Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Aparatul Cardiovascular

    Încărcat de

    ayamechan
    60 vizualizări26 pagini
    suport curs - compendiu de anatomie

    Titlu original

    aparatul cardiovascular

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    suport curs - compendiu de anatomie

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    60 vizualizări26 pagini

    Aparatul Cardiovascular

    Încărcat de

    ayamechan
    suport curs - compendiu de anatomie

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 26
    ATOMIA APARATULUI CARDIOVASCULAR INIMA Unima este organul central al aparatului cardiovascular. Este situats in mediastin yap i piramide triunghivlare sau a unui con turtit, culcat pe diafragma. Axul inimii este la nainte, astfel ca 1/3 din inima este situata la dreapta si) 2Bh iwital al corpului. Greutatea inimii este de 250-300 g, iar volumul este asemandtor pumnului drept, Prezinta o faa convexa, sternocostala, si o fata plana, diafragmaties (fig. 126), A, carotid’ comuna stiingi A, subclavie stings} Crosa aortei, inferioari Ventriculul drept fata diafragmatica Scanned with CamScanner OO 335 Marginea dreapta. Marginea Varful inimii, orientat Pain este intersect ‘pta; de la nivelul ei plea Ie mari (cele dows vene ‘ar spre varf ventriculis © adevarat situat in spatiul 5 interg 4 mA sting. Baza ining ee fg. UNde acest at javiculara stnga. Baza inimii priveste inapoi sila a i ini (aorta si trunchiul Pulmonary sj Soses¢ vene} “ene pulmonare). La baza inimii se afta atriile, en" sternocostala, intre cele dowd vent; 4 pe fala ster teat al ileann emtTicute se afta santul interventricular posterior isi ventricule se gasese santuri ‘© coronar sting si, respectiv, drept. In aceste patra beet canercle gi venele inimii, sas be oi Pulmonara in jos A cave gi cele santuri ir ; r -a nivelul atriului drept se a orificiul venci cave superioare, orificiul venei cave inferioare, Prevazaut cu valv Prevazut cu valvula’ Thebesius, orificiul urechiusei drepte Prevazut cu valvula tricuspidé (Fig. 127); aceasta din area sci orifici i ¢ fats, orficiul sinusului coronar, “|S ficiul atrioventricular drept, # mink ca opalnic in ventricul, ua portiune este atriul drept propriu-zis, care pezinté o musculatura speciala (muschii pectinati). intre portiunea sinusala si atriul Propriu-zis se afld creasta terminalé de la care pornese mchii pectinati. Trunchiul pulmonarei ‘Cele trei valve semilunare i i de la baza cordului 7. Vasele mari de QF me te planul orificial al cordatui Scanned with CamScanner ANATOMIA $1 FIZ101 LOG 336 0 : te ani orifici de deschidere ale venelor pulmonar ee de deschidere al urechiusei stingi si orificiul atrioventricular prevazut eu valvuta hj Cele doua atrii sunt separate prin septul interatrial, La ieee eeu. 2 ata exist orifiiulBotallo, rin care cele dowd atritcomanics MUG 6 ume Mislre ace gg se inchide prin aparitia fosci ovale, inconjurata de un rene! MUS bul fs (Vieussens). Daca orificiul Botallo persista dupa naste sdngelui arterial cu cel venos. Indivizii au tegumentele albastrut, arterial La nivelul atriului sting sunt p: Ory cus re, apare maladia albastra, datorité ay Mestecs, datorita neoxigenssii gg! HM Singetys ra, cu baza spre orificiul atriovents Ventriculele au o forma piramidala triunghiulat te trabecule carnoase. Trabecuh Peretii lor nu sunt netezi, ci prezinta pe fata interna nist de trei categorii (fig. 128, 129): ; * de ordinul I - muschii papilari, de forma conica, prin baza lor aderind de pera ventriculilor, iar varful oferind insertie cordajelor tendinoase care se prind pe valvuk, atrioventriculare, Cordajele tendinoase impiedica impingerea valvulelor spre ayy timpul sistolei ventriculare. Exista trei muschi papilari in ventriculul drept si numaig in ventriculul sting. * de ordinul II - care se inser prin ambele capete pe peretii ventriculari; Teulay, lee sung ‘Venele pulmonare drepte Miocardul V. pulmonari int, stings Gaura oval Inclul fibros OFificiut l - —Cord atrio-ventricular tendinoase sting be Este, papitart Foita viscerala interventricular a pericardului seros as rrabecul Viirfut inieni Fig. firful inimii : 128. Hemicordul drept (deschis) Scanned with CamScanner 337 le vent miei a inimi Septal interaua ota aseendent Septul interatrial ‘Atriul drept Cuspida anterioard avalyei tricuspide -M. papilar Ventriculul drept Scptul interventricular, partea muscular Miocardul ‘Trabecula ya viscer m septo-marginald ita visceral pericardului seros ‘Vairful inimii Fig. 129, Hemicordul sting (deschis) * deordinul III - care ader pe toati intinderea Jor de peretii ventriculari, fiicdnd relief in interiorul ventriculilor. Labaza ventriculilor se afld orificile atrioventriculare (drept si sting), fiecare preva- teu salvuls attr cuiciculand respectivd, cat si orifice aterale prin care ‘ventriculul sting See cc erinclt var Fiecare orfiiu arterial este prevzut sri cu aorta, i jul pulmo aorta, iar cel drept cu tranchiul pulm re orificu ate y vate semitunare sau sigmoide, care a aspect de cub ¢¢ riindunicd cu concavitatea or. in jurul otificiilor atrioventriculare $i arteriale exist inele Fd cane Tres Cele doug ventricule sunt separate prin septul interventricular Ga ten parte mem, (in partea superioara), dar in cea mai mare parte ‘musculos (in pa ‘a i renoasa, mai mica, este indreptaté spre atrii. Perv nana re, Dt panet de vedere structural, inima i, Sunt: epicardul, miocardul i endoca Noi, "Pleardul este foifa visceral’ a perica ste alcatuitl din trei tunici care, de la exterior dul. rdului se ros §i acopera complet exteriorul Scanned with CamScanner [ : saa ANATOMIA $1 Frat0, 210106 se 0 ss i dul Te miocardul adult, conteactil (de executie) $i mio rd emba / Miocardul cuprinde miocardul adult, til ( )simioetl cane | comanda ({esutul no 1), Moca aes un mune sr ain ue! de vee mor dar are proprictiile muschiului neted din punct de pascoene sa i saan el armen mug separa pentru arity care sunt ma suDUT Sie ibe entru ventricule, mai grogi si cu fibre oblic Pia ate, . Muschii atriilor si ventriculilor se in: ee ar ad Oiler i triculare si arteriale, cit si pe portiunea membranoasé a sep! ul Tae juni aledtuis eletul fibros al inimii 7 a entree comple separ de muse Yenc, gs tomica si functionald fiind realizata de {esutul embrionar, aleatuit dintt-o musculatura specie, caracterele embrionare. Morfologic, tesutul nodal se deosebeste de cel de eer prin aranjamentul neregulat al miofibrilelor care trec de la o celula la alta, formand rete i prin abundenta sarcoplasmei, bogata in glicogen. sesutul nodal cuprinde: - - * — nodulul sinoatrial Keith-Flack, in atriul drept, in vecinatatea varsarii yen; cave superioare; . | * — nodulul atrioventricular Aschoff-Tawara, situat deasupra orificiului atrioventriculey drept; a * — fasciculul atrioventricular Hiss, care pleacd din nodulul atrioventricular si se gaseste ig nivelul portiunii membranoase a septului interventricular. Deasupra portiunii musculare a septului interventricular, fasciculul atrioventricular se imparte in dowd ramuti, ura stéingi si alta dreapta, care coboara in ventriculul respectiv. Cele doua ramuri se ramities formind reteaua subendocardica Purkinje. Endocardul. incdperile inimii sunt cAptusite de o foita endoteliala numita endocard. El ‘rece fara intrerupere de la atrii spre ventricule, acoperind i valvulele, cordajele tendinoase si muschii papilari. Endocardul de la nivelul atriilor se continua cu intima venelor, iar la nivelul ventriculilor cu intima arterelor. Endocardul inimii drepte este independent de endocardul inimii stangi. | VASCULARIZATIA SI INERVATIA INIMII Inima este irigata de cele dou’ artere coronare (stngi si dreaptd), cu originea in ora ascendenta. Coronara stnga, dupa un traiect scurt, se imparte in doua ramuri: una, numit int ventriculara anterioara, coboara in santul interventricular anterior, cealalt, artera circumflex}, strabate ganjul coronar stng. 5 Artera coronard dreapti se angajeazi in santul coronar rept si apoi coboara prin sant! interventricular posterior, Din arterele coronare se desprind ramuri colaterale, care sunt dé? terminal, irigind anumite teritorii din miocard si neanastomozandu-se cu ramurile colar Necite, Dacd una din aceste colaterale se obstrueazi printr-un spasm prelungit sau prit'# tromb (embolus), tertoriul respectiv nu mai primeste substante nutritive si O,, se necrozeazi* apare infarctul. sn gan ele ven0s al inimii este colectat de vene, gi anume: vena mare a inimii, care Prin santul interventricular anterior, vena mijlociea nimi care nari sanfulinterventic! rene aioe fete st 2 inimi, care stabate sanful coronar drept. Sangele colette — Yenos principal al inimii, sinusul coronar, care se alin vene ajunge, in final, in colectorul atrioventricular sting. Sinusul ident tes 4 valvula Thebesius, st! cOfonar se deschide in atriul dept printr-un orificiu previ" | Scanned with CamScanner ionii traheon a ibronsict i mediannnats dup ce tii inermedior’ (descrigi de by. ni i + Rainer), Dine pont waortel ascendente, ME ACES panini rion sci a ini gorvatia extrinsecd a iniml este asigurata de mgesprind nervii caring (9 sats nt fn HUME de 1% ei simmpatick sume in numa de tre, ¢ T Provine din panplionul erie prove in eonelionul cervical mij cep re eae ce a rdiaci simpatict gi parasiny : 4 facur static inl se gaveste pe Nervi cardia: 1, pro Perioti si inte L tei, Cel superio nerve veniti din vag 98 sienpatic 10D, cht $i nervii cardnact tor alt. Siervin al superior, Tor din ganghonul stelat Nerv Patici se impletese forindn + In oes estui plex se afl lorinand plexul cardiac, srtuat govt aortei, In central acestui plex se afla Sanglionul descris de Wriesbe , gat ARDUL Laexterior, inima este cuprinsa intr-un unuitrunchi de con cu baza la diatragn “geisterale Vin in raport cu fata mediastinata Sac fibros numit pericard, Pericardul fibeos are $1 varful fa nivelul vaselor mari de la bara ini aplaménilor, fa feu de vertebrele toracale, iar ligamentele diafragmatico Lainteriorul pericardului fibros se afla peri sai epicardul, care cAptuseste suprafata externa a suprafata internd a pericardului fibros. Cel o-pericardice de diafragmy ‘ardul scros, format din dowa foite: una in- miocardului, si una externd, parictald, care le doua foite se continua una cu cealalts fa ntre cele doud foite ale pericardului seros se afl cavitatea sunicd virtual, ce contine o lama find de lichid pericardic. ARBORELE VASCULAR Arborele vascular este format din artere, vase prin care sdngele incarcat cu O, $i sub- |S nutritive circul dinspre inima spre {esuturi si organe, capilare, vase cu calibre foarte | % interpuse intre artere gi vene, la nivelul cdrora se fac schimburile intre singe si diferitele = sidin vene, prin care singele incdrcat cu CO, este readus la inima. |__Anerele gi vencle au in structura peretlor lor tei tunici suprapuse, care de la exterior | EeSteror sunt: adventitia, media gi intima, Calibrul arterelorscade dela inima spre periferic, Eo fiind arteriolele, care se continua cu capilarele. “TUCTURA ARTERELOR $1 VENELOR ian ‘ntifia este feesa din fesut conjunctiv, cu fibre de colagen $i — In ae ‘atterelor, ca si la vene, existé vase mici de singe care os we es 7 es tng in tunica medie. in adventtie se gésese si fibre nery ‘ ‘nit mijlocie (media) are structur diferit, in ame arereda plate moda ete format in Sag, miculare netede gi fesut conjunctiv. In arterele Seman, media este groasa si confine numeroase fibre m __ fibre colagene gi elastice. functie de calibrul arterelor. Laarterele ue elastice cu dispozifie concentric, mijlocii si mici, numite artere de tip usculare netede, printre care sunt Scanned with CamScanner 340 ANATOMIA $1 F12:0LO%H4 oy : itt di My ‘na, intima (endoteliu), este alcatuiti dintr-un rand de celule endo, " is continua cu endocardul ventriculito, la Shale jee, membrana clastica interns, cary Mee Tunica inter i turtite, agezate pe o membrana bazala. Intima se intre aceste trei tunici se afl doud membrane ¢ i nt intima de media, si membrana elastic’ externa, ca separa media de adventit ; Peretele venelor, al caror calibru creste de la periferie 54 re intima, are in st accleasi trei tunici ca si la artere, cu cdteva deosebiri: cele trei tunici nu sunt bine deoarece lipsese cele dou’ membrane elastice; tunica mY ; : comparativ cu cea a arterelor, tesutul muscular neted al venelor fiind mai redus; adveng 4 cary a \ Aching Jocie a venclor este maj 1% Subje iia mai groasd, Intima de la nivelul venelor mari (venele eave) se continua cu endocardy) gyi in venele situate sub nivelul cordului, unde sngele circuld in sens opus gravitatici, endo acoperi din Toe in loc valvule in forma de cuib de rindunicd, care au rolul de a fragmen, directiona coloana de singe. STRUCTURA CAPILARELOR Sunt vase de calibru mic (4-12 11), raspandite in toate tesuturile si organele. in structing lor distingem la exterior un periteliu, apoi o membrana bazala, iar la interior un endoteliu, care este format dintr-un singur rand de celule turtite. Membrana bazala este bogata in mucopoliza. haride gi in fibre de reticulin’. Periteliul este format din tesut conjunctiv cu fibre colagene ¢ reticulind, in care se gisese gi fibre nervoase vegetative. in ficat si glandele endocrine exist capilare de tip special, numite sinusoide; ele x calibru mai mare (10-30 ), peretele intrerupt din loc in loc, cea ce favorizeaza schimburl nu au periteliu si au un lumen neregulat, prezentand dilatari gi stramtorari MAREA SI MICA CIRCULATIE in alcituirea arborelui vascular se afl doua teritorii de circulatie: circulatia mat (sistemica) si circulatia mica (pulmonara). Circulatia mici Circulatia pulmonara incepe in ventriculul drept, prin trunchiul arterei pulmonate, ca transporta spre pliman singe cu CO, Trunchiul pulmonar se imparte in cele dou’ artere pulmonare care duc singee CO, spre reteaua capilara perialveolara unde-l cedeaza alveolelor care-| elimina prin expis Sangele cu O, este colectat de venele pulmonare, céte dowd pentru fiecare plman. Cele r= vene pulmonare sfirgese in atrul sting, Circulatia mare Circulatia sistemici incepe in ventric cu O, $i substante nutritive spre {esuturi si CO, este preluat de cele dou vene cave culul sting, prin artera aorté care anspor Organe. De la nivelul acestora, singele i care-I duc in atriul drept. SISTEMUL AORTIC Este format din artera ‘aorta si di ce i a corpului ‘omenese (fig. 130, 131), $1 din ramurile ei, care irigd toate tesuturile $ oe Scanned with CamScanner ANATOMIA $1 F100 LO%4 340 mica Intern, intima (endoteliv), este alituité dinte-un rind de ceaie op tay turtte, agezate pe o menibrand baal Intima se continu cu endocardul ventricytioy hay inte aceste trei tunici se aff dou membrane elastice, membrana clastic ‘intima de media, $i membrana elasticd extern, care separ media de. Peretele venelor, al caror calibru reste de Ja periferie spre intima, are in stry j tri tunici ca gi la artere, cu cfteva deosebir: cele trei tunici nu sunt bine ggjet®® ¢ cele douli membrane elastice; tunica mijlocie a venelor este maj ‘cu cea a arterclor, {esutul muscular neted al venelor fiind mai redus; adventie mai groasi. Intima de la nivelul venelor mari (venele cave) se continua cu endocardul ay {in venele situate sub nivelul cordului, unde singele circula in sens opus gravitatiej, acoperi din loc in loe valvule in forma de cuib de rindunica, care au rolul de a directiona coloana de singe. lati, Cndoteig Fragmen STRUCTURA CAPILARELOR Sunt vase de clibru mic (4-12 1), rispandite in toate {esuturile si organce, in sty lor distingem la exterior un periteliu, apoi o membrand bazalé, iar la interior un endoely car este format dintr-un singur rand de celule turtite. Membrana bazala este bogatd in mucopelg, haride gi in fibre de reticulin, Periteliul este format din tesut conjunctiv cu fibre colagene sig reticulina, in care se gisesc gi fibre nervoase vegetative. in ficat si glandele endocrine exista capilare de tip special, numite sinusoide; clea calibru mai mare (10-30 p), peretele intrerupt din loc in loc, cea ce favorizeaza schimburl nu au periteliu si au un lumen neregulat, prezentind dilatiri si stramtorari. MAREA SI MICA CIRCULATIE in alcatuirea arborelui vascular se afla doua teritorii de circulatie: circulatia mare (sistemica) si circulajia mica (pulmonar). Circulatia mic Circulatia pulmonara incepe in ventriculul drept, prin trunchiul arterei pulmonare, cat transport spre plimén snge cu CO,. Trunchiul pulmonar se imparte in cele dou artere pulmonare care duc single * CO, spre reteaua capilara perialveolara unde-I cedeazi alvcolelor care-l elimina prin expin Singele cu O, este colectat de venele pulmonare, cate doua pentru fiecare plimén. Cele p™¥ vene pulmonare sfarsesc in atriul sting, Circulatia mare 4 fares eo * . usin é ai sistemica incepe in ventriculul sting, prin artera aorta care transports cu O, si substanfe nutritive spre fesuturi si organe. De la nivelul acestora, sangele ine CO, este preluat de cele doua vene cave care-I duc in atriul drept. SISTEMUL AORTIC Este format din artera aort corpului omenese (fig. 130, 131), oot AF a ‘te si si din ramurile ci, care iriga toate tesuturile Scanned with CamScanner CARDIOVASCULAR ph Aa = | N.vag Traheea N. Crosa aortei Ja i zi eft f Rr. bronsice I ahi \ N. Taringeu recurent st — 7 z ie BBr. bronsice ale n, vag 2 SS Bronhia pp. ste _ Rr. esofagien ei ale n. vag Esofagul Aa. intercos- aw post. a Aorta Fy toracica i_Ductul FY toracic 1! Trunchiut inal. a toracicd i abdomin’ al = ‘i posterior dinstinulul p' joare si met poster —— Scanned with CamScanner ANATOMIA $1 Fiz ‘ Oy Aan frontal at rcnpornte aupeet A rigor sett Aa tomgoenle profane ) A. sooo palatin’ A.alvoolar sep post & SA. maxilars A labiald 7 A. occipital sup.) iH} A. faciald transversi A palatint 3 A.meningeali medic ad “A. palatind ascendents i 7 Pr facia A. carotidd extern | C7 7 A. carotid inter | 4 A alveolart 1 eau Jenn. subimentoniers "Arcaroidl comunt Fig. 131. Artera carotid | Sistemul arterial Artera Ramuri Aorta ascendentd, cu Artera coronara stinga si dreapta care iriga inima. Cele originea in ventriculul sting |doud artere coronare sunt de tip terminal, Ramurile lor aust fo anastomozeaza intre ele, + Arcul aortic, care continua [De la dreapta la sténga da trei ramuri: trunchiul arterial aorta ascendents brahiocefalic, carotida comund stinga si subclavia sting Trunchiul arterial Se impante in: artera carotida comuna dreapti shares | brahiocefalic subclavie dreapta, | Carotida comund dreapti [Se impart in: atera carotida externdy artera caroud mer sistings {41 locul bifurcdri exista o dilatati, numita sinustl caro | EON a {Save confine chemo- si baroreceptori, acute a ia ie fegaant clare: artera tiroidiand superior aa a ae faciala, artera faringiand ascendent ial Posterioard, artera occipitala, cat gi ramuri fe artera temporali su erficiald, artera maxilard inter’. q Scanned with CamScanner ql. Oe CARDIOVASCULAR 343 menial ~continuare amuri Patrunde in craniu, strabate canalal ca tenet sia orbite. Inia ees emPoralul Parcipa Ts rtera oflalmicas impart in ramurile sale termi- eee ease prune in orbit, vaseu- aren cor ltr sunt arr cerebral anterior, deartera cerebrala postericars, prow pester care leagi carotida interna ‘Aw mai multe ramuri colaterale, din care mentiond Herel bavi, ——__— troidiana inferioara, arteraintetcostalsuprema ome furrioces nacele dowd intercostale posterioare) gi artera toracicd intern’, care furmizeaza tarde a intercostale anterioare. Artera vertebralé patrunde in eraniu, Serica ease sa si formeaza trunchiul arterei bazilare: aceasta se imparte in cele dou ears cerebrale posterioare, care participa la vascularizarea encefalului, Din artera bazilard se desprind si ramuri pentru cerebel si trunchiul cerebral, nale, da o colaterata important - larizind ochiul gi anexcle lui, Ram artera cerebrala medie gi Gera | Continua artera subclavie si, prin ramurile ei, vascularizeaza peretii axilei. Se ‘xilari__ continua cu artera humeral care merge de-a lungul bratului. tera | Continua artera axilari pani la plica cofului. Di urmatoarele ramuri: artera prabiali_|radiala, artera ulnara. fartera | La nivelul labei mAinii formeaz& cele dou arcade palmare: superficial, radiald si |profund’, care dau ramuri pentru palma gi degete (arterele digitale comune lulnari__| si proprii). ‘sorta | Continua arcul aortei si are un segment toracal si unul abdominal. Ambele laeseen- _| portiuni ale aortei descendente dau ramuri parietale gi ramuri viscerale. [dent Aorta Ramuri parietale: arterele intercostale posterioare (de la a 3-a pana la ddescen- _|a 12-a) gi arterele diafragmatice superioare pentru diafragma. Ramurile vis- dent —_| cerale sunt; arterele brongice, arterele pericardice si arterele esofagienc. toracied Aorta | Ramuri parietale: arterele diafragmatice inferioare si arterele lombare. ldescen- | Ramuri viscerale: 1. Trunchiul celiac, care, dupa un scurt traiect, se imparte in {denca artera hepatica, artera gastric stangi si artera splenic, Artera gastricd sting abdo- merge pe mica curbura a stomacului, artera splenicd irigi marea ccurbur a sto- minal | macului, splina, corpul si coada pancreasului. Artera hepatica irigi ficatul. Din ea se desprinde artera gastro-duodenali, care rig marea curburd a stomacului, doudenul si capul pancreasului. Tot din artera hepatica se desprinde siartera gastricd dreapt, care participt la vascularizafia micit curburi a stomacului. 2. Artera mezentezied superioara- irigl duodenul, jejuno-ileonul, cecul, apendicele, colonul, ascendent si 1/2 dreapta a colomului transvers. : . x = apreael ; stinga si dreapt- irigh glanda suprarenalé respect® © re) sting on Stanga rig rinihiul respectv. 5. Artera testicular (ov ae LD iiga testculele si, respectv, ovarcle. 6. Aniora ene sgmotd gi 13 supes Caen tranvers,colonul descendent colons! ignoas Spe rioard a rectulu, prin artera reetall superior Saat ne in cele dowd ramuri roar), La nivetul vertebri L, aorta descendent! , ‘angi si dreapta. terminale ale sale: artera i = Jiacd comunt st Scanned with CamScanner 344 Sistemul arterial - continuare ANATOMIA $1 FLZOLOGLA oy, thay Ramut Artera Artera iliacd sein arora Tach exter gf incl Intern arterahipogastigy ‘Se imparte in artera ta comunit Artera iliacd interna ail si viscerele din pelvis. Ramuri parictale: artera sacrati Tae eee una fesiera superioara, artera fesicrd inferioar gj ater ieoombar er pr” a) comune Ia bib emcee vericalainferionr, artera rectalit medic si artera el din care se desprind artera rectala inferioara, cat granu Ee nun oe B le seni. tale; b)diferite la frei gi barbat: la femeie: arora» a anal l birbat: artera prostatica si veziculo-diferenfiald (pentru canalul deferent gj ‘vezicula seminal); c) cu comportare special ~artera ombilicala, cate este permeabil la fat, Dupa nastere se oblitereaza si furnizeaza, din prima gj all, Artera iliac externa, portiune, artera vezicali superioard (pentru vezica urinara), _ Paraseste pelvisul si ajunge la coapsa. Artera femurala, care continua arter| iliacd externa. Artera femu- rali Artera poplitee, care continua artera femural’. ‘Artera popli- | Artera tibial anterioar’, artera tibiala posterioara. tee Artera tibiali_|Formeaza arcada dorsal a piciorului. anterioara Artera tibial [Plantara intemn&, plantara extern Acestea se unesc i formeazi arcada [posterioari _|plantari, din care se desprind arterele digitale comune si proprii, SISTEMUL VENOS Sistemul venos al marii circulatii este reprezentat de doua vene mari: vena cava supe tioara si vena cava inferioara. Vena cava superioaris Strange sngele venos de la creier, cap, gat, prin venele jugulae interne, de la membrele superioare, prin venele sub claviculare, gi de la torace (spatiile intercos- tale esofag, bronhii, pericard si diafragm), prin sistemul azygos (fig. 132). De fiecare parte, prin unirea venei brahiocefalica stinga si dreaptd, iar prin fu Vena brahiocefalica dreapta este mai aproa este mai mult orizontala, sinusurilor (vase situate in grosime: Dintre sinusurile durei mat sinusul sagital superior, Jugulare interna cu vena subclavie ia nastere vent zionarea acestora se formeaza vena cava superioat- ipe de vertical, in timp ce vena brahiocefalica sting* er, mentionim: situat i ii sagi i 7 eae anes at in dreptul suturii sagitale la locul de unire al celor 4 humite emisare venoase, care occipital, mastoidian, parietal sinusul sagital inferior, si sinusul transvers, sinusul cavernos, sit sin tuat deasupra corpului calos; = Pe fi endoctaniani a scuamei osului occipital; Pe fafa lateral a corpului osului sfenoid. c ra cu venele Strabat o serie qj , sfenoidian), Se pun in legiitu z ic rele extracraniene prin niste veN® Ty © otificii mici de ta nivelul craniului (e Scanned with CamScanner sor rin eas fund velul lor se fac injectii venoase, Dintre venele super le la nivelul membrelor ‘¢ colectat de doud sisteme venoase, unul olese arterele gi se varsa in venele le mentionam vena il (merge pe faa externa a bratului si se termind in vena axilara) si vena bazilica (merge V. cava sup. V. azygos. Lantul f sanglionar simpatic — NS V. brahiocefulict ili Trahcea ZN. brahicealict sg. A azygos eu v. hemiazygos A.siv. intercostals post. Na. Ay intercostal iM ‘Lig. longitudinal ant. Bn. .V. hemiazygos 1_cistema chili, Siilpul drept sisting al diafragmuli Scanned with CamScanner ”’ ANATOMIA $1 Fizt010 Z10L GIA ony qintr-una din cele doua vene brahiale). in ven, ty, ‘a Cay; os, format din marea vena azygos, situatg jg 0 uata la stnga coloanei vertebrale. Mica ven oi T,. in sist a a 1 vertebreiT,. In sisterul azygosse terming so sricardice si esofagicne. Ven pe fata interna a bratului si se termin perioara se termina sistemul venelor azys coloanei vertebrale, gi mica vend azygos, sit se deschide in marea vend azygos, la nivelul intercostale, diafragmatice superioare, brongice, pe Inainte dea se termina in vena cava superioara, marca vena azygos descric o crogg incalecd pediculul pulmonar drept (crosa marei vene azygos) sa Fig. 1 i ig. seen re ee vene abdominale. 1- vena cavi inferioari, 2- vena porta, een ec 4 Yeni mezenterieSInferioard, 5- vend renal sting, uperioara, 7- trunchi splenomezenteric, 8- venii gastric stings Vena c: ii ‘i oe Santee inferioard. Adund singele venos de la membreleinferioae, de lapertl® de la rinichi, suprarenale, testicule (respectiv ovare), de la perctele post al abdomenului 133) se formers pon cat gi de la ficat (venele hepatice). Vena cava infer (te Wend lied comuv ene Pere iliaee comune stingi cu cea dreapt. La randul ei ft iia intern colectcors cae pri unirea veneiiliace externe cu vena ‘aca inter ve sii cazul venei iiace interne rene a Perel si viscerele din bazin. Ca si la artera Om bara, vena fesiera superioara distingem yene parietale (vena sacral inferioar®, vent its sunt comune I btbat gi ar ena fever inferioars si vena obturatorie) see visor als tir Datbat (vena prosta ie (vena vezicala, rectal medie si vena rusinoa® nie tic, 7 ic, vena veziculo-diferentiala) si la femeie (vena Wer" 4 Scanned with CamScanner parle CARDION ASCULAR Se embrul inferior exe dot one vee a oe 4 doua vene uni ce, vena po- ale, fibulare mpenina ; : artera omonima: cate doua digitale, pintre venele superticiale ale cae! coe He ale membrulu inferior nos fate gam” sei $i se termina in ve iim vena safend mare, care urca ina safend mici, ce ure pe faa na femurala, descriind , care ured pe Fe ena cava inferioara, f postero-laterléa gambei gas ening nae onlt |, formata prin w i se termina ir ° inirea celor do in vena poplitee. i yertebrale, stra — bate diafragmnl se termini atrul dept prnteun or Eat rept printr-un orificiu preva prevazut cu valvula Jui Eustachio. In traicctul ei abdominal, ea primeste afl escule rea ovariene), lombare, dafagmatice inferior venele renale, suprarenale, 4 aparte a marei circulati ioare si hepatice (2~ cri tubului digestiv aaa Racal este vena port (ig 134) Dee ee ; agmatic si sfarseste prin capilare in ficat ( ag foe FY sinusoide hepatice). Fig. 134. Vena porti si anastomoze porto-cave J-vena cava inferioara 2- vena hepatic’ dreapti 3- vena hepatica sting 4-plexul hepatic sinusoidal 5-ramul hepatic drept al venei porte 6-ramul hepatic sting al venei porte 7-vena port g- vena gastrici sting’ 9g- plexul venos esofagian 10- vena gastrica dreapti 11- vena paraombilicall 12- vena mezenterica superioari 413- trunchiul spleno- mezenteric 14- vena lienali 15+ vena mezenterici inferioar’ 16- vena colick medie 17-vene jejunale siileale 1g. vena rectald superioarl 19- vena rectali medie 30. vena rectal infertoars 21- plexul rectal 32- vena iliacd intern 33- vena iliac externa Scanned with CamScanner | 348 ANATOMIA $1 F101 0, ' ‘Vena porti transporti spre ficat sfinge incareat cu substante nutritive rezultate in urma gp by, ye Po rant prmenrainapoia colli pancreasulu, din unifea venei mezenterige ys cu trunchiul mezentero-splenic, rezultat din unirea venei mezenterice inferioare oy vena tt le. Vena mezentrica superioar stringe singele dela jejuno-iteon (prin venele jun, sec, apenie, prin vena ilegcolic, colon ascendent si jumatatea dreapta colony ts : prin vena colic dreap\ — ; Yan mezentericdinferioard strange singele dela jumatatea sting a colonutuj tan, ronal descendent, prin vena colica stanga, de la colonul sigmoid, prin venele sigmoin tala superioard, Vena splen nica. Sigmoidien | Strange sing delacol c side la treimea superioara a rectului, prin vena rec de la splina, pancreas si marea curbura a stomacului. ‘Vena porta prezinté anastomoze atét cu vena cava superioara, cat si cu vena cay in ferioari, Anastomoza cu vena cavi superioara are loc la nivelul esofagului. Sangele veng esofagului abdominal ajunge in vena ports, ar cel al esofagului toracal in sistemul azygos, by venei cave superioare. Anastomoza cu vena cava inferioara are loc la nivetul rectului. Sing din treimea superioara a rectului ajunge in vena mezentericd inferioard, deci in vena port i din cele dowa treimi inferioare ajunge in vena iliacd interna, deci in vena cava inferioari. Atunj cand apar obstacole in circulafia singelui prin vena porta spre ficat, singele din vena port ese deviat spre locul celor doua anastomoze porto-cave si constatdm dilatatia venelor esofaguly, (varice) si ale rectului (hemoroizi). SISTEMUL LIMFATIC Prin sistemul limfatic circula limfa, care face parte din mediul inter al organismului sicare, in final, ajunge in circulatia venoasd. Limfa, ca si lichidul interstitial, are o comp aseminatoare cu a plasmei sangvine, cu mentiunea existenfei unui procent mai mic de proteine fata de plasma sangvina. Sistemul limfatic se deosebeste de sistemul circulator sangvin prin doud caractere: * este adaptat la functia de drenare a fesuturilor, din care cauza capilarele sale forme refele terminale, spre deosebire de capilarele sangvine care ocupa o poziti intermedi intre sistem! arterial gi cel venos. Pe ling& aceasta, capilarele limfatice sunt mai sino si foarte neregulate; * peretii vaselor limfatice sunt mai subtiri decat cei ai vaselor sangvine. Sistemul limfatic incepe cu capilarele limfatice, care au capiitul de origine in sac”, Ele depaesc, ca diametru, capilarele sangvine, prezenténd pe traiectul lor stim dilatari (calibru neuniform). Au acceasi structuri ca si capilarele sangvine, celulele endoteliale fiind mai Capilarele imfatice sunt foarte rispandite, cle gisindu-se in toate organele sit Prin confluenacaplarelorlimfatice se formeaz vase limfatice cae sunt prevazute cu valvule semilunare ce inlesnesc circulatia limtfei. . Peretii vaselor limfatice au o structura asemanitoare venelor, prezentind, din urma, cele tei tunici care sunt mai subjiri, gi, ca gi la vene, nu sunt net delimit , (fig. 135). Pe trascul vaselor limfatice gi, mai ales, a locul unor confluent #16 i eisesc o serie de formatiuni caracteristice, numite ganglion limfatii, prin cate Him mod obligatoriu, fund de tora $ tutte esol ca gost itate int? ck Scanned with CamScanner ‘Trunchiul bronho-. mediastinal de, ‘mediastinal stg Ductul toracie ‘Trunchiul intestinal, Cistema chil ‘Trunchiul lombar dr. Trunchiul lombar stg. Ganglioni limfatici Jombari Ganglioni limfatici, sacrali Ganglioni limfatici Fig. 135. Sistemul limfatic Ganglionii limfatici au forme variate, cu dimensiuni medii de 2-5 mm, putand ajunge Siz 1-2 cm. in mod normal au o consistent relativ moale, dar cénd sunt inflamati se maresc, devin duri $i durerosi la palpare (hipertrofie ganglionara). / gd in general, ganglionii sunt grupati in grupe ganglionare. Exist ind si ganglion soitai nglionul epitrohleean, situat in vecinatatea epicondilului medial al humerusului). Principalele grupe ganglionare sunt: oe a * ganglionii pericranieni, situati in cerc in jurul capului (ganglionii occipitali, mastoidieni, Paratiroidieni, submandibulari, submentali); ei string limfa extremitajit =e - * ganglionii cervicali, situati la gat, injurul venei nee ae oa ae nt han i ° + sricranieni, cat si li is ului si gatului; limfa stransi de ganglionii pericranieni, cat si limfa de la viscerele capului si * ganglionii axilad, fa 1a baza membrului superior, in axilé; colecteazi limfa de la ‘orace, glanda mamara si membrul superior, Scanned with CamScanner ~~ Mery ANATOMIA $1 Fxzy Z10L0 350 e * — ganglionii inghinali, situati la baza membrului inferior: coletesz in mb fnferion de ascmenea, limfa de la organele genitale externe, cAt side la peretelg ante i . . cane situati de-a lungul vaselor iliace comune, colecteaza limfa de jg era anele din pelvis; + ganglion medivstinali situafi in mediastin, colecteaza limfa de la pereti toracely de la organele din torace; ae ; + ganglionii celiac, situa intre mica curbur& a stomacului si fata inferioar ag colecteazi limfa de la ficat, stomac, splina, duoden si pancreas; * ganglion lombo-aortc,situaf in regiunea lombara in jurul aortei, sting lima yi Tinichi, uretere si glandele suprarenale; + ganglionii mezenterci superior situatiin vecintatea vaselor mezenterce superar string ima de lajejuno-ileon, cec, colon ascendent si jumitatea dreapti a colon, transvers; . + ganglionii mezenterici inferior, situaiin jurul vaselor mezenterice inferioare, coletexg limfa de lajumatatea stanga a colonului transvers, colonul descendent, sigmoid spans superioara a rectului. Structura ganglionilor. La exterior, ganglionii sunt inveliti intr-o capsul fibroass dn care patrund spre interior septuri conjunctivo-vasculare ce delimiteaza o serie de lojiincare et cuprins parenchimul glandular, care are 0 zona cortical si una medular’. Incorticala, unde septurile sunt mai rare, se aflé foliculii limfatici, formati din aglomerii de limfocite. in medulara, tesutul limfoid se dispune sub forma de cordoane foliculare, anasto mozate intre ele. isi icatul, Atat in medulard, ct si in cortical se afl& o serie de spatii numite sinusuri, in cares deschid vasele limfatice aferente ale ganglionilor. Aceste vase pitrund in ganglion, stribitind capsula fibroasi de la periferia acestuia. Vasele limfatice eferente ies din ganglion prin hilul acestuia, prin care pitrund si vaste nutritive ale ganglionului. Ganglionii limfatici realizeazi mai multe functii: produc limfocie si monocite, formeazi anticorpi, au rol in circulatia limfei, strdine (la persoanele tatuate, ganglionii regionali sunt color: care s-a facut tatuajul), au rol de barier’ in intind. regionali sunt hipertrofiati). Limfa colectati din diferitele tesuturi si organe, dupa ce a strabitut ganglionii regional unde s-a imbogitit cu limfocite si monocit, circulé prin vasele eferente ale ganglion ‘runchiurile limfatice mari. Aceste trunchiuti limfatice mari sant: heer, Hal ee si atep, care colecteaza limfa de la cap si git ng si drept), care colecteazii limfa de Ia membru peretele anterior al toracelui si de la glanda mamaria: trunchiul bronho-mediastinal (sting « aa tn peri viscerele din torace; (stang si drept), care colecteazi limfa de la Pe i opresc patrunderea unor substanle ‘ati deoarece au refinut substania cu lerea infectiilor (in cazul unor infectii, ganglion! . 1 superios trunchiul intestinal (unic), care colectesys 1 ici supe" aa Colecteazi limfa de Ia ganglionii mezenterie i: coll Scanned with CamScanner 351 tr si incepe printr-o dilatatie diafra intea Vertebrei L,. Urea anterior de : ee SI patrunde in torace, unde, initial, Je in unghiul vere tl Verterei Ty se indreapt spre stings Ninga cu vena subclaviculard stings (unghial Pree ees ene iugulare interne ste " ghiul a i i + des pseistinol speior. Canal orci are Linea ae serra ae ‘nm, find prevazut cu valvule la interior. Canalul toracic strain e Ti sf din ‘VA inf roar mye dreapta si din 1/4 superioara stings, primi Dae aa cel mai mare colector : shyli (cisterna Pecquet), situata na vertebraki, iapoia aortei, strabate cleat in mediastinul posterior. Ajuns | es 2 st te pontrs a Se descl a T, subclavicular si bronhomediastinal din parte: angi ae sh" Vena limfatic’ dreapta, Are o lungime de 1-2 em gi a j : ; -2 cm si colecteaza trunchiurile jugular, telavicular si bronhomediastinal din partea dreapti, Se deschide in locul de unire dine gah jt interna din dreapta cu vena subclaviculad dreapt. SPLINA Este un organ abdominal intraperitoneal, nepereche, care aparjine sistemului cir- culator. Ea formeaza limfocite (este organ limfopoetic), distruge hematiile batrane, inter- sine in metabolismul fierului si este un organ de depozit sangvin (200-300 g sange) pe organele vecine, formeaz dou ligamente care leagit splina de pancreas (ligamentul pan- ‘ratico-splenic) si de marea curbura a stomacului (ligamentul gastro-splenic), Sub peritoneu ‘fd eapsula splinei, care confine fibre de colagen, elastice si fibre musculare netede ee se ‘ontraeta sub actiunea adrenalinei. es ae cate coat ri Depe eG profiad a capsule se detageaz’ septuri, de-a lungul crora patrund in splina “Sele si nervii splinei. oo . dd Tl ian imipare Puaa ie s mean dntesutimtatic dens, dispus injurl sistem ede alt parte se structreaz sub deo parte, sub forma de teci limfoide perivasculare, Ht pe dealt parte se structs sub ‘orm uno) ‘i aa ij lui Malpighi (foliculi splenic ). Tecile limfoide periarteriale St ne oul, nami corpuseut 1 eT, Structura nodulilr splenici este asemindtoare cay, mate din limfocitele mici, limfocitele T. Stru “2a structurilor similare din ganglionii limfatich. ogg PY? deoseire de fotculii din ganglion tim "ete, localizate fie central, fie periferic. c, nodulii splenici sunt situati in jural Scanned with CamScanner ‘Aparatul cardiovascu se indeplinese dowa funct + distribuirea subs + colectarea produsilo Forta motrice a ace yenele sunt rezervoare de s (arteriole, metaarteriole, schimburile de substante si siu drept, pe calea venoasi % - de unde se reintoarce la cor datorit’ celei mai impo FIZIOLOGIA INI INIMA CA POMPA Rolul fundamenta find aledtuita din doua p circulatiile pulmonar gi Valvele semilunay permite expulzia singely ventricule. Scanned with CamScanner Feniricull drept are peretii maj Subtiri gj esi ta presiuni relativ mici. Ventricutai ee in circu] pre ynpeze itmpotsiva presiunilor marie i Ai ? tent ian venticlu Stang este mai mare deca i i (pe eg a ventriculului stang de diferite Celui drey even! Procese Patologi . Bice activitatea de pompa a inimii se poate apregia cu sardine, car reprezinta volumul de singe autora josie cu votumul de singe pompat de un venta ase freevenia cardiac’. Volumul batae al feck yerey ai cardiac normal este de 70-75 bai it" jv 5 litri pe minut. Frecventa cardiack est sal mm i os sipatic determina cresterea frecventei ca lecare bitaie (volum - ita cil ee nmalie eva in; astfel, debitul cardiac de repaus Si a zs sub Control nervos. Activitatea i ee lace, in timp ce activitatea ala) 0 scade. Volumul - bataie variaz cu forfa contractiei ene, meat arterial jjolumul de singe aflat in yentricul la sfairgitul diastolei. fn eforturi fizice intense. freeventa catiacd poate creste pana 1a 200 batai pe minut, iar volumul - bataie pani la 150 ml, determinand sere a debitului cardiac de la 5 1a 30 lite, deci de 6 ori. in soma, debituleariacscade in ia, sarcind si la altitudine creste. Functia de pompii a inimii se realizeazi cu ajutorul proprietitilor muschiului cardiac sciubilitatea, automatismul, conductibilitatea gi contractilitatea). sistemului rasimpatica SRUCTURA $I PROPRIETATILE FUNDAMENTALE ALE MIOCARDULUI ae Muschiul cardiac (miocardul) este alcatuit din celule cardiace diintecneie dt itteele prin jonctiuni gap. Depolarizarea unei celule cardiace este transmis®' oa a sents rinaceste joncfiuni, cea ce transforms miocardul intr-un sincifit sual iin fucioneaz ca doua sincifii: unul atrial si unul ventricular, izolate ee 1 cca hind normal, exist o singurd conexiune functional electric’ intre ‘toventricular si continuarea sa, fasciculul His; Musculatura cardiacdi este alcatuité din dows pu ele care nt i condue imi Jui, pispund Ia stimmul prin contractie: celule care, pe Jang conducerea impulsult de celule musculare: i, ‘ident, ambel 3 on excita \e tipuri de celule sunt exe ‘abile, dar, contra” stuatie’ intalnite lamusc ,

    S-ar putea să vă placă și