează sânge pentru generale
troponine, INR, nefiind
hemoleucogramă. nevoie de
Se administrează la indicația intervenția
medicului noradrenalină pe chirurgicală:
28
seringă automată ajustând embolectom
dozele în funcție de valorile ie
tensionale.
ml, ringer 500 ml.

alterate și a cantitativ discuțiile purtate pentru durerea toracica.
durerii și calitativ Observă și notează
schimbările
proprii
igiene corporale
optimă în salon
29
a urma să prezinte pacientei medicului antibiotic reușește să
prescripțiile tegumente Pansamentul se va face (cefuroximă și gentamicină) iși mențină
de igienă din și cu blandețe în condiții perioperator și postoperator. ingiena și
cauza mucoase de asepsie plaga
intervenției curate. Supraveghează operatorie
chirurgicale la pansamentul să nu fie începe să
care a fost prea strâns și urmărețte se vindece.
supusă. semnele celsiene
ore pentru a evita
escarele de decubit
nocivi- termici,
infecțioși.
imobilizării muscular commode dupa Începem cu mobilizarea muscular
postoperatorii bun perioada de repaos total capului, a degetelor, bun
la pat . încheieturilor și mai apoi
flexie și extensie
Epicriza:
30
recomandările:
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Diagnostic Obiective Intervențiile asistentei Evaluare

de nursing autonome delegate
Dispnee Pacienta să Învăț pacienta să facă Administrează oxigen Pacienta
datorată prezinte o exerciții respiratorii. pe mască facială sau prezintă o
oxigenarii bună Umezesc aerul din încăpere. canulă nazală la respirație în
defectuoase a respirație și Asigur poziția antalgică indicația medicului. parametrii
țesuturilor și să fie Învăț pacienta să utilizeze Administrează fiziologici.
acumularea echilibrată tehnici de relaxare. anxiolitice,
de CO2 în psihic Pregătesc psihic pacienta în anticoagulante la
sânge. vederea oricărei tehnici va fi indicația medicului.
supusă. Recolteaza sange
31
Se masoară funcțiile vitale arterial și venos pt
și se notează în F.O. ASTRUP .
Se observă faciesul, Rezoltez sânge venos
tegumentele, patul unghial. pentru a determina
Informează pacienta asupra grupa de sânge.
stadiului bolii sale, asupra
importanței continuării
tratamentului medicamentos
Hipotensiune Pacienta să Monitorizarea parametrilor Efectuez EKG și îl T.A. se
arterială și prezinte vitali, asigurarea unui aport interpretez impreună cu stabilizează cu
tahicardie din circulație lichidian adecvat medicul rezultand o o ușoară
cauza adecvată și auscultația cardiacă și tahicardie sinusală. ameliorare
circulației să fie respiratorie pentru Se va instrui pacienta subiectivă a
inadecvate echilibrată evidențierea eventualei sa nu I se faca injectii stării generale
psihic apariții de raluri sau sufluri intramusculare pentru nefiind nevoie
cardiace, sau agravarea ca vor aparea de interventia
unora existente anterior. hematoamele, chirurgicala:e
Este instruita in mbolectomie
vederea mentionarii
tratamentului cronic cu
Risc de anticoagulant. Pacienta nu
complicatii Pacienta să Se recoltează sânge prezinta
postembolice fie stabil pentru troponine, INR, complicatii
din cauza hemodinamic hemoleucograma postembolice.
alterarii ariei și din punct Se administrează la
pulmonare de vedere indicația medicului
clinic, fără a terapia hemodinamica
dezvolta cu noradrenalina pe
complicații seringa automata
precoce sau ajustand dozele in
tardive functie de valorile
postembolice tensionale.
Se administreaza
32
parenteral ser
fiziologic, ringer.
Se administreaza de
urgent terapia
anticoagulanta cu
heparina nefractionata
masurand Aptt-ul si
instituim tromboliza cu
streptochinaza
intravenos. In
continuare administram
acenocumarol per os. 6
luni de zile cu
evaluarea INR-ului.
Administrarea
medicamentelor
conform planului
stabilit de către medic
monitorizarea
analizelor de sânge la
intervale recomandate
de către medic.
Anxietate Pacienta să Instruirea pacientei asupra Administrarea de Pacienta se
legata de fie liniștită, limitărilor activităților fizice medicamente antialgice liniștește și
intenstitatea starea de și stresului în perioada majore, strict la durerea se
durerii ,evide anxietate postembolie. îndrumarea medicului. ameliorează
ntiata prin redusă Instruirea pacientului și a
agitatie si familiei asupra medicației,
senzatie de asupra potențialelor efecte
moarte adverse și asupra
iminenta simptomelor care vor trebui
raportate urgent.
Asistarea pacientei la
33
reluarea activităților în
perioada postembolie.
Utilizarea de tehnici de
liniștire a bolnavei,
încurajarea permanentă
limitarea simptomelor de
îngrijorare prin explicarea
bolii și a potențialei evoluții
favorabile sub tratament
asigurarea unui mediu
liniștit și încurajarea
repausului absolut.
Exces de Pacienta va Monitorizarea parametrilor Administrarea de Pacienta este

volum de prezenta o vitali și înregistrarea medicamente conform echilibrată
fluide legat balanță valorilor în foaia de indicatiei medicului hemodinamic.
de retenția de echilibrată a temperatură. Recoltarea probelor de
fluide în fluidelor și Monitorizarea respiratorie sânge și monitorizarea
periferie, electroliților (evidentierea dispneei, electrolitilor serici la
secundară turgescenta jugularelor, indicația medicului.
trombozei chestionarea aparitiei
venoase dispneei, auscultatie
profunde respiratorie)
Evaluarea prezenței
edemelor la nivelul
membrelor inferioare.
Bilanț hidric-intrări, ieșiri.
34
Dificultatea Pacienta să Ajut bolnava în a se mișca Mobilizarea cât mai Pacienta are un
în a se mișca aibă un tonus și ocuparea unei poziții cât precoce a bolnavei la tonus muscular
datorită muscular bun mai commode dupa indicația medicului. bun si nu
imobilizării perioada de repaos total la Începem cu prezinta escare
pat. mobilizarea capului, a de decubit.
degetelor,
încheieturilor și mai
apoi membrele
superioare și inferioare
prin mișcări de flexie și
extensie
Dificultatea Pacienta să Încurajează și liniștește Administrează la Pacienta

sau beneficieze pacienta pentru a-și recăpăta indicația medicului reușește să se
incapacitatea de somn echilibrul psihic anxiolitice, odihnească.
de a se corespunzăto Creează senzația de bine benzodiazepine,
odihni din r cantitativ și pacientei prin discuțiile sedative
cauza stării calitativ purtate Administrez la
generale Observă și notează indicația medicului
alterate si a schimbările antiinflamatorii,
durerii Stimulează încrederea antialgice sau opioide
manifestată pacientei în forțele proprii pentru durerea toracica.
prin oboseală Asigură confortul prin Pregătirea administrării
atenuarea durerii și prin medicației (care se va
asigurarea unei bune igiene face la indicație) și
corporale urmărirea evoluției
Asigură temperatură optimă tratamentului.
în salon
Epicriza:
Pacientă în vârstă de 46 ani prezintă durere, care a apărut brusc, la nivelul piciorului drept, care se
agravează la mers însoțită de caldură și cianoză. Lipsa de aer și junghiul toracic au fost
simptomele care au produs anxietate și pacienta a hotărât să meargă la un consult de specialitate
35
în unitatea de primiri urgențe. Medicul hotărește pe baza istoricului medical, a factorilor de risc,
analizelor să efectueze o venografie și o angiografie pulmonară. Este internată cu diagnosticul
tromboză venoasă profundă, trombembolism pulmonar. În urma intervențiilor aplicate, evoluția a
fost lent favorabilă după tratament cu anticoagulant parenteral timp de 7 zile, antibiotic,
oxigenoterapie. Se externează ameliorat cu recomandările:
Cazul nr. 3
 Nume și prenume: G.A.
 Sex: feminin
 Vârsta: 36 ani
 Ocupație: casnică
 Religie: ortodoxă
 Surse de susținere: venitul soțului
 Alergii: nu se știe alergică
 Obezitate gradul 1
 Deficit de antitrombina
36
 Cezariene în antecedente
Antecedente familiale: nu cunoaște

 Pacienta este fumătoare, consumatoare de cafea și energizante
 Locuiește împreună cu soțul și cele două fetițe în mediul urban
 Tratament cu anticoncepționale
Diagnosticul la internare: embolie pulmonară post-partum

Motivele internarii: dispnee accentuată, edeme declive, durere toracică
Istoricul bolii: lipsa de aer și junghiul toracic au fost simptomele care au produs
anxietate și pacienta a hotarat să se prezinte la un consult de specialitate în unitatea de primiri
urgențe. Recunoaste ca nu a urmat tratamentul profilactic anticoagulant post partum, ea având o
trombofilie biologica-deficit de antitrombina. Medicul urgentist decide pe baza instoricului
medical, a factorilor de risc, analizelor sa faca o radiografie toracica pentru diagnosticul
diferential, o ecografie Doppler pentru a vedea o tromboza venoasa profunda și o angiografie
pulmonara. Se masoară și activitatea antitrombinei care rezultă că este scazută.


 Obisnuințe alimentare: orar de mese neregulat, consum crescut de carbohidrați și grăsimi,
alimentație de tip fast-food
 Nu știe să fie alergică la vreun medicament
 Se hidratează corespunzător
37
intestinală.
 Diaforeză


repetate.




38


bolii.




- dispnee
- diaforeză
39
- insomnie
- durere
- anxietate
PLAN DE ÎNGRIJIRE
40
tahicardie din tegumentele, patul arată hipoxemie severă.
cauza Pacienta unghial. Rezoltez sânge venos pentru
circulației să prezinte Informează pacienta a determina grupa de sânge. T.A. se
inadecvate circulație asupra stadiului bolii Efectuez EKG și îl stabilizează
adecvată sale, asupra importanței interpretez împreună cu cu o ușoară
și să fie continuării medicul rezultând o ameliorare
echilibrată tratamentului tahicardie sinusală. subiectivă a
psihic medicamentos. Se recoltează sânge pentru stării
troponine, INR, generale
hemoleucogramă. nefiind
Se administrează la indicația nevoie de
medicului noradrenalină pe intervenția
seringă automată ajustând chirurgicală:
dozele în funcție de valorile embolectom
tensionale. ie
ml, ringer 500 ml.

alterate și a cantitativ
41
durerii și calitativ discuțiile purtate pentru durerea toracica.
Observă și notează
schimbările
proprii
igiene corporale
optimă în salon
a urma să prezinte pacientei medicului antibiotic reușește să
prescripțiile tegumente Pansamentul se va face (cefuroximă și gentamicină) iși mențină
de igienă din și cu blandețe în condiții perioperator și postoperator. ingiena și
cauza mucoase de asepsie plaga
intervenției curate. Supraveghează operatorie
chirurgicale la pansamentul să nu fie începe să
care a fost prea strâns și urmărețte se vindece.
supusă. semnele celsiene
ore pentru a evita
escarele de decubit
nocivi- termici,
infecțioși.
imobilizării muscular commode dupa muscular
42
postoperatorii bun perioada de repaos total Începem cu mobilizarea bun
la pat . capului, a degetelor,
încheieturilor și mai apoi
flexie și extensie
Epicriza:
recomandările:
43
Nevoia Diagnosti Obiective Intervențiile asistentei Evaluare
fundamen c de autonome delegate
tală nursing
Nevoia Dispnee Pacienta Învăț pacienta să Administrează Pacienta prezinta o
de a datorată să facă exerciții oxigen pe mască respiratie in
respira și oxigenari prezinte o respiratorii facială sau canulă parametrii
a avea o i bună Umezesc aerul nazală la indicația fiziologici.
bună defectuoa respirație din încăpere medicului
circulație se a și să fie Asigur poziția Administrează
tesuturilo echilibrat antalgică anxiolitice
r si ă psihic Învăț pacientul Recolteaza sange
acumular să utilizeze arterial si venos
ea de tehnici de pt ASTRUP .
CO2 in relaxare
sange . Pregătesc psihic
pacienta în
vederea oricărei
tehnici va fi
supusă
Se masoară
funcțiile vitale și
se notează în F.O.
Se observă
faciesul,
tegumentele,
patul unghial
Informează
pacienta asupra
44
stadiului bolii
sale, asupra
importanței
continuării
tratamentului
medicamentos
Pacient
Hipotensi a să Rezoltez sânge Se recoltează T.A. se stabilizează
une prezinte venos pentru a sânge pentru cu o ușoară
arterială circulație determina grupa troponine, INR, ameliorare
și adecvată de sânge. hemoleucograma subiectivă a stării
tahicardie și să fie Efectuez EKG si Se administrează generale nefiind
din cauza echilibrat il interpretez la indicația nevoie de
circulație ă psihic impreuna cu medicului terapia interventia
i medicul rezultand hemodinamica cu chirurgicala:embol
inadecvat o tahicardie noradrenalina pe ectomie
e sinusala. seringa automata
Se va instrui ajustand dozele in
pacienta sa nu I functie de
se faca injectii valorile
intramusculare tensionale.
pentru ca vor Se administreaza
aparea un volum mare de
hematoamele lichide: ser,
Este instruita in ringer.
vederea Se administreaza
mentionarii de urgent terapia
tratamentului anticoagulanta cu
cronic cu heparina
anticoagulant nefractionata
inainte oricarei masurand Aptt-ul
interventii si instituim
chirurgicale sau tromboliza cu
45
stomatologice. streptochinaza
intravenos. In
continuare
administram
acenocumarol per
os. 6 luni de zile
cu evaluarea
INR-ului.
Pacientul Administrarea
Monitorizarea
Risc de fi stabil medicamentelor Pacienta nu
parametrilor vitali
complicat hemodina conform planului prezinta complicatii
asigurarea unui
ii mic și din stabilit de către postembolice.
raport lichidian
postembo punct de medic
adecvat
lice din vedere monitorizarea
auscultația
cauza clinic, analizelor de
cardiacă și
alterarii fără a sânge la intervale
respiratorie
ariei dezvolta recomandate de
pentru
pulmonar complicaț către medic
evidențierea
e ii precoce
eventualei apariții
sau
de raluri sau
tardive
sufluri cardiace,
postembol
sau agravarea
ice
unora existente
anterior
46
Nevoia Dificultat Pacienta Încurajează și Administrează la Pacienta reușește să
de a ea sau să liniștește pacienta indicația se odihnească.
dormi și a incapacit beneficiez pentru a-și medicului
se odihni atea de a e de somn recăpăta anxiolitice,
se odihni corespunz echilibrul psihic benzodiazepine,s
din cauza ător Creează senzația edative
stării cantitativ de bine pacientei Administrez la
generale și calitativ prin discuțiile indicația
alterate si purtate medicului
a durerii Observă și antiinflamatorii,
pleuritice notează antialgice sau
de tip schimbările opioide pentru
junghi Stimulează durerea toracica.
legata de încrederea
ocluzia pacientei în
arterei forțele proprii
pulmonar Asigură confortul
e. prin atenuarea
durerii și prin
asigurarea unei
bune igiene
corporale
Asigură
temperatură
optimă în salon
Pregătirea
administrării
medicației (care
se va face la
indicație) și
urmărirea
47
evoluției
tratamentului
Instruirea
pacientului
asupra limitărilor
activităților fizice
și stresului în
perioada
postembolie
Instruirea
pacientului și a
familiei asupra
medicației, asupra
potențialelor
efecte adverse și
asupra
simptomelor care
vor trebui
raportate urgent
Asistarea
pacientului la
reluarea
activităților în
perioada
postembolie
Utilizarea de
Anxietate Pacientul tehnici de liniștire Administrarea de Pacienta se
legata de va fi a bolnavului, medicamente linisteste si durerea
intenstitat liniștit, încurajarea antialgice majore, se amelioreaza.
ea durerii starea de permanentă strict la
,evidentia anxietate limitarea îndrumarea
ta prin redusă simptomelor de medicului
agitatie si îngrijorare prin
48
senzatie explicarea bolii și
de moarte a potențialei
iminenta evoluții
favorabile sub
tratament
asigurarea unui
mediu liniștit și
încurajarea
repausului
absolut
furnizarea de
informații
pacientului și
familiei, pentru
ca aceștia să se
simtă în siguranță
Nevoia Exces de Pacientul Monitorizarea Administrarea de Pacienta este

de a volum de va parametrilor vitali medicamente echilibrata
elimina fluide prezenta o Monitorizarea conform hemodynamic.
legat de balanta respiratorie(evide indicatiei
retenția echilibrat ntierea dispneei, medicului
de fluide a a turgescenta Monitorizarea
în fluidelor jugularelor, electrolitilor
periferie, si chestionarea serici la indicatia
secundar electrolitil aparitiei dispneei, medicului.
ă or auscultatie
tromboze respiratorie)
i venoase Evaluarea
49
profunde prezentei
edemelor
membrelor
inferioare
Catarirea
pacientei
Nevoia Dificultat Pacienta Ajut bolnava în a Mobilizarea cât Pacienta are un
de a se ea în a se să aibă un se mișca și mai precoce a tonus muscular bun
mișca și a mișca tonus ocuparea unei bolnavei la si nu prezinta
avea o datorită muscular poziții cât mai indicația escare de decubit.
bună imobiliză bun commode dupa medicului.
postură rii . perioada de Începem cu
repaos total la pat mobilizarea
. capului, a
degetelor,
încheieturilor și
mai apoi
membrele
superioare și
inferioare prin
mișcări de flexie
și extensie
CONCLUZII
50
BIBLIOGRAFIE
51
1. Radu Badea. Noțiuni fundamentale de radiologie și imagistică medicală, Editura “Iuliu
Hațieganu, Cluj-Napoca, 2017.
2. Ghidul European de diagnostic și tratament al emboliei pulmonare acute.
3. Luminița Vida. Cardiologia, Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu, Cluj-
Napoca, 2013.
4. Sorin Nicu Blaga. Esențialul în urgențele cardiovasculare, Editura Medicală Universitară Iuliu
Hațieganu, Cluj-Napoca, 2003
5. Torbicki A et al.,Guidelines on the diagnosis and management of acute pulmonary embolia.
European Heart Journal 2008
6. Andrea Ciobanu. Urgențe în cardiologie, Editura Medicală, București, 2014.
7. D. Zdrenghea. Urgențe cardiovasculare, Editura Ckusium, Bucuresti, 1995.
8. Viorel Serban, Medicină internă vol III, Editura Excelsior, Timisoara, 1980.
9. Guidelines on the diagnosis and management of acute pulmonary embolism-European Heart
Journal, 2008.
10. Lucreția Titircă. Urgențele medico- chirurgicale, Editura Medicală București, 1996.
52

Licenta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Licenta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educației şi Cercetării

Fundația Ecologică Green

Coordonatori științifici Absolvent

“Nu este suficient să vezi, este necesar să înțelegi ceea ce vezi.”

Prof.dr. Radu Badea

I. Memoriu explicativ ...............................................................................pag 3

Această lucrare conține principalele atribuții ce revin asistentului medical în acordarea

I.2 Scop si motivație

II.6. Tablou clinic

Cele mai frecvente simptome ale emboliei pulmonare sunt:

II.7. Clasificarea clinică a severității emboliei pulmonare (după Grosser) [5]

Grad de Grad de Grad de Grad de

4. Radiografia pulmonară: semnele sunt caracteristice, dar destul de rare neputând da un

5. Ecografia transtoracică sau transesofagiană poate evidenția dilatarea Ventriculului drept.

6. Arteriografia pulmonară reprezintă diagnosticul de aur în embolia pulmonară evaluând

II.9. Diagnosticul pozitiv și diferențial

Diagnosticul pozitiv se suspectează pe baza tabloului clinic, la bolnavii cu tromboze venoase

II.10. Evoluție și prognostic

II.11. Tratament și profilaxie

PREZENTĂRI CAZURI DE NURSING

 Neoplasm ovarian operat in 2009, chimiotratat cu carboplatin

Mod de viață, obișnuințe:

Diagnosticul la internare: recidivă tumorală pelvină.

Motivele internarii: infecție urinară, anemie, scădere în greutate, inapetență.

Culegerea datelor pentru cele 14 nevoi fundamentale

 Frecvența: 8 respirații/minut, dispnee cu bradipnee

2. Nevoia de a bea și a mânca

4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură

5. Nevoia de a dormi și a se odihni

6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca

7. Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale

8. Nevoia de a menține tegumentele curate și integre

9. Nevoia de a evita pericolele

10. Nevoia de a comunica cu semenii

11. Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori, de a practica religia

12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării

14. Nevoia de a învăța cum să-ți păstrezi sănătatea

În urma culegerii datelor pe cele 14 nevoi după modelul conceptual al Virginiei

Dificultatea Pacienta Încurajează și liniștește Administrează la indicația Pacienta

Mod de viață, obișnuințe:

Diagnosticul la internare: tromboză venoasă profundă, trombembolism pulmonar

 Mod de eliminare: urinează de circa 8 ori pe zi în cantitate de 1600ml/zi

Culegerea datelor pentru cele 14 nevoi fundamentale

1. Nevoia de a respira și de a avea o bună circulație

 Frecvența: 10 respirații/minut, dispnee cu bradipnee

2. Nevoia de a bea și a mânca

15. Nevoia de a respira și de a avea o bună circulație

 Frecvența: 8 respirații/minut, dispnee cu bradipnee

16. Nevoia de a bea și a mânca

17. Nevoia de a elimina

18. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură

19. Nevoia de a dormi și a se odihni

20. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca

21. Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale

22. Nevoia de a menține tegumentele curate și integre

23. Nevoia de a evita pericolele

24. Nevoia de a comunica cu semenii

25. Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori, de a practica religia

26. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării

28. Nevoia de a învăța cum să-ți păstrezi sănătatea

În urma culegerii datelor pe cele 14 nevoi după modelul conceptual al Virginiei

Dificultatea Pacienta Încurajează și liniștește Administrează la indicația Pacienta

Diagnostic Obiective Intervențiile asistentei Evaluare