Sunteți pe pagina 1din 39

Subiecte medicina de familie

1.Definiti medicina de familie si enumerati functiile sale.


WONCA definete medicina de familie ca: O specialitate cu o identitate proprie ce asigur
asistena medical primar i continu a populaiei i care, prin aciuni preventive,
educaionale, terapeutice i de recuperare contribuie la promovarea strii de sntate a
individului, a familiei i a comunitii".Definiia pentru medic de familie, unanim acceptat de
Colegiul Regal de Medicin General, Londra: "Medicul de familie este cel care ofer asisten
medical primar i continu individului i familiei".
FUNCIILE MEDICINII DE FAMILIE: Asigurarea accesibilitii la asistena medical a
populaiei; Supravegherea strii de sntate a populaiei ; Funcia preventiv ; Promovarea strii
de sntate; Acordarea ngrijirilor medicale curente; Facilitarea intrrii i a medierii ; Funcia de
sintez diagnostic i terapeutic; Coordonarea serviciilor medicale n funcie de nevoile
pacientului; Supravegherea medical continu; Asistena medical a familiei i colectivitii;
Recuperarea i reabilitarea pacientului;Acordarea ngrijirilor medicale n stadiile terminale;
Cercetarea tiinific.
2.Continutul activitatii medicului de familie.Sarcinile echipei de lucru a medicului de familie.
-Activitate medical preventiv: depistarea,combaterea factorilor de risc i a factorilor patogeni;
educaie sanitar; cultivarea unui stil de via sanogenic; imunizri; controale medicale periodice.
-Activitate curativ:
a) la cabinetul medical( activitate preventiv): acord consultaii; prescrie un tratament
medicamentos; indic regimul alimentar; realizeaz educaie sanitar; solicit examene
paraclinice; efectueaz unele examene paraclinice:glicemic, colesterol, trigliceride, examen
sumar de urin, EKG, oscilometrie; efectueaz manevre de mic chirurgie; trimite uolnavul ia
rneuicui speciaust sau ii interneaz, efectueaz psihoterapie; efectueaz activiti de suport
(elibereaz acte medicale: adeverine, certificate i recomandri pentru cur balnear)
b) la domiciliul bolnavului consult: copii sub un an pentru afeciuni acute; pacieni imobilizai
ortopedic; pacieni cu afectarea membrelor inferioare secundar AVC; pacieni dup intervenii
chirurgicale; pacieni n faz terminal; urgene medico-chirurgicale; vizite active pentru
urmrirea ooinavnor cu ieciuni cronice sau pentru cunoaterea lctorilor de risc existeni n
anumite familii etc.
-Activiti speciale : supravegherea i pstrarea strii de sntate ,msuri cu caracter specific,cu
adresabilitate intit: gravidei, lehuzei,sugarului 0-12 luni,btrnilor i familiei cu probleme
sociale.
Asistenta de medicin general: primete i nregistreaz pacienii; identific problemele pentru
care au venit; contribuie la buna desfurare a consultaiilor; semnaleaz eventuale urgene
medico-chirurgicale; efectueaz
tratamente
injectabile,pansamente,splaturi
auriculare,
recolteaz
analize,vaccineaz; sterilizeaz instrumentarul; desfoar activiti de educaie
sanitar; ine evidena i completeaz aparatul de urgen.

3.Forme de organizare ale cabinetelor medicale.Criterii de functionare ale cabinetului medicului


de familie.
Forme de organizare ale Cabinetelor medicale:
-cabinet medical individual- exercit profesia medicul titular, care poate avea
angajai
sau colaboratori
-cabinet medical grupat- acestea creeaz faciliti economice comune
-cabinet medical asociat- exercit n comun activitatea + asigur permanent
accesul la
pacieni
4. societate civil medical- este format din 2 sau mai muli medici asociai, care
poate
avea k salariai, ali medici colaboratori
Criterii de funcionare a cabinetului MF:
Cldirea dispensarului s fie salubr
Suprafaa corespunztoare cu spaii anexe
Ap curent de la reeaua central
Surs de nclzire
Reea electric iluminat corespunztor
Condiii de evacuare a reziduurilor
Telefon
Grup sanitar pacieni + personal
Spaiu destinat activitilor: Cabinet consultaie, Fiier, Sal de ateptare,
Sal de tratament, Camera de sterilizare, Depozit de materiale
Mobilier: Canapea pentru cosultaii, Birou, Dulap, scaune, fotolii, cuiere
Aparatur + instrumente medicale necesare: Stetoscop, Tensiometru,
Cntar, Optotip, Mas ginecologic, Trus de mic chirurgie, Termometru

4.Evidente primare la nivelul cabinetului de medicina de familie.


La nivelul dispensarului medical exist o serie de acte medicale n care se noteaz activitatea
desfurat, n mod curent. Datele furnizate de aceste documente medicale permit raportri
statistice care constituie indicatori de morbiditate (sistem informaional).Evidenele primare
cuprind:- lista asigurailor nscrii;- fi de consultaie aduli;- fi de consultaie copii;-registru
de consultaii;- registru de tratamente;- registru de vaccinri;-registru de eviden a gravidelor:registru de eviden a bolnavilor cronici;- registru de educaie sanitar.

5.Tipuri de relatii stabilite intre medic si pacient.Relatiile medicului de familie cu celelalte


specialitati.

Tipuri de relaii stabilite ntre medic i pacient:


Activitate-Pasivitate- n bolile grave n care pacientul accept pasiv aciunile
medicului.
Ghidare-Cooperare- boli mai puin grave, n care pacientul coopereaz cu medicul
n
rezolvarea problemelor de sntate.
Participare Mutual- pacientul joac un rol activ fiind ajutat de medic s neleag
problemele ivite + necesitatea investigaiilor paraclinice pentru stabilirea
diagnosticului.
Relaiile medicului de familie cu celelalte specialiti:

-Medicul de familie trebuie s posede o competen pe orizontal , el


cunoscnd
esenialul n patologie , n timp ce medicul specialist trebuie s posede o
competen pe vertical
i s ptrund n adncimea fenomenelor patologice.

-n funcie de posibilitile de rezolvare a problemelor pacienilor si , MG are mai


multe
alternative:
1. reine pacientul pentru al trata
2. solicit medicul specialist pentru clarificarea diagnosticului + tratamentului
3. trimite de la nceput la specialist pentru confirmarea diagnosticului- glaucom,
epilepsie
4. trimite pacientul la o unitate de profil(TBC)
5. trimite pacientul , n caz de urgent , asigurnd transportul, ctre UPU
Motive de trimitere ale pacientului la medicul specialist:
care nu au diagnosticul confirmat
care necesit investigaii speciale
agravarea unor boli, complicaii
terapia nu a avut succes
posibilitile de diagnostic + tratament sunt limitate
pentru k un specialist are nevoie de un alt specialist

6.Continutul primei consultatii prenatale.


Are ca scop reducerea riscului obstetrical matern si fetal, nasterea unui fat la termen
eutrofic,reintegrarea femeii in societate dupa nastere cu o stare de sanatate perfecta si apta de
munca.Luarea in evidenta se face cat mai precoce,la solicitarea gravidei in momentul rpezentarii
la consultatie(ideal in primele 6-8 sapt).Se intocmeste fisa medicala de urmarire a
gravidei.Obiectivele consultatiei prenatale sunt verificarea diagnosticului de sarcina,stabilirea
starii de sanatate a femeii gravide,cunoasterea conditiilor de viata si munca a
acesteia,ierarhizarea de la inceput a cazului.Anamneza cuprinde datele personale,date despre
sot,AHC,APP,APF,antecedente obtetricale.Examenul general pe aparate si sisteme este completat
prin notarea inaltimii, greutatii,TA,puls.Prin examen ginecologic: inspectarea regiunii
vulvare,examen cu valve,anexe,pelvimetrie externa.Investigatii obligatorii: grup sg, Rh,
hemoglobina,hematocrit,VDRL,test HIV,sumar urina,glicemie, examen bacteriologic al secretiei
vaginale,examen
Babes-Papanicolau.Recomandari:
alimentatie,igiena
generala
si
sexuala,odihna,limitarea efortului fizic,fixarea datei urmatoarei consultatii.

7.Consultatia prenatala in trim II de sarcina.(sapt 12-28)


Obiective: conbaterea HTA indusa de sarcina,combaterea intreruperii intempestive a
sarcinii,prevenirea anemiei.
Continutul consultatiei:
-interogatoriul(cum a evoluat sarcina de la ultimul control)
-examen general pe aparate si sisteme
-masurarea greutatii gravidei (normal 9-12 kg +-2)
-masurarea inaltimii fundului uterului(normal creste cu 4 cm/luna)=(varsta sarcinii in luni-1)x4
-masurarea circumferintei abdomenului
-notarea primelor miscari fetale si urmarireaprezentei acestora
-frecventa bataii cardiace fetale
-puls,TA
Recomandari: profilactic Fe si acid folic,reguli de igiena si educatie sanitara,supravegherea
sarcinii de catre ginecolog.
8.Consultatia prenatala in trim III de sarcina.(sapt 29-40)
Se acorda initial de catre ginecolog si incontinuare de catre MF.
Obiective: evitarea patologiei de sarcina,stabilirea prognosticului nasterii,stabilirea datei
concediului prenatal,stabilirea datei probabile a nasterii,stabilirea unitatii unde va avea loc
nasterea,pregatirea psihica pt nastere.
Continutul
consultatiei:
masurarea
TA,gretate,
inaltime
FU,bilirubina
colesterol,Fe,edeme,aprecierea marimii fatului,cantitatea de lichid amniotic,tipul prezentatiei
fetale,VDRL,examen sumar urina,se admin D2/Ca si vit C,vaccinare antitetanica,pregatirea
psihica pentru nastere,educatie privind igiena sarcinii,indicatia de a naste in maternitate.

9.Preventia primara.
Are drept scop prevenirea apariiei bolilor prin:-creterea rezistenei specifice i nespecifice a
organismului;- combaterea factorilor de risc;- combaterea carenelor;- combaterea factorilor
patogenici;- educaie sanitar;-atragerea organizaiilor guvernamentale i neguvernamentale n
aciunea de prevenire a mbolnvirilor.Msurile de profilaxie primar sunt ndreptate asupra
individului i a colectivitii din care face parte i n care i desfoar activitatea.
A. la nivel individual: respectarea normelor igienico-sanitare(igien corporal, alimentar,a
locuinei);-comportament sanogenic; educaie sanitar ce se realizeaz prin convorbiri
individuale sau de grup, conferine, brouri, articole, postere; evitarea factorilor de risc - fumat,
alcool, tutun de mestecat, grsimi, sare, cafea n exces, etc; interzicerea consumului de droguri;
depistarea n timp util a unor afeciuni cu transmitere genetic (spondilit ankilozant, miastenia
gravis, poliartrit reumatoid, diabet zaharat etc); imunizri conform programului naional;servicii de pianning familial; supravegherea gravidei i a lehuzei; administrarea de fier i acid
bolie n scopul prevenirii anemiei feriprive la gravid; administrarea de vitamin D n ultimul
trimestru de sarcin n scopul prevenirii rahitismului sugarului; imunizare d-Te pentru prevenirea

tetanosului nou-nscutului; administrarea iodurii de potasiu n zone guogene; chimioprofilaxia


TBC; sterilizarea purttorilor sntoi(ex. streptococ p hemolitic).
B. la nivel de comunitate:
1)combaterea factorilor patogenici:- fizici (radiaii, temperatur, zgomote, presiune);- chimici
(pesticide, detergeni, hidrocarburi);- biologici(virusuri, bacterii, parazii, ciuperci);- sociali
(omaj, srcie, stress, supra-aglomerri populaionale);
2) respectarea normelor de igien:- comunal;- alimentar;-a muncii;
3)educaie sanitar continu;
4)atragerea organizaiilor guvernamentale/neguvernamentale n vederea igienizrii mediului.
10.Preventia secundara.
Cuprinde metodologia aciunilor de depistare precoce a bolilor..Depistarea precoce a bolilor se
realizeaz n trei direcii:
A.n cadrul consultaiilor curente
mijloace clinice:- depistarea factorilor de risc;- antecedente heredo - colaterale;- msurarea
taliei, greutii, tensiunii arteriale;- examen clinic general;- depistarea leziunilor precanceroase.
mijloace paraclinice:- hemoleucograma; - glicemic; -colesterol;- trigliceride;-examen sumar de
urin;- uree;- creatinin; -VDRL;- test HIV; -EKG;-Rxtoraco-pleuro-pulmonar;- frotiu
Papanicolau;- mamografle la femei peste 50 ani;- tueu vaginal / tueu rectal; -IDRIaPPD.
B. Metoda controlului periodic:
- examen de bilan al copilului n scopul urmririi dezvoltrii somatice i neuropsihice;
-examen medical la intrarea copilului n colectivitate;-examen medical prenupial;
- examen medical la angajare, recrutare;-control periodic al persoanelor ce lucreaz n medii cu
noxe;
-control periodic ai salariailor din sectorul alimentar;- control medical al contacilor.
C.Metoda screening-ului-depistarea activ a unor boli cu o perioad lung de evoluie
asimptomatic (tuberculoz, diabet zaharat, cancer); n prezent exist programe naionale de
screening pentru depistarea unor boli transmisibile (lues i tuberculoz), precum i pentru
depistarea unor boli netransmisibile (cancer de col uterin, mamar, colon, prostat) n colaborare
cu serviciile de specialitate;-stabilirea unor msuri terapeutice eficace.i precoce.

11.Preventia tertiara.

Cuprinde totalitatea msurilor luate n scopul prevenirii complicaiilor, agravrii bolilor, evitrii
handicapului cu reinseria social a bolnavului.
Mijloace de realizare:
a) precizarea corect a diagnosticului;
b) tratamentul corect i eficace n funcie de stadiul clinic al bolii i particularitatea pacientului;
c) monitorizarea corect a tratamentului;
d) controlul periodic al bolnavului pentru a sesiza n timp util apariia complicaiilor;
e) aplicarea msurilor recuperatorii n timp util;
f) susinerea psihic, familial i social a bolnavului.
12.Particularitatile consultatiei in medicina de familie.
A . Locul de desfasurare:
- In cabinetul medical pacientul poate fi emotionat presiunea de halat alb,
timpul consultatiei
este scurt minim 15-20 minute
- La domiciliul pacientului avantaje: sesizarea conditiilor de viata, sesizarea
factorilor de risc
familiali, aprecierea conditiilor de ingrijire din familie si evaluarea posibilitatilor de
cooperare ale
familiei; dezavantaje: necesitatea deplasarii la domiciliu, prezenta altor personae
- La locul de munca conditii dificile de realizare a examenului clinic, avantaj fiind
prezenta
colegilor, a anturajului care poate prezenta obiectiv factorii determinant
- Uneori in conditii improprii in situatii de urgenta (pe strada, intr-un spatiu
commercial, intr-un
mijloc de transport
B. Structura pacientilor la medical de familie se poate prezenta orice pacient.
Medicul de familie trebuie
sa:
- ia in considerare toata patologia umana
- cunoasca problemele medicale ale omului sanatos
- cunoasca posibilitatile de trecere de la sanatate la boala
- cunoasca formele de debut ale bolilor
- investigheze integral bolnavul
- aiba abilitatea de a trece de la un caz la altul
C. Timpul disponibil
Medicul de familie are mai putin timp la dispozitie pentru o consultative decat
ceilalti specialisti trebuie
sa aiba abilitatea de a utiliza optim timpul de care dispune, abilitatea de a conduce
dialogul cu bolnavul si
abilitatea de a efectua un examen fizic complet in timp util. Trebuie sa aiba
capacitatea de a sesiza in timp
util problemele bolnavului si de a lua o decizie terapeutica.
D. Mijloacele tehnice de care dispune medical sunt reduse; are mai putine aparate
si instrumente decat
ceilalti specialist

13.Particularitatile diagnosticului in medicina de familie.


Medicul de familie trebuie sa ia in considerare sistemul nosologic al bolilor si tulburarile
pacientului.Primele informatii primite de la pacient ne poate duce cu gandul la un diagnostic de
sindrom.Dupa anamneza si examen obiectiv se formuleaza diagnosticul de etapa reprezentat
prin: un sindrom fiziologic centrat de un simptom sau semn fizic ce urmeaza a fi investigat,
simptom sau semn fizic de investigat.Urmeaza apoi diagnosticul clinic, diagnosticul
etiopatogenic si diagnosticul pozitiv(definitiv).Diagnostiul pozitiv necesita pentru elaborarea sa
mai multe diagnostice diferentiale.Formularea diagnosticului medical respecta anumite criterii:
diagnostic anatomoclinic, diagnostic stadial,diagnostic etiologic,diagnostic functional,diagnostic
evolutiv,diagnostic de asociatie morbida.
Factorii care determina particularitatile diagnosticului in MF sunt: primul contact,asistenta
continua,dotarea tehnica,asistenta persoanei,asistenta familiei.
14.Etapele asistentei medicale la domiciliu.Situatii de deplasare a medicului de familie la
domiciliu.
Etape:
1. solicitarea

Medicul de Familie va avea afiat programul de consultaii + cel de teren ,


precum i
nr de telefon la care ar putea fi contactat. Solicitarea se face de ctre bolnav,
aparintori, vecini,
fie prin telefon fie direct la cabinet.
2. coninutul solicitrii

Medicul de familie trebuie sa fac o scurt anamnez a pacientului(semne,


simptome
recent aprute, mode de debut, dak se tie cu o afeciune cronic).
Mai trebuie de tiut i date personale, adres despre pacient + solicitant(dak nu
este membru
al fam).
3. evaluarea preliminar

n funcie de datele obinute de la pacient sau de la aparintori despre


boal, trebuie
sa se orienteze la un diagnostic prezumtiv, i s stabileasc dak este o
urgen sau nu. Dak da se
suna la 112.
4. decizia : Se decide dak se duce sau nu.

5. deplasarea
trebuie cunoscut adresa
eventuale pericole de la adresa unde este solicitat-cini, agresori
MF va avea la el o trus medical de urgen + medicaia necesar
Transportul se va face fie de ctre medic pe crca lui / sau cu
despgubire ulterioar
6. domiciliul solicitantului
condiiile de locuit ale pacientului
starea de igien a locuinei , nr de camere
utiliti
factori de risc
nr membrilor de familie, relaiile dintre acetia
condiiile materiale
Situaii de deplasare a medicului de familie la domiciliu
copil sub un an pentru tratamentul unor afeciuni acute la solicitarea
aparintorului
asigurai, indiferent de vrst , care nu pot s se deplaseze din cauza unei
intervenii
chirurgicale
pacieni imobilizai ortopedic
pacieni cu Ins Motorie a MI
bolnavi n faza terminal
urgene medico-chirurgicale

15.Drepturile pacientului si obligatiile medicului de familie prevazute in contractul cadru.


Drepturile pacientului prevzute n contractul cadru
pachetul de servicii de baz n caz de mbolnvire sau accident, din prima zi
.pn la vindecare
s ii aleag medicul indiferent de specialitate, spitalul + casa de asigurare care
vea
s fie nscris pe lista unui medic de fam
s i schimbe MF numai dup expirarea a 3 luni
s beneficieze se serviciile medicale , medicamente, n condiiile legii
s beneficieze de cel puin un control profilactic pe an
s beneficieze de servicii medicale acasa
supravegherea gravidei + lehuzei cu toate msurile de profilaxie , de evoluie a
sarcinii,
servicii medicale de urgen
s beneficieze de medicamente gratuite sau nu
transport sanitar gratuit n cazuri de urgen
Obligaiile medicului de familie prevzute n contractul cadru
s acorde ngrijiri medicale asigurailor n caz de boal sau accident
s se respecte dreptul asigurailor de a-i alege medicul + casa de asigurare +
schimbarea
medicului de familie dup termenul de 3 luni
s ofere relaii asigurailor despre serviciile oferite
s respecte tratamentul adecvat + modul de prescriere al medicamentelor
s utilizeze eficient fondurile
s nu refuze acordarea serviciilor medicale n caz de urg

s solicite documente din care s reias k pacientul este nscris la o casa de


asigurri
s informeze CAS dak exist unele modificri
s nu fac discriminare n asigurarea serviciului medical
s trimit dak este nevoie, pacientul la specialist
s asigure servicii medicale la cabinet, la domiciliul pacientului timp de 35 de h / 7
zile
s aib un program de lucru bine stabilit , n condiiile specifice zonei
s respecte confidenialitatea datelor pacienilor
s participe la cursuri de pregtire continua s elibereze concediu medical,
certificate de deces,
scutiri, adeverine

16.Preventia specifica.Calendarul vaccinarilor.


Reprezinta prevenirea unor boli cu ajutorul unor mijloace specifice asa cum ar fi prevenirea unor
boli infectioase cu ajutorul vaccinarilor, prevenirea rahitismului cu ajutorul vitaminei D,
prevenirea gusei endemice triopate prin administrarea de iod, sau prevenirea anemiei feriprive
prin administrarea de fier.
Clendarul vaccinarilor:
-4-5zile de la nastere : BCG(antituberculos)+AHB(antihepatita B I DOZA)
-2 luni : VPOT(antipoliomielita)+DTP(diftero-tetano-pertusis)+AHB(II DOZA)
-4 luni : VPOT+DTP
-6 luni : VPOT+DTP+AHB(III DOZA)
-9-11 luni : antirujeolic
-12 luni : VPOT+DTP
-30-35 luni : DTP (rapel II)
-7 ani : DTP(rapel III)+antirujeolic(rapel II)
-9 ani : VPOT( rapel II)
-13 ani : BCG( dupa testare la tuberculina)
-14 ani : DTP(rapel IV)
17.Definiti problemele medicale ale omului sanatos.
A. Supravegherea medical a copilului sntos - n scopul aprecierii nivelului de dezvoltare
somato-neuropsihic. Examenele periodice au un scop preventiv, de depistare precoce a unor
deficiene morfo-funcionale, vicii de postur, tulburri senzoriale (auz, vz), ntrzieri de
dezvoltare neuropsihic.

B.Efectuarea de vaccinri:- la copii, n scopul obinerii unei imunizrii specifice;- ia adulii care
cltoresc n anumite zone (Africa, America intertropical etc.) efectundu-se vaccinarea
antimalaric, antiholeric, antitifoidic etc.
C. ngrijirea gravidei-consultaia prenatal, urmrirea activ a sarcinii, prognosticul sarcinii i al
naterii.
D.Efectuarea unui tratament preventiv:-profilaxia oftalmiei gonococice la nou-nscui;profilaxia rahitismului;- profilaxia anemiei feriprive la gravide;- tratamentul medicamentos al
contacilor n cazul bolilor transmisibile (chimioprofilaxie, sterilizarea purttorilor de streptococ
p* hemolitic, etc).
E. Solicitarea unui aviz medical la: -angajare;- transfer;- schimbarea locului de munc;recrutare;- examene;-concursuri;- intrare n colectivitate;- solicitarea altor instituii.
F. Solicitarea unui control medical periodic - cu rol n depistarea precoce a unor modificri ale
strii de sntate. Controlul medical periodic se poate efectua i n cadrul examenului de bilan
care recent a devenit obligatoriu pentru pacieni.
G.Consultaia prenupial - solicitat de viitori soi - const n examen clinic general i evaluarea
soilor din punct de vedere psihic, al bolilor cu transmitere sexual i al bolilor infectocontagioase (Rx pulmonar, test HIV, VDRL).
18.Criterii pentru stabilirea starii de sanatate.Modalitati de trecere de la starea de sanatate la
starea de boala.
Pot fi grupate astfel:
A. negative:- inexistena manifestrilor clinice ale unei boli;- absena bolilor cu evoluie n
accese, pusee;- absena bolilor asimptomatice;- absena unor boli sub alt masc;- absena
factorilor de risc.
B. pozitive:- dezvoltare armonioas, funcionalitate normal a organelor i aparatelor;- echilibru
psihic;- adaptabilitate i pstrarea vigorii.
Modaliti de trecere de la starea de sntate la starea de boal:
A. Dup modul de debut:
l)acut: -infarct miocardic;- pneumonie;- pleurezii;- otite, sinuzite;- meningite.
2) supra-acut: - oc anafilactic;- edem glotic;- hemoragii cerebrale;- embolii pulmonare.
3) lent (insidios): - HTA;- ateroscleroz;- hepatit cronic;- cancer.
B. Prezena factorilor de risc: - fumat; -alcool; -alimentaie;-toxice;-droguri; -sedentarism;stress,la care se adaug vrsta i sexul.
C. Afectarea mecanismelor de reglare i
1) boli genetice:- anomalii cromozomiale (sindrom Down, Turner, Klinefelter);- tulburri genice
(fibroz chistic, galactasemia, hemofilia, (3 talasemia).
2) boli imunitare:- reacii alergice (astm bronic, rinita alergic, urticaria, ocul anafilactic); reacii mediate de complexe imune (vasculite, poliartrita cronic reumatoid, glomerulonefrita); autoanticorpi - anemie hemolitic.
D. Nesatisfacerea nevoilor energetice ale organismului legate de :- oxigen , apa ,- hrana: caren
de fier => anemie feripriv;caren de iod=>hipotiroidie; caren de vitamine,calciu=>rahitism;
caren de proteine=>afecteaz structura somatic,sistemufimunitar i sistemul nervos.

E. Excese de substane energetice


F. Suprasolicitarea informaional: oboseal;- anxietate;- insomnie;- cefalee;-ameeli; palpitaii;- tremurturi.
G. Nesatisfacerea nevoilor de ordin superior (psihologic i social) : afirmare pe plan profesional,
apreciere, prestigiu, demnitate;- afeciune, iubire, protecie;- acces la viaa cultural i spiritual.

19.Particularitatile diagnosticului in medicina de familie.-idem sub13


20.Particularitarile tratamentului in medicina de familie.
Factorii care determin particularitile tratamentului n Medicina de Familie:
1. Posibilitile limitate ale medicului de familie
2. Necesitatea de a interveni n urgene
3. Necesitatea colaborrii cu ceilali specialiti
4. Tratamentul integral al bolnavului
5. Necesitatea ngrijirii continue a bolnavului
6.Importana tratamentului nefarmacologic n Medicina de Familie
7. Consilierea pacientului
8. Cointeresarea pacientului
9.Cointeresarea familiei
10.Necesitatea ngrijirilor terminale
Principalele activiti terapeutice pe care le efectueaz n mod obinuit medicul de familie sunt:
- recomand repaus la pat i prescrie un regim igienico-dietetic;
- aplic o form de psihoterapie;
- aplic o msur preventiv;
- prescrie un medicament sau face o vaccinare;
- aplic o tehnic complementar medicinei alopate
- homeopatie, acupunctura, nox, preso-punctur, mezoterapie;
- practic mic chirurgie;
- recomand internarea;
- recomand cur balnear;
- recomand fizioterapie;
- urmrete rezultatele tratamentului.
Supravegherea tratamentului n Medicina de Familie: a) Aprecierea complianei bolnavului; b)
Aprecierea toleranei; c) Aprecierea eficienei tratamentului;
21.Sinteza diagnostica si terapeutica.
Medicul de familie trebuie s realizeze examinarea complet a bolnavului, o abordare integral a
tuturor aparatelor i organelor, inventarierea tuturor semnelor i simptomelor, diagnosticul
tuturor bolilor, stabilirea legturilor dintre ele i ierarhizarea lor i o abordarea bolnavului n

mediul su de via i de munc, privind eventualii factori de risc interni i externi, care ar fi
putut influena apariia i evoluia bolii, precum i posibilitile sale de tratament ambulator.
Sinteza diagnostic n Medicina de Familie presupune:
- inventarierea tuturor simptomelor;
- stabilirea legturilor dintre sirnptome;
- gruparea simptomelor n sindroame;
- gruparea sindroamelor n boli;
- diagnosticul tuturor bolilor;
- stabilirea legturilor dintre boli;
- stabilirea legturilor cu condiiile de via;
- ierarhizarea bolilor;
- elaborarea unui diagnostic integral, bio-psiho-social.
Criteriile de ierarhizare a bolilor:
- pe primul plan bolile care pun n pericol funciile vitale ale organismului;
- de obicei bolile acute trec naintea bolilor cronice;
- bolile cu evoluie mai rapid vor fi trecute naintea bolilor cu evoluie mai lent;
- bolile cu evoluie imprevizibil vor trece naintea bolilor cu evoluie favorabil;
- bolile care produc o suferin mai mare vor trece naintea bolilor care produc o suferin mai
mic;
- bolile care au un tratament eficace vor trece naintea bolilor care nu au tratament eficace;
- medicul de familie are obligaia de a revizui ierarhizarea bolilor ori de cte ori apar modificri
n starea bolnavului.
22.Functiile familiei.Tipuri de familii traditionale.
Familia ndeplinete numeroase funcii, iar scopul principal al acesteia este realizarea
reproducerii speciei umane.
a) funcia fizic:
-sexual- asigur satisfacera nevoilor sexuale ale soilor cu rol de a preveni apariia bolilor
venerice;
-reproductiv - asigur naterea copiilor n scopul perpeturii speciei;
b) funcia afectiv:- satisfacerea nevoilor afective ntre soi, prini - copii, copii - bunici;bucuria traiului mpreun (n absena adulterului, violenei, abandonului familial).
c) funcia social:
-ngrijire i protecie - asigur un habitat confortabil, alimentaie corespunztoare, climat de
siguran, educaie social i sanitar prin cultivarea unui stil de via sanogenic;
-pregtire educativ a membrilor familiei pentru ocuparea locurilor n ierarhia social (nevoia de
instruire);
-formeaz i susine personalitatea membrilor familiei;
-asigur venituri optime pentru satisfacerea nevoilor familiale;
-transmite valori morale, culturale de la o generaie la alta.

Tipuri de familii traditionale:


a.familia nucleara : sot,sotie,copil.copii(cel mai frecvent)
b.diada nucleara : sot si sotie singuri sau cu copii ce nu locuiesc impreuna
c.familia largita : sot,sotie,copii,bunici si alte rude
d.familia cu un singur parinte(decapitata) : prin pierderea unui sot
e.reteaua de rudenii gospodarii nucleare sau membrii necasatoriti ce locuiesc aproape si au un
schimb permanent de servicii
e.familia poligama(cultul islamic)

23.Indicatori demografici ai populatiei.Indicatori de morbiditate.


Indicatori pozitivi:
- natalitatea = (Nr. nscui vii / Nr. mediu populaie) X 1000
- fertilitatea = (Nr. nscui vii / Nr. femei 15-49 ani) X 1000
- fecunditatea = (Nr. total sarcinii / Nr. femei 15-49) X 1000
- indicele brut de reproducere este reprezentat de numrul mediu de descendeni de sex feminin
pe care i-ar fi nscut o femeie ntr-o generaie fictiv de femei 15-49 ani;
-indicele net de reproducere reprezint numrul mediu de descendeni de sex feminin pe care I-ar
nate o femeie din aceeai generaie fictiv de femei 15-49 ani.
-indicii supraunitari arat posibilitatea unei, creteri numerice (reproducere lrgit), n timp ce
indicii subunitari relev tendina de descretere a populaiei.
- sporul natural al populaiei = [(Nr. nscui vii - Nr. decese) / Nr. mediu populaie] X 1000 i
trebuie s aib o valoare pozitiv.
Indicatori negativi:
- mortalitatea general =(Nr. total decese / Nr. mediu populaie) X 1000
- mortalitatea infantil = (Nr. decese 0-1 an / Nr. nscui vii) X 1000
- mortinatalitatea = [Nr. nscui mori / (Nr. nscui vii + Nr. nscui mori)] X 1000
Indicatorii morbiditatii:
-incidena = (Nr. cazuri noi de mbolnvire / Nr. mediu populaie) X 1000
-prevalenta = [(Nr. cazuri noi de boal + vechi) / Nr persoane examinate] X 100
24.Metode contraceptive.
a.Metode naturale:
-fara raport sexual in perioada de ovulatie
-metoda calendarului
-metoda temperaturii bazale

-studiul mucusului cervical


-metoda combinata simptotermala
-coit intrerupt
b.Metode de bariera
-prezervativ masculin +- combinat cu spermicide
-prezervativ feminin
-spermicide
-cupole cercivale si diafragme
-ovule contraceptive
c.Contraceptie hormonala
-pilula combinata(estrogen si progesteron)- se administreaza 21 zile incepand din a 5 a zi a
ciclului menstrual
-pilula cu componenta doar progestativa; -tip implant si depot (durata 3-6 luni)
d.Dispozitive contraceptive intrauterine(valabilitate 3-5ani) -sterilet(spirala, in T)
25.Etapele monitorizarii bolnavilor cronici.
A. Depistarea (diagnosticarea precoce): boli ca HTA, diabetul zaharat, ateroscleroza, dac sunt
depistate n stadiul de debut, nainte de apariia complicaiilor, vor avea rezultate i o evoluie
mai bun.Acelai lucru se poate spune i despre depistarea precoce a unor afeciuni neoplazice,
al cror tratament n faza primar va conduce la o atitudine adecvat i la o supravieuire
important.
B. Identificarea factorilor de risc:
-alimentaie necorespunztoare - obezitate, ulcer gastro-duodenal, cancer gastric, gut, HTA;
- alcool - hepatite, ciroze, hepatosteatoze, cancer gastric, psihoze;
- fumat - cancer bronho- pulmonar, arterite, HTA, cardiopatii ischemice;
- stress - ulcer gastro-duodenal, HTA, C1C, tulburri psihice;
- sedentarism - obezitate, dislipidemii;
- factori genetici - HTA, diabet zaharat, poliartrit reumatoid, schizofrenie.
C.Confirmarea diagnosticului:
- prin examen clinic minuios, examene paraclinice, totul n strns corelaie cu antecedentele
heredo-colaterale i factorii de risc;
- diagnosticarea bolilor asociate (ex: cardiopatia ischemic i diabetul zaharat -diabetul
influeneaz i agraveaz evoluia anginei pectorale).
D. Ierarhizarea afeciunilor -nu toate bolile de care. sufer pacientul sunt la fel de grave i
importante, i de multe ori ele nu pot fi tratate simultan; de aceea un ulcer gastric va fi mai
important de tratat dect o boal artrozic i o HTA cu valori mari dect un colon iritabil.
E. Sinteza diagnostic:
- util n scopul elaborrii strategiei terapeutice;
- medicul ine cont de ntregul context patologic ai bolnavului prin diagnosticarea tuturor.

26.Orientarea diagnosticului pozitiv si diferential la pacientul hipertensiv.


Diagnosticul poate fi sugerat de o serie de manifestari clinice dar este obiectivat de tensiometru
care arata ridicarea valorilor tensionale sistolice,diastolice sau a ambelor, in prezenta sau absenta
unor cauze clare.Bolnavul hipertensiv este descoperit intamplator(cu ocazia bilantului efectuat de
MF in urma unui examen periodic),la o consultatie obisnuita( cand bolnavul se prezinta cu
cefalee,acufene,fosfene,vertij) sau cand pacientul se prezinta cu o complicatie majora dupa o
criza hipertensiva).Examenul clinic are in vedere 2 aspecte:
-determinarea sievaluarea corecta a valorilor tensionale( se foloseste tensiometru)
-prezicarea de faorma de HTA este primara sau secundara( pe baza anamnezei,examenul obiectiv
si paraclinic).

27.Elemente de diagnostic pozitiv in HTA oferite de anamneza,examen obiectiv,investigatii,in


practica medicului de familie.
Anamneza ne ofera motivele pentru care se prezinta pacientul la medic,date cu privire la
vechimea bolii si principalii factori de risc:
-factori de risc : APF ( grup sg A,sdr premenstrual,varsta peste 40ani,barbati sub 40ani-femei
peste 60ani, rasa negra,folosirea pe termen lung a anticonceptionalelor), APP ( boli endocrinehipo/hipertiroidie,boala Cushing/Adison, acromegalie; DZ tip II si obezitatea; boli renalelitiaza,rinichi polichistic; boli CV-insuficienta aortica,BAV total), AHC (parinti cu HTA, boli
CV,obezitate,DZ,boli
renale),
CVM
(consum
excesiv
de
sare,lipide,glucide,tabagism,alcoolism,stress)
Examen
obiectiv:
creste/scadere
ponderala,transpiratii,febra,paliditate,edeme
ale
membrelor,cianoza,epistaxis,dispnee,palpitatii, dureri in epigastru/hipocondrul dr.
Investigatii: hemoleucograma,VSH,glicemie,uree,teste de disproteinemie,sumar urina,explorare
renala/suprarenala/tiroida,ekg,ecografie,Ecodoppler,RX,urografie,angiorafie,CT,RMN,
nefrograma,scitigrama tiroida,examen fund de ochi).
28.Atitudinea medicului de familie in cazul unor pacienti cu angina pectorala(anamneza,indicatii
pentru tratament).
Medicul de familie trebuie s evalueze rapid starea general a bolnavului i s aeze bolnavul n
repaus. Dac este un bolnav cunoscut, s administreze 1 tablet de nitroglicerin sublingual sau 1
puf de nitroglicerin spray. Dac durerea nu cedeaz, medicul de familie trebuie s stabileasc
particularitile durerii: dac au intervenit modificri ale durerii precordiale, dac ea se nsoete
i de alte semne i simptome care ar putea sugera apariia unei angine instabile, sau a unui
eventual infarct miocardic.n cazul n care nu este un bolnav cunoscut, sau este vorba de o angin
de debut, medicul de familie va trebui s stabileasc rapid particularitile durerii. Dac
suspecteaz o angin pectoral, sau chiar un infarct miocardic, va administra 1 tablet de
nitroglicerin sublingual sau 1 puf de nitroglicerin spray. Dac durerea nu cedeaz va repeta
doza la 5 minute. Dac are posibilitatea, va face o ECG cu ajutorul creia va putea trana
diagnosticul dintre angin i infarct. Iar dac durerea nu cedeaz n 15-20 minute i se

suspecteaz un infarct miocardic se vor lua msurile necesare i se va interna bolnavul de urgen
n spital.Anamneza ofera informatii depre tipul durerii,caracterele temporare ale
acesteia,simptome de acompaniament(anxietate,paloare,dipsnee,transpiratii),evolutia bolii si
raspunsul la tratament.

tipul
durerii,
caracterele
simptomele
temporale
de
acompaniament,
factorii
evolutia
de
bolii,
ai
bolii,ale acesteia,
29.Orientarea

raspunsul
larisc
diagnosticului
tratament.
pozitiv si diferential pe baza investigatiilor tintite de laborator la
pacientul hipertensiv.
Ecografia generala( rinichi,tiroida,splina,suprarenala,placenta in caz de sarcina)
Ecocardiografie (cord,aorta,artere renale)
Radiografie ( de sa turceasca,toracica de fata si profil)
Urografie,Angiografie( pt artera renala si patologia suprarenalei)
CT,RMN,Nefrograma izotopica,Scintigrafie tiroidiana.
30.Orientarea diagnosticului pozitiv si diferential prin examenul obiectiv la pacientul cu
palpitatii.
Pune in evidenta 3 aspecte: tulburari de ritm si frecventa batailor cardiace si pulsului; semnele
unei cardiopatii; semnele altor boli care pot evolua cu palpitatii.
Ritmurile pot fi regulate,tahicardice (120-160/min);bradicardice sau normocardice.Semnele unei
cardiopatii organice pot fi sufluri sistolice si/sau diastolice din focarul
mitral,cianoza,cardiomegalie,edemele membrelor inferioare,raluri de staza pulmonara,tahicardie
asociata cu HTA.Semne ale altor boli ce evolueaza cu palpitatii pot fi marirea de volum a
tiroidei,anemiile severe,infectii pulmonare sau septicemie,semne de impregnare neoplazica.
31.Abordarea anamnestica a pacientului cu durere toracica precordiala.
Anamneza ofera informatii depre tipul durerii,caracterele temporare ale acesteia,simptome de
acompaniament,evolutia bolii si raspunsul la tratament.
1.Simptome de acompaniament :
-generale : febra, frison,mialgii,atralgii,transpiratii anxietate,scadere ponderala,astenie
-pleuro-pulmonare: tuse seaca/productiva
-cardiovasculare: palpitatii,tahicardie,colaps,edem,dispnee
2.Sediul durerii : parasternal stg/dr, la nivelul manubriului sternal,in spatiu intercostal in punct
fix
3.Iradierea : epigastru,pe mb superior stang,spate si lombe,abdomen si mb inferioare
4.Caracterul durerii: menghina precordiala,ca o apasare sau strangere circulara

5.Durata durerii: intepaturi de cateva clipe(mialgii), 2-10min(angina),ore-zile(nevralgii


intercostale)
6.Frecventa durerii: zilnic,saptamanal,lunar,in anumite anotimpuri,dupa/inainte de a manca
7.Factori de risc: infectii,meteo, atmosfera poluata,alcoolismul,tabagismul,DZ,HTA, sexul
masculin 30-50ani,colesterol etc.

32.Terapia diferentiata aplicata pacientului hipertensiv cu HTA-tratament nefarmacologic si


farmacologic.
-nefarmacologic: regim igienodietetic hipocaloric si hiposodat,renuntare la fumat,reducerea
stresului si a consumului de alcool,exercitiu fizic moderat,evitarea calatoriilor cu
avionul,excursiilor la munte,cura heliomarina,sauna.
-medicamentos (in functie de gradul HTA) :
-la tineri : monoterapie( IEC,beta-blocant sau diuretic), asociere dubla ( diuretic cu IEC
sau cu beta-blocant), tripla terapie ( diuretic cu beta-blocant si clonidina)
-la varstnici : monoterapie (beta-blocant sau antagonisti de Ca,diuretic), asociere dubla
( antagonisti de Ca sau beta-blocant cu IEC sau diuretic), asociere tripla ( antagonisti de Ca cu
IEC sau hidralazina si diuretic)
Pentru
HTAS
se
foloseste
tratament
tintit
pe
boala
de
baza( etiogenic,patogenic,radioterapie,tratament chirurgical).
33.Atitudinea medicului de familie in cazul unui pacient cu edeme gambiere( anamneza,examen
obiectiv).
Din anamneza se obtin date generale referitoare la: modul de aparitie (brutal, lent, rapid), modul
de evolutie (progresiva, persistenta, recurenta, remisiune spontana sau dupa tratament),
caracterele edemului (culoare, consistenta, sediu, sensibilitate), vechimea edemelor, stabilirea
cauze edemului, asocierea cu alte manifestari, respectiv cu tabloul clinic al bolii de baza.
Examenul obiectiv urmareste evaluarea:
- Tegumentelor si mucoaselor (gradul de infiltrare, temperatura, culoarea, sensibilitatea la
nivelul gambei)
- Sistemului ganglionar si tiroidei (eventual gusa nodulara, tiroidita)
- Toracelui (asimetrie, mobilitate, zgomote cardiace, sufluri care orienteaza spre boli
cardiace organice)
- Abdomenului (marirea de volum a abdomenului, modificari de volum hepato-splenic,
prezenta circulatiei colaterale)
34.Atitudinea medicului de familie in cazul unui pacient cu edeme gambiere(indicatii pentru
investigatii si tratament).
Investigatii de laborator:

- VSH, PCR, fibrinogen, alfa2 globulina, hemoleucograma =>infectii


- Examen sumar de urina, uree, creatinina, acid uric, ionograma serica si urinara =>
afectiuni renale
- EKG, EKG de efort =>efectiuni cardio-vasculare
Investigatii imagistice:
- Examen radiologic (in cazul etiologiei infectioase)
- Urografie, CT (in cazul edemelor din patologia abdominala)
- Examen ecografic abdominal =>vizualizeaza colectiile pleurale
TRATAMENT
A. Insuficienta cardiaca: repaus, restrictie sodata, apord de lichide, diuretice de ansa
(Furosemid), tiazidice, K-economisitoare (spironolactona, amilorid),
B. Glomerulonefrita acuta: repaus, dieta hiposodata, diuretice de ansa, dializa (in caz de
oligoanurie)
C. Sindrom nefrotic: repaus, ciorapi de contentie, sarea interzisa, furosemid, spironolactona,
hidroclortiazida
D. Sindromul ascito-edematos: repaus, dieta hiposodata, spironolactona, furosemid,
paracenteze evacuatorii
35.Atitudinea medicului de familie in cazul pacientului durere in membre de cauza posibil
vasculara(anamneza,indicatii pentru investigatii,tratament).
A. Durerea venoasa
1.Varicele membrelor inferioare
Clinic dureri in gamba, greutate sau senzarie de picior rece si in ortostatism, claudicatie
intermitenta
Ex. Obiectiv vene dilatate siuoase, turgescente, edem maleolar, plantar sau al gambei, tulburari
trofice la nivelul pielii (care apare subtiata, atrofiata, cu hemosideroza, apoi apar ulcere trofice
sau edem indurat = celulita varicoasa)
Tratament: masaj, gimnastica medicala, ciorapi compresivi; medicamentos-venoruton,
troxevasin; tratament balnear; tratament chirurgical indepartarea dilatatiilor varicoase si
comunicantelor incompetente
2.Flebitele superficiale si profunde
Flebitele superficiale durere si arsura pe traiectul venos, vena turgescenta ca un cordon dur,
violaceu, iar paralel cu ea apare un cordon rosu, mai subtire, dat de limfangita satelita. Fenomene
generale febra sau subfebrilitati
Flebitele profunde senzatie de picior greu, tensiune in gamba, furnicaturi, parestezii, treptat
apare durerea in talpa, accentuata la mers si in ortostatism prelungit ; durerea, senzatia de picior
de plumb, este urmata peste noapte de aparitia unui edem alb, moale sticlos; clinic, durerea poate
fi declansata prin compresie manuala la nivelul gambei (semnele Moses proximal si distal) sau
cu ajutorul aparatului de tensiune la o presiune de 130 mmHg (semnul Lowenberg). Flexia
dorsala a piciorului provoaca durere pe fata posterioara a gamnei (semnul Homans),
hiperextensia pasiva a genunchiului (semn Sigg). Paraclinic, ecografic, sonda Doppler arata
sediul trombului; flebografia precizeaza sediul cheagului
Tratament:
-profilactic masaj, heparina i.v. pre- si postoperator
-curativ anticoagulant (heparina) si trombolitic (trombostop)
B. Durerea din bolile arteriale periferice

1. Arteriopatii functionale sau vasopatii (Sindrom Raynaud, acrocianoza, eritrocianoza,


eritromelalgia, glomusul subunghial)
Clinic durera (declansata de frig, fumat) este insotita de modificari de culoare (paloare,
cianoza, hiperemie)
Tratament vasodilatatoare (tolazolin, metildopa, ergotoxin), hipotensoare (rezerpina), aspirina
2 . Bolile organice obstructive
Ischemia periferic acut. Ea poate fi produs fie prin embolie, fie prin tromboz.
Avem durere vie n picior sau n mn, amoreal, tulburri de sensibilitate + trofice.
La examenul obiectiv avem cianoza + lipsa pulsului la membrul respectiv.
Tratamentul
vasodilatatoare iv
anticuagulante
fibrinolitice + antibiotice
chirurgical- embolectomie / gref venoas cu amputaie.
Ischemia periferic cronic
a) ATS obliterant
Apare dup vrsta d e40 de ani. Leziunea iniial este o plac de ateroscleroz
dispus pe intima vasului, care are caracter progresiv pn la obliterarea acestuia.
Cel mai frecvent prinse sunt tibialele ant + post , peroniera, femurala.
STADIUL 1- parestezii la frig, efort, ortostatism
STADIUL 2- claudicaie intermitent la un anumit nr. de pai
STADIUL 3- apare durere care se calmeaz numai la dak pacientul st cu MI nclinate +
tulb trofice
STADIUL 4- durerea nu mai dispare nicicum + tulb trofice-Gangren.
Semnele Burger + Sammuel-Tarfis- d aprecierea bolii. Tratamentsimpatectomie
cu by-pass
b) Trombangeita obliterant are la baz un proces inflamator. Sunt afectate
vasele si nervii membrelor i apare nainte de 40 de ani.
Clinic avem flebit, noduli subcutanai, sindrom Raynaud.
36.Principii terapeutice aplicabile in durerea precordiala de origine coronariana,tratamentul
crizei de angina pectorala.
Tratamentul anginei pectorale urmareste distantarea sau suprimarea crizelor anginoase si
prevenirea complicatiilor.Pentru cura crizei anginoase se recomanda: nitroglicerina 0,5mg/tb
pentru toate formele de angina pectorala,administrata sublingual,de mai multe ori pe zi,dupa
necesitate: nitroglicerina spary 1 puf; nitroglicerina solutie alcoolica 1% - 3-4picaturi de o
bucatica de zahar.(daca la 2 doze durerea nu cedeaza se renunta).In angina instabila si infarctul
miocardic se foloseste Lenitral(Nitroglicerina fiola de 3 mg).Pentru tratamentuld e fond se
folosesc nitriti pentru profilaxia acceselor anginoase,bete-blocante neselective(propanolol pentru
angina pectorala stabila) si beta-blocante selective(metoprolol),amiodarona,blocante de
calciu(nifedipina).

37.Principii terapeutice aplicabile in dispneea de cauza pulmonara.

-manevra Heimlich( in obtructia glotica prin corpi straini)


-traheotomie de urgenta(in asfixie prin corpi straini laringieni,edem glotic,etc)
-punctie pleurala( in revarsatele pleurale masive,pneumotrax cu supapa)
-administrare de heparina in infarctul pulmonar
-sangerare 300-400ml (in starea de rau astmatic)
-medicamente antiastmatice(in crizele de astm bronsic),miofilin,oxiprenalina,Terbutaline
-oxigenoterapie

38. Principii de tratament in durerea toracica


TRATAMENTUL SIMPTOMATIC:
AINS- indometacin + diclofeac + piroxicam
ANTIPIRETICE- algocalmin, paracetamol , aspirin
ATITUSIVE paxeladine
EXPECTORANTELE fosfat de codein, clorur de amoniu
ANTISPASTICE
TRATAMENT PATOGENIC: CORTICOTERAPIE, AINS, ANTICUAGULANTE RAPIDEHeparina Iv + dicumarinicile
39. Abordarea anamnestica a pacientului cu dispnee
TIPURI:
n funcie de frecven deosebim polipneea( creterea F respiratorii , nsoite de bti ale
aripioarelor nazale) sau tahipneea , la care frecvena respiraiilor crete la 30-60 resp /min , i
scade amplitudinea acestora.
n mod normal ea apare dup efort. Patologic apare n boli pulmonare restrictive +
cardiovasculare care determin staz pulmonar.
Bradipneea reprezint scderea numrului de respiraii pe minut, cu creterea amplitudinii
micrilor respiratorii. Apare n obstrucia incomplet a CR. n funcie de locul obstacolului ea
este de 2 feluri:
o Inspiratorie- cu inspir prelungit + zgomotos , este nsoit de tiraj + cornaj.Ea este produs de
obstrucia incomplet a CR(laringe, trahee, bronhii).
o Expiratorie- este cu expir prelungit, produs de obstrucia CR inferioare(bronhii, bronhiole).
Aceasta apare n astm , bronit cronic, emfizem pulmonar.
Dispneea Cheyne-Stokes- are un aspect crescnd- descrescnd a ciclurilor respiratorii , n
cicluri polipneice care sunt separate de apnee. Apare n somn la btrnii cu IC pe baz de ATS
coronarian.
Dispneea Biot- reprezint o respiraie disritmic , prin prezena apneei dup fiecare timp al
respiraiei. Apare n strile de incontien a bolnavului (somn sau com) , prin afectarea
centrului respirator.
Dispneea de tip Kusmaul- este o respiraie disritmic unde apar perioade de apnee de
intervale diferite care despart un ciclu respirator. Apare n tumori cerebrale, meningit.
Dispneea Neurotic- apare la subiecii cu labilitate neuro-vegetativ. Este de 2 feluri:
1. dispnee cu suspin / oftat- bolnavul simte k aerul nu intr n adncul plmnilor, fiind nevoit sa
fac un inspir adnc i apoi s expire ntr-un oftat, sau suspin

2. dispnee cu hiperventilaie- pacientul, respir des, plnge, scade Ca, rezultnd TETANIE.
MOD DE INSTALARE: Dispneea acut. Se instaleaz brusc, paroxistic, este de tip polipneic,
inspirator / expirator. Apare n astmul cardiac. Dispneea cronic. Se instaleaz n mod treptat, n
raport cu
gradul efortului fizic. Apare la pacienii cu valvulopatii, cardiopatie ischemic.
Simptome care acompaniaz dispneea:
durere toracic
tuse cu sau fr expectoraie
durere precordial, palpitaii
paloare , astenie, sindrom Plummer Vinson
FACTORII CARE DECLANEAZ SAU AMELIOREAZ DISPNEEA
infecii
contact cu alergenii
efort, fumat
variaii atmosferice-frig, cea, ploaie
aport de sare + ap
emoii
ntreruperea tratamentului cu digitalice sau diuretice
sindromul premenstrual pentru femeile cu stenoz mitral
FACTORII CARE AMELIOREAZ
miolfilin
antibiotice
HHC
Repaus, poziia n ezut
Oxigen
Diuretice, tonicardiace
40. Atitudinea medicului de familie in cazul pacientului cu dispnee cronica (indicatii pentru
investigatii si tratament)
Investigatii paraclinice
a. Uzuale:
- HLG
- Glicemie
- Uree
- Teste de disproteinemie
- Sumar de urina
b. Tintite in dispneea pulmonara
- LDH
- Radiografia => forma toracelui (emfizematos, astenic, asimetric), hipertransparentele
pulmonare, opacitatile masive
- Ecografia =>colectiile pleurale
- Punctia pleurala =>lichid in cavitatea pleurala
- Spirometria =>diferenta dintre IP obstructiva si IP restrictiva
c. Tintite in dispneea cardiaca
- Ekg
- Ecografie

- Fonocardiograma
- Radiografie
- Cateterism cardiac
Tratament
- Punctie pleurala dupa examenul radiologic si ecografic
- Depresoare respiratorii, barbiturice si morfina
- Antibiotice in dispneea febrila
- Beta2 adrenergice, corticosteroizi, anticolinergice
- Bronhospastice (beta-blocante, aspirina, penicilina, AINS), trombostop, Ca-blocante,
antiaritmice
41. Atitudinea medicului de familie in sindroamele dispeptice (anamneza si examen obiectiv)
Anamneza si examenul clinic analizeaza simptome si semne care definesc o afectiune organica,
in special neoplazica, ce trebuie exclusa in primul rand: simptome dispeptice recente, insotite de
varsaturi rebele, disfagie, hematemeza, melena, pe fond de scadere ponderala importanta.
42. Atitudinea medicului de familie in sindroamele dispeptice (indicatii pentru investigatii si
tratament)
Investigatii de laborator:
- Standard: HLG, hematocrit, glicemie, uree
- Teste inflamatorii nespecifice (VSH, fibrinogen, alfa2 globulina)
- Teste de evaluare a infectiei cu H. Pylori (serologic, salivar, respirator)
- Teste biologice tintite in explorarea functionalitatii unor viscere implicate (ficat, pancreas)
- Teste coprologice examen coproparazitar, coproculturi
Investigatii imagistice:
- Endoscopia digestiva superioara
- Eecografia abdominala
- Examen radiologic baritat
- Scintigrafie de evacuare gastrica
- CT
- Ecoendoscopia
- Colecistopancreatografia endoscopica retrograda
Investigatii functionale:
- Proba de digestie
- Manometria esofagiana sau anorectala
- Studiul electromiografic al motricitatii gastrointestinale
- Ph-metria esofagiana
- Teste de evacuare gastrica
Investigatii morfologice
- Biopsia mucoasei digestive
- Examen histologic
Tratament:
- Regim igieno-dietetic: evitarea alimentelor acide, condimentelor, alimente super concentrate,
grasimi
- Medicamentos: metoclopramid, domperidona, trimebutin; antispastice, anticolinergice,
stimulente peristaltice

43. Atitudinea medicului de familie in cazul pacientului cu durere in etajul abdominal superior
(anamneza si examen obiectiv)
Anamneza:
- localizarea durerii: HD, HS, epigastru
- iradierea durerii: ascendenta (afectiuni esofagiene si ale cardiei); toracica (afectiuni gastrice,
duodenale, biliare); lombara, subscapulara dreapta (litiaza veziculara); descendenta, inghinala
(afectiuni renale); in bara sau in centura posterior (afectiuni pancreatice, colonice)
- calitatea si intensitatea durerii durere acuta intensa perceputa ca junghi, colica, crampa,
tractiune sau durere cronica, surda, progresica, recurenta perceputa sub forma de arsura, apasare,
greutate
- modul de debut si evolutia in timp debut acut sau cronic, cu intensitate continua, progresiva
sau cu o anumita ritmicitate sau periodicitate (dureri episodice, ocazionale)
- circumstante care declanseaza sau amelioreaza durerea: ingestia alimentara, schimbarea
pozitiei, efort fizic, substante toxice, stress; ameliorare prin repaus, ingestie alimentara,
varsatura, evacuare intestinala, medicamente, comprese calde, cure balneare.
- manifestari asociate
Examen obiectiv:
- modificarile volumului abdominal in distensia abdominala din meteorism sau in contextul
maririi de volum al viscerelor abdominale sau palparii unor mase tumorale
- palparea si percutia confirma meteorismul sau matitatea abdominala cu caractere de tip
lichidian (matitate deplasabila) sau corespunzatoare unor mase tumorale
- punctele si zonele dureroase abdominale, punctele herniare
- semnele de iritatie peritoneala si hiperestezia cutanata in abdomenul acut (rigiditatea sau
apararea musculara)
- palparea abdominala complete si centrata pe anumite zone topografice constata modificari ale
volumului hepato-splenic (boli hepatice cronice, boli mielo si limfoproliferative), ale volumului
renal si apreciaza prezenta maselor tumorale, cu sau fara contact lombar
- sindromul lichidian peritoneal
44. Atitudinea medicului de familie in cazul pacientului cu durere inetajul abdominal superior
(indicatii pentru investigatii si tratament)
Investigatii de laborator:
- Uzuale: VSH, hlg, GLICEMIE, uree
- Explorarea sindromului inflamator: fibrinogen, PCR, FR, alfa2 globulina
- Explorarea enzimatica citoliza, LDH, cpk
- ALAT, ASAT (sindrom de citoliza)
- Bilirubina, colesterol, fosfataza alcalina, gama GT (sindrom de colestaza)
- Electroforeza, complex protrombinic, sideremia, amoniemia (sindromul hepatopriv)
- Imunelectroforeza, celule lupice, complement seric, complexe imune circulante,
crioglobuline
- Explorari metabolice glicemia a jeun, toleranta orala la glucoza, lipidograma, lipemia,
trigliceride, acid uric, calcemie, acidoza metabolica
- Explorarea patologiei tumorale markeri tumorali nespecifici (fosfataza alcalina, alfa
fetoproteina) sau specifici (antigen carcinoembrionar, antigene tumorale CA 19-9, CA
125, PSA)

Explorari functionale ale tubului digestiv (chimism gastric, teste de evacuare gastrica, dozarea
gastrinemiei si a factorului intrinsec, tubajul duodenal); ale ficatului: pentru analiza functiilor de
sinteza (markeri dependenti de flux) sau de transport (markeri dependenti de capacitate),
clearance-uri hepatice
Explorari imagistice
- Ecografie abdominala bidimensionala
- Doppler si hidrosonografie
- Endoscopie
- Ex radiologic cu substanta de contrast radioscopie gastro-intestinala, examen baritat
Pansdorf, colangiografie, irigoscopie, urografie
- CT
- Scintigrafie hepatica, biliara, pancreatica, a tubului digestiv, renala pentru
caracterizarea proceselor tumorale
- Arteriografia selectiva, splenoportografia, explorarea transjugulara
- Laparoscopia
- RMN
Explorari anatomopatologice biopsii cu ac fin (prelevari citologice), biopsii histologice
(prelevari de tesuturi)
Tratament:
A. Regim igieno-dietetic
B. Medicamentos
- Medicatia antiulceroasa: antiacide (oxid de magneziu, carbonat de calciu, hidroxid de
aluminiu), antisecretorii gastrice (antihistaminice H2 cimetidina, ranitidina; inhibitori ai
pompei de protoni omeprazol, lansoprazol), protectoare de mucoasa gastrica (sucralfat),
antispastice
- Medicatia utilizata in suferintele hepatobiliare: preparate cu acizi biliari (acid
ursodeoxicolic), hepatoprotectoare, medicamente lipotrope (fosfolipide)
- Medicatia utilizata in suferintele intestinale: antispastice intestinale (colospasmin,
debridat, spasmomen), antimicrobiene intestinale (tetracicline, chinolone, sulfamide),
laxative, antidiareice, antiinflamatoare
- Enzime digestive digestal forte, digestin, kreon
C. Chirurgical: colecistectomie, apendicectomie, ulceroexcizie cu piloroplastie, rezectii
gastrice si intestinale
45. Abordarea practica a pacientului cu hepatomegalie (anamneza si diagnostic etiologic in
cabinetul medicului de familie)
Anamneza:
- Vechimea suferintei, debut, evolutie: debut acut cu evolutie rapida (boli infectioase,
abces, limfom, tumori hepatice maligne), debut lent insidios cu evolutie prelungita
(hepatite cronice, ciroze, tumori hepatice benigne)
- Factorii de risc ai suferintei hepatice
- Manifestarile clinice de acompaniament: asteno-vegetative generale (febra, frison, mialgii,
artralgii, transpiratii, astenie); dispeptice hepatobiliare (de tip hiperstenic febra, frison, icter
in angiocolite, abcese hepatice; de tip hipostenic jena in hipocondrul drept, intoleranta
digestiva, gust amar, meteorism in hepatite, ciroze, neoplazii); nervoase; paraneoplazice,

asociate carcinomului hepatocelular (hipoglicemie, poliglobulie, crize de perfirie acuta,


hirsutism, innegrirea parului)
Diagnosticul etiologic:
- Hepatita cronica (persistenta, activa, sclerogena, alcoolica, postvirala)
- Ciroza hepatica (portala, postnecrotica, biliara primitiva)
- Adenocarcinom hepatic (carcinom hepatocelular)
- Hemocromatoza (cu interesare hepatica, cardiaca, pancreatica, tegumentara)

46. Abordarea practica a pacientului cu hepatomegalie (indicatii pentru investigatii si tratament


in cabinetul medicului de familie)
Investigatii de laborator:
- Sindromul de hepatocitoliza (GOT, GPT crescute)
- Sindromul hepatopriv (proteine totale, albumine, fibrinogen, timp de proaccelerina, rata
de esterificare a colesterolului, colinesteraza serica scazute)
- Sindromul excretor sau sindromul de retentie biliara hiperbilirubinemie directa, cresterea
titrului enzimelor de colestaza (fosfataza alcalina, 5-nucleotidaza, leucin aminopeptidaza),
cresterea colesterolului total si a lipoproteinelor de colestaza
- Sindromul de inflamatie mezenchimala cresterea alfa1 si alfa2 globulinelor (in hepatopatii
cronice); scaderea albuminelor, a alfa globulinelor cu cresterea beta si gama globulinelor (ciroza
hepatica); imunelectroforeza (cresterea predominanta de IgM => ciroza biliara primitiva, IgA=>
ficat alcoolic, IgG => hepatita cronica postnecrotica)
- Sindrom imunologic: teste de disproteinemie, imunelectroforeza, markeri virali, teste de
imunitate celulara (procente de limfocite T totale, limfocite supresoare, limfocite helper, raport
LT4/LT8, limfocitul NK, testul de inhibare a migrarii leucocitare)
- Alte teste: markeri tumorali, sideremia, cupremia
Investigatii imagistice:
- Ecografie
- Eco Doppler
- Radiografie abdominala simpla
- Tranzit baritat
- Endoscopie digestiva superioara si inferioara
- CT cu substanta de contrast
- Colecistopancreatografie endoscopica retrograda
Explorari morfologice: punctia biopsie hepatica; punctia transjugulara-hepatica
Tratament:
-regim igieno-dietetic
-tratament medicamentos: antibiotice (penicilina, aminoglicozide, cefalosporine gen II-III,
ampicilina), chimioterapice (Mebendazol in trichineloza), antivirale (interferon, lamivudina,
ribavirina), corticoterapie, diuretice si tonicardiace (in staza cardiaca), hepatoprotectoare
(Lagosa), citostatice (neoplasmul hepatic), simptomatice (antispastice, hipotermice)
Tratament chirurgical: hepatectomii subtotale (in abcese, chisturi, tumori), splenectomii (in
ciroze), transplant hepatic

47. Diagnosticul clinico-paraclinic, pozitiv si diferential al splenomegaliei


Examenul clinic complet in functie de cele trei etiologii ale splenomegaliilor infectioasa,
hematologica, congestiva in cadrul hipertensiunii portale se urmareste:
- prezenta unei stari febrile prelungite => boala infectioasa
- hepatomegalia asociata => hemopatie maligna, ciroza hepatica, boala de colagen
- icterul => sindrom de hemoliza
- adenopatii asociate => hemopatii maligne
Investigatiile paraclinice:
- explorari uzual de de laborator hematologice (HLG, hematocrit, bilirubina, sideremie),
imunologice (imunelectroforeza, complement seric, complexe imune, factor reumatoid, test
coombs, autoanticorpi), bacteriologice
- punctie biopsie medulara cu efectuarea medulogramei
- punctie biopsie hepatica, scintigrama hepatosplenica, endoscopie esofagiana si laparoscopie
pentru diagnosticul de certitudine al unei suferinte hepatice
- limfografie si punctie biopsie ganglionara in hemopatii maligne
- laparotomie exploratorie si splenectomie cu examen anatomopatologic
Diagnostic diferential:
- Nefromegalie (hidronefroza, rinichi polichistic, tumora renala)
- Tumori ale glandelor suprarenale
- Tumori ale unghiului colic stang
- Tumori ale cozii pancreasului
- Tumori ale spatiului retroperitoneal
48. Diagnosticul etiologic la pacientul cu dispepsie si durere abdominala hepatobiliara si
pancreatica
- Explorarea sindromului inflamator in suspiciunile de colecistita, pancreatita
- Explorarea enzimatica enzime pancreatice, enzime de citoliza hepatica
- Explorarea sindroamelor hepatica (citoliza, colestaza, hepatopriv) in diagnosticul pozitiv
si diferential al icterului
- Explorari metabolice glicemie, calcemie, acidoza metabolica, in suspiciunile de pancreatita
- Examenul bacteriologic si parazitologic al bilei (prin tubal duodenal) sau al scaunului
- Proba de digestie pentru decelarea fibrelor musculare nedigerate, a glutenului, acreatoreei sau
steatoreei
- Examen ecografic => obstructie biliara, modificari ale lojei pancreatice, pseudochisturi,
tumori pancreatice
- Radiografia abdominala
- Endoscopie gastro-duodenala
- Colecistopancreatografie endoscopica retrograda => ampulon vaterian, colangiocarcinom
distal, papiloame intraductale
- CT => pancreatita acuta
49. Investigatii paraclinice in durerea abdominala (vezi 44)

50. Strategia terapeutica in sindromul dispeptic


Obiectivele tratamentului sunt legate de tendina de a descoperi + combate factorii cauzali. Cel
mai important este restabilirea funciilor digestive.
Msurile igienico-dietetice: Vor fi evitate, alimentele acide + condimentele, alimentele greu
digerabile, grsimile, cele care fermenteaz. Se prefer alimentele s fie k lumea preparate, nici
prea fierbini, nici prea reci.
Se evit consumul alimentelor care favorizeaz RGE-cafea, grsimi, ciocolat.
Tratamentul medicamentos. PROKINETICE- metoclopramid, motilina
Nu se asociaz cu prokineticele:
Antispastice + anticolinergice sistemice
Belladona + derivai
51. Atitudinea practica in fata pacientului cu ascita (anamneza,examen obiectiv, diagnostic
clinico-epidemiologic)
Anamneza vezi 45
Examen obiectiv:
- Modificari cutaneo-mucoase: icter, stelute vasculare, modificari de culoare (buze carminate;
eritroza palmara; eritroza linguala ciroza hepatica; pigmentatie bronzata hemocromatoza;
paloare
- Modificari hemoragipare: gingivoragii, peterii, vergeturi, purpura membrelor inferioare
- Manifesrari articulare: degete hipocratice, sindrom crest, sindrom sica
- Manifesrari endocrine: hiperestrogenism in hepatite cronice si ciroze (la barbati ginecomastie
atrofie testiculara, diminuarea pilozitatii, pierderea libidoului; la femei atrofia sanilor,
oligomenoreea); edeme in ciroze, neoplazii
- Hepatomegalie, splenomegalie
- Hipertensiunea portala circulatia colaterala externa la nivelul flancurilor
Ascita se datoreaza:
- HTP
- Scaderii sintezei de albumine in ficat
- Retentiei de sodiu si apa prin secretie crescuta de hormon antidiuretic si aldosteron
- Insuficientei dinamice a limfaticelor hepatice si intestinale
52. Atitudinea practica in fata pacientului cu ascita (indicatii pentru investigatii si tratament in
cabinetul medicului de familie)
Investigatii vezi 46
Tratament
- Ascita mica, cu simptome minice ambolator dieta hiposodata, spironolactona
- Ascita mare, cu abdomen in tensiune internare: paracenteza evacuatorie, spironolactona +
diuretic de ansa
- Ascita recurenta dupa tratament diuretic paracenteza exploratorie: cultura din lichidul de
ascita, citologie pentru celule maligne, Eco doppler sau CT pentru hepatocarcinom sau tromboza
de vena porta
- Ascita refractara dieta desodata, cresterea dozei de spironolactona, diuretice de ansa;
alternativa
reperfuzia lichidului de ascita, sunt peritoneo-venos

53. Explorarile paraclinice necesare diagnosticului pozitiv la pacientul icteric


INVESTIGATII DE LABORATOR:
uzuale:
1. examen sumar de urin- urobilinogen, pigmeni + SB
2. VSH + HLG
3. teste de disproteinemie
intite:
1. explorarea colestazei- BT, colesterol, FA
2. explorarea citolizei- GOT, GPT

INVESTIGATII IMAGISTICE:
examenul echografic: face diagnosticul diferenial ntre tipurile de icter, evideniaz
obstruciile biliare nalte, obstruciile biliare distale, la nivelul arborelui biliar putem evidenia:
ngroarea pereilor colecistului,
prezena calculilor
colecisto-colangiografia iv
Rx
CT, RMN
Echoendoscopia
54. Atitudinea medicului de familie in nevralgii si nevrite
(diagnostic, indicatii terapeutice)
DUREREA NEVRALGIC
Durere de tip parestezic
Surd, este resimit ca o arsur sau neptur
Apare nsoit de furnicturi, amoreal, jen funcional
Obiectiv este o durere vie, greu de suportat, care apare n crize, sau este continu. Este
declanat de micri sau frig i nsoit de jen funcional. Durerea dureaz zile sau sptmni,
iar pacientul poate prezenta atitudine antalgic.
Topografic- respect traiectul dermatomeric al MS + MI cu traiect oblic descendent. La
torace are caracter de semicentur sau centur pe traiectul nervilor ic.
DUREREA NEVRITIC(paralizant)
Este nsoit de tulburri de sensibilitate, motilitate neuromuscular , tulburri
vasomotorii(membrul respectiv, este rece, cianotic, palid)
Este agravat de efort fizic, tuse strnut, defecaie, scderea presiunii atmosferice, frig,
timpul noros, infecii virale si metroanexita
Este ameliorat de cldur, repus, poziii antialgice, fizioterapia, medicamentele care se
adreseaz bolii de baz.
INVESTIGATII PARACLINICE:
- Examen radiologic
- CT
- Examen neurologic precizeaza suferinta nervoasa si etiologia
TRATAMENT
-medical antireumatice (piramidon, fenilbutazona), aspirina, miorelaxante (mydocalm),

sedative (diazepam), unguente locale cu AINS,corticoterapie, vitaminoterapie cu preparate din


grupul B
- Fizioterapic si balnear electroterapie, gimnastica medicala, cure balneare
- chirurgical
55. Atitudinea medicului de familie in cazul pacientului cu durere lombara acuta (anamneza,
examen obiectiv, indicatii terapeutice) (vezi 54)

56. Lombalgia cronica (etiologie, diagnostic diferential)


Etiologie:
- musculara (mialgie lombara a frigore sau virala)
- Discovertebrala
- afectiuni digestive (biliare, colon iritabil, neoplasm de unghi de colon, ulcer duodenal
penetrant in pancreas, neo de pancreas)
- boli renale (glomerulonefrita acuta, pielonefrita, litiaza renala, abces renal, neoplasm
renal, abces perirenal)
- boli genitale (lombalgia de ciclu, anexita, sarcina tubara, tumorile genitale)
- boli retroperitoneale (limfosarcom, fibroza retroperitoneala)
57. Nevralgia sciatica (tablou clinic, clasificare, tratament)
Clinic durerea are sediu lombar, iradiaza in membrul inferior si este insotita de jena
functionala, de pozitie antalgica. Durerea poate fi tolerabila, cronica, sau vie, insuportabila.
- Hiporeflexie/areflexie osteotendinoasa
- Hipotrofie sau amiotrofie musculara
- Hipoestezie cutanata
In raport cu radacina interesata exista 2 forme clinice:
- Nevralgie lombara de tip L5 durerea iradiaza pe fata posterioara a coapsei, pe fata
anterolaterala a gambei, apoi coboara oblic spre haluce, situatie cand bolnavul merge
greu pe calcai
- Nevralgia sciatica de tip S I cu iradiere pe fata posterioara a coapsei, pe fata laterala a
gambei, pe fata plantara, pana la ultimele 2 degete, iar mersul pe varfuri este dificil
Clasificare clinica si patogenica De Seze:
- Faza I deteriorarea discului; clinic dureri lombare sub varsta de 30 ani, contractii
- Faza II dureri lombare la 25-30 ani, contractii lombare
- Faza III pareza, atrofii musculare, tulburari sfincteriene
- Faza IV apare dupa 45 ani (artroza meniscovertebrala)
Tratament vezi 54
58. Orientarea diagnosticului clinic in sindromul febril prelungit pe baza anamnezei si
examenului obiectiv
Anamneza => simptomatologia din partea aparatelor si sistemelor. Exemple:
- Aparat respirator tuse seaca, dureri toracice, junghiuri, hemoptizie, expectoratie

mcopurulenta
- Aparat cardio-vascular dispnee, palpitatii, stenocardie
- Aparat digestiv tulburari digestive de tip gastro-duodenal, biliar; tulburari de tranzit
intestinal
- Aparat urogenital jena lombara cu disurie, polakiurie, modificari de culoare a urinii
(infectii, neoplasme)
- Manifestari cutaneo-musculare mialgii, artralgiincu jena la mers in RAA, colagenoze,
neoplasme
- Fenomene nervoase periferice parestezii si furnicaturi, nevralgii de tip sciatic,intercostal,
cervico-brahial (in neoplasm pulmonar, mamar, metastaze vertebrale,leucemii
Examen obiectiv evidentiaza semne care pot orienta diagnosticul:
- La nivelul tegumentelor eruptii cu sau fara leziuni de grataj (infectii, endocardita lenta,
colagenoze, hemopatii maligne, boli alergice)
- La nivelul articulatiilor mici durere la mobilizare cu tumefierea articulatiilor, in
reumatismul palidromic, colagenoze, sau artralgii ca fenomen paraneoplazic; articulatiile
pot prezenta dureri de tip artralgic, artrite rebele la tratament in RAA, colagenoze, ca
fenomene paraneoplazice
- La nivelul ganglionilor microadenopatii localizate sau generalizate (mononucleoza
infectioasa, leucemii, colagenoze), macroadenpatii localizate laterocervical sau
supraclavicular (tuberculoza ganglionara, angina acuta, hemopatii maligne cu localizare
faringiana, tiroidiana)
- Aparat respirator frecatura pleurala, colectii lichidiene
- Aparat cardio-vascular sufluri, tahicardie, tulburari de ritm (miocardite infectioase),
frecatura pericardica,
- Aparat digestiv modificari de volum hepato-splenice (hepatite, angiocolita, abces splenic,
abces hepatic), formatiuni tumorale
- Aparat urogenital sensibilitatea lojelor renale in pielonefrite; rinichi palpabil in neoplasm
renal
- Sistemul nervos central semne de iritatie meningeana, modificari de comportament (in
abcese cerebrale, tumori, meningoencefalita)
59. Orientarea diagnosticului clinic in sindromul febril prelungit pe baza examenului obiectiv si
explorarilor paraclinice
Examen obiectiv vezi 58
Explorari paraclinice:
- HLG: leucocitoza cu neutrofilie in infectii; leucocitoza sau leucopenie cu limfopenie in
limfoame, eozinofilie in boli alergice, boala hodgkin
- Explorarea imunologica: ASLO, PRC electroforeza proteinelor serice, imunelectroforeza,
RFC
- Explorarea bacteriologica: hemoculturi, antibiograma
- Explorare histopatologica: biopsie bronsica, gastrica, intestinala, musculara, ganglionara
in neoplasme, boli limfoproliferative, boli de colagen
- Ecografie => tumori, adenopatii abdominale, metastaze la nivelul viscerelor abdominale
- Ecocardiografia => valvulopatii cu vegetatii, colectii pericardice
- Examen radiologic
- CT

- endoscopie
60. Colaborarea cu alte specialitati in diagnosticul febrei prelungite
Examenul ORL poate evidentia sinuzite, amigdalite, cancer de cavum faringian
Examenul stomatologic evidentiaza focare de infectie dentara, granuloame
Examen ginecologic => infectii si tumori uterine, tumori ovariene, anexite, pelvi-peritonite
Examen urologic => pielonefrite cronice, neoplasm de prostata, abces perinefritic, neoplasm
renal termogen
Examen neurologic => meningoencefalita, tumori cerebrale, abces cerebral
61. Atitudinea medicului de familie in cazul pacientilor cu manifestari alergice (anamneza,
indicatii pentru investigatii si tratament)
Anamneza simptomele pentru care s-a prezentat bolnavul (cutaneo-mucoase, digestive,
respiratorii, sistemice). Se vor urmari:
- aspectul evolutiv al simptomatologiei in raport cu expunerea la alergene, evolutia imediata
dupa contactul cu acestea, in secunde, minute, maxim o ora (reactia HS I), evolutie cu durata
medie de la debut 3-8 ore (reactia HS III) si cu evolutie intarziata 24-72 ore de la contactul cu
alergenul (reactie HS IV)
- circumstantele de aparitie a simptomelor: mediul cu continut crescut al alergenelor
declansarea unei crize de astm si/sau rinita in casa de tara este sugestiva pentru alergie la
acarieni, mucegai, par de animale; perioadele anului in sezonul cald evolueaza manifestarile
alergice la polen, iar in sezonul de tranzitie manifestarile alergice la prafulde casa
- factori etiologici favorizanti: intercurente respiratorii, stressul, efortul fizic, factorii poluanti
iritani respiratori, dezechilibre hormonale (pubertate, sarcina, menopauza)
- raspunsul terapeutic: eficienta tratamentului cu antihistaminice, antidegranulante,
corticosteroizi, precum si masurile de eliminare a alergenului suspectat, sau de scoatere a
bolnavului din mediul cu continut bogat in alergeni (proba scoaterii din mediu prin spitalizare,
concediu, schimbarea locului de munca in cazul alergiei profesionale, sau schimbarea climatului
de acasa cu cel heliomarin, in cazul alergiei la polen, vara)
- antecedentele heredo-colaterale boli alergice la alte persoane din familie
- antecedente personale patologice alte afectiuni alergice ale pacientului examinat, precum si
alte afectiuni favorizante ale sensibilizarii la alergene (infectii respiratorii sau infectii ORL, in
cazul bolilor alergice respiratorii, infectii si parazitoze intestinale, in cazul bolilor alergice
digestive)
- conditii de viata si munca: carentele alimentare, alimentatia artificiala, expunerea la iritanti
respiratori in mediul profesional, expunerea la par de animale, fumatul,excesul de cafea, abuzul
de medicamente (antibiotice, AINS, betablocante)
Investigatii paraclinice:
Se vor explora valoarea IgE, numarul de eozinofile, si se vor efectua teste cutanate. Se va avea in
vedere:
- explorarea pneumalergenilor: teste cutanate, IgE
- pentru sensibilizarea la medicamente: teste cutanate, determinanti antigenici medicamentosi,
IgE specifice
- pentru decelarea unor boli infectioase sau parazitare: ASLO, focare infectioase, serologie

virala, eozinofilie, IgE, examen coproparazitologic


- pentru decelarea unor boli sistemice: biopsie cutanata, imunofluorescenta cutanata, anticorpi
antinucleari, electroforeza, complement seric, dozarea hormonilor tiroidieni,teste cutanate in
alergia de contact
Tratamentul urticariei acute:
- purgative (sulfat de magneziu)
- regim alimentar
- medicamentos: hemisuccinat de hidrocortizon, antihistaminice injectabile (clemastina)
Tratament urticariei cronice:
- inlaturarea cauze
- terapie etiologica: antibiotice, antiparazitare, antimicotice
- terapie patogenica: antihistaminice, corticoterapie, histaminoglobulina, vaccinuri
polimicrobiene
- terapie simptomatica: topice cutanate, medicatie psihotropa
Tratamentul angioedemului = de urgenta:
- adrenalina la locul intepaturii de insecta sau injectiei
- perfuzie cu glucoza si hemisuccinat de hidrocortizon
62. Consultatia standard in pediatrie. Continutul examenului de bilant al copilului
- fiecare nou-nascut externat din maternitate va fi consultat si i se va efectua un examen de
bilant in primele 24 ore
- vor fi urmariti la domiciliu toti copiii pana la varsta de 1 an: primul bilant se face la iesirea din
maternitate, apoi bilunar in prima luna de viata, lunar pana la 6 luni, trimestrial intre 6-12 luni si
semestrial de la 1 la 3 ani
Continutul examenului de bilant al copilului
1. examen clinic la nn + sugar
2. somatometria
3. dezvoltarea somatic + psihomotorie la copil
4. erupia dentar
5. examen ORL
6. examen oftalmologic
63. Atitudinea medicului de familie in cazul pacientilor cu adenopatii cervicale (anamneza,
indicatii pentru investigatii si tratament)
Anamneza: Istoricul bolii urmareste: momentul aparitiei adenopatiei, modul de debut si modul
de depistare, prezenta primului puseu sau a unei boli de fond, numarul de ganglioni, volumul si
localizarea acestora la inceput si sensibilitatea. Se urmareste contextul patologic de impregnare
infectioasa (sfera ORL, cutanata, virala, generala). Se evalueaza caracterele semiologice ale
adenopatiei (=caractere temporale) si manifestarile clinice de acompaniament (generale,
cutaneomucoase, mioarticulare,hepatosplenice, gastrointestinale, nervoase)
Investigatii paraclinice:
- uzuale: VSH, HLG (cresterea VSH si leucocitoza cu limfomonocitoza in sindroamele
limfoproliferative)
- hematologice: sindromul mononucleozo-eozinofilic (mononucleoza infectioasa,
toxoplasmoza), eozinofilie (boala Hodgkin), leucocite paroase (leucemia cu tricoleucocite)
- imunologice: electroforeza si imunelectroforeza, explorari virale (virusul Epstein Barr,

citomegalovirusul, markerii virusurilor A, B,C, HIV)


- investigatii serologice: intradermoreactii, investigatii microbiologice (examenele secretiilor,
examenul sputei, culturi)
- investigatii radiologice: radiografia pulmonara (grupuri ganglionare mediastinopulmonare),
CT (adenopatii izolate si grupuri ganglionare profunde si superficiale toracice si abdominale),
ecografia abdominala (adenopatii abdominale profunde cu dimensiuni mai mari), urografia
intravenoasa, endoscopia bronsica si digestiva (permite prelevarea de biopsii)
- investigatii histologice: punctia ganglionara, biopsia ganglionara, medulograma
Tratament obiective:
- asanarea portii de intrare
- terapie antiinflamatorie, antialgica
- terapie bactericida si bacteriostatica;- consolidarea reactivitatii prin vitaminoterapie si vaccinare
64. Orientarea diagnosticului si tratamentului in reumatismele articulare si artroze, in cabinetul
medicului de familie (anamneza, indicatii pentru investigatii si tratament)
Periartrita Scapulo-Humeral. Are n vedere procese degenerative abarticular. Are 4 forme:
1. umr dureros simplu-durere fr limitarea micrilor; tratament- AINS
2. umr dureros acut- durere + micri limitate n abductee; tratament AINS, inflitratii cu xilina
si/sau cortizonice
3. umr blocat fixitate articulara (manifestata prin rigiditate, nu durere); tratament AINS,
corticoterapie, kinetoterapie
4. umr pseudo-paralitic pseudopareza rotatiei externe; tratament chirurgicalpentru sutura
tendoanelor
Investigatii paraclinice radiografia => osteoporoza, calcificari periarticulare
Tenosinovitele, tendinitele. Apar dup microT la muncitori + sportivi, sau gonoree. Tratament
AINS, corticoizi, antibioterapie pentru infectii
Hidartroza intermitent- are la baz o sinovit cu revrsat articular limpede.
Apare la genunchi, la femei peste 50 ani. Tratament AINS, corticoterapie
ARTROZELE:
Pacientul prezint o durere accentuat de activitatea prelungit , care dispare la repaus, i reapare
la reluarea activitii. Particularitatile artrozelor: la maini noduli Heberdeen, Bouchard;
articulatii mari gonartroza, coxartroza; la coloana vertebrala spondiloza. Radiografia arata:
osteofitoza, pensarea spatiului interarticular, osteoporoza, condensarea platoului articular.
Tratament: AINS, anabolizante pentru refacerea matricei osoase, tratament fizical (curenti
diadinamici, caldura locala), tratament balnear cu ape sulfuroase, iodate, sarate, tratament
chirurgical si orthopedic in artroza deformanta a soldului si genunchiului
65. Sindromul urinar (diagnostic clinic)
Tulburari de mictiune:
- disuria (cistite, uretrite, tumori ale vezicii urinare si uretrei, calculi uretrali)
- polakiuria (cistita, uretrita, hipertrofie de prostata, neoplasme vezicale, litiaza renala, TBC
renala, pielonefrita acuta si cronica)
- nicturia (insuficienta renala cronica, insuficienta cardiaca, diabet insipid)
- retentia acuta si cronica de urina (obstacol al cailor urinare, boli grave septicemii, meningite,
stari comatoase)
- incontinenta urinara (prolaps uterin, rupturi de perineu)
Tulburarile diurezei:

- oliguria diureza sub 500 ml/zi (deshidratare, insuficienta renala acuta)


- anuria - diureza sub 100 ml/zi
- poliuria diureza peste 3 litri/ora (diabet zaharat, IRC, alcool)
- modificari de culoare apectul normal al urinii poate fi modificat prin prezenta unor pigmenti
normali sau patologici din sange: culoarea berei blonde (bilirubina directa), rosie bruna
(hematurie totala macroscopica), aspect de spalatura de carne (glomerulonefrita acuta), culoarea
rosie ca visina putreda (porfirie acuta), neagra dupa expunerea la lumina (alcaptonuria)
- modificari de miros: amoniacal (infectie urinara), acetona (diabet), fetid (infectie colibacilara),
putred (tumori vezicale)

66. Sindromul urinar (diagnostic paraclinic)


- analize uzuale: HLG (anemie in IRC, poliglobulie in neoplasm renal, leucocitoza in infectii),
VSH (creste in infectii, TBC, neoplasm), ureea (creste in retentia azotata functionala), glicemia
(crescuta in DZ)
- Examenul de urina: modificari de culoare, miros, densitate si ph (creste in PNA scade in GNA),
piuria (prostatite, uretrite, cistite, PNA, PNC), glicozuria (DZ), proteinuria (PN, GN), sedimentul
urinar
- Examen bacteriologic urocultura
- Explorarea functiei renale: clearance-urile urinare, clearance-ul creatininei endogene,
clearance-ul ureei, clearance PAH (acidul paraaminohipuric)
-Explorari tintite: electroforeza serica si urinara (modificate in sindromul nefrotic), creatinina
(creste in IRC), acid uric (creste in guta, IRC), ionograma serica si urinara
- Explorarea radiologica: radiografia abdominala reno-vezicala (calculi urinari radioopaci,
calcificari renale, chisturi renale), Ecografia, Urografia i.v, cistografia, arteriografia (stenoza
arterei renale congenitale, ateromatoza), CT (tumori, abcese, hematoame, calcificari), RMN
(diferentierea tumorilor de chiste), scintigrafia, biopsia renala.
67. Atitudinea medicului de familie in fata pacientului cu diabet zaharat (regim igieno-dietetic)
Reducerea glucidelor, grasimilor si practicarea unei activitati fizice, tonifiante.In DZ II
obezitatea poate fi controlata prin regim cu restrictie de glucide si reducerea caloriilor
pana la atingerea greutatii normale (ideale).In DZ II tip slab se recomanda regim normocaloric si
cu restrictie de glucide
68. Atitudinea medicului de familie in fata pacientului obez
Diagnosticul clinic
- factorii de risc care au dus la ingrasare
- examen obiectiv: tipul obezitarii (ginoidam androida, mixta), semnele unor eventuale
complicatii cardiace (HTA, ateroscleroza), articulare (artroze, spondiloze), respiratorii
(obstructive sau restrictive) sau a unui DZ tip II
- diagnosticul de obezitate se poate afirma cand greutatea depaseste cu 10% greutatea
medie normala, calculandu-se indicele de exces ponderal in procente dupa formula:
(GA GI) X 100
GI = greutatea ideala, GA= greutatea actuala in kg
GA

- indicele de masa corporala se poate calcula dupa formula: G/T x 100 (G=greutatea, T=talia
in cm)
Investigatii paraclinice:
- explorarea metabolismului lipidic si lipoproteic => cresterea colesterolului, trigliceridelor,
netalipoproteinelor
- explorari radiologice => cifoscolioza, leziuni discale, osteofite
- EKG => HVS, traseu ischemic, tulburari de ritm si conducere
- Explorari hormonale => valori scazute \le hormonilor T3, T4, TSH, LH, CPG, ET,
TESTOSTERON, cresterea cortizolemiei sau 17 OH-CS
Tratament: Reducerea aportului alimentar, sub nivelul necesarului caloric. Psihoterapie pentru
schimbarea obiceiurilor alimentare.Efort fizic (gimnastica medicala, inot, plimbari zilnice).
Administrarea de anorexigene
69. Diagnosticul clinic (anamneza, examen obeictiv) in sindromul anemic
Manifestari comune:
- Generale: astenie, fatigabilitate, vertij; uneori febra, modificarea apetitului, astenie
marcata si deficit ponderal in anemiile hemolitice
- Cutaneomucoase: tegumente palide, paloare cu subicter in anemiile hemolitice si
megaloblastice
- Cardio-respiratorii: la efort palipnee, palpitatii, stenocardie
- Nervoase: cefalee, fosfene, acufene, vertij
- Digestive: meteorism, inapetenta, greata, disfagie, varsaturi, alternanta diaree-constipatie
Manifestari particulare
- Exterioare: modificari ale fanerelor (unghii casante si plate, deformate si incurbate cu
concavitatea in sus, par friabil care cade usor anemii feriprive); tegumente uscate uneori
cu fisuri, ragade ale comisurilor bucale, stomatita angulara si glosita anemii
megaloblastice; glosita Hunter limba rosie, depapilata; sangerari la nivelul mucoaselor,
nasului, gingiilor, vaginului sau tractului gastro-intestinal anemie aplastica
- Cardio-vasculare: hipotensiune, tahicardie anii acute posthemoragice; semne de
insuficienta cardiaca anemii hemolitice; tahicardie si sufluri toate anemiile
- Provocate de hemoliza: colici renale, biliare si intestinale; ocluzii vasculare; crize de
megaloblastoza si aplazie medulara
- Digestive: sindromul Plummer Vinson, glosita Hunter, colicile biliare cu sau fara
subiecte, colici intestinale, hepatosplenomegalie
- Renale si genitourinare: in crizele de deglobulinizare - dureri lombare, oligurie, urini
hipercrome sau hematurice sau chiar anurie
- Articulare: dureri articulare, deformari articulare
- Nervoase: in anemia Biermer sindromul de fibre lungi (Mieloza funiculara) mers
pseudotabetic, talonat, tulburari de echilibru, parestezii, arsuri in membrele inferioare,
pierderea sensibilitatii vibratorii si mioartrokinetice; sindrom de mieloza extrapiramidala
tremuraturi fine ale membrelor, ROT vii, Babinski pozitiv
- Hematologice: anemia Biermer macrocitoza, megalogitoza periferica, megaloblasti
medulari;
70. Diagnosticul paraclinic si principii terapeutice in sindromul anemic
Diagnostic paraclinic:
-Hemoglobina sub 13g% la barbat si sub 11 g% la femei, Hematocrit sub 42%, respectiv sub

36%
- Numarul eritrocitelor, indicii eritrocitari (VEM, CHEM, HEM) scazuti
- Numarul reticulocitelor crescute dupa tratament (criza reticulocitara)
- frotiul eritrocitar => morfologia hematiilor
- Leucocitele si trombocitele = in numar normale
- sideremia scazuta in anemiile feriprive
- bilirubita totala crescuta in anemiile megaloblastice (prin bilirubina indirecata), in anemiile
hemolitice
- VSH crescut
- sumar de urina
- examenul scaunului => stercobilina crescuta, hemoragii oculte
- investigatii tintite: durata de viata a hematiilor (radioactiv) scazuta sub 28-30 zile, rezistenta
globulara, electroforeza hemoglobinei (pt evaluarea anemiilor hemolitice), dozarea enzimelor
eritrocitare prin spectrofotometrie
Tratament medical:
- Etiologic: antibiotice cu spectru larg in septicemii, infectii grave
- Patogenic: corticoterapie in anemiile hemolitice autoimune; imunomodulatoare; vitamina
B12 in anemia megaloblastica; tratament cu fier in anemia feripriva; Heparina, dextran,
HHC in crizele hemolitice
- Tratament transfuzional de corectie a Hb: transfuzii de hematii spalate (in anemiile
hemolitice autoimune, hemoglobinuria paroxistica nocturna), transfuzii de sange integral
(anemii posthemoragice acute, anemii secundare neoplaziilor, anemii aplastice)
Tratament chirurgical:
- Splenectomii in hipersplenism, anemii hemolitice ereditare
71. Screening-ul cancerului mamar
O femeie este considerata ca avand risc sporit pentru cancer de san daca se afla in una din
urmatoarele situatii:
- Face parte dintr-o familie in care au existat cazuri de cancer de san (la rudele de gradul
1); menstruatia i-a aparut la o varsta tanara (sub 12 ani)
- Nu a avut o sarcina sau nasterea primului copil s-a produs la varste inaintate (peste 35
ani)
- Nu a alaptat sau a intrerupt rapid alimentatia la san
- A suferit traumatisme minore si repetate la nivelul sanilor
- Prezinta afectiuni benigne ale sanilor cum ar fi mastoza fibrochistica
- Este obeza sau prezinta tesut adipos abundent la nivelul glandei mamare
- Menopauza s-a instalat la varsta inaintata
- Are un regim alimentar bogat in grasimi si dulciuri concentrate
- Prezinta expuneri prelungite si repetate la soare sau radiatii
- Consum abuziv de alcool, stress, hipotiroidism, traume psihice
Pentru a preveni si depista la timp un cancer de san sunt necesare cateva masuri simple
recomandate pacientelor:
- Mentinerea unui regim de viata echilibrat (orele de somn, exercitii fizice in aer liber)
- Controlul greutatii corporale si evitarea alimentelor bogate in grasimi animale
- Efectuarea minima a unui control medical anual
- Prezentarea la medic in cel mai scurt timp, daca se constata modificari la nivelul sanilor

- Colaborarea cu medicul in vederea supravegherii afectiunilor benigne ale sanilor


- Efectuarea unui mamografii la 2-3 ani dupa varsta de 35 ani
- Autoexaminarea corecta si periodica a sanilor. Este indicat ca autoexaminarea sanilor sa
inceapa de la 20 ani, sa se faca lunar, in a 3-a sau a 4-a zi a ciclului menstrual.
72. Diagnosticul clinico-etiologic in cazul pacientului cu cefalee
1. Migrena crize paroxistice, dureroase, cu caracter de hemicranie, cu posibilitate
de generalizare ulterioara, insotite de greturi, varsaturi, simptome vizuale,
neurovegetative, digestive sau psihice; mai frecvent la femei intr 20 si 40 ani.
Evolueaza in 3 faze: prodromala indolora, cu tulburari oculo-vizuale (scotom,
fotofobie, hemianopsie, halucinatii vizuale), tulburari neurologice, vegetative
generale, precordialgii, oboseala; cefalalgica criza propriu-zisa, manifestata mai
ales dimineata sau in prima parte a zilei, cu o senzatie de constrictie, tensiune la
nivelul capului, uneori pulsatila si progresiva; postcefalalgica instalata dupa
cateva ore, marcata de varsaturi, poliurie, apoi somn
2. Cefaleea histaminica (Horton) apare mai frecvent la barbatii intre 20 si 40 ani,
se manifesta prin accese cu cronologie sistematizata, mai ales noaptea, cu debut
brusc, dureri unilaterale violente, pulsatile, iradiate la nivelul fetei, cefei,
umarului, insotite de fenomene vasomotorii si secretorii (nazale si oculare).
Uneori se poate constata ingrosarea arterei temporale sau chiar prezenta
sindromului Claude Bernard Horner
3. Cefalaltii produse prin procese patologice intracraniene debut brusc la un
cunoscut hipertensiv, dupa expunere la soare, cu derere localizata accentuata de
percutia regiunii respective sau de miscari bruste ale capului, cu senzatie de
tensiune intracraniana; in plus, apar varsaturi centrale, brutale, fara greata,
parestezii in membre sau la nivelul fetei, pareze oculare faciale, sindrom
vestibular
4. Cefalalgii in afectiunile vasculare frecventa mare a cauzelor vasculare, durere
nocturna, la trezire, cu accentuarea in pozitie verticala si exacerbarea dupa stress,
efort, fiind insotita de fenomene neurovegetative, oscilatii tensionale
5. Cefalalgii de origine oculara sediul cefaleei, surda, persistenta, localizata frontal
supraorbitar si bitemporal, insotita de usturime si tensiune oculara si accentuata de
activitatea vizuala. In criza de glaucom se adauga greturi, varsaturi, o mare
tensiune a globului ocular la palpare, cu prezenta unor pupile midriatice,
insensibile la lumina
6. Cefalalgii de origine nazala, otica, dentara: origine nazala durere cu sediu
frontal sau in regiunea maxilara profunda, accentuata de apasarea locala in
punctele sinusale, asociata cu rinoree, lacrimare, nas infundat; origine otica
durere localizata unilateral, accentuata de apasarea pe zona respectiva, scaderea
acuitatii vizuale; origine odontogena durere unilaterala cu exacerbare in cursul
mesei, masticatiei sau la percutia maxilarului
7. Cefaleea de origine cervicala: limitarea miscarilor de lateralitate si rotatie ale
coloanei cervicale
8. Cefaleea secundara afectiunilor interne viscerale, endocrine, boli metabolice, stari
infectioase
9. Cefaleea de origine psihica, nevrotica durere surda, bilaterala, constrictiva ca o

casca de plumb, persistenta, cu exacerbari zilnice, insotita de fenomene de ordin


psihologic, scaderea puterii de concentrare mentala, a capacitatii de munca,
fatigabilitate, inapetenta, depresie psihica, insomnii, idei obsesive. Factorul
declansator stari conflictuale, emotii, suprasolicitare

73. Investigatii si principii terapeutice in cazul pacientului cu cefalee


Investigatii:
- uzuale: HLG, VSH
- examene tintite: neurologice, ORL, oftalmologice, EEG, punctie rahidiana cu examenul LCR
(modificarea tensiunii LCR; modificarea aspectului LCR limpede in meningita virale, cu un val
fibrina in meningita TBC, tulbure in meningitele bacteriene; glicorahia; albuminorahia;
clorurorahia scazuta in meningita TBC; celularitatea LCR limfocitoza in meningita TBC,
cresterea PNM in meningite bacteriene)
- examenul fundului de ochi => hipertensiunea intracraniana
- examenul rinoscopic, otoscopic, radiografia sinusurilor anterioare ale fetei => sinuzite
- explorari imagistice: radiografia coloanei cervicale, radiografia craniana, ecografia
craniocerebrala, scintigrafia cerebrala, CT, RMN
Tratament:
- reducerea edemului cerebral (implicit sindromului de hipertensiune intracraniana) diuretice
(furosemid, manitol), antiinflamatoare (HHC, dexametazona), solutii de glucoza hipertona
- reducerea puseului hipertensiv in hemorabiile cerebrale diuretice (furosemid, manitol),
antihipertensive cu actiune rapida (nitroprusiat de sodiu)
- reducerea substratului inflamator corticosteroizi (prednison, dexametazona, HHC), AINS
(fenilbutazona, piroxicam)
- reducerea contracturii paravertebrale si ameliorarea vascularizatiei in cefaleea de tensiune sau
cea din suferintele coloanei cervicale AINS, decontracturante (mydocalm), vasodilatatoare
cerebrale (sermion), fizioterapie
- combaterea varsaturilor de tip central antiemetice (metoclopramid), anticonvulsivante
(fenitoin)
74. Screening-ul oncologic
Semnele de alarma ale bolii neoplazice:
- Sindromul impregnarii neoplazice difuze: apetit diminuat cu inapetenta selectiva pentru
carne, apoi scadere ponderala importanta peste 10 kg in 3-4 saptamani, paloare
sclerotegumentare progresiva, eventual coloratie icterica sau teroasa, fatigabilitate, astenie fizica
si psihica progresiva, apatie, somnolenta, iritabilitate sau tulburari comportamentale, agitatie
psihomotorie, fobie de moarte
- O raceala care nu se vindeca, cu tuse persistenta de tipul virozei/bronsitei/pneumopatiei
prelungite

- Subfebrilitati sau pusee febrile


- Formatiuni palpabile (nodului tiroidieni, mamari, tumori abdomino-pelvine)
- Indigestie sau dificultate la dglutitie
- Modificari ale comportamentului intestinului sau vezicii urinare
- Hemoragii neobisnuite
Demersuri recomandate pentru depistarea precoce a cancerului la femeile asimptomatice cu risc
mediu:
- Varsta 20-39 ani: controlul de rutina pentru cancer la fiecare 3 ani incluzand examinarea
cavitatii bucale, tiroidei, tegumentului, ganglionilor limfatici si organelor genitale;
autoexaminarea lunara a sanilor; examinarea clinica a sanilor la fiecare 3 ani; mamografie
dupa 35-39; citologie exfoliativa si examenul pelvisului in fiecare ani
- Varsta 40-49 ani: controlul de rutina anual incluzand toate cele de mai sus la care se
adauga numai cu o indicarie precisa a medicului specialist oncolog, endocrinolog,
ginecolog, si uneori chirurg: tuseu rectal anual; autoexaminarea sanilor lunar;
mamografie ;la fiecare 1-2 ani; la menopauza, biopsii endometriale la femeile cu risc
crescut
- Varsta peste 50 ani: controlul de rutina anual incluzand toate cele de mai sus la care de
adauga: testul pentru hemoragii oculte anual, sigmoidoscopie la fiecare 3-5 ani, eventual
gastroscopie/colonoscopie la grupele populationale cu risc (antecedente maligne,polipoza
a tubului digestiv, boli inflamatorii cronice); mamografie anual.
Demersurile recomandate pentru detectarea precoce a cancerului la barbatii cu risc mediu:
- Varsta 20-39 ani controlul la fiecare 3 ani ce include examinarea cavitatii bucale,
tiroidei, tegumentului, ganglionilor limfatici, testiculelor si prostatei
- Varsta 40-49 ani controlul anual incluzand toate cele de mai sus plus tuseul rectal anual
cu palparea prostatei
- Varsta peste 50 ani control anual incluzand toate cele de mai sus plus testul pentru
hemoragii oculte anual si sigmoidoscopie la fiecare 3-5 ani
75. Metode de diagnostic si stadializare in afectiunile oncologice
- Anamneza: istoricul amanuntit al episodului actual detectat de bolnav si al evolutiei bolii
in timp, cu evidentierea factorilor de risc
- Examenul fizic, incluzand examinarea orofaringelui, testul papanicolau, proctoscopia
- Studii radiologice: radiografii, ecografii, CT, angiografie, limfangiografie, RMN, PET
- Studii de laborator: evaluare hematologica, teste ale functiei organelor interne, markeri
tumorali
- Examen anatomopatologic al tesutului
- Citogenetica si genetica moleculara