Asistena medical primar de prim linie

un sistem de ingrijiri utilizat de societate ca prim contact al solicitantilor cu furnizorul de servicii medicale ce trebuie sa
rezolve 60 70 % din nevoia de asistenta medicala a populatiei la costuri eficiente pe care societatea (comunitatea)
trebuie sa le acopere indiferent de nivelul propriu de dezvoltare.
primul furnizor de servicii medicale
sectorul esential al sistemului de ingrijiri de sanatate, care lucreaza de sine statator, este sectorul de prim contact al
pacientului, familiei si comunitatii cu medicul de familie si echipa sa medicala si prin acesta, cu celelalte specialitati.
e numeste si !
oAsistenta medicala initiala " asigura primele ingrijiri medicale#
o$sistenta medicala originara primul dintre serviciile medicale#
o$sistenta medicala primordiala decide rezolvarea, hotaraste evolutia si alege solutiile
Asistena medical primar de prim linie
Caracteristicile asistentei medicale primare:
Directa si universala accesibilitate a individului, familiei si comunitatii,
Utilizarea de miloace accesibile, rapide si permanente,
Costurile sunt permisibile pentru membrii comunitatii,
Adresabilitatea directa la cabinetul medical sau telefonic,
Asi!ura intrarea si coordonarea pacientului in sistemul medical,
"e adreseaza principalelor probleme de sanatate asi!urand servicii de promovare, profila#ie, terapie si recuperare,
$rebuie sa fie un serviciu medical de calitate
Asistena medical primar de prim linie
%r!anizatia &ondiala a "anatatii '%&"( a definit calitatea in medicina
primara definind five stars doctor :
Furnizor de ingrijiri medicale
Persoana de decizie decide si are responsabilitatea utilizarii echitabile a investigatiilor medicale, a trimiterii
pacientilor catre alte specialitati si admiterea acestora in spitale, este filtru intre sistemul medical primar si secundar
conferind echitate in utilizarea resurselor comunitare,
Persoana de comunicare promoveaza un stil de viata sanatos pentru comunitate,
Lider al comunitatii prin profesionalism castiga increderea comunitatii in care practica medicina,
embru in echipa activeaza alaturi de persoane si organizatii medicale in rezolvarea problemelor pacientilor si
comunitatii
&edicul de familie
Conform %.&.) medicul de familie este un profesionist cu pregatire
specifica in domeniul medicinei de familie care acorda asistenta
medicala primara, continua, integrala individului, familiei si
comunitatii)
&edicul de familie:
*nitiaza primele masuri de furnizare a in!riirilor medicale,
*n!rieste individul in cadrul familiei si comunitatii indiferent de boala sau caracteristicile sociale,
Coordoneaza individul in sistemul in!riirilor de sanatate privind preventia, dia!nosticarea, in!riirile curative si paleative,
+otaraste contactul pacientului cu linia a **,a din sistemul de sanatate: alte specialitati medico,c-irur!icale
.) Definiia medicinei de familie
&edicina de familie este:
"pecialitate care asi!ura asistenta medicala primara , continua si inte!rala a populatiei si care prin actiuni preventive si
educationale, terapeutice si recuperatorii promoveaza starea de sanatate a individului, familiei si colectivitatii,
Disciplina noua derivata din specialitatea vec-e de medicina !enerala,
"pre deosebire de celelalte specialitati, aceasta noua disciplina se dezvolta pe orizontala si este focalizata pe persoana si
bazata pe comunitate,
Disciplina cu un corp de cunostiinte si abilitati ce este capabila sa ofere servicii e#perte de sanatate familiei si membrilor sai
Carateristici !enerale ale medicinei de familie
'eneralitate
$ccesibilitate
(ontinuitate
(omprehensibilitate
(oordonare
(olaborare
%rientare catre familie
%rientare catre comunitate
Carateristici !enerale ale medicinei de familie
'eneralitate:
"e adreseaza problemelor de sanatate neselectate ale intre!ii populatii,
%fera servicii medicale indiferent de se#, clasa sociala, apartenenta politica sau reli!ioasa
$ccesibilitate
Accesul pacientilor la asistenta medicala primara trebuie sa fie usor, nein!radit de bariere !eo!rafice, culturale sau
administrative
(ontinuitate
)ractica medicinei de familie se bazeaza pe
/un!a si stabila relatie profesionala medic pacient,
0una cunoastere a istoricului personal si familial al pacientului,
Urmarirea in timp a evolutiei starii de sanatate)
(omprehensibilitate
&edicina de familie ofera asistenta profilactica, curativa, de reabilitare si de promovare a starii de sanatate fizica, psi-ica si
sociala
&edicina de familie inte!reaza aspectele etico,umane ale relatiei doctor,pacient cu realizarea deciziei clinice
(oordonarea
&edicina de familie rezolva o parte din problemele de sanatate si orienteaza pacientul catre sectoarele de sanatate din linia a
**,a,
&edicul de familie informeaza pacientul cum sa utilizeze rezultatele consultatiilor si investi!atiilor efectuate in vederea
imbunatatirii starii sale de sanatate
(olaborare
&edicul de familie trebuie sa fie pre!atit sa lucreze si sa colaboreze cu alti furnizori de servicii medicale, sociale
&edicul de familie poate face parte dintr,o ec-ipa de practica medicala
%rientare catre familie
&edicina de familie priveste problemele de sanatate ale individului in conte#tul circumstantelor familiale, sociale, culturale si
ale conditiilor de munca si viata)
%rientarea catre comunitate
&edicul de familie trebuie sa cunoasca nevoile de sanatate ale comunitatii si sa initieze, impreuna cu profesionisti din alte
sectoare, sc-imbari pozitive in problemele de sanatate locala
Domenii de activitate in medicina de familie
Activitatea preventiva:
,, 1rimara
,, "ecundara
,, $ertiara
Activitatea curativa:
/a cabinet
/a domiciliu bolnavi nedeplasabili, boli debilitante, afectiuni loco,motorii, ur!ente medico,c-irur!icale
Preventia primara
*.$ctivitati de preventie asupra individului
Actiuni nespecifice:
oeducatie pentru sanatate prin care individul sa,si cunoasca nevoile dar si limitele or!anismului2
ocombaterea factorilor de risc: factori !enetici 'depistarea de mar3eri imuno!enetici predispozanti at!) D45, D46 pentru diabet
za-arat *, +/A 078 pentru spondilita anc-ilozanta, etc(, factori biolo!ici, factori de mediu, stil de viata
Actiuni specifice:
Imunizari specifice impotriva unor boli infectioase
Preventia primara
**.$ctivitati de preventie asupra familiei
"tarea de sanatate individuala e influentata de factorii de risc familiali
!"Factorii genetici anomalii cromozomiale pe care le depisteaza si aplica masuri:
,,,, sfatul !enetic
,,,, consultul prenatal
,,,, combaterea infectiilor virale, a radiatiilor si
substantelor terato!ene
#"odul de alimentatie
$"%onditiile de locuit
&"'tilul de viata
Preventia primara
***.$ctivitati de preventie asupra mediului
"tarea de sanatate individuala e influentata de factorii de mediu asupra
carora trebuie intervenit:
!"Factorii fizici: radiatii, temperatura, z!omot, presiune
#"Factorii chimici: deter!enti, -idrocarburi, pesticide,
$"Factorii biologici: virusuri, bacterii, ciuperci, paraziti
&"Factorii sociali: saracia, stressul
1reventia secundara
)reventia secundara reprezinta metodologia de formulare precoce a diagnosticului in scopul vindecarii bolii.
&edicul de familie urmareste:
A.Depistarea precoce realizata prin 5 moduri
,, consultatia curenta
,, controlul medical periodic
,, screenin!: $0C, neoplazii
B.Cercetarea medicala preventiva secundara care trebuie sa indeplineasca conditiile:
,,, sa nu aduca riscuri pacientului
,,, sa imbunatateasca pro!nosticul pacientului
,,, riscurile unor tratamente aplicate sa fie minime
,,, metoda aplicata sa fie sensibila si specifica
1reventia tertiara
)reventia tertiara reprezinta metodologia de prevenire a complicatiilor unei boli cat si a agravarii ei
"copurile preventiei tertiare sunt:
1revenirea complicatiilor,
1revenirea a!ravarii,
9vitarea -andicapului,
4ecuperarea medicala,
4einsertia sociala,
Cresterea calitatii vietii)
&edicul realizeaza aceste deziderate prin:
$erapia corecta a bolii,
"uprave!-erea corecta a tratamentului,
Controlul periodic al bolnavului,
Aplicarea masurilor de recuperare necesare,
"ustinerea psi-ica, familiala si sociala a bolnavului)

Curs 2
1.Functia de asigurarea a accesibilitatii populatiei la asistenta medicala
orice persoana sanatoasa sau bolnava, caz cronic sau urgenta medico-chirurgicala sa aiba acces la medicul de familie,
orice pacient sa fie diagnosticat cu mijloacele medicului de familie,
sa fie tratat si urmarit pana la rezolvare,
Diagnosticul prezumtiv si clinic pot fi stabilite de medicul de familie,
Pacientul poate fi trimis la consultul altor specialisti cand este cazul.
2.Functia de supravegherea a strii de sntate a populaiei
activitati diverse cu scopul de pastrare a starii de sanatate a individului, familiei si colectivitatii,
angrenaj de masuri ce imprima un comportament de viata sanatos: reguli de igiena corporala, igiena alimentatiei si a locuintei, activitate
fizica regulata, evitarea abuzurilor (alcool, fumat, etc.)
imprimarea unor comportamente fata de sanatate ale individului sanatos: cantarirea periodica, masurarea periodic a tensiunii arteriale,
supravegherea problematicii generale de cuplu, a dificultatilor individuale la locul de munca,
consilierea permanenta a pacientilor inainte ca acestia sa apeleze la sistemul medical.
Pacient individ bolnav cat si individ sanatos care se adreseaza
serviciilor medicale, notiunea de pacient reprezentand
expresia unei relatii individ medic.
3.Asigurarea preventiei arma redutabila in mentinerea starii de sanatate
edicul de familie ofera servicii medicale pentru prevenirea bolilor, a evolutiei si
complicatiilor acestora prin:
!consiliere individuala si de grup, conferinte medicale
!aparitii mass-media, materiale informative " suportul tehnic fiind oferit prin programe de sanatate coordonate de inisterul #anatatii,
$asele de #anatate
%ipurile de servicii preventive oferite de medicul de familie sunt:
&munizari
Preventia factorilor de risc: fumat, alcoolism, obezitate, depistarea no'elor profesionale si actiuni de evitare a lor,
$ontroale preventive pentru boli infecto-contagioase, cronice invalidante: diabet zaharat, tuberculoza pulmonara, boli venerice,
(erificari periodice (de bilant) a starii de sanatate: anual ()*+ani),la - ani(.*+ ani),
Planificare familiala pentru cupluri si indivizi,
/ducatie contraceptiva si se'uala pentru tineri,
Depistare, izolare, raportare boli transmisibile,
#creening al neoplasmelor genitale, de san.
4.Functia de promovare a sanatatii
!/ste subsecventa functiei de preventie in activitatea medicului de familie,
!$onsta in promovarea unor factori sanogenetici determinanti pentru sanatatea individului si familiei,
!#e adreseaza individului si colectivitatii in diverse etape de viata.
5.Functia de preventie speciica
/ste o trasatura distinctiva si specifica medicului de familie ce
consta in asistenta medicala oferita individului in diferite etape de viata,
boala sau situatii de criza:
!ugari" copii" adolescenti#
!0rmarirea cresterii si dezvoltarii,
!Depistarea precoce a patologiei si tulburarilor de crestere,
!Profila'ia unor boli infectioase: vaccinari D%P, 123, 3$4, 1P, 565, etc.,
!&nvestigarea in sens fizic, intelectual, emotional,
!$onsiliere si educatie pentru sanatate.
Femeia gravida si nou$nascutul
!luarea in evidenta a femeii gravide (la luna a &&&-a) si supravegherea lunara
!educatie sanitara privind dieta, medicatia, e'ercitiile fizice din timpul sarcinii
!evitarea fumat, alcoolism, droguri in timpul sarcinii
!sfatul genetic
!Profila'ia rahitismului si a unor malformatii fetale: administrarea vitaminei D si a acidului folic
!urmarirea patologiei asociate sarcinii: diabet zaharat, anemii, hipertensiune arteriala, boli infectioase
!$onsilierea privind evitarea nasterii premature
Femeia de varsta ertila
&mplicarea medicului de familie in:
!decizii contraceptive, hormonale, non-hormonale,
!problemele cuplului fertil,
!manifestari clinice si disfunctionalitati asociate ciclului menstrual,
!depistarea si orientarea spre ginecolog a cazurilor suspecte de sarcina ectopica,
!depistarea durerii pelvine, a bolii inflamatorii pelvine, a vulvo-vaginitelor
!depistarea precoce a neoplasmelor pelvine sau de san,
!abuzul se'ual sau violenta casnica.
Femeia la menopau%a
Depistarea si tratarea tulburarilor de clima':
!6steoporoza de involutie,
!5uptura de perineu, incontinenta urinara,
!Patologia de san a femeii varstnice,
!Problematica cuplului varstnic, aspecte de se'ologie si psihoterapie.
&arstnicii
edicul de familie are atributia:
!sa recunoasca aspectul, evolutia si frecventa tulburarilor de senescenta,
!#a urmareasca schimbarile aparute in starea de sanatate a varstnicilor
!#a urmareasca modul de folosire a medicatiei de catre varstnici
!#a acorde atentie problemelor psihologice si sociale ale varstnicului,
!#a promoveze autonomia si autoingrijirea varstnicului,
!#a instrueasca anturajul privitor la ingrijirea varstnicului.
'opulatia activa
edicul de familie are atributiile:
!#a nu omita includerea situatiei profesionale in elaborarea planului de urmarire a sanatatii individului,
!#a ia in considerare relatia pacient " familie " medic de familie si medic de medicina muncii,
!sa coopereze cu medicul de medicina muncii si $asa de #anatate,
!#a identifice manifestarile si tulburarile legate de o patologie profesionala.
(.Functia de acordare a ingri)irilor medicale curente
!&n +7 " 89: din cazuri trebuie sa stabileasca diagnosticul si sa aplice terapia adecvata,
!#a apeleze la consult interdisciplinar si la servicii suplimentare de investigatie in celelalte cazuri,
!#a acorde asistenta medicala la cabinet si la domiciliul bolnavului nedeplasabil, sugar, urgenta,
!#a trimita spre internare pacientii,
!#a acorde concediu medical cand este cazul.
*.Functia de acilitare a intrarii pacientului in sistemul medical
!6rientarea si indrumarea pacientului catre e'amene medicale din alte specialitati, investigatii paraclinice sau intrenare
!#a urmareasca itinerariul pacientului si rezultatele terapiilor aplicate pe parcurs,
!#a stabileasca colaborari cu alti specialisti
!#a aiba evidenta corecta a morbiditatii pacientilor inscrisi pe listele proprii
+.Functia de sinte%a diagnostica si terapeutica
!#inteza celor mai importante simptome si semne de boala ale pacientului,
!#inteza diagnosticelor si terapiilor acordate de alti specialisti in cadrul consulturilor interdisciplinare sau in perioada internarii pacientilor,
!5ealizarea sintezei diagnostice si terapeutice in concordanta cu particularitatile biologice, psihologice, economice si sociale ale pacientului,
!;acilitarea unei bune compliante a pacientului la terapia prescrisa.
Medicul de familie realizeaza ingrijirea bolnavului intr-o conceptie
integratoare fiind capabil:
sa faca inventarul bolilor si sa le ierar!izeze,
sa stabileasca prima urgenta terapeutica si terapiile asociate "
,.Functia de coordonare si indrumare a serviciilor
medicale in unctie de nevoile pacientului
Dupa prima e'aminare medicul de familie ia o decizie in functie de
pacient:
!este un bolnav nou cunoscut sau necunoscut,
!este un caz cronic la control de rutina, pentru o recurenta de boala sau complicatie sau este o afectiune supraadaugata bolii cronice,
!este o urgenta medico-chirurgicala minora sau majora.
&n functie de aceste situatii pacientul este:
!%ratat de medicul de familie
!6rientat catre investigatii suplimentare: laborator, radiologie, teste functionale, imagistica medicala,
!6rientat catre e'amene de specialitate sau spre internare,
!6rientat catre servicii de urgenta, servicii de recuperare medicala.
-..Functia de supraveghere medicala continua
1fectiunile pacientilor pot evolua catre vindecare, cronicizare sau
complicare cu punerea vietii in pericol:
!$azurile cronice vor fi urmarite continuu ceea ce va permite: rezolvarea problemelor medicale ivite pe parcurs, stabilirea unui regim de
viata adaptat naturii, gravitatii si progresiei bolii cronice,
!$azurile cronice vor fi evaluate periodic din punct de vedere al terapiei urmate, a rezultatelor obtinute si revizuirea terapiei cand este cazul,
!6rice complicare sau agravare a bolii cronice va necesita reevaluarea cazului si orientarea spre serviciile medicale de urgenta atunci cand
este cazul.
--.Functia de asistenta medicala comunitara
edicul desfasoara o activitate integrativa si obiectivele sunt:
!&mplicarea comunitatii in identificarea problemelor medico-sociale,
!Dezvoltarea programelor de interventie privind asistenta medicala comunitara,
!onitorizarea serviciilor de asistenta medicala comunitara:
< educatie pentru sanatate
< promovarea sanatatii reproducerii si a planificarii familiale
< promovarea unor atitudini si comportamente favorabile unui stil de viata sanatos,
<activitati de profila'ie primara, secundara si tertiara,
<activitati curative la domiciliu,
< consiliere medicala si sociala,
<dezvoltarea serviciilor de ingrijire la domiciliu a gravidei, nou- nascutului, bolavului cronic, bolnavului psihic sau varstnicului.
-3.Functia de recuperare si reabilitare
!0rmarirea reintegrarii in familie si colectivitate a pacientilor e'ternati din spital,
!;acilitarea recuperarii si reabilitarii prin servicii de specialitate: fizioterapie, =inetoterapie, statiuni balneare,
!/ducatie recuperatorie pentru pacient si familie.
-4.Functia de acordare a ingri)irilor in stadiile terminale
!$and activitatea medicala de preventie, curativa si recuperatorie au fost epuizate, medicul de familie se confrunta cu bolnavi in faze
terminale ale bolilor " faze premergatoare decesului. &ngrijirile paliative au trei componente:
!$ontrolul simptomelor (in special terapia durerii)
!#uportul psiho-emotional (combaterea an'ietatii, a izolarii)
!#uportul familial.
-5.Functia de cercetare stiintiica
!Prin specificul su primar si interdiscipilnar medicina de familie ceeaza premisele unor cercetari globale, integrative si longitudinale ce
vizeaza individul si colectivitatea. #unt mai multe sectoare de cercetare in medicina de familie: clinica, epidemiologica, metodologica,
pedagogica, etc.
Medicina de familie medicina omului sanatos
Sanatatea
Starea de echilibru intre corp, minte si mediu (Hipocrate)
Starea de bine fzic, psihic si social,
Stare de confort, de bine si vitalitate la care concura factorii interni, factorii de mediu, factorii familiali si sociali.
Sanatatea este rezultatul proceselor de reglare ce asigura colaborarea armonioasa si echilibrata a
diferitelor aparate si organe in vederea adaptarii organismului uman la conditiile variabile ale
mediului in care traieste.
Pastrarea sanatatii individului si familie depind de modul in care sunt respectate limitele si satisfacute nevoile fiintei umane in diferitele
etape de viata,
6rganismul uman poate suporta un timp indelungat incalcarea limitelor si nevoilor sale datorita posibilitatilor de substituire si compensare,
$and organismul uman depaseste capacitatea de compensare a nevoilor sale apar tulburari ce ar putea fi evitate,
>evoile medicale de prevenire si combatere a imbolnavirilor depind de etapa de varsta, de se'ul si activitatea depusa de individ.
Etapele de dezvoltare ale fintei umane
1 etapa varsta
2 intrauterin Fecundatie 9 ani
3 Nou-nascut 0 30 zile
4 Copil < 1 an 1 12 luni
5 Copil mic 1 3 ani
6 Copil prescolar 4 6 ani
7 Scolar mic 10 ani
8 !u"ertate 11 1# ani
9 $dolescenta 16 1% ani
10 $dult tanar 19 3# ani
11 $dult matur 3# #0 ani
12 !resenescenta #1 60 ani
13 &arstnic 61 # ani
14 'atran 6 %# ani
15 lon(eviv ) %# ani
1sisten?a medical a omului sanatos reprezint preven?ia primar
(prevenirea imbolnvirii) c@t Ai Bmbunat?irea strii de sntate:
#.$ctiunile medicului de familie pentru asistenta medicala a omului sanatos
%.&upraveg!erea starii igienico-sanitare a mediului in care traieste pacientul,
'.(unoasterea conditiilor de viata si munca ale individului,
).#dentificarea si combaterea factorilor de risc externi
*.&upraveg!erea starii generale de sanatate a pacientului,
+.$sigurarea nevoile curente de sanatate ale pacientului,
,.-fectuarea examenelor clinice de bilant a starii de sanatate,
..#dentificarea factorilor de risc interni ai pacientului,
/.0ealizarea preventiei primare,
1.(ultivarea factorilor sanogenetici,
%2.-ducatia sanitara a individului si comunitatii.
##.$sistenta medicala a omului sanatos in functie de etapele de
dezvoltare a fiintei umane
Medicul de familie va urmari:
*./tapa intrauterina:
!1sigurarea dezvoltarii normale a fatului,
!&dentificarea si combaterea factorilor de risc socio-economici ai mamei,
!&dentificarea bolilor pree'istente sarcinii, a antecedentelor obstetricale, a bolilor genetice, a bolilor determinate de sarcina,
!/ducatia gravidei privind conditiile igienico-sanitare, a alimentatiei corespunzatoare sarcinii,
!Prevenirea anemiei si rahitismului,
!/vitarea bolilor infectioase,
!/vitarea medicatiei teratogene,
!1sistenta la nastere.
-./tapa nou-nascut (9 " C9 zile):
!/valuarea starii de sanatate a nou-nascutului,
!$onsilierea mamei privind ingrijirea corespunzatoare si alimentatia corecta a nou-nascutului,
!&nsistarea asupra importantei alimentatiei la san,
!Depistarea prematuritatii, dismaturitatii sau a factorilor de risc,
!/fectuarea schemelor de vaccinare,
!0rmarirea dezvoltarii psiho-somatice.
).-tapa de sugar 3% %' luni4:
!$onsilierea mamei asupra ingrijirii si alimentatiei corecte: diversificarea alimentatiei dupa luna a (&-a, evitarea unor carente alimentare,
!Prevenirea rahitismului, combaterea factorilor de risc specifici varstei,
!/fectuarea e'amenelor clinice de bilant a starii de sanatate,
!$ontinuarea schemei de vaccinari
C./tapa de copil mic (* " C ani):
!$onsilierea mamei privind ingrijirea corespunzatoare si alimentatia corecta a copilului mic,
!&dentificarea si combaterea factorilor de risc, evitarea carentelor alimentare,
!#faturi privind insusirea unor deprinderi de igiena personala si alimentara,
!#upravegherea dezvoltarii psihosomatice,
!/fectuarea e'amenelor clinice de bilant a starii de sanatate,
!$ontinuarea schemei de vaccinari.
*.-tapa de prescolar 3* , ani4:
;ata de etapa anterioara medicul de familie mai urmareste:
!1daptarea la colectivitate a prescolarului,
!$ontinuarea educatiei sanitare,
!Prevenirea accidentelor si a bolilor infectioase,
!#upravegherea dezvoltarii psihosomatice,
!$ontinuarea vaccinarilor.
7./tapa de pubertate (** " *7 ani):
!$onsilierea familiei pentru asigurarea unor conditii corespunzatoare de trai, a unei alimentatii corecte,
!/ducatie sanitare,
!/ducatie se'uala si prevenirea bolilor cu transmitere se'uala,
!$onsilierea privind un stil de viata sanatos: e'ercitii fizice zilnice, evitarea fumatului si consumului de alcool,
!/fectuarea e'amenelor clinice de bilant.
,.-tapa de adolescent 3%, %/ ani4:
;ata de etapa anterioara medicul de familie mai urmareste:
!&dentificarea si combaterea factorilor de risc corespunzatori varstei,
!/ducatie sanitara si se'uala,
!$onsilierea privind pregatirea profesionala si adaptarea la viata sociala
D./tapa de adult tanar (*8 " C7 ani):
;ata de etapa anterioara medicul de familie mai urmareste:
!5espectarea unui stil de viata sanatos,
!&dentificarea si combaterea factorilor de risc corespunzatori varstei,
!/ducatie sanitara si se'uala,
!Planificarea familiala si adaptarea la viata de familie,
!/fectuarea e'amenelor clinice de bilant.
/.-tapa de adult matur 3)+ +2 ani4:
;ata de etapa anterioara medicul de familie mai urmareste:
!&dentificarea si combaterea factorilor de risc corespunzatori varstei,
!5espectarea unui stil de viata sanatos,
!/fectuarea e'amenelor clinice de bilant,
!Depistarea precoce a bolilor.
8./tapa de presenescenta (7* - E9 ani):
;ata de etapa anterioara medicul de familie mai urmareste:
!5espectarea unui stil de viata sanatos,
!&dentificarea si combaterea factorilor de risc corespunzatori varstei,
!/vitarea fumatului si a alcoolului,
!$ombaterea tulburarilor de menopauza,
!/fectuarea e'amenelor clinice de bilant,
!Depistarea precoce a bolilor cronice, prevenirea complicatiilor,
!$ultivarea factorilor sanogenetici si incetinirea imbatranirii.
%2.-tapa de varstnic 3,% .+ ani4:
;ata de etapa anterioara medicul de familie mai urmareste:
!&dentificarea si tratarea corecta a bolilor, prevenirea complicatiilor,
!$ombaterea depresiei, sustinerea psihologica,
!1daptarea la statutul de pensionar, implicarea intr-o activitate sociala.
**./tapa de batran (DE " +7 ani):
;ata de etapa anterioara medicul de familie mai urmareste:
!5espectarea unui stil de viata corespunzator varstei,
!&dentificarea si combaterea factorilor de risc corespunzatori varstei,
!1bandonarea fumatului si a alcoolului,
!%ratarea corecta a bolilor, prevenirea complicatiilor sau tratarea lor,
!/fectuarea e'amenelor clinice de bilant,
!$ombaterea depresiei, sustinerea psihologica,
!$ultivarea factorilor sanogenetici si incetinirea imbatranirii.
%'.-tapa de longeviv 35 /+ ani4:
;ata de etapa anterioara medicul de familie mai urmareste:
!%ratarea corecta a bolilor si a complicatiilor,
!$ombaterea depresiei si a tulburarilor psihice de involutie,
!#ustinerea psiho-sociala a longevivului.
Curs 3
Atributiile medicului de familie -MF
edicina de familie reprezinta FmiezulG specialitatilor medicale, raportul medicinei de familie cu celelalte specialitati fiind de
interconectare
5olul medicului de familie este de strateg al starii de sanatate a individului sanatos si a celui bolnav, activitatea sa fiind a'ata pe prevenira
bolii si combaterea acesteia cand a aparut
edicul de familie isi trateaza singur majoritatea pacientilor dar solicita si ajutorul calificat al celorlalte specialitati cand cazul o impune
edicul de familie stabileste o relatie de parteneriat, tip Fcontract mutual F, cu pacientul, fiecare avand fata de partener drepturi si obligatii,
prevazute in:
6egea nr. 1+7'22, privind reforma in sanatate
8otararea de 9uvern nr. %.%*7'2%2 pentru aprobarea (ontractului cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul
sistemului de asigurari sociale de sanatate
:rdinul M&7 (;$& nr. *%,7*'/7'2%% pentru aprobarea ;ormelor metodologice de aplicare a (ontractului cadru
Obligatiile prevazute in contractul medicului de familie cu Casa de Asigurari de Sanatate - CAS
*.#a acorde ingrijiri medicale asiguratilor in caz de boala sau accident
-.#a respecte dreptul asiguratilor de a-si alege medicul de familie, medicul specialist si unitatea sanitara si de a-si schimba medicul de familie
la e'pirarea a cel putin E luni de la data inscrierii pe lista,
C.#a ofere relatii pacientului despre serviciile oferite, sa Bi consilieze in scopul prevenirii imbolnavirii si pastrarii sanatatii,
H.#a prescrie tratamentul adecvat si sa respecte modul de prescriere conform nomenclatorului de medicamente,
7.#a utilizeze eficient fondurile primite pentru practica medicala,
E.#a nu refuze acordarea asistentei medicale a asiguratilor in caz de urgenta,
D.#a solicite documentele ce atesta calitatea de asigurat,
+.#a actualizeze lista cu asigurati ori de cate ori apar modificari,
8.#a informeze $1# despre modificarile survenite,
*9.#a anunte in scris, prin posta, in termen de *7 zile lucratoare, medicul de familie de la care a plecat asiguratul, despre inscrierea lui pe lista
proprie,
**.#a acorde sevicii medicale tuturor asiguratilor inscrisi pe lista proprie, fara nicio discriminare,
*-.#a trimita, daca este cazul, pacientul spre medicul specialist,
*C.#a furnizeze servicii medicale la cabinet, la domiciliul pacientului, timp de C7 ore , saptamana,
*H.#a posede registrul asiguratului pentru sesizari, propuneri, reclamatii,
*7.#a stabileasca programul de lucru in functie de conditiile specifice zonei
*E.#a respecte confidentialitatea datelor si informatiilor privitoare la asiguratii inscrisi pe lista proprie
*D.#a participe la cursuri de formare profesionala continua
*+.#a transmita date si informatii corecte, solicitate de $1# privind starea de sanatate a populatiei
*8.#a accepte activitatea de control a $1# si $olegiului edicilor din 5omania - $5
-9.#a stabileasca programul de lucru si sarcinile pentru personalul medical si au'iliar
-*.#a nominalizeze medicul de familie acreditat care il inlocuieste pe perioada absentei sale si sa comunice $1# durata absentei
--.#a accepte, in conditiile in care nu si-a gasit inlocuitor pe perioada absentei sale, a unui medic numit de $1#
-C.#a elibereze concediu medical, certificat de deces
-H.#a anunte $1# cand i-a fost retrasa , suspendata autorizatia de libera practica
-7.#a informeze asiguratii despre drepturile avute
-E.#a participe la actiuni de profila'ie promovate de $1#
-D.#a sprijine personalul angajat sa participe la cursuri de perfectionare continua
-+.#a accepte criterii medicale de calitate
Regulile etice si morale pentru MF prevazute in Codul eontologic al Colegiului Medicilor din Romania
1rt. H: edicul practicant are obligatia de a-si e'ercita profesia conform tuturor regulilor artei si stiintei medicale, in respectul moralei
specifice si al persoanei umane
1rt. 7: edicul practicant, indiferent de ierarhie sau mod de practica, este in serviciul persoanei umane.
1rt. 8: edicul are libertatea absoluta a prescrierilor pe care le considera necesare
1rt. *9: edicul e raspunzator de fiecare din actele sale profesionale. /ste de preferat ca medicul sa se abtina de a garanta vindecarea
afectinunii pentru care bolnavul i s-a adresat
1rt. *C: #ecretul profesional este obligatoriu, dar interesul societatii primeaza fata de cel individual (prevenirea si combaterea bolilor venerice,
epidemiilor, bolilor cu e'tindere in masa)
1rt. -*: $ertificatele medicale si medico-legale vor fi eliberate numai la cererea persoanei e'aminate, a reprezentatilor sai legali sau la cererea
unei instante de judecata
1rt. --: /videntele medicale (registre, foi, fise) trebuie pastrate ca materiale secrete
1rt. -C : edicul trebuie sa incerce sa reduca suferinta pacientului incurabil, asigurandu-i demnitatea, dar in niciun caz nu are dreptul sa-i
provoace moartea deliberat, actul constituind crima, chiar daca a fost cerut insistent de bolnavul perfect constient
1rt. -8: edicul care se gaseste in prezenta unui bolnav sau ranit in pericol, sau care a fost informat in acest sens, are obligatia sa-i acorde
asistenta medicala la nivelul posibilitatilor locului si momentului
1rt. C-: edicul poate refuza ingrijirile din motive personale sau profesionale, e'ceptie urgenta, asigurandu-se ca a indreptat bolnavul catre
alte surse de ingrijire
1rt. CC: edicul nu poate trata fara e'aminare medicala prealabila personala, e'ceptie fiind cazurile de forta majora: locuri inaccesibile,
avioane in zbor, nave pe mare
1rt. CH: edicul nu poate utiliza aparate de diagnostic sau tratament pentru manuirea carora nu are pregatire sau suficienta practica
1rt. C7: edicul solicita consult cu specialisti sau va indruma bolnavul catre acestia daca in urma e'aminarii sau in cursul tratamentului
considera ca nu are suficiente cunostiinte sau e'perienta pentru asigurarea asistentei medicale
1rt. CE: edicul va urmari pacientul pana la insanatosire sau pana la indrumarea catre alt medic
1rt. CD: &n caz de pericol de moarte nemijlocit, medicul ramane langa bolnav atata timp cat este nevoie de ajutorul su
1rt. C+: Pacintul nevindecabil va fi tratat cu aceeasi atentie si grija ca si cei care au sanse de vindecare
1rt. C8: edicul e'ecuta o activitate medicala doar daca are pregatirea practica suficienta, prevedere ce nu se aplica in caz de pericol grav,
care nu poate fi inlaturat altfel
1rt. H-: edicul va avea o atitudine de neutralitate si neamestec in problemele familiale ale bolnavului, e'primandu-si parerea doar la
solicitare, numai daca interventia e motivata de interesul bolnavului
1rt.HC: edicul nu trebuie sa se implice in problemele de interes material ale familiei bolnavului
1rt. HD: Medicul are datoria de a-si intretine si perfectiona cunostiintele profesionale
1rt. 79: Pentru orice activitate medicala (e'amen clinic, e'plorari functionale, terapie medicamentoasa sau chirurgicala) va cere
consimtamantul I
1rt. E7: 1plicarea de catre medic a unor metode terapeutice insuficient probate este blamabila, se considera sarlatanism
1rt. ED: /ste interzis orice act care ar procura bolnavului un avantaj material nejustificat sau ilicit, nu sunt admise comisioane percepute
indiferent cui si nici acceptarea unui comision pentru orice act medical
1rt. D9: edicul are obligatia unei conduite ireprosabile pe plan fizic, mental, emotional fata de bolnav, respectand demnitatea acestuia
1rt. 8H: #n consultul medical, se va pastra o atmosfera de stima si respect reciproc "
<iscutarea greselilor, observatiile critice nu se vor face in fata bolnavului sau altor persoane straine, c!iar daca este vorba de medici
subordonati. 9reselile mai grave vor fi anuntate, dupa caz, superiorilor.
Atributiile ec!ipei de lucru
/chipa de lucru " gruparea pe care se sprijina activitatea medicinei de familie si trebuie sa aiba urmatoarea componenta:
1sistenta de medicina generala
1sistenta de ocrotire
1sistenta de igiena " medicina comunitara
1sistenta moasa
1sistenta sociala
Personal nemedical: secretara, ingrijitoare, contabil
/chipa de lucru " are urmatoarele atributii:
*.1juta medicul de familie in acordarea asistentei medicale
-.#upravegheaza starea de sanatate a populatiei
C.Participa activ la promovarea starii de sanatate
H.1juta medicul de familie la efectuarea profila'iei specifice (vaccinari, anchete epidemiologice)
7.Participa si contribuie la recuperarea si reabilitarea bolnavilor
E.$ontribuie la acordarea de ingrijiri paleative si terminale
D.1juta medicul de familie la ingrijirea medicala curenta
1tributiile, in ansamblu, ale echipei de lucru, sunt asigurate de sarcinile individuale ale fiecarui membru:
/.!arcinile asistentei de medicina generala
*.1ctiveaza in consens cu medicul de familie la consultatiile zilnice
-.Primeste pacientii si ii inregistreaza
C.&dentifica problemele medicale individuale ale pacientilor si ordoneaza consultatiile
H.#electeaza urgentele medico-chirurgicale
7./fectueaza anumite teste: recolte de sange, /J4
E./fectueaza tratamentele injectabile prescrise de medicul de familie, pansamente, spalaturi auriculare
D./fectueaza, in echipa, vaccinarile
+.1sigura pastrarea in stare de functionare a aparaturii din dotare
8.Pastreaza si sterilizeaza instrumentarul
/.!arcinile asistentei de medicina generala
*9.Desfasoara activitate de educatie sanitara
**.%ine evidenta tratamentelor efectuate
*-.1sigura completarea aparatului de urgenta prin inlocuirea medicamentelor si materialelor consumate (fesi, seringi, solutii dezinfectante si
antiseptic, etc)
//.!arcinile asistentei de ocrotire
*.0rmareste si supravegheaza, impreuna cu moasa, gravida din ultimele luni de sarcina pentru asigurarea conditiilor favorabile dezvoltarii
ulterioare a nou-nascutului
-.#upravegheaza nou-nascutul si lehuza, mobilizeaza mamele la consultatiile profilactice ale copilului
C.&ndruma spre cabinet nou-nascutii bolnavi sau solicita deplasarea medicului de familie la domiciliul copilului
H.#upravegheaza copii de toate varstele
7.1plica masurile terapeutice recomandate de medic copiilor
E.;ace educatie sanitara familiei
D.0rmareste profila'ia bolilor, combate factorii de risc
+.Depisteaza precoce bolile transmisibile
8.&a in evidenta colectivitatile de copii permanente si sezoniere (gradinite, scoli, tabere)
*9.Participa la controalele periodice efectuate de medicul de familie
**.Depisteaza si dispensarizeaza copii cu deficiente neuropsihice, motorii, senzoriale in vederea trimiterii la tratament medical si scoli speciale
///.!arcinile asistentei moasa
*.Depisteaza precoce gravidele
-.obilizeaza gravidele la controlul medical prenatal si ajuta medicul la efectuarea acestuia
C.$onfirma, cu ajutorul specialistului, sarcina si varsta ei
H.%ine evidenta gravidelor si e'amineaza periodic femeia insarcinata
7.(iziteaza gravidele la domiciliu
E./fectueaza, la indicatia medicului, tratamentele profilactice sau curative, gravidei
D.1sigura asistenta la nastere si ingrijirea nou-nascutului, in cazul nasterilor la domiciliu
+.#upravegheaza lehuza la domiciliu si informeaza medicul asupra situatiilor anormale aparute
8./fectueaza educatia sanitara a gravidei si lehuzei
*9.$ontribuie la asistenta medicala curenta a gravidei
Curs 4
Activitatea medicala integrativa
1sistenta medicala primara " activitatea de furnizare a ingrijirilor de sanatate de prim-contact in conte'tul unei monitorizari continui a
pacientilor, in absenta sau prezenta bolii, indiferent de natura afectiunii si fara discriminare.
1ctivitatea medicului de familie cuprinde:
-- asigurarea primului contact cu sistemul sanitar oferind ingrijiri de sanatate
-- asigurarea accesului in sistemul sanitar la nivelul de competenta adecvat nevoilor de sanatate ale pacientului
-- acordarea de ingrijiri integrate persoanei, familiei si comunitatii
-- asigurarea continuitatii actului medical in functie de nevoile pacientilor
-- promovarea sanatatii individului si comunitatii
1ctivitatile cabinetului de medicina de familie sunt:
0rgente medico-chirurgicale
1ctivitati de medicina preventiva
1ctivitati medicale curative
1ctivitati de ingrijiri la domiciliu
1ctivitati de ingrijiri paliative
1ctivitati medicale conform atestatelor de competente medicale
1ctivitati de invatamant in specialitatea medicina de familie
1ctivitati de cercetare stiintifica
1ctivitati de suport a individului, familiei, comunitatii
0abinetul de medicina de amilie oera#
servicii medicale esentiale
servicii medicale e'tinse
servicii medicale aditionale
&erviciile medicale esentiale sunt:
interventiile de urgenta medico-chirurgicala
asistenta medicala a solicitarilor acute
monitorizarea bolilor cronice
activitati preventive:
< imunizari,
< monitorizarea gravidei si lehuzei,
< depistarea activa a factorilor de risc de imbolnaviri,
< supraveghere medicala activa a pacientilor sanatosi,
pe grupe de varsta, se' si risc de boala
&erviciile medicale extinse (optionale) sunt :
servicii de consiliere,
planificare familiala,
proceduri de mica chirurgie,
servicii medico " sociale:
< ingrijiri la domiciliu
< ingrijiri terminale.
&erviciile medicale aditionale:
servicii medicale suplimentare ce depasesc sfera traditionala a asistentei primare si care necesita competente si dotari suplimentare.
edicina preventiva:
concept dominant in antichitate:
< medicina chineza aprecia activitatea medicului in raport de efici-
enta preventiei medicale
< medicina araba considera ca F scopul medicinei este de a intretine
si apara sanatatea, si uneori, de a vindeca boalaG
in secolul KK& ideea de preventie s-a e'tins de la individ la colectivi
tate. Preventia este acum privita ca:
< principal mijloc de imbunatatire a starii de sanatate a colectivitatii
< necesara in bolile fara tratament actual eficace (incurabile)
< principal mijloc de reducere a costurilor medicale
< principal mijloc de evitare a bolilor invalidante cu pierderea
capacitatii de munca
1edicina preventiva principala masura de mentinere a starii de
sanatate 2
'reventia 3proila4ia5 repre%inta#
totalitatea metodelor si mi)loacelor olosite in scopul cunoasterii riscurilor pentru sanatate" a neutrali%arii actiunii acestora" a depistarii
populatiei cu risc crescut" a evitarii proceselor epidemiologice si identiicarii precoce a starilor de boala.
1etodele de preventie sunt#
/muni%arile
!creeningul
0himioproila4ia
6tapele activitatii medicale preventive sunt:
*.Preventia primara
-.Preventia secundara
C.Preventia tertiara
'reventia primara " totalitatea masurilor ce urmaresc promovarea facto-
rilor sanogenetici, prevenirea unor boli sau fenomene epidemice.
:biectivele preventiei primare sunt:
depistarea factorilor de agresiune pentru sanatate: supraveghere
epidemiologica comunitara, multidisciplinara, prin screening (triaj),
depistarea indivizilor,grupurilor cu risc major de receptivitate la
factorii de agresiune,
elaborarea, aplicarea si evaluarea eficientei medicale si socio-econo
mice a unor metode de neutralizare a factorilor de agresiune- imunizari.
Preventia primara urmareste prevenirea bolii prin:
actiuni profilactice asupra mediului
actiuni profilactice asupra individului si colectivitatii
Actiuni proilactice asupra mediului#
*./valuarea mediului familial:
conditiile de locuit " suprafata, conditii igienico-sanitare, iluminat,
alimentare cu apa potabila, incalzirea , colectarea deseurilor,
alimentatia familiei " obiceiuri alimentare, conditii de pastrare si
preparare a alimentelor, carente , e'cese alimentare, consum de alcool si
tutun,
conditiile epidemiologice in familie " e'istenta unor boli infectioase
sau parazitare,
factorii de risc familial " factorii genetici: anomalii cromozomiale (trisomia -*, sindrom Jlinefelter), tulburari poligenice (diabet zaharat,
schizofrenie, poliartrita reumatoida), tulburari monogenetice (rinichi polichistic, neurofibromatoza), anomalii cromozomiale K (hemofilia)
petrecerea timpului liber " sedentarism, practicarea de activitati fizice de rela'are,
relatiile intre membrii familiei " stari tesionale, stress familial, dezorganizarea familiei, violenta in familie.
-./valuarea conditiilor de munca:
no'e " fizice, chimice, termice, sonore, radiatii, to'ice, alergeni,
programul de lucru " suprasolicitari fizice si psihice, stress si stari conflictuale la locul de munca.
C./valuarea mediului social:
factorii culturali, implicarea sociala a individului,
factorii economici " saracia, somajul,
stressul psihosocial,
starea de sanatate a colectivitatii.
H./valuarea ecosistemului:
poluarea fizico-chimica,
modificarile aparute in habitat si biocenoza, si influentele asupra sanatatii colectivitatii.
7./valuarea situatiei epidemiologice a colectivitatii:
incidenta si prevalenta bolilor,
prezenta unor focare de boli infectioase,
prezenta unor boli parazitare,
prezenta unor rezervoare virale,
evaluarea cailor de transmitere a bolilor,
evaluarea starii de receptivitate a populatiei la imbolnaviri.
Actiuni proilactice asupra individului#
*.#upravegherea starii de sanatate a individului
-./'amenele clinice de bilant
C.&dentificarea si combaterea factorilor de risc
H.&munizarile
7./vitarea e'ceselor
E.5espectarea normelor de igiena
D.5espectarea unui stil de viata echilibrat
+.$ultivarea factorilor sanogenetici
8./ducatie sanitara
C. &dentificarea si combaterea factorilor de risc:
&dentificarea antecedentelor heredo-colaterale si personale de boala
&dentificarea antigenelor de histocompatibilitate ce confera o predispozitie genetica la boala:
!2L1 3-D " spondilita anchilozanta, sindrom 5eiter, uveita ant.
!2L1 D5H " artrita reumatoida
!2L1 D5H, D5C, 3+, 3*7 " D.M. tip &
!2L1 D5- " scleroza multipla
!2L1 1C " hemocromatoza
&dentificarea factorilor de risc e'terni:
!obiceiuri cu risc: fumat, alcoolism, droguri,
!regimurile alimentare hiperglucidice si hiperlipidice,
!sedentarism,
!suprasolicitare fizica,psihica.
&dentificarea factorilor de mediu nocivi:
!clima umeda, rece, clima foarte calda, mediu poluat fizico-chimic,
&dentificarea factorilor de risc interni:
!varsta, se', rasa,
!deficiente fizice sau psihice
H. &munizarile " injectarea unor virusuri sau bacterii omorate sau
atenuate cu scopul de a creste imunitatea organismului si protejarea lui
impotriva unor boli infectioase, mai ales la indivizii cu receptivitate
crescuta la boala.
&ndicatiile generale ale vaccinarilor:
toti indivizii imunocompetenti in perioada 9 " *H ani,
persoanele ce calatoresc in zone endemice pentru boli infecto-contagioase,
indivizii dintr-un focar de boala infectioasa,
persoanele cu dializa cronica,
bolnavii cronici cu imunitate scazuta la boli infectioase,
personalul medical.
$ontraindicatiile generale ale vaccinarilor:
case'ia, agamaglobulinemia, neoplazia, hemopatiile maligne " cauze de lipsa a raspunsului imunitar " imunodepresie,
bolile infectioase acute sau perioada de convalescenta a lor " raspuns imun insuficient,
indivizi cu imunizare naturala la boala infectioasa,
tuberculoza evolutiva " cauza majora de imunodepresie,
afectiuni cardio-vasculare decompensate, tulburari de ritm
boli alergice " teste de toleranta la doza vaccinala,
sarcina (e'ceptie: vaccin antitetanic, vaccin polio cu virus omorat),
corticoterapia prelungita,
vaccinarea copiilor cu imunodeficienta (2&()
0alendarul vaccinarilor . -4 ani
7a nastere 888888. 90:" A;9
2 luni 88888888<='" A;9" &'>
4 luni 88888888<='" &'>
( luni 88888888 <='" A;9" &'>
, $ -5 luni 8888888 ?>?
-2 luni 88888888. <='" &'>
3. 35 luni 888888... <='
0lasa / 3 * ani5 88888.. <=" ?>?
0lasa a ///$a 3, ani5 888. &'>
-4 ani 888888888. <=
'reventia secundara " totalitatea masurilor de diagnosticare precoce a
bolii.
:biectivele preventiei secundare sunt:
depistarea suspectilor de boala in cadrul consultatiilor curente,
sesizarea semnelor minore de boala,
evaluarea paraclinica a pacientilor,
controlul periodic al pacientilor,
screeningul
!creeningul depistarea activa" in masa" a unor boli.
!creeningul repre%inta actiunea proilactica ce vi%ea%a identiicarea
pre%umtiva a persoanelor aectate de o problema de sanatate latenta"
necunoscuta pana in acel moment" prin eectuarea unui test" a unei
e4aminari sau alte tehnici de investigatie" care pot i aplicate rapid" in
masa deinitia >1!
&potezele ce stau la baza screeningului sunt:
*.intr-o populatie e'ista boli si bolnavi necunoscuti
-.identificarea bolii in stadiu de latenta mareste eficienta interventiilor
C.terapiile in stadii precoce de boala sunt mai ieftine si mai eficiente
#copurile screeningului sunt:
%.<epistarea precoce a bolii
'.<eterminarea prevalentei unei boli sau factori de risc
).<iagnosticul starii de sanatate a populatiei
*.-valuarea rezultatelor unui program de sanatate
+.<eterminarea unor asocieri de afectiuni
(riterii de alegere a bolilor de depistat prin screening:
%.=oala constituie o problema de sanatate publica: prevalenta mare, gravitate ridicata, consecinte multiple medico-sociale
'.=oala sa poata fi decelata in faze asimptomatice
).&a existe teste de decelare a bolii
*.>estul sa fie acceptat de populatie
+.#storia naturala a bolii sa fie cunoscuta
,.&a existe terapii aplicabile pentru boala
..>ratamentul precoce sa fie acceptat de pacienti
/.(ostul sa nu fie mare
>ipuri de boli ce pot fi diagnosticate la screening:
=oli acute 3rubeola4 si cronice 3tuberculoza4 transmisibile
=oli acute 3intoxicatiile4 si cronice netramsmisibile 3 neoplazii, glaucom, boli cardio-vasculare, boli metabolice, boli endocrine
'reventia tertiara " totalitatea masurilor de prevenire a complicatiilor si
agravarii bolii cat si a recuperarii pacientului.
:biectivele preventiei tertiare sunt:
precizarea diagnosticului,
individualizarea tratamentului,
supravegherea tratamentului,
controlul periodic al bolnavului,
sesizarea precoce a modificarilor survenite in evolutia bolii,
reconsiderarea tratamentului de cate ori este necesar.

Curs 5
"#Asistenta medicala la domiciliu
edicul de familie viziteaza la domiciliu C categorii de pacienti: *. 3olnavi
nedeplasabili care solicita
asistenta medicala la domiciliu
0rgente majore, boli acute cu stare generala alterata
1cutizarea unor boli cronice, boli cronice debilitante
1ccese sau crize, complicatii grave, boli cronice debilitante
3oli ale sistemului nervos, boli psihice,
3oli infectioase, boli ale aparatului locomotor
3oli terminale
-. Pacienti care trebuie vazuti de medic la
domiciliu
$opii ) * an
3atrani nedeplasabili, bolnavi dispensarizati
$ontacti de boli contagioase
Prezenta unor factori de risc, pacienti cu probleme sociale,
3olnavi cu tulburari de compartament
C. ;amilii care trebuie vizitate de medic la
domiciliu
;amilii disfunctionale
3olnavi problema, copii problema
6biceiuri necorespunzatoare, suspectarea unor factori de risc
Probleme socio-economice
$# %acientii nedeplasabili
A. Urgentele majore
Cardio-vasculare:
!&nfarct miocardic acut
!Disectia de aorta
!%romboembolismul pulmonar
!#ocul cardiogen
Pulmonare:
!Pneumotora'
!2emoptizia
!/demul pulmonar acut
!1telectazia
!#tarea de rau astmatic
Digestive:
! 2emoragia digestiva
! 0lcer duodenal perforat
! Peritonita
! &nfarct mezenteric
! 5upturi posttraumatice de organe
Alte urgente:
! 4enitale: hemoragii, sarcina
e'trauterina, avort
! ;racturi
! #ocuri
! &nto'icatii voluntare,accidentale cu
gaze, substante to'ice, medicamente
! $ome vasculare, hepatice, renale, etabolice
B. Boli acute cu stare generala alterata:
!Pneumonii acute intinse, duble, cu germeni mi'ti, grefate pe un teren tarat
!iocardite, pericardite
!%romboflebite
!$olecistite acute
!6cluzia intestinala
!Pielonefrita acuta
!$riza de hemoliza
C.Acutizari ale unor boli cronice
!1stm bronsic cu accese de dispnee paro'istica
!Perforatia ulcerului cronic
!/mbolia cerebrala, embolia pulmonara
!%romboflebita unei neoplazii digestive
!/ncefalopatia hipertensiva
!&nsuficienta cardiaca decompensata
!5etentia acuta de urina
D. Complicatiile unor boli cronice:
!$ardiopatie ischemica complicata cu infarct miocardic
!0lcer duodenal cu hemoragie
!$ancer pulmonar cu pneumonie
!$ancer pancreatic cu tromboflebita
!$ancer de colon cu ocluzie intestinala
!$ancer prostatic cu retentie acuta de urina,infectie urinara
edicul de familie trebuie sa puna diagnosticul complicatiei si al bolii de baza.
E.Boli cronice debilitante:
!3oli cronice, in faze terminale, cu imobilizarea la pat a pacientului: cancere
!#ilicoza pulmonara
!$iroza hepatica decompensata
!3oala 1ddison
!Limfoamele maligne
!Leucemiile
F. Boli ale aparatului locomotor:
1fectiuni care impiedica deplasarea pacientului:
!1rtrite, artroze
!Lombosciatica
!#pondilita anchilozanta
!Poliartrita reumatoida
!/ntorse, lu'atii, fracturi " care reprezinta si urgente medico-chirurgicale
!1fectiuni neuromusculare: traumatisme, hematoame, rupturi musculare
!iopatii, miozite, poliomielita
!%richineloza
.Boli cronice ale sistemului nervos:
!1ccidentele vasculare cerebrale si comele
!#indromul cerebelos
!%umorile medulare
!#cleroza in placi
!1miotrofia $harcot arie
!. Boli psi"ice:
1fectiuni in care pacientul nu poate fi adus sau refuza prezentarea la cabinet :
!1gitatia neuro-psihica
!$onfuzia mentala
!Dementa senila
!%entativa de suicid
!$onsumul de droguri, etilismul
!1tacul de panica
#. $ec"elele unor boli:
!#echelele accidentului vascular cerebral " pareze, hemipareze
!;racturi cu consolidari vicioase
!1rsuri grave cu sechele
%. #nsu&icienta unor organe vitale:
!&nsuficienta cardiaca, insuficienta respiratorie, insuficienta hepatica, insuficienta renala, insuficienta circulatorie cerebrala
'. Bolile anumitor varste:
!3olile nou-nascutilor
!3olile sugarului
!3olile varstnicului si longevivului
(.$tarile terminale si decesul:
!$ancer in faze avansate
!3oli infectioase in faze terminale: #&D1, tuberculoza
!#ilicoza in faza terminala
!&nsuficiente organice ireversibile
!oarte subita
!Decesul dupa o boala cronica
&# %acientii care trebuie vazuti la domiciliu
A. Copii sub ) an:
edicul de familie trebuie sa viziteze nou-nascutul si sugarul pentru a aprecia:
!odul de ingrijire a sugarului
!1limentatia sugarului
!Dezvoltarea psiho-somatica a sugarului
edicul poate descoperi:
!4reseli de alimentatie
!Poate identifica precoce unele boli: lu'atia congenitala de sold, rahitismul
B.Batranii si longevivii:
edicul de familie trebuie sa constate , la domiciliu, modificarile survenite in
evolutia starii de sanatate a prsoanelor varstnice:
!$onditiile de viata, alimentatia
!/volutia bolilor cronice, aparitia unor complicatii ale bolilor cronice
!$omplianta la tratamentul cronic
!#ustinerea psihica a familiei
C. Aparitia unor boli in&ectioase:
edicul de familie, pe langa diagnosticul si terapia bolii infectioase, trebuie sa
efectueze:
!ancheta epidemiologica in focar pentru descoperirea de cazuri noi,
!aplicarea de masuri in focar pentru oprirea contagiunii in caz de to'iinfectii alimentare, difterie, febra tifoida, trichineloza, hepatite virale,
boli cu transmitere se'uala.
&n cazul unei to'iinfectii alimentare medicul trebuie sa caute:
!sursa de infectie, alimentul incriminat
!membrii familiei si comunitatii ce au consumat alimentul incriminat.
D. Prezenta unor &actori de risc:
edicul trebuie sa depisteze factori de risc e'terni si sa constate semne minore
ce impun masuri terapeutice :
!Poluarea apei sau aerului
!6biceiuri alimentare necorespunzatoare, carente alimentare
!$onsum de alcool, consum de droguri.
E.Bolnavi cronici care si-au abandonat tratamentul :
edicul de familie trebuie sa identifice, la domiciliu, bolnavii cronici care si-au
abandonat tratamentul:
!3olnavi cu diabet zaharat,
!3olnavi cu tuberculoza, neoplazici,
!2ipertensivi,
!3olnavi cu pielonefrita cronica,
!3olnavi cu epilepsie, boli psihice.
'# Familiile care trebuie vizitate la domiciliu
Prin vizita la domiciliu, medicul de familie trebuie sa afle:
>ivelul economic al familiei,
$onditiile de viata si munca, locuinta familiei,
3olile cu agregare familiala:
!malformatii congenitale, tulburari inascute de metabolism,
!boli psihice
Problemele familiale:
!familii dezorganizate, copii sau batrani abandonati,
!consumatori de alcool sau droguri care nu se considera bolnavi, nu considera ca au nevoie de ajutor.
%articularitatile consultatiei la domiciliu
edicul de familie poate fi solicitat telefonic, in timpul programului de cabinet sau
in afara programului. Particularitati determinate de deplasarea la
domiciliu distanta mare
conditiile dificile de consultatie
in afara programului de lucru
Particularitati determinate de conditiile de consultatie
prezenta apartinatorilor
bolnav singur, parasit
zgomot, microclimat neadecvat
Particularitati determinate de di&icultatea de a obtine in&ormatiile
necesare lipsa de aparate si instrumente
lipsa de cooperare a bolnavului
lipsa de cooperare a familiei
dificultatea de a solicita investigatiile
paraclinice
dificultatea de a stabili un diagnostic de certitudine
%articularitatile consultatiei la domiciliu
Avanta)ele consultatiei la domiciliu:
rezolva operativ problemele medicale ale bolnavului nedeplasabil,
cunoasterea conditiilor igienico-sanitare ale familiei,
cunoasterea obiceiurilor , nivelului cultural, conditiilor socio-economice ale familiei,
sesizarea unor factori de risc ai familiei,
cunoasterea relatiilor dintre membrii familiei.
<e%avanta)ele consultatiei la domiciliu#
necesita mai mult timp si efort din partea medicului,
conditiile de consult sunt dificile,
membrii familiei necooperanti, bolnavi psihici,necooperanti,
dificultati in aplicarea tratamentului.
edicul trebuie sa stabileasca un diagnostic pacientului nedeplasabil:
stabileste un diagnostic clinic, in cateva minute, prin anamneza si e'amen obiectiv integral,
diagnosticul etiopatogenic este dificil de stabilit fara investigatii paraclinice,
in cazul simptomatologiei la debut este dificil si diagnosticul clinic precoce,
e'ista dificultatea de a confirma diagnosticul clinic,
medicul are obligatia de a trata pe baza diagnosticului clinic.
Decizia terapeutica
edicul de familie trebuie sa decida asupra unui pacient diagnosticat la domiciliu:
poate fi tratat acasaN
trebuie internat in spitalN
$hiar si in absenta unui diagnostic precis, medicul poate decide in functie de:
gravitatea bolii,
gradul de interesare a functiilor vitale,
posibila evolutie a bolii in urmatoarele ore, zile.
edicul va hotara internarea in spital:
in functie de gravitatea bolii " urgente medico-chirurgicale, boli ce pun in pericol viata pacientului: infarct miocardic, tromboembolism
pulmonar, accident vascular cerebral, pancreatita acuta, hemoragie digestiva, etc
in cazul in care intampina dificultati in stabilirea diagnosticului corect,
in cazul in care sunt dificultati in efectuarea si urmarea tratamentului,
in cazul in care trebuie efectuate investigatii speciale " tomografie, endoscopie, monitorizare
la pacientul care necesita tratament special: interventie chirurgicala, protezare,
la pacientul cu evolutie imprevizibila sau complicare a bolii (e'. 1bdomen acut ce poate deveni chirurgical)
cand medicul are incertitudini IIN
edicul va hotara tratamentul la domiciliu:
in boli ce nu pun in pericol iminent viata pacientului,
in boli ce nu afecteaza grav functiile vitale ale organismului,
in boli ce nu necesita o interventie chirurgicala iminenta,
in boli ce nu necesita monitorizare permanenta,
in boli ce nu presupun o evolutie nefavorabila,
in boli cu diagnostic de certitudine,
in boli in care medicul are e'perienta de diagnostic si tratament,
in boli pe care medicul le poate supraveghea optim,
la bolnavi cooperanti,
la bolnavi cu conditii minime de ingrijire la domiciliu
Particularitatile tratamentului la domiciliu:
!depinde de gradul de cooperare a bolnavului si familiei,
!depinde de conditiile socio-economice ale bolnavului,
!nu poate fi supravegheat permanent,
!nu poate fi aplicat tuturor bolilor sau bolnavilor
Organizarea asistentei medicale la domiciliu
edicul va hotara ritmul vizitelor la domiciliul pacientului diagnosticat:
in functie de diagnostic si de particularitatile bolnavului (e'. o pielonefrita acuta la pacient cu stare generala buna este vazuta la --C zileO o
viroza respiratorie la un varstnic cu insuficienta cardiaca este vazuta zilnic,
in functie de terapia aplicata: unul din membrii echipei medic " asistent medical va efectua terapia ce necesita cadru medical la domiciliu.
6rganizarea asistentei medicale la domiciliu presupune:
instruirea echipei de lucru privind asistenta medicala la domiciliu,
organizarea preluarii solicitarilor de asistenta la domiciliu: registru de domicilii,
evidenta bolnavilor ce trebuie vizitati la domiciliu,
trusa medicala de urgenta.
""#Asistenta medicala a familiei
6tapele de evolutie ale amiliei etapa evenimentul varsta
1 Formarea casatoria 20-30 ani
2 *+tensia nasterea primului
copil
20-30 ani
3 *+tensia completa nasterea ultimului copil 30-35 ani
4 Contractia plecarea primului copil 45-50 ani
5 Contractia completa plecarea ultimului copil 50-60 ani
6 ,izolvarea moartea sotului 70-75 ani
Asistenta medicala a familiei
&n functie de cum isi indeplineste scopurile si functiile, familia poate fi:
-.Familia optimala#
!Parintii sunt implicati in relatii afective puternice, cu grad inalt de satisfactie se'uala, partenerii sunt, in acelasi timp, independenti,
!Parintii nu sunt in competitie, au impartit puterea, se completeaza reciproc
2.Familia disunctionala#
!a). ;amilia asimetrica: partenerii isi disputa permanent drepturile si indatoririle, doresc independenta dar sunt dependenti unul de celalalt
!b). 5elatia complementara: unul din parteneri adopta o pozitie superioara, relatia devenind patogena in cazul in care acesta il face pe
partenerul inferior complet dependent de el
!c). ;enomenul de scapare: un membru al familiei se poate decompensa sub presiunea celuilalt, iar pe de alta parte, aparitia unei situatii
grave scade tensiunea familiala,
!d). Pseudoarmonia: camuflarea conflictelor familiale in vederea conservarii situatiei sociale a partenerilor
!e). Defectele copilului: incapatanarea, nesupunerea, obraznicia, lenea sunt defecte ce apar cand copilul nu este apt sa raspunda e'igentelor la
care este supus si se impotriveste. 1cestea se intampla de cate ori educatia familiala tinde sa ia forma unei lupte la capatul careia trebuie sa fie
un invins si un invingator
3.Familia patologica#
;amilia poate avea disfunctionalitatile si bolile sale, tulburarile aparand in :
!;amilia conflictuala " neantelegeri majore sot-sotie, parinti-copii,
!;amilia dezorganizata " absenta indelungata a unui sot cu neglijarea ,dificultati in ingrijirea copiilor
!(iolenta in familie " violenta fizica, verbala, consumul de alcool, maltratarea copiilor,
!;amilia abandonata " parasirea familiei de catre un sot, dificultati in ingrijirea copiilor,
!;amilia in divort " impartirea copiilor si a bunurilor, tensiunea intre soti cu repercursiuni asupra copiilor,
!$onsumul de droguri " degradarea relatiei intre soti, dificultati in educarea copiilor
Factorii de care depinde sanatatea amiliei
-.1embrii amiliei : sanatatea biologica a membrilor familiei, sanatatea mintala a acestora, antecedentele personale si colaterale, arborele
genealogic, structura pe varste, numarul membrilor
2.?elatiile intre membrii: comunicarea, iubirea, increderea intre soti, relatiile cu copii
3.;abitatul amiliei: aprovizionarea cu apa, curent electric, incalzirea, conditiile igienico-sanitare
4.Alimentatia: obiceiuri, surse de aprovizionare, regimuri adecvate varstei si activitatii,
5.Activitatea proesionala: profesia, timpul de lucru, satisfactii, suprasolicitari profesionale
(.>dihna si timpul liber: refacerea organismului, petrecerea timpului liber,
*.@ivelul cultural: nivelul de educatie, preocuparile cultural-educative,
+.?elatiile sociale: relatiile cu prietenii, cu biserica, apartenenta la asociatii sau societati
"""#Asistenta medicala a comunitatii
Factorii naturali si artiiciali care pot inluenta sanatatea comunitatii
cate(oria -actori e+emple
Factori
naturali
Fizici *emperatura+
umiditate+ curenti
de aer+ radiatii
luminoase+
ionizate+
ultraviolete
C.imici Aer: curat, poluat
industrial:
"idrocarburi+
alde"ide+ o-izi de
plumb+ sul&+ azot+
pulberi de arsen+
cadmiu+
mercur+cupru.
poluanti ai
mijloacelor de
transport
'iolo(ici Bacterii+
virusuri+paraziti+
/ectori.
rozatoare+
insecte+animale
salbatice
Factori
arti/ciali
*conomici
0 nevoi
-undamen
tale0
someri
/enit pe cap
de locuitor
$trati&icarea
sociala
Culturali 0ivel de
educatie+
obiceiuri+
arta+ religie
(egislatie+
ingrijirea
sanatatii
!ro-esion
ali
Pregatire
pro&esionala+
suprasolicitar
e+ conditii de
munca
civilizatie Aglomeratie+
zgomot+
poluare+
sedentarism+
stress psi"o-
social+ starea
drumurilor+
stilul
constructiilor
<eosebiri intre asistenta medicala a individului si comunitatii
$sistenta medicala individuala
$sistenta medicala colectiva
orientata predominant catre bolnav orientata predominant spre cei sanatosi
orientata predominant spre organism orientata predominant spre mediu
initiativa apartine+ de obicei+ pacientului initiativa apartine0 de o"icei0 medicului
diagnosticul medical al individului dia(nostic interdisciplinar inte(ral
predomina masurile terapeutice predomina masuri preventive
tratament individualizat pro(rame de com"atere colectiva
sunt implicate specialitati medicale si
paraclinice
implicate specialitati preventive si de
sanatate pu"lica
rezultatele sunt apreciate de bolnavi rezultate apreciate de sanatosi
posibilitati mari de a&irmare pro&esionala posi"ilitati mici de a/rmare
6valuarea starii de sanatate a colectivitatii
1precierea starii de sanatate a colectivitatii se face prin intermediul
unor indicatori: cate(oria
indicatorii
Factorii demo(ra/ci
11Natalitate
21Fertilitate
31Spor natural
41Nuptialitate
#1divortialitate
2ortalitatea
314enerala
3313n-antila
3331Speci/ca
3&1,upa cauze medicale
2or"iditatea
153ncidenta
25!revalenta
352or"iditatea individuala
,ezvoltarea
/zica6 inaltime0 (reutate0
neuropsi.ica0 per-ormante individuale
"(#Relatiile medicului de familie cu pacientii sai
5elatiile medicului cu pacientii sunt speciale:
incep odata cu nasterea persoanei,
ingrijirea se deruleaza toata viata pacientului pana la deces,
ingrijirea pacientului se adreseaza perioadelor de deplina sanatate dar si de boala,
medicul cunoaste cel mai bine pacientul si il ghideaza in sistemul de sanatate.
$alitatile pe care le apreciaza pacientul la relatia medic-pacient sunt:
competenta si profesionalismul medicului,
interesul manifestat de medic pentru rezolvarea problemelor pacientului,
mentinerea unui climat prietenos, amabilitatea, implicarea medicului,
accesibilitatea medicului la solicitarilor pacientului,
alocarea unui timp suficient consultatiei,
increderea, sinceritatea pe care o cultiva medicul in relatia cu pacientul,
capacitatea de a asculta cu interes pacientul,
capacitatea de a e'plica intr-o maniera accesibila.
&n relatiile medicului cu pacientii sai e'ista cateva aspecte particulare:
%.$simetria relatiilor medic pacient:
!Pacientul este an'ios, afectat, preocupat pentru sanatatea lui
!Medicul este,trebuie sa fie in deplinatatea fortelor fizice si psihice
'.Puterea medicului de a vindeca:
!pacientul confera medicului virtuti de vindecator, traieste cu speranta ca medicul ii rezolva problemele medicale si psihologice,
!reversul " medicul are credinta ca poate vindeca pacientul si depune toate eforturile sa-si valorifice tot potentialul profesional.
).Personalitatea pacientului:
!medicul se confrunta cu - mari tipologii de pacienti: tipologia morfologica si psihologica,
!tipologia unei persoane este determinata de factori caracteriali innascuti (genetici) si factori caracteriali castigati, in relatia medic " pacient o
importanta deosebita o are tipologia psihologica a pacientului,
!in cadrul tipologiei psihologice e'ista multitudine si variabilitate dovedind cat de maleabil trebuie sa fie medicul in a crea si consolida
cadrul relational.
-xemple de tipologii ale pacientilor:
A.=ipologia ba%ata pe atitudinea ata de viata 30. Aung5:
#ntrovertit+ e-trovertit
!iperemotiv+ "ipoemotiv+
#n"ibat+ e-citabil+
subiectiv+ obiectiv+
1ational+ concret+ super&icial+analitic+
*a"ipsi"ici+ bradipsi"ici+
Cerebroton+ vosceroton
9.=ipologia clinica ba%ata pe anomalii de personalitate 3Burt !chneider5:
oDepresiv, an'ios
o&mpulsiv
o&steroid,
o/gocentric, mitoman, tendinta la fabulatie,
o/'ploziv, violent, agresiv,
o1patic, insensibil, rece,
o1bulic, influentabil,
o1stenic, indecis, suspicios,
o&nstabil, cu dispozitie variabila
0.=ipuri alate la limita dintre normal si patologic 3Barl 7eonard5:
oPersonalitate demonstrativa " gesturi, gusturi teatrale, laudaros,insistent, hipocondriac
oPersonalitate hiperperseverenta: banuitor, incapatanat, cu idi proprii pe care cauta sa le impuna,
oPeronalitate nestapanita: irascibil, agresiv,
oPersonalitate hipertimica: an'ios, e'altat, emotiv, distins
<.'ersonalitati ale pacientului care aectea%a relatia medic pacient3 1. 7a%arescu5:
#uspiciosul lupator: se considera persecutat, neglijat
2ipersocialul euforic: realizeaza usor gesturi sociale
1mbivalentul nehotarat: oscileaza, nu e perseverent
3anuitorul evitant: evita angajarea in orice problema, crispat,
&nsinguratul pesimist: relatiile sale sunt restranse, depresiv,
Dominatorul e'clusivist: transant, se impune
#upusul: se lasa condus, nu are convingeri,
&ndiferentul detasat: suparator, nu se implica, nu se bucura,
1stenicul hipoergic ambitios: putin social, perseverent
1dezivul perseverent: adera la grup, fara intuitie, fara spontaneitate, rigid
;ormalist perfectionist: se bazeaza pe principii abstracte, este distant
*.Personalitatea medicului:
edicul, in relatia cu pacientul, trebuie sa indeplineasca urmatoarele:
!sa fie amabil, apropiat, prietenos, respecutos,
!sa nu faca diferenta intre pacienti, sa fie accesibil tuturor,
!sa accepte si sa inteleaga limbajul pacientului, sa ofere informatiile intr-un mod usor de inteles pentru pacienti,
!sa creeze un climat de siguranta, sa aiba pregatire psihologica, sa fie un model etico-moral, un factor de referinta in colectivitate
5elatia medic " pacient depind de tipurile de personalitate ale medicului:
(omunicativ,
6eptosom,
6audaros,
8iperperseverent,
&usceptibil,
$mbitios,
-nigmatic, nesociabil.
edicul trebuie sa-si cunoasca particularitatlile si deficientele si sa aiba puterea de a le
corecta in vederea imbunatatirii relatiei cu pacientii.
Profesionalismul medicului poate fi:
0ational " formuleaza diagnostice pe date si argumente obiective,
#ntuitiv " formuleaza diagnostice pe date mai mult sau mai putin inconstiente,
>eoretician, abstractionist " formuleaza diagnostice bazate pe ipoteze si teorii,
-mpiric " se foloseste de simptome si semne concrete,
:biectivist " formuleaza diagnostice supraapreciind e'amenul obiectiv si cel paraclinic.
Din punct de vedere al relatiilor cu pacientul, medicul poate fi (P. ;reeling):
$utoritar " nu colaboreaza prea mult cu pacientul,
(onsilier " il orienteaza pe pacient in conduita terapeutica,
&ocratic " colaboreaza cu pacientul in stabilirea diagnosticului si terapiei
Curs 6