Soul ideal, soia ideal

Se constata ca astazi sotul ideal este foarte dorit. De aceea, cand el isi face greu simtita prezenta, dezamagirea este foarte mare. Sotia ideala la fel fie se gaseste greu, fie nu ne este inca cunoscuta. Umblam dupa ideal, cautam idealul fiecare in felul nostru. Intr-o casnicie, acest lucru este foarte important: fara un sot ideal, o sotie nu poate fi fericita; de asemenea, un sot nu poate sa spuna cuvinte frumoase despre sotia lui, daca ea nu este, pentru el, femeia ideala. Precum Hristos a iubit Biserica Sa, asa si sotul trebuie sa o iubeasca pe sotia sa; precum Biserica se supune lui Hristos, asa si sotia trebuie sa se supuna sotului. Totusi, unde e sotul ideal? Nu stim unde este exact, dar el exista. Nu exista numai unul, exista multi; depinde de fiecare sotie cum il priveste. Nu trebuie sa spunem ca sotul ideal trebuie sa fie asa si asa. Sotul ideal este acel sot pe care sotia il accepta si-l admira in felul in care el se manifesta. Si sotia ideala de asemenea. Sotul ideal stie sa mentina in casnicie acel suflu, acel elan al primei zile de prietenie. El stie sa se roage, sa admire, sa faca observatii intr-un anume fel si are multe alte calitati. Sotia ideala este aceea care intelege tot. Daca intelege tot, ea da dovada de bunatate, si din bunatatea inimii decurg toate. E foarte simplu sa devii sotie ideala, este asa de simplu, numai ca trebuie atentie si pregatire. Casnicia pe care o vedeti ca nu merge a fost facuta fara pregatire. Ce ar trebui ca sa facem ca sa putem vorbi despre sotul ideal sau sotia ideala si dupa casatorie? Pentru ca un cuplu sa ramana ideal si dupa casatorie trebuie sa tinem cont de foarte multe lucruri, inclusiv de lucrurile mici. Iata un exemplu deosebit. Odata fusesem invitat la masa la o familie prietena. Imediat am observat ca sotia pusese in fata sotului exact aceleasi tacamuri si servetele pe care mi le pusese si mie. Am intrebat cine va mai veni la masa, iar ea mi-a raspuns ca sotul ei. Pai zic pe mine m-ai primit asa ca vin o data pe an, dar el vine zilnic. Asa-l primesti tu in fiecare zi?. Da, sigur!; Pai, nu poate sa manance pe masa, in bucatarie, trebuie sa-i pui astea aici? Asa-l primea. Mi-a placut asta. Era un aspect oarecum minor, dar asa gandea ea. Daca sotia nu uita de aceste lucruri, atunci si sotul isi va aminti sa-i aduca flori; daca ea uita de protocolul acesta, atunci si sotul va uita de flori si de cadouri. Ori asa, prin amabilitate, ea ii tot aminteste. Eu nu cred in morala fara Dumnezeu. Exista morala si fara Dumnezeu, dar nu cred in ceea ce poate sa realizeze acesta. Unele casatorii nu merg pentru ca sotul spune: Eu aduc acasa de toate, sunt corect cu sotia mea, nu o bat, are de toate, avem copii, ne dam interesul, dar aventurile mele personale fac parte din alt episod al vietii mele. In asa ceva nu cred. De ce? Pentru ca intervine o lege, se numeste legea echilibrului sau legea compensatiei Dumnezeu, nu se lasa inselat. Cat de importante sunt relatiile intime in viata conjugala? Daca dupa casatorie sotii realizeaza ca nu se potrivesc sexual, ce se intampla? Daca un sot inseala pe celalalt din acest motiv, ce trebuie sa facem? Aceste aspecte sunt vehement criticate de Sfantul Apostol Pavel. El spune ca acest pacat se intampla in corpul vostru. Sigur ca in casnicie apare o dereglare care se simte. Sotia nu stie ca sotul o inseala, dar simte acest lucru. De ce? Pentru ca s-a intamplat ceva in relatia lor consfintita de Dumnezeu. Atunci, intrebarea mea este, ce sa facem? Trebuie sa ne rugam si sa revenim, nu putem face altceva. In momentul in care-ti tai, din greseala, o mana si acesta mana inca se mai tine de corp, mergi la spital cu speranta ca doar, doar ti-o vor pune la loc. Foarte multi dintre cei carora li se taie un brat sau un picior isi doresc sa-l aiba la loc. Asa ca, din moment ce suntem un singur trup Sfantul Apostol Pavel asa ne invata trebuie sa luptam sa ne readucem sotul sau sotia acasa. Este ceva care s-a pierdut putin de la noi, dar care trebuie incercat. Cum se poate pastra de-a lungul timpului intensitatea inceputului? Si de o parte, si de alta trebuie sa avem calitatea si puterea de a vedea prin celalalt, pe Dumnezeu. Daca am reusi ca partenerul sa devina transparent in ochii nostri, si dincolo de ei sa-L vedem pe Dumnezeu, atunci aceasta intensitate se va mentine. Daca nu, este greu, pentru ca in primul rand intervine rutina. Rutina este ca o rugina: cum e rugina pentru metal, asa este si rutina pentru casatorie. Si despre gelozie, de exemplu, putem spune ca este rugina iubirii. Nu putem sa evitam rutina, decat daca gandim in perspectiva; in rest, viata trece este o vreme frumoasa, dupa aceea apar probleme, apar neputinte si asa mai departe. Putem spune ca mentinerea intensitatii este o arta. Este bine ca doi tineri sa fie apropiati din punct de vedere al educatiei. Sa va dau un exemplu pozitiv: eu am avut o asistenta sociala care a terminat sectia de teologie asistenta sociala la Bucuresti si care m-a ajutat vreo 5-6 luni la asociatia pentru copii orfani pe care o avem. Cand a venit toamna, a dat o ploaie rece si 1

marunta, cu care ea nu era obisnuita. Asa ca, intr-o zi, a facut cu mana la o caruta. Carutasul a oprit, a dus-o pana unde i-a cerut, iar la coborare fata i-a multumit. Dar iata ce-i zice carutasul: Lasa multumesc, te mariti cu mine sau nu?. Ea a spus ca trebuie sa-l intrebe pe parintele. El a venit la mine si m-a intrebat. Era sigur, un baiat, un taran cu zece clase, dar destul de spiritual si de versat ca sa puna o astfel de problema. L-am intrebat: Tu vrei asta?. Parinte zice el sa ne studiem. In primavara s-au casatorit. Ea e profesoara de romana si de religie, iar el cara lemne. Ei, asta am vazut ca a mers, dar sunt foarte multe cazuri care nu merg. Problema nu e la cel cu facultatea terminata, problema e ca cel fara studii, pentru ca, uneori apare un complex. Care credeti ca trebuie sa fie principala calitate a unei viitoare sotii si respectiv al unui viitor sot? O sotie trebuie sa fie buna. Daca e buna, toate calitatile decurg din bunatatea ei. Sotul nu trebuie sa fie betiv, fumator, afemeiat, zgarcit, gelos, dar trebuie sa fie cu frica de Dumnezeu. Daca are acestea, are si perspective de ideal. De exemplu, o sotie buna este aceea care, atunci cand sotul sau are probleme cu ulcerul, ea ii face un ceai. Din bunatate izvoraste tot. Cum se poate vindeca incapatanarea unuia dintre soti, cu privire la fixurile pe care le are dinainte de casatorie? Daca le are dinainte de casatorie, inseamna ca le-a stiut, iar daca le-a stiut, inseamna ca le-a acceptat. Daca-l iubeste, il accepta in continuare si de obicei fixurile acestea sunt suportabile. din Soul ideal, soia ideal - Pr. Nicolae Tnase

Delicatetea sotilor
1. Delicatetea si politetea la femeie In totul ea va dovedi pentru sotul ei ncredintarea; ea va sti, pastrndu-si demnitatea ei, s-o recunoasca pe a lui ca cea mai nalta. Nimic nu este mai potrivnic delicatetei procedeelor dect de a vrea sa stapnesti si sa te substitui sotului tau n poruncire si conducere. Sara, sotia lui Avraam, este modelul=sotiilor=sub=acest-raport.Cu ct mai mult se va abtine femeia de la orice injurie si de la orice repros, de la orice nvinuire nepotrivita. Chiar daca sotul ei merita sa fie mustrat pentru indolenta lui sau lipsa de aptitudine, chiar daca lenea lui pune n pericol soarta familiei, femeia nu se va ndrepta spre nici un limbaj injurios. 2. Delicatetea si politetea la barbat Chiar aici trebuie amintite mai ales preceptele divine ale iubirii si ale bunavointei din amabilitate. Ct de usor va putea barbatul abuza de superioritatea sa si de forta sa. El se va afla poate n trei mprejurari deosebite. Sau el are aceasta mare fericire ntre toti de a avea o femeie nteleapta, buna, blnda, prevenitoare: atunci ce nedreptate si ce cruzime va fi de a o trata fara bunavointa si fara politete! Sau sotia lui lasa sub cele mai multe raporturi de dorit. Oh! atunci el sa cheme la sine sentimentele de evlavie crestina si de credinta si ca sa nu le uite niciodata nici n injurii nici n tratarile rele. De obicei sotia lui va fi buna nsa fara experienta; el a luat-o ca pe o copila, cum va putea el astepta de la ea o ntelepciune consumata? In mod blnd, putin cte putin, prin nvataturi, unde iubirea si va arata delicatetea si pretentia ei delicata, el va nlatura de la ea defectele pe care le-a observat si o va forma pentru virtuti de sotie, de mama, de stapna a casei.

Datoriile n casatorie
Datoriile cele mai particulare ale sotului Prima sa datorie este de a mentine n mod demn superioritatea pe care i-o atribuie Dumnezeu, puterile care i le confera, stapnirea care i-o acorda n casa familiara. Patru titluri ale acestei superioritati. El este mai nti sef femeii, precum Iisus Hristos Bisericii. Femeia iese din el, si nu el provine din femeie. Nu barbatul a fost creat pentru femeie, ci femeia pentru barbat. Acelea sunt cele patru titluri ale lui. O a doua obligatie a sotului este de a avea grija de viata sotiei si de a copiilor. A lui sunt grijile si ostenelile vietii publice.O a treia obligatie este de a conduce pe femeia sa, pe ea s-o sfatuiasca, s-o nvete, de a o mustra cu iubire. Femeia trebuie sa gaseasca n sotul ei un ghid sigur, un sfatuitor ntelept si blnd, un ajutor solid, nsa ca ndemnurile si mustrarile sa fie totdeauna moderate cu rabdare dictate de o iubire adevarata si purtari de ntelepciune crestina. Datoriile particulare ale femeii. Aceste datorii privesc sotul ei, copiii ei, interiorul ei, ca sotie mama, stapna a casei. 2

1. Datoriile care privesc sotul ei Ea i datoreaza zidire, ea i datoreaza supunere conjugala. Zidirea. Rolul de sotie crestina este imens sub acest raport. Si sa vedem mai nti cum Dumnezeu l pune n mod fericit n masura sa se achite de el. Viata femeii este retrasa, calma, tacuta, n snul caminului ei. Pe cnd sotul ei este agitat, ca o barca n mijlocul valurilor dezlantuite, n mijlocul tulburarilor publice ale vietii, ea ca ntr-un port linistit, este la adapost de agitatii n casa ei. Ct i este de usor de a-si reculege sufletul ei si de a-1 mpodobi cu gnduri sfinte si cu rugaciuni! Usor ea merge la biserica, si chiar atunci cnd datoriile societatii o cheama n lume, pudoarea si retinerea impuse de sexul ei i sunt o salvare sigura. Care este de acum datoria ei? Ea trebuie, cnd sotul intra agitat si obosit, adesea mort pentru socurile vietii dinafara, sa fie mngietoarea lui si sfatuitoare lui iubitoare. Si ceea ce n-ar obtine de la el prietenii lui cei mai influenti, ea narmata cu farmecele ei inspirate si din iubirea ei va sti sa obtina. Si cum poate distruge femeia casatoria? Daca este lumeasca, dornica dupa toalete si dupa lux, raspndind n desertaciuni plusurile casei si dezolndu-l pe sotul ei prin pretentiile distrugatoare ale frivolitatilor ei, atunci grijile, surdele tulburari, sau tristetile vor mari ruina sotului n afacerile ei. Atunci neamurile si parintii ei vor tabara asupra lui. Invinuirile si certurile, se vor amplifica urmand un dezolant final. Sotia i datoreaza, sotului ei supunere conjugala. Aceasta, datorie este grava, pe care ea n-o ignora niciodata. Daca prin oarecare motiv nelegitim oricare ar fi acesta, refuzurile ei l vor duce pe sot la dezordine, ea va purta responsabilitatea n fata lui Dumnezeu. 2. Datoria femeii ca stapna a casei Dumnezeu mpartind datoriile familiei si atribuind barbatului greutatile dinafara si pretentiile vietii publice, pastreaza pentru femeie conduita interiorului. Acolo este domeniul si cmpul ei de actiune. Adevarate nenorociri cad asupra caminului atunci cnd femeia neglijeaza conducerea. Nu sunt pentru femeie sarcinile publice nici sa mplineasca functii sociale. Ea nu este facuta nici pentru magistratura, nici pentru adunarile populare, nici pentru tulburarea frontului, pentru alte cariere pe care trebuie sa le ndeplineasca numai barbatul. Pentru femeie grijile casei unde nimic nu trebuie si nu poate s-o nlocuiasca sunt ale ei. Nu poti sa dai hotarri n senat, nsa poti sa dai hotarrea lucrurilor familiare si chiar mai bine dect barbatul poti administra lucrurile casei. Nu poti administra public, nsa poti sa-i educi frumos pe copii; poti sa-i deprinzi bine pe copii sa nu faca raul, si sa tie n slujire familia. Care sunt urmarile unei casatorii ntelepte si sfinte? Pacea, unirea, bucuria stabila, faptele roditoare, o viata=cu=totul=fericita=si=adncita=n=mplinirea=datoriei. Care sunt urmarile casatoriei rau contractate? Lipsa de unitate, certurile, separatiile scandaloase, divorturile urte si funeste. Cat ar fi femeia de invatata, trebuie sa fie supusa barbatului. Ca barbatul este cap al femeii si Hristos cap al barbatului. In ordinea asta este ierarhia in familie. (Pr Cleopa) Dar cea mai mare misiune pe care o are femeia in familie, nu-i asta : numai sa-i faca mancare barbatului si imbracaminte. Cea mai mare misiune pe care o are femeia in familie, rolul ei este sa fie mama de copii ! Sa fereasca Dumnezeu pe femeia aceea care vrea sa inlature durerea nasterii ! Pentru ca primul canon pentru ca a gresit, asta a fost : Intru dureri vei naste fii. Sfantul Ioan Gura de Aur zice : Daca fugi de durerea nasterii, de durerea vesnica vei da !, de durerea cea din iad. Dumnezeu a pus cu masura dulceata impreunarii cu durerea nasterii. Si tu, daca fugi de la durere spre placere, vei cadea in durerea vesnica ". Asa citim in cartea "Impartirea de grau, cuvant pentru mireni, unde arata cum sa fie mireasa si mirele la casatorie. Nnu fugi de la durere spre placere, adica numai sa traiesti cu sotul, dar sa nu faci copii, ca in durerea cea vesnica te duci. Ca daca fugi de la durere spre placere, vei cadea in mainile si in bratele cele vesnice ale iadului, ca nu vrei durerea care ti-a randuit-o Dumnezeu, ci vrei sa traiesti in placere si sa omori copiii.

10 porunci pentru soiile ortodoxe

1. Nu ncerca s fii un dascl pentru soul tu. Cea mai bun cale de a-l schimba este s l iubeti ca pe tine nsi i s l respeci. 2. Csnicia este o tain constant dar minunat, care ne ajut s ne descoperim adevratul eu, lumea sufletului partenerului nostru, i s l cunoatem pe Dumnezeu n biserica cminului nostru. 3. Accept-i soul aa cum este el, cu slbiciunile i particularitile lui, i nu aa cum ai vrea tu s fie. Familia este un teren n care ne antrenm sufletele i un pridvor de intrare n Rai. 3

4. ncearc s i nelegi soul. Nu uita c brbatul gndete cu o logic pur, n timp ce femeia gndete sentimental, cu inima. 5. Nu ncerca s i impui punctul de vedere i s i corectezi soul. Lupt-te mai bine s te corectezi pe tine nsi. Dragostea triete prin armonizarea contrariilor i prin iertare." Nu te enerva. 6. Cu credin, rbdare i dragoste, toate greutile vieii sunt biruite. 7. Cel mai mare duman al vieii de familie este egocentrismul. Nu te va salva atacul asupra soului, ci mai degrab atacul asupra propriului egocentrism. 8. Cel mai bun exemplu pentru copii este ca tatl s o iubeasc pe mama, mama pe tata, iar copiii s i vad pe amndoi rugndu-se i mergnd la biseric. 9. Secretul pcii din familie este s fii capabil s ieri, s iubeti i s respeci. 10. Cstoria este o mare Tain", care ncepe n Biseric i se rennoiete prin Spovedanie, prin Sfnta Liturghie i toate celelalte Taine ale Bisericii Ortodoxe i ale credinei tritoare.

4 porunci pentru so
ul ortodox

1. Fii tandru! - Soul trebuie neaprat s dovedeasc n mod practic soiei c o iubete. Firea femeii este att de slab, nct ndat ce vede c soul arat o oarecare amabilitate unei alte femei, fie coleg de serviciu, fie prieten, n sufletul ei se aprinde invidia. Nu pentru c ar fi o pornire ptima, ci, din pricina dragostei ce i-o poart soului, dorete ca acesta s-i aparin n ntregime. Mai mult, femeia devine invidioas chiar dac soul arat dragoste mamei lui. Dac i spui: Bine, dar este mama lui care l-a nscut, l-a crescut, i-a fost alturi atia ani!, ea rspunde: Da, dar o iubete pe ea mai mult dect pe mine!. Toate femeile asta rspund. De aceea soul trebuie, prin tandree, s gseasc butonul de mblnzire a soiei. Noi, monahii, prin modul nostru de via nu avem experiena femeilor. ns epitrahilul Sfintei Spovedanii ne-a dezvluit foarte multe taine din sufletul femeii. Un alt lucru pe care l constatm este acela c femeia, dup naterea primului copil, nu mai dorete att rolul sexual al soului, ct tandreea i afectivitatea acestuia. De aceea, soul trebuie s cunoasc acest lucru i s fie tandru cu soia sa. 2.N-o mustra fa de alii! - Niciodat nu trebuie ca soul s-i fac observaie soiei n prezena altora. Sau, dac soia d telefon soului la serviciu, acesta s nu-i rspund rstit: Las-m, n-am timp acum!, vorbindu-i cu asprime. Ci s-i spun: Iubito, am treab acum, ns te voi suna eu puin mai trziu. Soia trebuie s tie ntotdeauna c soul o iubete i se gndete la ea n orice clip, trebuie s simt c n inima lui ea este pe primul loc. Cnd soia va nelege i se va convinge c soul o iubete, atunci devine de bunvoie aternut picioarelor lui, gata de orice jertf. 3.Nu-i ascunde nimic! - Soiei nu trebuie s-i ascundei nimic, pentru c va veni vremea cnd vei fi descoperii. S-i spunei totul i s v consultai cu ea n toate. Nu e bine ca soia s afle cele ascunse ale voastre de la rude, de la colegi ori de la prieteni. S tii c firea femeiasc este pururea bnuitoare, suspicioas. Tot timpul se ndoiete i se ntreab: Oare m iubete soul? Iar dac va gsi motive de suspiciune, devine fiar. De aceea, trebuie s tii c singurul lucru care o poate cuceri i poate uni familia este tandreea. Dac i greete cu ceva soia, nu-i rspunde pe loc, atunci cnd eti dominat de mnie; ci seara, n camera voastr, cnd vei fi singuri, s-i spui cu blndee: tii, iubito, azi m-ai ntristat cu cutare lucru. Iar dac i ari blndee i va prea ru, va plnge i i va cere iertare. Dac soul pleac undeva i uit s-i spun soiei, iar aceasta afl de la colegii de serviciu, de exemplu, att de mare este rana sufleteasc pricinuit de faptul c nu este ea prima creia soul s-i spun despre acest lucru, nct cu greu i revine. Este nevoie, deci, de mult atenie. Dac soia va nelege c soul i este alturi, atunci este capabil de orice jertf. Firea feminin are nevoie de cea a brbatului. Vedei, chiar i la mnstirile de maici, dac nu exist un duhovnic bun, singure nu pot spori. ntotdeauna firea femeiasc are nevoie de sprijinul firii brbteti. 4.Rugai-v, spovedii-v, mprtii-v mpreun! - Aadar, pe ct putei, trebuie s v rugai mpreun acas. Rugciunea fcut n comun unete familia. Printele Efrem Vatopedinul

Despre petrecerea femeii n cas

Nimic, nimic nu este mai tare dect femeia evlavioas i neleapt, spre a potoli i a modela sufletul barbatului prin cele care ea vrea. Cci nu-i rabd [brbatul] aa nici pe prieteni, nici pe dascli, nici pe stpnitori, cum [o ngduie] pe ndemnatoarea i sftuitoarea care locuiete mpreun cu el. Cci ndemnul ei are i oarecare plcere, din pricin c el o iubete foarte pe mpreun sftuitoarea sa. i v pot spune de muli brbai aspri i nencovoiai, care au fost domolii astfel. Cci aceasta este i prta a mesei i a patului, i a facerii de copii, i a vorbelor, i a lucrurilor de tain, i a intrrilor, i a ieirilor, i a multor altor lucruri, fiind legat ntru toate de el i att de lipit de el, precum capul este legat n chip firesc de trup. i, dac este neleapt i grijulie, peste toate va clca i le va birui, pentru grija fa de soul ei. De aceea o ndemn s fac lucrul acesta i s-l sftuiasc cele de trebuin [pe brbat]. Cci, dup cum spre virtute, aa i spre rutate, are mult putere [s-l ndemne]. Aceasta [femeia] l-a pierdut pe Avesalom, aceasta pe Amon, aceasta era [s-l piard] i pe Iov. Aceasta l-a scpat pe Nabal de ucidere, aceasta a salvat ntregul neam. Cci i Debora i ludita au artat isprvi vrednice de brbaii conductori de oti. i mii de alte femei. De aceea i Pavel zice: Ce tii tu, femeie, dac i vei mntui brbatul? (I Corinteni 7,l6). i n acele vremuri vedem pe Persida i Mariam, i Priscilla c se ating de luptele apostoleti. Pe care este de neaprat trebuin i voi s le urmai cu srguin, i nu numai cu vorbele, ci i cu faptele s v domolii soul. i cum s-l educm prin fapte? Cnd el nu te vede nicidecum fiind rea, nici doritoare de lucruri scumpe i iubitoare de mpodobire, nici cernd lucruri de prisos, ci ndestulndu-te cu cele ce ai. Cci atunci, atunci te va ngdui cnd l sftuieti. Iar dac filosofezi cu vorbele, iar cu faptele faci cele contrare, va dispreui multa ta flecreal. Dar cnd mpreun cu vorbele i dai nvtur i cu faptele, atunci te va primi i va fi mai mult convins. De pild, cnd nu caui aur, nici mrgritare, nici haine scumpe, ci, n locul acestora, cuviina, ntreaga nelepciune, cugetul cel bun; cnd aduci de la tine acestea i ceri de la el [tot] acestea. Cci, dac e nevoie s faci ceva spre plcerea brbatului, atunci sufletul trebuie [s-l nfrumuseezi], iar nu trupul s l mpodobeti i s-l strici. Cci nu o va face aurul atrnat de ea aa de iubit i dorit aceluia, ct ntreaga ntelepciune i cugetul bun fa de soul ei. Acestea mai mult l cuceresc pe brbat. Cci acea podoab [a trupului] i este i povar n plus, i strmtorare a banilor, i i d i mult grij i cheltuial. Pe cnd cele spuse l vor pironi pe brbat de femeie. Cci cugetul bun i prietenia i dorul nu dau nici griji, nu fac nici cheltuial, ci cu totul dimpotriv. Cci i acea mpodobire ajunge la saturaie n urma obinuinei, pe cnd cea a sufletului nflorete n fiecare zi i aprinde mai tare flacra. nct, dac vrea s plac brbatului, s-i mpodobeasc sufletul cu ntreaga nelepciune, cu evlavia, cu crmuirea casei. Avem de a face cu o societate n care brbaii erau cei care se ocupau cu afacerii publice, iar femeile cu treburile gospodriei. Femeia este centrul de greutate al unui cmin. De pacea ei luntric atrn mersul bun al familiei. Ea trebuie s fie ca o sugativ care absoarbe neregulile celorlali, pentru ca apoi s le topeasc n adncul rugciunii i dragostea sa jertfelnic. Astzi, de cele mai multe ori, femeia este incisiv, prea cuteztoare, i asta se vede n starea general a familiilor. Soia, ca i soul, alearg dup bine i confort. Amndoi sunt ca dou pietre, i cnd se ciocnesc ies scntei. Aadar, dac vrem s plcem brbailor, s-i inem ntr-o stare de plcere. i i inem ntr-o stare de plcere, dac ndeprtm mpodobirea i nfrumuserile. Cci toate acestea par c au o oarecare desftare n vremea nunii, dar mai pe urm, cu vremea, se vetejesc. Cci dac de cerul care este aa de frumos i de soarele care este aa de strlucitor dect care nici un trup nu este aa [de frumos] nu ne minunm la fel, din pricina obinuinei [cu ele], cum ne vom minuna de un trup nfrumuseat? Acestea le spun pentru c vreau ca voi s v mpodobii cu podoaba cea sntoas pe care a poruncit-o Pavel: Nu cu aur sau mrgritare sau cu haine scumpe, ci cu ceea ce se cuvine femeilor care au fgduit s vieuiasc n cinstire de Dumnezeu, prin fapte bune (I Timotei 2, 9-l0). Soii trebuie s aib dragoste curat ntre ei 5

Cineva m-a ntrebat: Ce unete mai mult pe brbat cu femeia? Recunotina, i rspund. Unul l iubete pe cellalt pentru ceea ce i druiete. Femeia i d brbatului ei ncrederea, devotamentul i ascultarea sa. Iar brbatul i d femeii sigurana c o poate proteja. Femeia este doamna casei, dar i o mare servitoare, iar brbatul este stpnul casei.

Vinovat" i "nevinovat" n viaa de familie

Nici voi s nu ndreptii vreodat pe femeile care vin aici i vi se plng de brbaii lor. Eu nu ndreptesc nici pe brbai, nici pe femei, ci numai i fac s se pun pe gnduri. S presupunem c femeia mi spune: Brbatul meu bea, vine acas noaptea trziu, njur. Ascult, i spun, atunci cnd se ntoarce noaptea acas beat, s te pori cu el cu buntate. Dac ncepi s crteti, zicnd: De ce ai ntrziat? Cum de vii la aceast or? O s te mai schimbi vreodat? Uit-te n ce hal ai ajuns. Lucrul acesta nu se ntmpl de o zi sau dou. Ct rbdare s mai fac? i mai faci i o mutr acr, atunci diavolul i va spune: M, de ce mai stai cu proasta asta? Du-te i te distreaz cu alta!. Se poate s ai dreptate, ns diavolul l va ncurca n alt parte dac procedezi astfel. Iar dac tu te pori cu el cu buntate i faci puin rbdare i rugciune, fr s te plngi de ceea ce face acela, va vedea puin nsorire, se va pune pe gnduri i se va ndrepta. Dup aceea vine brbatul i-mi spune: Femeia mea crtete, strig. Mi omule, i spun atunci, copiii i biata ta femeie te ateapt cu nerbdare pn la miezul nopii, iar tu te ntorci acas beat i ncepi s njuri? Te-ai cstorit s-i chinuieti familia?. Exist cazuri n care se poate s aib dreptate i unul i cellalt. Odat spuneam unui grup de cretini ct de curat a fost Makriyanis [Erou naional al grecilor, lupttor n Revoluia de la 1821]. Avea curie trupeasc i sufleteasc. Atunci sare unul din grup i spune: Printe, hai s nu-l scoatem acum i pe Makriyanis sfnt!. i de ce nu? l ntreb. Pentru c o btea pe femeia lui, mi rspunde. Stai s-i spun cum se petreceau lucrurile. Makriyanis, atunci cnd se ntmpla s aib vreun ban i venea la el vreo vduv care avea copii, i-l ddea. Ins femeia lui, crtea, spunndu-i: Dar i tu ai copii, de ce ai dat banul?. Atunci acela i ddea una i-i spunea: Tu l ai pe brbatul tu, care te va ajuta. Ins aceea, srmana, nu are pe nimeni. Cine s poarte grij de ea?. Adic amndoi aveau dreptate. Apoi, dac unul din soi triete duhovnicete, i are dreptate, totui nu trebuie s cear dreptate, deoarece, ca un om duhovnicesc ce este, trebuie s nfrunte n chip duhovnicesc nedreptatea. Adic s le nfrunte pe toate potrivit dreptii dumnezeieti, cutnd s-l odihneasc pe cellalt. Cci, dac un suflet este slab i greete, are oarecum circumstane atenuante. Ins cellalt, care este ntr-o stare duhovniceasc mai bun, dar nu arat nelegere, greete mult mai mult. Dac i oamenii duhovniceti nfrunt lucrurile lumeti cu dreptatea lumeasc, ce se va ntmpla dup aceea? Trebuie s mearg mereu la judectoriile lumeti. De aceea se chinuiesc oamenii. Cuviosul Paisie Aghioritul, Viata de familie

Toate problemele csniciei pot fi rezolvate, dac brbatul i iubete femeia i femeia i respect brbatul
Aadar Apostolul a spus c toate problemele csniciei pot fi rezolvate, dac brbatul i iubete femeia i femeia i respect brbatul. N-a explicat ns n ce fel se vor realiza acestea. V voi explica eu: Nesocotind banii, nzuind la virtuile sufletului i avnd fric de Dumnezeu. Orice va fptui cineva, bun sau ru, va fi rspltit pe msur de Domnul". Aadar nu de dragul ei, ci de dragul lui Hristos i ascultnd de El s-o iubeasc pe femeia lui. Dac se gndete aa, ispita sau cearta nu se vor cuibri ntre ei. Femeia s nu cread pe nimeni cnd soul ei este vorbit de ru, nici chiar pe mama ei. Dar nici nu trebuie s urmreasc bnuitoare unde intr i de unde iese tovarul su de via. Brbatul, de asemenea, nu trebuie s ngduie calomnii despre femeia sa, ns nici s nu-i nasc bnuieli prin purtarea lui. De ce, omule, rtceti de colo-colo toat ziua i te aduni acas abia seara, fr s-i dai explicaii mulumitoare soiei tale? Dac-i va reproa asta, s nu-i par ru. Reprourile ei dovedesc iubire, nu ndrzneal i rceal. i iubirea ei pentru tine o face s-i fie team. i e team ca nu cumva vreo alta s i te 6

rpeasc, ca nu cumva s-i ia tot ce are mai de pre, ca nu cumva s-i rup legtura csniciei. Eti dator deci s faci tot ce poi pentru a n-o amr pe femeia ta. Dar nici femeia nu trebuie s-l nesocoteasc pe brbatul ei pentru vreun motiv. S nu crteasc i s nu huleasc, spunnd, de pild, Laule i fricosule, leneule, nesrguinciosule i somnorosule! Dumnezeu vrea ca legtura iubirii s fie reciproc i nedesprit. Auzi ce spune Scriptura: Va lsa omul pe tatl su i pe mama sa i se va lipi de femeia sa". S nu avem, deci, nici o pricin de mpuinare a sufletului. Piar toi banii, slujitorii i cinstirile! Eu mai presus de toate pun iubirea pe care o am pentru tine". Cuvintele acestea vor fi preuite de femeie mai mult dect mulimi de comori i de bogii! S-i spui c-o iubeti, fr s te temi c vreodat se va rsfa sau se va folosi n chip ru de vorbele astea. Femeile necuviincioase, care se duc cu unul i cu altul, e firesc s se rsfee la auzul unor asemenea cuvinte. O fat bun, ns, nu numai c nu se va nfumura, ci se va i smeri. Arat-i c-i place mult s stai cu ea, c preferi s rmi acas de dragul ei, dect s te ntlneti cu prietenii ti. S-o cinsteti mai mult dect pe prietenii ti, mai mult chiar i dect pe copiii votri. i pe acetia, de dragul ei s-i iubeti. Dac face ceva bun, s-o lauzi i s-o admiri. Dac va cdea n vreo greeal, s-o povuieti i s-o ndreptezi ntr-o manier delicat. S facei rugciuni mpreun. La biseric s mergei amndoi. Dac se ntmpl s v afle srcia, adu-i aminte soiei tale c Sfinii Apostoli Petru i Pavel, care sunt mai presus de toi mpraii i bogtaii, i-au petrecut viaa n foame i sete. Arat-i c nici un necaz din via nu este nfricotor, fr doar s ne mpotrivim lui Dumnezeu i voii Sa. Dac te compori n felul acesta n csnicia ta i acestea o nvei pe soia ta, nu vei fi mai prejos dect un monah. i dac vrei ca vreodat s oferi un prnz i s faci un praznic, nu invita oameni necuvioi i imorali. Gsete un srac sfnt, care, intrnd n casa ta, va aduce cu el toat binecuvntarea lui Dumnezeu, i pe acesta invit-l. S spun i altceva? Nimeni s nu fac greeala s-i ia soie mai bogat ca el. Mai srac s ia. Cci cea care este mai bogat, intrnd n cas, se va purta n chip neplcut. Cu aerul bogiei sale, va vorbi urt, va cere multe, va risipi fr rost. Iar dac brbatul ei va ndrzni s-i spun cteva vorbe, i va rspunde cu neruinare: Nu cheltuiesc dintr-ale tale, ci dintr-ale mele!".Ce spui, doamn? Ale tale? Care ale tale? Exist vreun cuvnt mai necuviincios dect acesta? Acum, c te-ai mritat, nu mai ai un trup al tu, dar ai banii ti? Prin cstorie tu i soul tu ai devenit un trup, un singur om, i spui nc ale mele"? Cuvntul acesta blestemat i mizerabil a fost adus de diavol n lume. Toate cele care sunt necesare n via, Dumnezeu ni le-a dat la toi. Nu poi spune lumina mea", soarele meu", apa mea". Toate sunt obteti, s nu fie aa i cu banii? Of, iubirea asta de argini! S piar de o mie de ori banii; sau poate c nu banii, ci mentalitatea acelora care nu tiu s mnuiasc cum trebuie banii i-i preuiesc mai presus dect toate lucrurile. i despre acestea s-o nvei pe femeia ta, ns cu mult drag. Aceast pova de virtute n sine este grea i neplcut, i de aceea trebuie s fie dat n chip plcut. Mai presus de toate acest lucru s-l dezrdcinezi din sufletul ei, pe al meu" i al tu". i dac-i va spune vreodat ale mele", s-i rspunzi: Care sunt ale tale? Cci eu nu le tiu. Eu n-am nimic al meu. Aadar cum spui ale mele", de vreme ce toate sunt ale tale?". Druiete-i-le pe toate. Nu facem aa i cu copiii? Cnd iau ceva pe care-l inem n mini i apoi vor s mai ia i altceva, le spunem cu ngduin: Da, i sta e tot al tu, i la e tot al tu". Aa s faci i n cazul femeii, cci are minte copilroas. i-a spus ale mele"? Spu-ne-i: Toate ale tale sunt, i eu sunt al tu". Nu sunt cuvinte linguitoare, ci cuvinte nelepte. n felul acesta vei putea s-i potoleti mnia i s stingi inerea de minte a rului. Spune-i deci: i eu al tu sunt!". De altfel aceasta este i porunca pe care a lsat-o apostolul Pavel: Brbatul nu este stpn pe trupul su, ci femeia" (I Corinteni 7, 4). Dac eu nu sunt stpn pe trupul meu, ci tu, cu mult mai mult nu sunt stpn pe bani. Spunnd aceasta ai linitit-o, ai fcut-o sluga ta, ai legat-o strns, dar i pe diavol l-ai ruinat. i niciodat s nu-i vorbeti urcios i cu rceal, ci n chip dulce, cu cinstire i cu mult dragoste. Dac o cinsteti tu, nu va avea nevoie de cinstirea altora. S-o pui mai presus de toi, s-o iei cu biniorul, s-o lauzi. Astfel nu va fi atent dect la tine. Pune-i n inim frica de Dumnezeu, i toate celelalte vor curge cu mbelugare ca din izvor. Casa se va umple de bunti nenumrate. Cnd le cerei pe cele nestriccioase, v vor veni i cele striccioase. Cutai mai nti mpria lui Dumnezeu i dreptatea Lui, i toate acestea vi se vor aduga" (Matei 6, 33). Dac trii n felul acesta, i copii muli vei dobndi, i plcui lui Dumnezeu v vei face, i buntile venice le vei moteni, cu harul i iubirea de oameni ale Domnului nostru. Sfntul Ioan Gur de Aur 7

Nici abuz, nici refuz

La conveuirea cstoriilor (n relaiile intime) nu-i bun nici abuzul, nici refuzul. Abuzul l stinge pe so, refuzul pe soie, dar i pe so. Cum e aceasta ? Aa-i fcut omul de Dumnezeu; brbatul i femeia, dintr-un singur trup. Cu cunotinele contemporane de biologie, de endocrinologie i de neurologie, putem nelege clar aceste lucruri. S-o luam fugitiv cu puin biochimie endocrin. Hormonii: acetia sunt substane de biosintez produse de glande i vrsate n circuitul intern al sngelui, cu ajutorul cruia circul prin tot organismul, cu rol n activitatea sistemului nervos, deci a tuturor organelor, n scopul de a menine organismul ntreg i n bune condiii de via intern i extern. Dac aceste substane extrem de valoroase pentru iconomia vieii i pentru funcionarea n bune condiii a sistemului sunt risipite de plcere, de care nu te mai saturi - atunci ncep s apar urmrile. Abuzul pgubete pe brbat de necesarul de substane glutamice sistemului su nervos i ncep fenomenele de caren nervoas, care pot ajunge pn la slbirea total a funciei mentale. Refuzul le pgubete pe femei. Unul din motivele obinuite este acela "ntemeiat" pe stvilirea numrului de copii. Modalitatea aceasta este viciul "onaniei" cu femeia. Pgubesc amndoi - pagub biologic ce se resimte n sntatea amndurora. Minirea, triarea, ferirea, e unul i acelai viciu, ce duce n mod normal la o nervozitate i la o nemulumire unul fa de altul, pe care natura n nevinovia ei caut s-o remedieze. i cum o remediaz ? Cutnd fiecare n pri alt partener ca s nu falsifice conveuirea. Deci dac o femeie greete cu altcineva de vin e triarea lor, "ferirea" soului, care o mpinge la gestul cutrii altuia care s fie corect cu natura. n majoritatea cazurilor de necredin a femeii e de vin soul c nu i-a umplut casa de copii. Deci cine fuge de copii fuge de responsabilitate. Cnd ns i ei rspunderea de a rodi copii, Stpnul vieii i va ajuta s ai i ce le da de mncare i-i va asigura i cinstea cstoriei. Deci, nici abuzul, nici refuzul, ci o dreapt socoteal i o conveuire corect i linitit. Printele Arsenie Boca S nu oprii datoria unul altuia, fr numai din bun nelegere (relaiile dintre soi pe periada postului) Armonia dintre femeie i brbat pzete viaa noastr a tuturor i susine lumea ntreag, cci, precum se prbuete ntreaga cldire dac se clatin temelia, tot astfel se d peste cap toat viaa noastr dac soii triesc n nenelegere. Sfntul Ioan Gur de Aur (Omilia despre dezndejde. 6 n P.G. 51,369). - Spuneti-ne, cand este recomandat pentru soti sa se abtina de la relatiile trupesti? (Cristina A.) - In posturi, in zilele de miercuri, vineri si duminica. Sotii ortodocsi se abtin de la relatii atunci cand copiii le sunt bolnavi sau cand intampina anumite greutati in familie. La fel, inainte de Sfanta Impartasanie. Numai ca fiecare cuplu de casatoriti trebuie sa procedeze rational, cantarind foarte bine circumstantele, fara ca cineva sa ia hotarari de unul singur. - In Evanghelie nu se spune ca in timpul posturilor omul trebuie sa se abtina de la relatiile intime. De ce trebuie sa ne abtinem totusi? (Irina B.) Presupun ca astfel poate fi privita si abstinenta de la relatiile conjugale. Este important sa tinem minte ca exista o masura a postului, si aceasta masura este definita de fiecare om in parte. De exemplu, omul poate hotari sa nu bea si sa nu fumeze de dragul lui Hristos si, in acelasi timp, sa nu promita ca va renunta la crenvursti cu omleta. Sigur ca Domnul va primi si un astfel de post. In cadrul postului exista si inlesniri; de exemplu, pentru cei bolnavi. Daca omul nu poate rezista fara lactate, atunci macar sa nu manance carne. Sau miercurea si vinerea, in timpul postului, sa nu manance nici chiar lactate. - Cum se poate abtine de la relatiile intime o femeie al carei sot este necredincios? (Aliona C.) - Aceasta situatie este, din pacate, des intalnita. In acest caz este nevoie de un compromis sanatos, dar acesta sa nu fie un compromis cu constiinta. Cel mai important, intr-o familie, este sa existe pace si intelegere. A initia relatii incordate datorita temei postului nu este spre binele nimanui. Exista posibilitatea ajungerii la o intelegere cu sotul privind abtinerea de la relatiile intime, macar in timpul pregatirii pentru Sfanta Euharistie. Daca omul 8

iubeste, fie el si neobisnuit cu Biserica, poate face sacrificii, in acest sens, pentru sotia sa. Daca nu exista posibilitatea bunei intelegeri, atunci sotia trebuie sa lase de la sine si sa se roage lui Dumnezeu pentru inteleptirea sotului. Un parinte le spunea fiilor sai duhovnicesti ca raul nu trebuie sa aiba punctul de pornire de la noi. Aceasta regula trebuie sa se aplice in orice situatie din viata. Iar Adam a cunoscut pe Eva, femeia lui. Uit-te cnd s-a ntmplat asta! Dup clcarea poruncii, dup scoaterea din rai! Atunci a luat nceput unirea trupeasc dintre Adam i Eva. nainte de clcarea poruncii duceau via ngereasc i n-a fost vorba deloc de unire trupeasc. Cum putea s fie vorba de aa ceva, cnd nu erau supui nici nevoilor trupeti? ,,S nu oprii datoria unul altuia, fr numai din bun nelegere (1 Cor. 7, 5). Dar ce vrea s spun el aici? S nu se nfrneze femeia, zice, dac brbatul nu voiete, i nici brbatul, dac nu voiete femeia. i pentru ce? Fiindc din astfel de nfrnare se nasc mari rele, cci i preacurviile, i curviile, i chiar stricarea caselor de aici se trag de multe ori. Dac avnd pe femeile lor i nc curvesc, apoi cu att mai mult vor face aa dac sunt lipsii de aceast mngiere. i bine a zis: S nu oprii datoria, adic s nu v lipsii de datoria voastr conjugal. Cu alte cuvinte, el numete lips acum ceea ce mai sus a numit-o datornica dragoste, ca astfel s arate nsemntatea stpnirii. A se nfrna unul din doi fr voia celuilalt, aceasta este lips, aceasta nseamn a opri datoria, pe cnd dac este cu voia lui, nu se poate numi lips sau oprire de datorie. Deci trebuie a prefera bunanelegere naintea tuturor, fiindc este i mai nsemnat dect toate. i de voieti, s cercetm acest fapt mai de aproape. Fie, de pild, o femeie i un brbat, i nfrnndu-se femeia, fr ca brbatul s voiasc. Deci pentru ce te miri dac el din aceast pricin curvete, sau dac nu curvete, apoi este posomort, venic tulburat, venic n lupt i pricinuind femeii mii de neajunsuri? Care este folosul postului i al nfrnrii, dac dragostea este sfiat? Nici unul. Cte batjocuri nu ies de aici, cte vorbe proaste i ct lupt nu se desfoar n asemenea mprejurri! Cnd ntr-o cas brbatul i femeia sunt dezbinai, apoi acea cas nu se gsete mai bine dect corabia cea purtat de valurile mrii, fiindc i aici cpitanul vasului se afl n nenelegere cu crmaciul. Pentru aceea zice: S nu oprii datoria unul altuia, fr numai din buna nelegere pn la o vreme, ca s v ndeletnicii n post i rugciune vorbind aici de rugciunea cea cu mult srguin. C dac mpiedic pe cei unii de a se ruga mpreun pentru un timp, apoi a se ruga necontenit cum s-ar putea? Deci se poate ca cineva s fie i nsurat cu femeie, i n acelai timp s fie cu bgare de sam i la rugciune; ns asemenea rugciune se face mai cu amnunime prin nfrnare. Cci nu a zis simplu ca s v rugai, ci s v ndeletnicii cu rugciunea, punnd aceasta ca o ocupaie, iar nu ca fiind vreo necurenie. i iari s v mpreunai, ca s nu ispiteasc pre voi Satana. Ca s nu cread c aceasta este o legiuire din parte-i, apoi adaog i pricina. i care este acea pricin? Ca s nu ispiteasc pre voi Satana, zice. i ca s afli c cele ale curviei nu le mrejete diavolul singur, a adogat: pentru nenfrnarea voastr. - Ce s fac, m poate ntreba cineva, dac brbatul meu nu-i poate stpni poftele, iar eu vreau s m nfrnez? - Trebuie s te pleci neaprat poftelor lui. Chiar dac n-ai vrea s faci aceasta, dulcele lan al cstoriei, ce te nctueaz, te trte dup poftele soului i te trage ctre cel cu care dintru nceput te-ai legat. Dac te mpotriveti i rupi lanul, nu numai c nu scapi de lanuri, dar mai eti i deplin pedepsit. Femeia care vrea s se nfrneze fr voia brbatului ei, nu numai c pierde rsplata nfrnrii, dar va da socoteal nainte lui Dumnezeu i de cderea lui n adulter i va fi mai vinovat dect brbatul ei. - Pentru ce? - Pentru ce? Pentru c, lipsindu-l de legturile trupeti la care-i d dreptul legea cstoriei, 1-a mpins spre prpastia desfrnrii. Dac unei soii nu-i este ngduit s triasc n nfrnare nici mcar scurt vreme, fr voia brbatului ei, poate fi, oare, iertat soia care lipsete necontenit pe soul ei de uurarea ce i-o d cstoria? - Dac aa stau lucrurile, atunci nu poate fi o situaie mai silnic i mai mpovortoare dect aceasta! - Da! Asta o spun i eu. Pentru ce, deci, te supui unei silnicii? Ar trebui s judeci aa naite de a te cstori, nu dup ce te-ai cstorit. Din pricina aceasta i Pavel, dup ce a spus c lanul cstoriei nu se poate rupe, vorbete i despre cazul n care acest lan s-a rupt. Dup ce a spus: Eti legat cu femeie? Nu cuta dezlegare!, a adugat: Eti dezlegat de femeie? Nu cuta femeie! (I Cor., 7, 27). Pavel proceda aa, ca s mbrieze cu mai mult uurin nvtura despre traiul n feciorie, dup ce mai nti ai meditat ndeajuns asupra greutilor 9

cstoriei i ai aflat ct slnicie duce cu ea." (Despre Feciorie, 47-48, n vol. Despre Feciorie, Apologia vieii monahale, Despre creterea copiilor..., pp. 86-87) Sfntul Ioan Gur de Aur

Soul cretin
S nu uitm c n paginile Sfintei Scripturi aflm cuvinte care ar trebui s ne dea de gndit la rolul nostru n viaa familie, s ne gndim serios c soia nu este ceea cruia i se poruncete i ea s execute: Voi, brbailor, de asemenea, trii nelepete cu femeile voastre, ca fiind fpturi mai slabe, i facei-le parte de cinste, ca unora care, mpreun cu voi, sunt motenitoare ale harului vieii, aa nct rugciunile voastre s nu fie mpiedicate.(1 Petru 3,7) ci trebuie s dea dovad de adevrata brbie i nu de posesor, aa cum remarca i printele Alexander Schmemann c brbatul poate s devin brbat adevrat, mprat al zidirii, doar dac nu pretinde s fie proprietar al zidirii, stpn cu puteri nelimitate asupra ei, ci primete cu iubire i ascultare voia lui Dumnezeu n ce l privete. De asemenea, i femeia nceteaz s fie numai femeie atunci cnd, dndu-se celuilalt pe de-a-ntregul, devine la rndul su ntrupare a bucuriei i plintii vieii, devine cea pe care n Cntarea Cntrilor mpratul o aduce n cmara de nunt zicnd: ct de frumoas eti tu, iubita mea. i fr nici o pat! (Cntarea Cntrilor 4,7). Mergnd tot n paginile Bibliei unde aflm rspuns la orice ntrebare mai gsim: Aadar, brbaii sunt datori s-i iubeasc femeile ca pe nsei trupurile lor. Cel ce-i iubete femeia pe sine se iubete.(Efeseni 5, 28) i cum ar trebui s poarte prietenul sau soul cu prietena sau soia? Dect aa cum i sftuia odat Sfnta Muceni Alexandra, mprteasa Rusiei pe apropiaii si, c n dragoste este nevoie de o delicatee deosebit. Poi fi sincer i devotat, i totui n cuvintele i n faptele tale s nu fie destul din acea tandree care cucerete inimile. Iat un sfat: nu-i afia proasta dispoziie i sentimentele ofensate, nu vorbi cu mnie, nu te purta urt. Nici o femeie din lume nu va suferi att de mult ca propria ta soie din pricina cuvintelor tioase ori necugetate care i-au scpat de pe buze. Dintre toate lucrurile din lume, cel mai de temut s i fie tocmai s-o amrti. Dragostea nu-i d dreptul s te pori grosolan cu cel pe care-l iubeti. Cu att sunt mai strnse relaiile dintre voi, cu att mai ru doare inima de la orice privire, ton, gest sau vorb care arat iritat ori sunt pur i simplu necugetate. Trebuie ca minile soului, nsuflate de dragoste, s fie n stare s fac orice. Trebuie ca fiecare so iubitor s aib inim mare. Fiecare so cretin trebuie s se uneasc cu soia sa n dragostea de Hristos. Din dragoste de ea, el va trece prin ncercrile pe care le presupune calea credinei. Lund parte la viaa ei plin de credin i rugciuni, el va lega cu Cerul i viaa sa. Cei unii pe pmnt prin credina comun n Hristos, transfigurnd dragostea lor reciproc n dragoste de Dumnezeu, vor fi venic unii i n Cer. Soul trebuie s se sftuiasc cu soia sa n privina treburilor sale, a planurilor sale, s aib ncredere n ea. Poate c ea nu se pricepe att de bine ca el la aceste treburi, ns poate c va propune multe lucruri de valoare, ntruct intuiia feminin funcioneaz adeseori mai repede dect logica masculin. Dar i dac soia nu-i poate ajuta soul n treburile lui, dragostea pentru el o face s poarte un interes profund pentru grijile lui, i este fericit atunci cnd el i cere sfatul. i n felul acesta cei doi se apropie i mai mult. Datoriile i obligaiile relaiei conjugale sunt reciproce i ntru totul egale. Soul i soia exercit funciuni diferite n snul familiei, la fel cum preotul i laicul o fac n familia comunitii parohiale. Totui, aceste funciuni sunt complementare, fiind eficace doar att timp ct se bazeaz pe egalitatea deplin i necondiionat a fiecrei pri implicate, n ce privete statutul ontologic i valoarea spiritual, care astzi se cam uit din pcate. Protoiereul Artemeie Vladimirov remarc pe bun dreptate c soilor contemporani le lipsete n primul rnd cavalerismul, mrinimia, tandreea, bunvoina, gentileea tocmai acele trsturi care alctuiesc pentru o femeie atmosfera de cmin, de cuib. Foarte des uitm c este de datoria noastr s ne purtm atent cu jumtatea noastr, mcar n lucrurile mrunte. Dup cum recunosc chiar femeile, lor ne le trebuie mult. Soia iubitoare se bucur de orice mrturie, ct ar fi ea de microscopic, a faptului c ocup un anumit loc n gndurile i inima soului. Pe cine iubim, la acela ne i gndim; pe cine ndrgim, pentru acela ne rugm. M ntreb ci dinte soi se mai roag pentru soiile lor? 10

Ar fi cazul ca soilor s li se spun s mai lase bancurile cu supremaia n csnicie pentru c aa cum spune i Sfntul Ioan Gur de Aur, Hristos d legi care privesc i pe brbat i pe femei, dei pare c se adreseaz numai brbailor. Vorbete capului, dar poruncile Sale sunt adresate deopotriv ntregului trup. Vede n femeie i n brbat o singur fiin i nu face deosebire ntre sexe. i continu tot Sfntul Ioan Gur de Aur, soul nu ar trebui s uite cuvintele iubirii pentru soie: eu dintre toate prefer iubirea ta! i nimic nu-mi este mai amar dect s m cert cu tine. i dac trebuie s pierd toate, s devin srac lipit pmntului, s ajung chiar n gura morii, s ptimesc orice, i primesc pe toate, mi este de ajuns ca tu s fii bine! Niciodat s nu-i vorbeti vulgar, ci cu cumptare, cu preuire, cu iubire mult, s-o cinsteti. Arat-i c-i place tovria ei, c preferi s rmi cu ea acas dect s te nvri prin pia. S-o preferi dintre toate i pentru toate i s-o lauzi pentru frumuseea, pentru nelepciunea ei. Pe ea s-o preferi dintre toi prietenii, chiar mai mult dect pe copiii ti pe care i i-a druit. i pe acetia s-i iubeti datorit ei. Dac azi am respecta aceste cuvinte spuse sunt sigur c nu ar mai exista divoruri sau alte probleme n familie, pentru c i brbatul dac ar primi avansuri de la alte femei, ar avea puterea s spun: stop! stai domne! Pi eu am acas o soie, m-am cstorit cu ea n faa lui Dumnezeu, m ateapt, am iubit-o, nu o voi nela, a fost alturi de mine la greu. Da o iubesc doar pe ea!

Cine conduce in familie?

Aceasta constituie o intrebare capitala care ii framanta pe membrii multor familii. De raspunsul oferit acestei intrebari depinde in foarte mare masura o viata sanatoasa de familie. Desigur, exista raspunsuri si raspunsuri, oferite pe temeiuri istorice, antropologice, psihologice etc. O familie crestin ortodoxa ar trebui sa caute insa mai intai de toate raspunsul Bisericii in aceasta privinta. Iar Biserica, nu intarzie deloc a-l oferi, marturisindu-l mirilor inca de la inceputul vietii de familie, chiar in timpul Tainei Cununiei. Femeii i se cere a se supune barbatului ei pentru ca, dupa ce a dat dovada de neascultare in Eden (Fac. 3, 1-6), Creatorul i-a dat ascultarea (supunerea) ca semn al stapanirii de sine: "Iar femeii i-a zis: Voi inmulti mereu necazurile tale, mai ales in vremea sarcinii tale; in dureri vei naste copii; atrasa vei fi catre barbatul tau si el te va stapani" (Fac. 3, 16). De asemenea, se supune deoarece barbatul o iubeste "dupa cum si Hristos a iubit Biserica Sa si S-a dat pe Sine pentru ea" (Efes. 5, 25), adica pana la moarte. In acelasi pasaj scripturistic Sfantul Apostol Pavel ii indeamna pe soti: "Supuneti-va unul altuia, intru frica lui Hristos" (Efes. 5, 21). Apoi, continua: "Femeile sa se supuna barbatilor ca Domnului" si, "precum se supune Biserica lui Hristos, asa si femeile barbatilor lor, intru toate" (Efes. 5, 22, 24). Cu alte cuvinte, Cel care conduce cu adevarat viata de familie nu poate fi Altul decat Hristos. Nu trebuie sa pierdem din vedere ca familia este o mica biserica, adica o mireasa a lui Hristos si, in consecinta, Capul si Mirele acesteia este Hristos. In familia crestina, sotii sunt chemati sa nu repete neascultarea protoparintilor Adam si Eva. In aceasta consta marea provocare adresata sotilor, si totodata mana salvatoare a Mantuitorului intinsa catre ei, faptul ca prin ascultarea fata de El si a unuia fata de celalalt, lupta si biruiesc impotriva egoismului, a iubirii de sine. Aceasta este calea catre adevarata iubire ce presupune sa-l porti si sa-l asculti pe cel pe care il iubesti. Daca in prezent asistam la numeroase crize ale vietii de familie, la neintelegeri si divorturi, se intampla pentru ca nu exista, mai intai de orice, iubire si ascultare fata de Hristos. Oricat de mult s-ar iubi cei doi soti, fara o viata in Hristos, iubirea inchisa in sine nu poate dainui.Sa nu uitam ca El a fost Cel care a prefacut in chip minunat "apa in vin" la nunta din Cana Galileii. Altfel, mai devreme sau mai tarziu, sotii vor ceda ispitei de a conduce, a se impune, a avea ultimul cuvant, a da instructiuni, a face pe seful, a avea dreptate, a fi primul. Vor ceda iubirii de sine. De aici situatiile conflictuale, competitiile, certurile, fisurile, iar mai apoi rupturile, in viata de familie. Greutatea lumii se afl pe umerii brbailor. Dac brbaii nu mai sunt n stare s duc aceast povar, lumea alunec, fiind ameninat de cdere. Pot s se simte ofensate feministele i toi acei care lupt pentru egaliate. Egalitate n lume nu exist, dar sunt resposabilitile atribuite de ctre Dumnezeu pentru fiecare. Sotul trebuie s-L cunoasc pe Dumnezeu i s conduc n continuare, partea uman a lanului. Atunci va fi pentru soia sa "al doilea dumnezeu", i ascultarea ei nu va fi o povar. Acest sistem ierarhic este complicat, dar nu i 11

pentru femei. Nu pentru o femeie adevrat. Sistemul dat este dificil anume pentru brbai. Iar pentru ca s fie un brbat care s poate fi acest cap al familiei, el ar trebui s fie educat corect. Nu sub aripa mamei, nu un paplapte i egoist, dar un viitor brbat. Aparent, e timpul s-i mute coatele, nu numai liberalii i feministele, dar i mmicile care-i educ fiul spre durerea i lacrimile viitoarei lui soii, dar i a ntregii omeniri. Cci anume de aici, de la educaia incompetent i prea drgstoas, cresc persoanele slabe i fr de voin, dup umerii cruia nu se vor ascunde nici soia, nici copiii. Femeile nu trebuie s lupte pentru contestarea supremiei soului n familie, dar binevol s i se supun, sprijinundu-l n misiunea de a fi cap al familiei. Dar cea mai mare responsabilitate o poart bbaii. Ei sunt ntruchiparea imaginii lui Hristos n familie, iar n cazul n care viaa lor nu este una demn reprezint imaginea lui antihrist.

Viaa cu socrii sau cum prevenim conflictele n familie

Cine linguete pe aproapele su, i ntinde un la sub paii lui. Si voi, parintilor, nu ntartati la mnie pe copiii vostri, ci cresteti-i ntru nvatatura si certarea Domnului (Efeseni 6,4) Dumnezeu doreste foarte tare ca parintii sa fie cinstiti de copiii lor. Pe copiii care-si cinstesc parintii, Dumnezeu i rasplateste cu mari daruri si cu multe bunatati, n schimb, pe cei care ncalca aceasta lege, i pedepseste cu necazuri mari si cu rele multe. Caci spune Scriptura: Cel ce va grai de rau pe tatal sau sau pe mama sa, acela sa fie omort (Iesirea 21, 17). Iar pentru cei ce-si respecta parintii scrie: Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta, ca sa-ti fie bine si sa traiesti ani multi pe pamnt (Iesirea 20, 12). In familie ne nastem, in familie crestem, in familie devenim crestini, in familie suntem iubiti si in familie invatam sa iubim. La un moment dat insa, mai devreme sau mai tarziu, in viata fiecaruia survine o schimbare radicala de ritm: casatoria. Cand o noua familie ia nastere, cand omul lasa pe tatal sau si pe mama sa si se lipeste de femeia lui, fiind amandoi un trup (Matei 19, 5), vechea familie trece "pe locul doi". In vremea noastra, din nenumarate motive, multe familii tinere sunt nevoite sa locuiasca impreuna cu una dintre vechile familii. Acest lucru ridica insa multe ispite, mai ales acolo unde fiecare nu cauta sa isi vada pacatele, crescand in smerenie si dragoste, ci cauta sa isi intemeieze complexele si nemultumirile pe seama celuilalt. Tanara familie aduna la un loc doi oameni din familii diferite, deci implicit doua educatii diferite si doua tipuri de comportament diferite. Viata langa socri, gineri si nurori. Toate suferintele si conflictele dintre familiile care locuiesc in aceeasi casa vin din gresita intelege a libertatii, a proprietatii si a ascultarii: libertatea este tradusa adesea prin "fac ce vreau, sunt liber"; egoismul imparte proprietatea comuna in parti individuale, ingradite de "legi" bine stabilite; ascultarea este aspru refuzata, ea fiind numita "lipsa de personalitate". Este imposibil ca in cazul locuirii in comun a mai multor familii sa nu iasa la iveala pana si cele mai ascunse patimi ale fiecaruia: mandria, lipsa de comunicare, egoismul, parerea de sine, proasta educatie, etc. Oricat ar tacea unul sau altul, daca nu se cauta a se duce o autentica viata intru Hristos, mai devreme sau mai tarziu, patimile fiecaruia vor iesi la iveala, provocand mari pierderi (Cnd cel ce stpnete d ascultare cuvintelor mincinoase, toi slujitorii lui sunt nite ri). Majoritatea reactiilor negative dintr-o familie sunt deci roadele unor patimi ascunse, precum: antipatia, dispretul, invidia, concurenta, gelozia si ura. De fiecare data insa, in mintea celui in cauza, o reactie negativa este rezultatul "firesc" al faptelor celuilalt, iar in nici un caz rezultatul unor suferinte ascunse, complexe ori prejudecati. Smerenia se cere din partea fiecaruia. Unii socri nu pot accepta ideea de a nu fi stapani la ei acasa, dar ei gresesc in momentul in care nu-l considera pe noul venit in familie (ginere sau nora) ca si pe propriul lor copil. Prin urmare, libertatea si puterea pe care o are in familie propriul copil se cade a o primi in egala masura si cel nou venit. Nu cred ca este gresit ca parintii si socrii sa vina cu sfaturi si indemnuri, ca unii ce au macar o experienta de ani de zile a vietii sociale si familiale, daca nu si una crestineasca. Insa, in pofida oricarei experiente si a oricator sfaturi, decizia trebuie sa ramana intotdeauna a celui ce urmeaza sa faca lucrul respectiv. Deci, atata 12

timp cat cei in varsta (parinti si socri) ii sfatuiesc pe cei tineri (copii, gineri si nurori), fara insa a-i forta sau obliga la ceva anume, ei trebuiesc pretuiti, respectati si iubiti. Intr-o masura mai mica sau mai mare, sentimentul proprietatii este o nevoie sufleteasca a fiecaruia dintre noi. Afara de cateva exceptii firesti, proprietatea se cade insa a fi una comuna, iar nu individuala, caci in comuniune sta pacea, iar in individualitate stau patimile. Referindu-se oarecum la acest lucru, Sfantul Ioan Gura de Aur spune ca "al meu" si "al tau" sunt cuvinte diavolesti, pe cand "al nostru" este cuvant crestinesc. "Al nostru" exprima relatia de comuniune, de iubire si de armonie dintre oameni, pe cand "al meu" exlude iubirea si intelegerea, "celalalt" fiind desconsiderat si trecut in plan secund. Copiii, ginerii si nurorile deopotriva sunt fii ai parintilor. Fiii sunt datori parintilor si socrilor cu ascultare, dupa cum Hristos a ascultat de Tatal cel ceresc, dar si parintii si socrii sunt datori fata de fii cu iubirea cu care Tatal cel ceresc L-a iubit pe Fiul Sau. Aceasta ascultare (a fiilor) si aceasta iubire (a parintilor) nu este posibila insa decat acolo unde exista sinceritate si adevar. Acolo unde un membru al familiei (copil sau parinte) ascunde ceva, acolo se naste neincrederea si banuiala, apar reprosurile si certurile, iar daca lucrul acesta se repeta constant, apare ura si violenta. Se stie ca, de fiecare data, este mai usor sa previi un conflict, decat sa-l vindeci. Uneori insa, conflictele par a fi inevitabile. Cu toate acestea, trebuie ca fiecare (indiferent de varsta si pozitie) sa aiba forta de a-si recunoaste greselile, de a-si cere reciproc iertare si de a nu mai repeta greselile din pricina carora s-a ajuns la conflict. Daca nu se procedeaza asa, diavolul va tensiona din ce in ce mai mult spiritele, mania si ura vor deveni de neimblanzit, iar separarea familiilor va fi invevitabila. Acolo unde exista comunicare, dragoste reciproca si adevar, totul este mai usor, mai ales intr-o vreme in care situatia materiala a multor familii este parca mai grea ca oricand. Munca in comun este mai usoara, veniturile sunt mai rodnice, iar necazurile pot fi mangaiate mai usor. Deci, cand nu exista nici o varianta ca tanara familie sa poata sa locuiasca singura, este intelept a se cauta aspectele pozitive ale acestei stari de fapt. Desi rugaciunea si smerenia sunt solutia oricarei neintelegeri, comunicarea se arata si ea, de multe ori, drept un izvor de liniste si mangaiere. Educatii diferite, gandiri diferite, deci si vederi diferite asupra lucrurilor. Datorita acestui lucru, in orice decizie comuna se cade sa fie aleasa varianta cea mai bine argumentata. Nu trebuie ca, din mandrie, cineva sa nu se lase convins spre a face ca celalalt, indiferent de argumentarea aceluia si de pierderile pe care le-ar avea alegerea sa. Tonul vocii este un detaliu preferat adesea de diavol, intre membrii familiei, caci "diavolul se ascunde in detalii". Astfel, acolo unde te astepti mai putin, el lucreaza in ascuns si isi planuieste atacul. Daca macar unul din doi va vorbi cald si temperat, celalalt se va controla si el. Daca insa unul ridica vocea sau foloseste un ton lipsit de dragoste sau de respect, sunt sanse aproape sigure ca celalalt sa preia si el acelasi duh. Alaturi de rugaciune si smerenie, comunicarea dintre membrii familiilor naste si ea pacea si linistea. Astfel, sfatuirea trebuie sa fie reciproca: precum nu se cade ca socrii sa faca ceva fara de stirea ginerilor si a nurorilor, tot asa nu se cade ca ginerii si nurorile sa faca ceva fara sfatuirea socrilor. Sfatuirea nu are nimic in comun cu obligarea sau atingerea libertatii, ci sfatuirea este unealta a omului intelept si smerit. Sfantul Apostol Pavel a dat leacurile cele de folos fiecaruia dupa a lui trebuinta, atat copiilor, cat si parintilor, inru Domnul, precum citim: "Copii, ascultati pe parintii vostri in Domnul, ca aceasta este cu dreptate. Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta, care este porunca cea dintai, cu fagaduinta: Ca sa-ti fie tie bine si sa traiesti ani multi pe pamant. Si voi, parintilor, nu intaratati la manie pe copiii vostri, ci cresteti-i intru invatatura si certarea Domnului" (Efeseni 6, 1-4). Mantuitorul ne-a spus: "Daca doi dintre voi se vor invoi pe pamant in privinta unui lucru pe care il vor cere, se va da lor de catre Tatal Meu, care este in ceruri. Ca unde sunt doi sau trei, adunati in numele Meu, acolo sunt si Eu in mijlocul lor" (Matei 18, 19-20). Prin urmare, daca parintii, socrii, copiii, ginerii si nurorile s-ar aduna "in numele lui Hristos", oare nu ar salaslui acolo Mantuitorul Insusi, cu toata pacea, linistea si bunaintelegere?! Este groaznic de greu a trai in comun, daca nu chiar imposibil, atunci cand dragostea, comunicarea si adevarul sunt cautate doar de catre unii dintre cei in cauza (copii sau parinti). Daca socrii sau generii/nurorile nu au si nu vor sa aibe o atitudine crestina, nu cred ca este nici un pacat a cauta despartirea de acestia. Astfel, consider ca numai despartirea de Dumnezeu si impiedicarea de a-I sluji Lui poate sa fie pricina reala de despartire a celor doua familiilor, precum citim: "Nu socotiti ca am venit sa aduc pace pe pamant; n-am venit sa 13

aduc pace, ci sabie. Caci am venit sa despart pe fiu de tatal sau, pe fiica de mama sa, pe nora de soacra sa. Si dusmanii omului (vor fi) casnicii lui. Cel ce iubeste pe tata ori pe mama mai mult decat pe Mine nu este vrednic de Mine; cel ce iubeste pe fiu ori pe fiica mai mult decat pe Mine nu este vrednic de Mine" (Matei 10, 34-37). Referindu-se la cuvintele Mantuitorului, Sfantul Nicolae Velimirovici spune: "Asa a grait Domnul. A se citi: Nu am venit sa impac adevarul cu minciuna, intelepciunea si prostia, binele si raul, dreptatea si silnicia, bestialitatea si omenia, inocenta si desfranarea, pe Dumnezeu si pe mamona: ci am adus sabie, ca sa tai si sa le despart, incat sa nu se amestece. Cu ce sa le desparti, Doamne? Cu sabia adevarului. Ca acesta intelegere este dreapta se vede si din ce spune Hristos in continuarea cuvantului initial: ca am venit sa despart pe om de tatal sau, si pe fiica de mama sa, si pe nora de soacra sa. Caci daca fiul merge dupa Hristos, iar tatal ramane in intunericul minciunii, sabia adevarului lui Hristos ii va desparti. Adevarul este mai vrednic de iubit decat tatal. Si daca fiica merge dupa Hristos, iar mama ramane indaratnica in tagaduirea lui Hristos, ce unire poate fi acolo? Oare nu este Hristos mai dulce decat mama? la fel si nora cu soacra ei."

Iertarea
Cu ceva timp n urm a venit la mine la birou o femeie, soia unui brbat fr pcate, ca s discutm problemele pe care le au ei. n timpul discuiei, mi-a spus urmtoarea constatare dureroas: David, soul meu, este totdeauna cu Dumnezeu i, v ncredinez, este att de greu s comunici cu cineva care invoc n permanen numele lui Dumnezeu Viaa cu un astfel de brbat este grea. La fel cum grea este viaa brbailor ale cror femei se poart ca nite sfinte autoproclamate. Vei nelege totui c problema aceasta are rdcini adnci. Posibil ca experiena dur s-l fi nvat pe soul respectiv c fiecare sentiment de vinovie constituie un semn de neputin. Este posibil s fi cerut cndva iertare i s fi fost refuzat. Tu, cu felul tu de a fi, poi s-l ajui pe soul tu s recunoasc adevrata cauz a comportamentului su i s se elibereze astfel de o problem apstoare pe care o duce cu sine de muli ani. Ai face bine s cercetezi cu atenie evenimentele. Poate vei descoperi, astfel, c tu eti vinovat de nenelegerea dintre voi, i nu el. Dac observi c te autojustifici mereu, dac gndurile tale nu se pot dezlipi de reprourile nemiloase pe care le construieti la adresa celuilalt, dac i este mil de tine i gfi la micile dificulti ca i cum ai urca muni, dac te compori n discuiile voastre ca un locotenent fa de soldaii lui sau dac gseti totul normal atunci cnd i urmreti comportamentul, probabil c a sosit momentul n care trebuie s-i ceri iertare. Cuvntul profetului din Vechiul Testament: n zadar foloseti medicamentele; vindecare pentru tine nu exist descrie minunat situaia n care ne aflm atunci cnd ne blocm n prerea noastr i nu nelegem s facem un pas mai ncolo. Am mai vorbit despre aceste dificulti n scrisorile noastre anterioare. S mergem mai departe repetnd nc o dat acest mesaj care se potrivete cu adevrat femeilor nelepte: Mersul spre o posibil mbuntire s nu nceap niciodat, dac nu-l ncep eu nsmi. Chiar dac greeala este n ntregime a lui lucru imposibil, de altfel poi s pui capt unui conflict fr s-i pierzi demnitatea. Este posibil ca el s nu-i asume vinovia; totui, tu poi s accepi c i-a prut ru c v-ai certat i c-i ceri iertare dac ai spus cumva ceva care nu trebuia spus: Exist la tine attea i attea alte lucruri pe care le iubesc. M sprijin pe dragostea ta mai mult dect pe orice altceva din lume i m simt foarte ru de fiecare dat cnd apare un obstacol ntre noi. Fr s te prefaci, poi s depui orice efort pentru a corecta lucrurile n ceea ce te privete. n cazul acesta, chiar dac el struie pe poziia lui, tu o s ai sufletul pregtit ca s-l poat primi clduros atunci cnd el va fi dispus s revin. Brbatul care refuz mereu declaraia sincer: Atept cu braele deschise s-i ofer dragostea mea, pornit din sufletul unei femei cinstite, nu este n toate minile. Iertarea n csnicie nseamn s tim s nu dm importan la cine a fcut sau de ce a fcut sau cum a putut s fac, ci la care este cea mai scurt modalitate de a remedia situaia. Hai s presupunem c soul tu a fost cel care a nceput o ceart. Sau, hai, s spunem c vinovat ai fost tu. Este posibil ca nici unul dintre voi s nu-i aminteasc de unde a nceput cearta. Dar ce importan are de unde a nceput? Important este cnd se va termina. La foarte multe chestiuni care privesc dragostea, spusa: cu ct mai repede, cu att mai bine are o nsemntate special. 14

Deci, dac astzi a fost ziua ta rea, nu ezita: fugi i sun-l la telefon. Las-i dragostea s se reverse ct mai tandru, cerndu-i iertare. Bucuria se va nate din aceast biruin a ta i tu vei reui s ajungi la adevrata demnitate, eliberat de greutatea greelilor tale, rostind aceste cuvinte foarte importante pentru csnicie: Iartm, dragostea mea. Cernd iertare dac te-am obosit, Tata din Scrisori Caterinei, sfaturi unei tinere casatorite

Raspunsuri la scrisori
n familia voastr este ca un cancer care, din cte mi dau seama, sunt puine sperane s fie scos din rdcini n afar de cazul n care ncetai amndoi, fr ntrziere, s v acuzai unul pe cellalt. Tu crezi lucru evident c ai ntotdeauna dreptate. Iar el, desigur, crede acelai lucru despre el nsui. Tu i pui n crc o mulime de acuzaii grave sau fr nici o importan. El face la fel cu tine. Pn cnd va dura situaia aceasta? Unde o s v duc? Cele mai importante acuzaii ale tale mpotriva lui sunt: hipersensibilitatea, orgoliul i o prere exagerat de bun despre propria persoan. Dar chiar dac acestea n-ar fi i propriile tale slbiciuni cci este evident c aa stau lucrurile , tot n-ar trebui s te mnii ntr-att, observndu-le la el. Vezi-i de propriile tale defecte! De ce vezi paiul din ochiul fratelui tu, i brna din ochiul tu nu o iei n seam? (Matei 7, 3). Tot acest conflict pe teme economice i de avere s-a iscat pentru c ai uitat cu totul c familia voastr este de fapt trebuie s fie cretin. Iar familia este cu adevrat cretin numai atunci cnd fiecare membru al ei ridic greutatea celorlali i cnd fiecare se nvinovete pe sine nsui. Amndoi ai uitat lucrul acesta i orice cuvnt al soului te strpung ca o sgeat nmuiat n otrav. Acelai efect l au i cuvintele tale asupra lui. Gndii-v din nou la marele adevr ce guverneaz cstoria cretin: brbatul i femeia sunt un trup. Oare lucrul acesta nu are drept consecin faptul c cei doi trebuie s aib n comun toate bunurile? Pe cnd voi doi, nc mai inei socoteli i v trguii n legtur cu valoarea averii. Pentru ce? Numai i numai ca s gsii motive de ceart! Dac nu v luptai i nu reuii n cel mai scurt timp cu putin s readucei dragostea i pacea ntre voi, degeaba ncercai s punei lucrurile n ordine i s gsii o rezolvare corect chestiunilor legate de bani. Smerete-te pe tine, nu pe barbatul tau! Iubete-i barbatul, nu pe tine nsui! * * * (alt raspuns) Nu este nevoie s-i spun ct de nelalocul ei i ct de rutcioas este purtarea aceasta rece pe care o ai fa de soul tu. O caracterizezi ca un mijloc indirect i viclean prin care te rzbuni pentru indiferena lui anterioar fa de tine. Pe de alt parte, tu nsi vezi limpede c, n felul acesta, pctuieti. Dac ai constatat i ai acceptat c este pcat, nu se poate n nici un caz s consideri c atitudinea ta este inevitabil i s spui c nu poi n nici un caz s o schimbi, dei, chipurile, i pare ru pentru ea. Lucrul acesta nu este adevrat. Iar poziia ta este cu totul greit. Adu-i aminte ce este cstoria: este o tain! Iar taina aceasta mare este; iar eu zic n Hristos i n Biseric (Efeseni 5, 32). Adu-i aminte i care este datoria cea mai important a soilor: s se iubeasc i s fie ntotdeauna dedicai unul celuilalt, n orice mprejurare i pn la sfritul vieii lor, supui unul altuia, ntru frica lui Hristos (Efeseni 5, 21). Fa de brbatul acesta, cruia eti datoare s-i oferi, potrivit poruncii lui Dumnezeu, toat dragostea i credina ta, tu nutreti de muli ani un sentiment pctos i obraznic de rzbunare! Se pare c tu ai fost aleas anume ca s-l contrazici cu mult ardoare pe neleptul Sirah, care mi se pare c fr argumente spunea: Orice rutate este mic pe lng rutatea femeii; soarta pctosului s cad peste ea. Rutatea femeii i schimonosete obrazul i-i ntunec faa ca un sac (n. lui Isus Sirah 25, 21; 19). Roag-te lui Dumnezeu s te ntreasc i s te lumineze cu harul Su, ca s nelegi c trebuie s-i ieri pe aceia care i-au greit. Numai aa poi s speri c vor fi iertate i propriile tale pcate. * * *(raspuns la alta scrisoare) Dilema n care te afli este, cu adevrat, serioas: eti obligat s alegi ntre dou modaliti de a aciona, i amndou dac vrem s vedem lucrurile corect au un punct slab. Dac dai banii acetia brbatului tu, vei 15

nclca porunca ce spune c trebuie s asculi de prini, de vreme ce mama ta i-a interzis categoric s faci lucrul acesta. Iar dac refuzi, vei nesocoti practic miezul tainei cstoriei: De aceea, va lsa omul pe tatl su i pe mama sa i se va alipi de femeia sa i vor fi amndoi un trup (Efeseni 5, 31). n asemenea cazuri, cnd una din porunci trebuie nclcat pentru respectarea alteia, Sfinii Prini ne sftuiesc s o nclcm pe cea mai puin important. Cnd avem dinaintea noastr dou rele, trebuie s alegem rul cel mai puin grav, spune Cuviosul Ioan, vorbind despre discernmnt. Pe pmntul acesta, nici o legtur nu este mai puternic i mai sfnt dect cea a soilor ntre ei. Aadar, corect este s fii de partea soului tu, orice s-ar ntmpla. Nimeni nu poate s-i interzic s mpari totul cu el. Absolut totul, nu numai banii: Brbatul s-i dea femeii iubirea datorat, asemenea i femeia brbatului (I Corinteni 7, 3). Te mai preocup ceva: trebuie s ii secret faptul c ai dat banii brbatului tu, pentru c, dac afl mama ta, o s fac scandal i o s creeze probleme i mai mari pentru toi. Iar tu eti, desigur, datoare s veghezi la meninerea pcii n familie. Ascult: d-i brbatului tu ct are nevoie i nu scoate la lumin nimic. Cu toate acestea, trebuie s ai deplin contiin a celor dou pcate ale tale: al neascultrii i al lucrrii pe ascuns. Smerete-te i te roag pentru iertare. Dar nu te ndoi c vei primi aceast iertare de la Dumnezeu. El cunoate inimile i ngduie astfel de situaii ca s ne smerim n drumul spre desvrire. Rugciunea comun a soilor este foarte plcut lui Dumnezeu i are mult putere. Poate chiar acesta este i motivul pentru care vrjmaul ncearc s v mpiedice s v rugai mpreun. Nu este dect o alt ncercare pe care Dumnezeu o ngduie ca s dobndii experien n lupta voastr duhovniceasc i s devenii mai puternici ca nainte! Amintii-v c n orice mprejurare smerenia este arma cea mai eficient. Din Povete duhovnicestiSfantul Macarie de la Optina

Cel ce vorbeste de rau mannca suflet de om

Sa fugim de brfire, dragii mei! Nici o greseala nu-i mai mare ca ea si nici mai usor de savrsit. De ce? Pentru ca se savrseste mai degraba dect oricare alt pacat si cuprinde repede pe cel ce nu baga de seama. Celorlalte greseli le trebuie vreme, pregatire, tovarasie si adesea taraganelile pot aduce mpiedicarea lor. De pilda, cineva si-a pus n gnd sa ucida sau sa tlhareasca. Pentru aceasta trebuie sa faca unele pregatiri si de multe ori, n vreme ce el ntrzie, patima l paraseste, pornirea cea rea se mistuie, el se lasa de gndul cel vinovat, ne mai savrsindu-l. Nu-i tot asa cnd e vorba de brfire. Daca nu suntem cu totul bagatori de seama, ea ne rapeste dintrodata. Ca sa brfim, nu-i nevoie nici de vreme, nici de pregatiri, nici de cheltuieli, nici de alcatuiri. Numai sa vrem si de ndata vointa se preface n fapta. Caci limba e singura unealta care ne trebuie. De aceea, e bine sa ne ferim de aceste vicii!

Dragostea
Apostolul Pavel, cnd a trebuit s defineasc dragostea, a vorbit prea puin de gesturile exterioare ale ei, el s-a referit la nite porniri i simminte ale inimii: Dragostea toate le rabd, dragostea toate le crede, dragostea toate le iart, dragostea nu se bucur de nedreptate, ci se bucur de adevr, dragostea nu se trufete, dragostea nu se nal, dragostea nu caut ale sale..." Toate acestea reprezint tabloul duhovnicesc, tabloul sufletului nostru atunci cnd se iubete. Puterea credintei, amplificata de puterea-binecuvantarea harului lui Dumnezeu, are o influenta nebanuit de mare asupra eventualelor noastre slabiciuni (patimi). Minunea acestei refaceri se intampla oriunde se afla credinta adevarata si osteneala spre indreptare. Puterea lui Dumnezeu, neavand hotarele neputintei noastre, nu are limite. Sotii sa-si doreasca din toata inima sa nu se raceasca dragostea dintre ei, cautand in toate voia lui Dumnezeu, iar Dumnezeu se va ingriji cu siguranta de vesnicia dragostei lor. 16

Deci, formand "un singur trup" si ducand o viata crestina autentica, "in Hristos si in Biserica", sotii nu vor intampina greutati mai mari decat ispitele cotidiene in a-si pastra aprinsa dragostea reciproca pana la sfarsit, cand moartea ii va desparti vremelnic. Doar prin rbdare i iertare putem avea o familie fericit ntr-o predic, un preot a povestit o ntamplare: Venind obosit de la serviciu, soul s-a culcat n pat fr s mnance. Dei era trziu, soia s-a dus s arunce la ghen gunoiul i punga cu scutecele pampers murdare ale bebeluului i, cnd s-a ntors, a uitat s ncuie ua de la intrare. Dimineaa, cnd s plece la serviciu, soia a vzut c peste noapte ua rmsese descuiat. S-a dus i l-a sculat pe so, nervoas. - Uite, puteau intra hoii. De ce nu eti atent? Vrei s intre cineva s ne dea n cap i s ne fure tot? - Am ncuiat-o, eu tiu c am ncuiat-o. Dar, dac tu zici c am uitat s o ncui, nseamn c aa o fi. Iart-m. - Ai uitat. Iar ai lsat-o deschis. Tot timpul vrei s ai dreptate. Mai las-m n pace. Soia a plecat trntind ua. Era nervoas din cauza unui conflict pe care l avea cu o vecin i i descrca nervii pe so. De cnd soul ei lucra numai dup-amiaza, i stteau puin timp mpreun, relaia dintre ei devenise tensionat. Ajuns n faa blocului, soia vzu cum gunoierii ncrcau gunoiul. Ii aduse aminte c n seara precedent ieise la ghen dup ce soul ei venise de la serviciu i i ddu seama c l-a certat degeaba. Avea de ales ntre a se ntoarce acas s i cear iertare sau a prinde tramvaiul care tocmai se vedea n deprtare. De pe telefonul mobil sun la serviciu i i ceru voie efului ei s lucreze n tura de dup-amiaz. Fr s i cear vreo explicaie, eful o nvoi. S-a ntors acas i a deschis ua ncet, ca s nu l trezeasc iar pe so. Dar l-a gsit stnd n fotoliu, trist. Comportamentul ei l rnise. - Ce e, ai uitat ceva? ntreb el. - Nu, am venit s te rog s m ieri, i spuse ea, mbriandu-l. Dimineaa asta rman cu tine, m-am invoit de la serviciu. Ieim n parc? l-a ntrebat ea, bucurandu-se c soul i-a trecut cu vederea ieirea nepotrivit pe care o avusese. Frailor i surorilor n Hristos, continu preotul predica, i voi trebuie s fii ct se poate de ierttori cu micile greeli pe care le fac soiile voastre sau soii votri. C numai aa rmane familia unit, spre slava lui Dumnezeu. Erau doi frai clugri care de mult vreme triau n dragoste mpreun la un loc. Iar vrjmaul diavol, zavistuindu-le traiul lor cel bun, a vrut s-i despart pe unul de cellalt. Deci a fcut ntre danii pricin ca aceasta: fratele cel mai mic a aprins lumanarea i a pus-o la locul ei. Iar diavolul, fcand pacoste, a dobort lumanarea i a stinso. Fratele cel mare, scrbindu-se de aceasta, l-a lovit cu manie pe fratele su peste obraz, iar el cu smerenie i s-a inchinat lui pan la pmnt, zicnd: Iart-m, frate, c te-am scrbit, ci ateapt puin pn o voi aprinde iar. Dar puterea lui Dumnezeu l-a muncit pe acel diavol pn ce s-a fcut ziu. Dac s-a fcut ziu, diavolul a mers n capitea idoleasc i se jeluia mai marelui su, spunndui toat ntmplarea i ce a fcut acelor clugri i cum s-a smerit clugrul cel mic celui mai mare. Pentru aceast smerenie l-a muncit pe el puterea lui Dumnezeu pan la ziu. Acestea diavolul spunndu-le i jeluindu-se stpnului su n capitea idoleasc, iar templierul ntamplndu-se n acel ceas acolo i auzind cum se jeluia acel drac, se mira de neputina lor i, umilindu-se n inim, a mers la o mnstire i s-a fcut clugr iscusit i smerit. El spunea frailor: Smerenia risipete puterea vrjmaului, cci eu am auzit dracii grind i vorbind ntre dnii cum c de vom face oarecare tulburare i galceav ntre clugri i se va ntoarce unul dintr-inii i smerindu-se se va nchina fratelui su, atunci acela toat puterea noastr o risipete. Aceasta auzind noi, frailor, s ne silim s ctigm smerenia, care risipete puterea diavolului. i aa Dumnezeul pcii va fi cu noi i ne va feri de toate laurile vrjmaului. A Cruia este slava in vecii vecilor. Amin. Danion Vasile, Patericul Mirenilor Gesturi care transmit soilor mesajul c sunt iubii Mrturiile unor soi despre ceea ce i face s se simt iubii de ctre soiile lor arat faptul c a fi acceptai, ncurajai i iubii n momentele n care ei nii se simt greu de iubit reprezint mesaje extrem de puternice. A fi iubit pentru ceea ce este astzi nu pentru ceea ce ar putea deveni mine, a-i zmbi i a rmne binevoitoare i n momentele n care atitudinea soului este irascibil, atunci cnd acesta este copleit de presiunile de la locul de munc, a-i arta c eti mndr de el i crezi n el, chiar i atunci cnd nimeni, nici el nsui nu mai crede n el reprezint gesturi care transmit soilor mesajul c sunt iubii. 17

Dac soia l roag pe Dumnezeu ca, mai ales n momentele dificile, tensionate, s o ajute s i iubeasc soul cu aceeai dragoste cu care Dumnezeu o iubete pe ea nsi, va nelege c aceast dragoste este perseverent i protectoare. Perseverena se manifest n momentele tensionate, conflictuale i nseamn a transmite partenerului mesajul c, indiferent de perioada dificil pe care o traversai, tu i eti alturi i ai mereu disponibilitatea afectiv de a remprospta relaia. Iubirea protectiv nseamn a fi capabil s i aperi soul n faa celorlali atunci cnd ceilali l vorbesc de ru, i scot n eviden eecurile i defectele. S ne iubim soul aa cum l iubete El n relaia soiei cu soul ei se ntmpl de multe ori ca aceasta s i pun problema cum s i determine soul s se conformeze ct mai mult idealului pe care aceasta l are despre csnicie, despre ce nseamn dragostea, despre cum ar trebui s se comporte perfect. Acest mod de a privi lucrurile duce la acumularea unor stri de nemulumire, de conflict, resimite de cei doi, care pot duce cuplul n siuatie de criz. n aceste momente este de folos s l rugm pe Dumnezeu s ne arate ce l ajut pe soul nostru s se simt iubit, ce anume din ceea ce spunem sau facem l fac s simt dragostea noastr. Este aparent mpotriva logicii, pentru c soiile sunt de obicei tentate s l roage pe Dumnezeu s le ajute, schimbndu-le soii, ntruct cred cu toat puterea c dac o anumit atitudine sau comportament al soului s-ar schimba, relaia ar deveni mai bun i, implicit, ele mai fericite. Atta timp ct cauza strii proprii este considerat a fi ceva din exterior, care scap propriului control, o astfel de viziune este considerat mai mult dect justificat. Este cu att mai dificil cu ct, n pofida rugciunii struitoare, comportamentul soului nu se schimb, iar acesta continu s persiste n greeli ce par evidente. i toate acestea pentru c Dumnezeu respect libertatea fiecrei persoane, pe care nu o schimb, dac ea nsi nu dorete acest lucru. Vom putea ns vedea ajutorul Lui cu promptitudine, dac l rugm s ne ajute s ne iubim soul aa cum l iubete El. Sfntul Ioan Gur de Aur ne spune despre puterea rugciunii: Deci, cnd vezi c dai de un necaz, fie n csnicie, fie n celelalte treburi, roag-L pe Dumnezeu. Rugciunea e singura dezlegare, cea mai bun, a necazurilor ce ni se ntmpl. Puternic este arma rugciunii! Am spus aceasta adeseori, o spun i acum i nu voi nceta s-o spun.

Cand se raceste dragostea sotilor?

Cat timp barbatul si femeia formeaza "un singur trup", nu se poate vorbi de racirea dragostei dintre ei. Acest lucru, insa, este cu putinta numai "in Hristos si in Biserica", adica intr-o cunoastere-iubire de Dumnezeu si traire autentica in Biserica. Cand unul dintre soti, constient sau nu, se sustrage de la trairea in comun, simultan, el incepe sa rupa acel "trup" tainic, unit de Dumnezeu, in ziua Cununiei. Facand aceasta, cel in cauza paseste usor, dar sigur, spre un punct, mai apropiat sau mai indepartat, in care va fi cuprins de plictiseala, depresie, ura si violenta. Despre temelia dragostei dintre soti, Sfantul Ioan Gura de Aur spune: "Cand sotii sunt atat de strans legati unul de altul, nimic nu-i va putea mahni in viata aceasta, nimic nu le va putea surpa fericirea. Acolo unde stapanesc intelegerea, pacea, dragostea, acolo curg toate bunatatile, iar sotii sunt la adapostul oricaror vrajmasii. Ei stau ca inconjurati de un zid puternic si de netrecut si vor avea pacea cea dupa voia lui Dumnezeu. (...) Unul din temeiurile cele mai mari ale casatoriei este dorinta de a fugi de pacat, si a da deoparte orice stricaciune. (...) Orice casatorie trebuie facuta pentru a sluji si cultiva bunele moravuri. Si va fi asa, de vei fi luat o femeie in stare de a aduce in casa ta intelepciune, bunacuviinta si cumpatare. Frumusetea trupeasca, daca virtutea sufleteasca nu-i este tovarasa, poate tine in mreje pe barbat douazeci-treizeci de zile, mai mult nu; ea va lasa sa i se vadeasca stricaciunea si vraja s-a risipit."

Pretentiile sunt fiicele egoismului !

Avand toate in comun, sotii trec impreuna atat prin cele bune ale vietii, cat si prin cele mai grele. Dragostea se raceste, adica se imputineaza, atunci cand unul dintre cei doi soti cade prada egoismului si incepe sa traiasca de unul singur, cautand sa-si implineasca poftele-dorintele proprii chiar si in dauna celuilalt. Nu fiti 18

egoisti, nu spuneti niciodata ca eu am avut mai mult ca tine, eu am agonisit mai mult , eu am facut mai mult, pe mine parintii si rudele mele m-au ajutat mai mult si pe tine nu! Pretentiile pe care unul dintre soti le ridica fata de celalalt, nascute din egoism, se fac temelie a multor greseli si suferinte. Sotia nu exista doar pentru a implini nevoile sotului, precum si invers, sotul nu exista doar pentru a implini cerintele sotiei. Fiecare sot are nevoile-asteptarile lui. Daca definirea propriilor nevoi este un lucru dificil, cu atat mai mult este dificila intuirea lor de catre ceilalti. Pentru aceasta, sotii sunt datori sa se cunoasca foarte bine unul pe celalalt, atat printr-o comunicare permanenta si sincera, cat si prin impartirea tuturor bunurilor indiferent de la cine provin. Pretentiile izvorasc din egoism, trecand peste libertatea celuilalt, iar asteptarile izvorasc din dragoste pentru celalalt, trecand peste dorinta si nerabdarea noastra. Acceptarea linistita a unui refuz intareste libertatea si respectul reciproc. Mai mult, modul in care un sot respecta libertatea celuilalt indica maturitatea sufleteasca si masura duhovniceasca a vietii pe care o traieste. Doar traind cu credinta, cu smerenie si cu dragoste de Dumnezeu, un sot se poate raporta corect (toata viata) la celalalt. Este nevoie si de multa rugaciune, intelepciune si atentie duhovniceasca (trezvie), pentru ca unele mici deprinderi-obiceiuri, aparent nevinovate, ale unuia sau ale celuilalt, sa nu ajunga patimi crancene, care sa raceasta dragostea si sa rupa familia.

Pacatul clevetirii este mai mare ca pacatul uciderii

(Oricine urte pe fratele su este uciga de oameni i tii c orice uciga de oameni nu are via venic, dinuitoare n El) Clevetirea este vorbirea de ru mpotriva fratelui, nefiind el de fa, cu scopul de a-l ponegri mcar de sunt i adevrate cele spuse (dup cuvntul Sf. Vasile cel Mare). Clevetirea este o frdelege i o mare nedreptate pe care o facem mpotriva aproapelui. Porunca dumnezeiasc spune: S iubeti pe aproapele tu ca nsui pe tine! Deci noi dac vorbim de ru pe fratele nostru de aceeai credin, oare mai putem zice c iubim pe aproapele nostru? ns unii dintre noi poate vor cuta s se ndrepteze zicnd: Dac spun ce este adevrat, oare fac vreo nedreptate cuiva? Cu asta doar nu rpesc nici averea nici dregtoria nimnui. Nu am gnd ru ca s-i fac vtmare, cnd vorbesc de cineva. Dimpotriv, eu caut s-l folosesc, artndu-i neputinele i lipsurile, cu durere de inim! Cam aa caut s se apere cei cari clevetesc pe fraii i pe vecinii lor. Dar iat ce ne spun Sf. Prini pentru asta: Cnd zugrveti ctre alii grealele fratelui tu, pricinuieti o pagub negrit de mare, chiar dac spui adevrul i chiar cnd faci aceasta frete, din comptimire, fr s ai scop ai face vreo vtmare. S tim totdeauna c vdind noi pcatele sau neputinele fratelui nostru, prin aceasta noi ponegrim cinstea i numele cel bun al lui. i dup cuvntul Sfintei Scripturi: Numele bun este mai presus dect mult bogie. (Paremii. cap.22 vers.1 Solomon). Dac neputinele celui clevetit n-au fost cunoscute de alii, atunci prin vorbele clevetitorului se scot la artare (se vdesc) fcndu-se necinstire fratelui i sminteal celor cari aud. Iar dac acele pcate sau neputine au fost cunoscute i de alii mai nainte, acum prin limba clevetitorului se nnoiesc n mintea altora i se ntresc spre mai mult ncredinare. Iat deci cum se jefuiete cinstea fratelui (care este cea mai scump avere) i se ntineaz auzul celor muli. Cum poi s mai zici c nu-i faci nici o pagub prin clevetire? Gura ta a nmulit rutatea i buzele tale au mpletit vicleuguri, eznd ai clevetit mpotriva fratelui tu i ai pus sminteal mpotriva fiului maicii tale (care este Sfnta Biseric). La ziua judecii te voi mustra i voi pune naintea feei tale pcatele tale! (Psalm 49, 20-22). Dearte au grit fietecare ctre vecinul su pierde-va Domnul toate cele viclene, limba cea mare gritoare. (Psalm 49, 19-20). n Cartea cea ctre romani, Sf. Apostol Pavel zice: Fr de rspuns eti o, omule, oricine eti tu care vindeci pe altul! (cap.2, vers.1). 19

Sf. Apostol Iacob, Fratele Domnului ne nva, zicnd: Nu v clevetii unul pe altul, frailor, cel care vorbete mpotriva fratelui su, judec pe fratele su, acela vorbete mpotriva Legii i judec Legea. Sf. Ioan Gur de Aur zice: Cel care clevetete pe vecinul su, acela a mncat carnea fratelui su! Sf. Nectarie (Mitropolitul Pentapolei) spune c: Precum ucigaul rpete viaa omului, tot asemenea i cel care clevetete, rpete cinstea, deci amndoi sunt ucigai de oameni. Iar Sf. Vasile cel Mare socotete c este vrednic de afurisenie, att cel care clevetete, ct i cel care ascult clevetirea fr mustrare. Cci zice Domnul la Sf. Evanghelie:Amin zic vou, devreme ce ai fcut aa la unul din aceti frai ai Mei, Mie mi-ai fcut (Matei, 25-40). Muli dintre cretini i mai ales partea femeiasc nu socotesc ntru nimica nravul clevetirii i nici nu caut s se mrturiseasc. Pentru ei clevetirea este un motiv de distracie i cei cari au talent la clevetire sunt mai bine vzui la petreceri i la adunri, ca sa nu mai zicem de clevetirea barbatului. Doamne fereste! Milostivul Dumnezeu s ne izbveasc pe toi de asemenea boal molipsitoare, cci dac socotim mai bine, vedem c prin nravul clevetirii se defaim toate evanghelicetile porunci i anume iat pentru ce: Porunca dragostei cretineti cuprinde n sine celelalte porunci dumnezeieti. Cci nsui Domnul a zis: Pe aceste dou porunci se sprijin toat Legea i Proorocii (Matei, 22-40). i aceste dou porunci sunt poruncile dragostei ctre Dumnezeu i ctre aproapele. Iar cel care clevetete este vdit lucru c nu are dragoste freasc. Cum poate s zic cineva c iubete pe aproapele su, cnd el defaim i nedreptete pe fratele su prin clevetire mincinoas?Aa dar s nu judecm unul pe altul, ci gndii-v mai bine s nu dai fratelui pricin de poticnire i de sminteal! (zice Sf. Apostol Pavel, n cartea cea ctre romani, 13-3). Dac cel care ieri a greit, astzi s-a pocit i s-a ndreptat naintea lui Dumnezeu, atunci oare, ce rspuns vom da la judecat pentru necinstea i sminteala pe care o facem prin clevetirea celui nevinovat (cci tot cel care s-a pocit, nevinovat este naintea lui Dumnezeu). Dac Sf. Vasile cel Mare hotrte s se afuriseasc persoana care clevetete precum i cea care se ndulcete de clevetire (fr mustrare) putem nelege din asta ct de mare osnd i agonisesc cei care ponegresc pe Slujitorii Bisericii i pe monahi, cari i-au nchinat viaa lui Dumnezeu! Unii ca acetia cad sub afurisenie de sute de ori, fr s-i dea seama. O femeie limbuta se planse odata Duhovnicului sau la Scaunul Spovedaniei, ca are obiceiul rau de a tot cleveti pe altii sip e barbatul sau. Duhovnicul, vrand a o lamuri si a face cunoscuta greutatea acestui pacat spre a-l parasi desavarsit, ii spuse: Fiica, du-te in piata de cumpara o gaina si vino cu ea la mine, smulgandu-i fulgii si aruncandu-i in vant. Femeia a implinit porunca Duhovnicului. Se duse in piata, cumpara o gaina si venind pe cale, i-a tot smuls fulgii si penele, aruncandu-i in vant. Ajungand la Duhovnic, a asteptat sa vada ce canon ii va da. Duhovnicul ii zise: Acum intoarce-te inapoi pe calea pe care ai venit aici si aduna toti fulgii si penele aruncate de pe gaina in vant. Femeia, auzind cuvintele acestea, a inmarmurit si a zis: Asta este peste puterea mea! Duhovnicul, cautand sa o lamureasca, ii zise: Vezi? Cum nu poti strange fulgii si penele smulse de pe gaina si aruncate in vant, asa nu poti strange nici clevetirile sau vorbele rele spuse pe seama altora. Femeia a inteles din acesta cat de uracioasa este clevetirea, cat de greu este pacatul vorbirii de rau, cat de mare e rautatea acesta si s-a hotarat a face tot ce va putea pentru a se usura si vindeca. Din clipa aceea n-a mai clevetit pe nimeni. Vindecarea pacatelor clevetirii Precum jefuitorii nu sunt iertati pana ce nu despaguibesc pe cei ce i-au jefuit, nici clevetitorii care nu repara cinstea celor vatamati cu clevetirea lor nu sunt vrednici de dezlegare la Scaunul Sfant al Spovedaniei, deoarece au rapit aproapelui lor numele bun, care e mai pretios decat averile pamantesti. Cei care au clevetit pe altii, vadind pacatele lor ascunse, sunt indatorati a strica cu orice pret si sacrificiu clevetirile cu care i-au ponegrit, a se cai ca nu si-au vazut de pacatele lor a-i vorbi de bine, a arata calitatile lor, asa fel incat sa stearga toate urmarile rele lasate de clevetirile lor. Clevetitorii care au invinovatit pe altii de pacate grele sa-si retraga clevetirile, sa repare vatamarea si sa paraseasca obisnuinta de a cleveti [chiar daca au spus adevaruri]. Altfel cad vremelnic si vesnic in judecata lui Dumnezeu. 20

Privitor la canonisirea si vindecarea pacatului clevetirii, iscusitul Mitropolit Antim Ivireanul hotaraste asa: toate pacatele pe care le va face [cineva], dupa ce se va spovedi si isi va face canonul pe care i l-a dat duhovnicul , i se vor ierta. Insa acel pacat al parei / clevetirii, nu i se va ierta cu nici un mijloc, ca este mai mare decat uciderea. Iata va poruncesc si voua Preotilor, cine ar veni la voi sa se spovedeasca si va avea acel pacat al clevetirii, de se va apuca acel om in fata voastra cu chezasie buna, cum ca nu va mai para pe nimeni in viata lui, voi sa-i faceti iertaciune, dandu-i canon, apoi sa se si cuminece. De nu va vrea insa sa se paraseasca, sa-l lipsiti nu numai de Sfanta Taina, ci si de Biserica, pentru ca sta impotriva lui Dumnezeu si se aseamana cu diavolul. (D.A.I. o.c. 99) Vamile Vazduhului, Vama a 3-a a clevetirii, judecarii si osandirii aproapelui, vol 1, pg 140 si 138, Protos. Nicodim Mndi

Vindecarea vorbei dearte este tcerea

Cine
i pze
te gura
i pze
te sufletul su. (Sf. Scriptur, Pilde 13, 3) i pentru cei care nu tiu cum pot s i cultive acest dar al tcerii v recomand dou sfaturi pentru acest mare dar cretinecsc. O femeie, mergnd la o mnstire, se plnse unui printe mbuntit de brbatul ei, zicnd: - Printe, brbatul meu este aa de ursuz i argos, c nu mai pot s-l suport. Tot timpul ne certm i nu tiu cum s fac ca s-l ndrept. Printele, nelegnd despre ce este vorba i vrnd s-i dea un mijloc prin care pacea s se rentoarc n familie, i zise:- Mergi la trapez i spune-i fratelui care are ascultare acolo, s-i dea ntr-o sticl ap din fntna mnstirii i s-o duci acas. Cnd vine brbatul tu acas, s iei o nghiitur din aceast ap. S-o pstrezi cu grij n gur i apoi vei vedea minunea. Femeia fcu tot ce i se spusese. Cnd brbatul veni seara acas, lesne se vedea c era ru dispus, obosit i nerbdtor. Numaidect femeia lu n gur o nghiitur din apa misterioas i se strduia s n-o piard. ntr-adevr, curnd, brbatul ncet. Astfel furtuna din acea sear trecu repede. nc o dat lu femeia acel medicament minunat i din nou se lsa cu acelai succes. Din acel moment brbatul era altul, era transformat. i vorbea frumos i o luda pentru gingia i rbdarea ei. Fericit din cale-afar pentru schimbarea soului ei, femeia merse n grab la printe i-i povesti despre succesul cu apa minunat.- Nu apa din fntna mnstirii, spuse printele, a fcut minunea, ci tcerea ta. Mai nainte comentai naintea brbatului tu, care venea obosit de la munc, i-l enervai prin contraziceri. Tcerea ta ns l-a mblnzit. Ct ap sfin
it avem la ndemn
i nu o folosim! Cu siguran
poate fi folosit
i apa de la robinet!!! Doamne pune straj gurii mele i u de ngrdire buzelor mele.

Nu te mai suport!
Vremurile actuale ne zugrvesc cel mai hidos tablou al relaiilor dintre semeni. Egoismul, iubirea de sine, iubirea de arginti, iubirea de mrire i mai ales de dominare, sunt patimi care aduc pe oameni la ur, dezbinare i rzboi. Evanghelia lui Hristos ns ne nva mai presus de orice iubirea fa de Dumnezeu i fa de semeni pentru a ne bucura de pace, linite, bucurie i binecuvntare. Dac vom urma nvturii celei bune, vom fi fericii, mpcai, mplinii. Cnd stomacul nu mai poate s ,,digere mncrurile pe care le poate nghi
i, nseamn c ai o problem, e
ti un om care sufer.
i, dac
i dore
ti sntatea, va trebui s te ngrije
ti s afli modul potrivit prin care s-
i vindeci stomacul. Acela
i lucru este valabil
i cu ,,stomacul care se nume
te suflet. Cnd nu-l ,,nghi
i pe aproapele tu, cnd a
a cum se spune, nu-l ai la inim, tu e
ti problema, nu aproapele tu! Deci e
ti n postura celui care sufer! 21


i, dac dore
ti sntatea, tu va trebui s te ndrep
i, nu aproapele tu Nimeni nu s-a suprat vreodat c pe dinafar castanele au coaja groas verde, care nnegre
te minile, c migdalele au nveli
tare, care trebuie spart,
i nimeni n-a ncetat s le mnnce pentru c aceste fructe creeaz greut
i la cur
at
i se bucur de fructul gustos. De ce oare s nu se ntmple acela
i lucru
i n rela
iile noastre cu semenii? De ce s nu ne ngrijim cu aceea
i lini
te
i rbdare, calm
i simplitate, de aflarea frumuse
ii ascunse a sufletului semenilor, care exist cu siguran
n to
i? Cnd l iube
ti pe aproapele tu, admiri ,,diamantul care se gse
te nluntrul lui
i inima ta se bucur. Cnd nu-i iube
ti, te ag
i de ,,pietrele
i de ,,mrcinii lui
i-
i mbolnve
ti inima. Arhimandrit Vasilios Bacoianis Noi mai nti vrem s schimbm omul i apoi s-l iubim Mai pe scurt: noi mai nti judecm omul i apoi ncercm s aratm dragoste fa de el. Noi mai nti vrem s schimbm omul i apoi s-l iubim. i uite aa ajungem la situaii n care nici nu concepem s vorbim cu cineva care se drogheaz, cu cineva care se consider homesexual, cu un beiv, cu o prostituat sau cu persoane pe care noi le considerm pctoase. Mare pcat svrim! Nu mai ncercai s-i schimbai pe cei de lng voi, ci iubii-i cu toat inima! Nu mai corectai pe cei din jurul vostru ci artai-le dragoste i nelegere fa de neputintele i greelile lor. Nu mai judecai deloc, nu mai facei calcule, nu mai ncercai s facei adepi care s-i aducei la Biseric aa cum faceau evreii ci artai-le dragoste i vor veni ei mult mai repede dect ne nchipuim. i noi suntem ca evreii, ne mndrim c avem credina adevrat i judecm pe toi i pe toate. La judecata de apoi o s avem parte i de surprize, o s vedei! Primii pe fiecare om aa cum e, acceptai-l aa cum e i cum gndete! Cu ct crtete cineva mai mult cu att se distruge pe sine -Printe, cui se datoreaz crtirea i cum poi scpa de ea? - Ea se datoreaz ticloiei omului i este alungat cu doxologie. Crtirea nate crtire, iar doxologia nate doxologie. Cnd cineva nu crtete pentru o greutate pe care o ntmpin, ci slvete pe Dumnezeu, atunci diavolul plesnete i se duce la altul care crtete, pentru a-i ncurca aceluia i mai mult lucrurile. Pentru c, cu ct crtete cineva mai mult, cu att se distruge pe sine. Uneori ne fur aghiu i ne face s nu ne mulumeasc nimic, n timp ce te poi bucura de toate duhovnicete cu doxologie, primind astfel binecuvntarea lui Dumnezeu. Iat, cunosc pe cineva acolo n Sfntul Munte care, atunci cnd plou i i spui iari plou, ncepe: Da, plou mereu. O s putrezim de atta umezeal. Dac, dup puin timp se oprete ploaia i i spui: Ei, nu a plouat att de mult, acela ncepe iari: Da, ploaie a fost asta? O s se usuce pmntul. i nu se poate spune c nu este sntos la minte, ci pur i simplu s-a obinuit s crteasc. S fie om raional i s gndeasc astfel de neghiobii! Crtirea atrage blestemul. Este ca i cum omul s-ar blestema pe sine nsui, dup care vine urgia lui Dumnezeu, n Epir am cunoscut doi rani. Unul era familist i avea vreo dou ogorae, i ntotdeauna pe toate le ncredina lui Dumnezeu. Lucra ct putea, fr stres. Voi face att ct voi apuca spunea. Uneori o parte de snopi de gru ce rmneau pe cmp putrezeau din pricina ploii pentru c nu apuca s le strng, iar pe altele le mprtia vntul. Dar pentru tot ce se ntmpla spunea: Slav ie, Dumnezeule! i toate i mergeau bine. Cellalt avea multe terenuri, vaci, etc. i nu avea nici copii. Dac l ntrebai Cum i merge?, rspundea: Las-m, nu m ntreba!, niciodat nu spunea: Slav ie, Dumnezeule!, ci mereu crtea. i s vedei ce i se ntmpla, uneori i murea vaca, alteori ptimea altceva. Le avea pe toate, dar procopseal nu fcea. De aceea spun c doxologia este un lucru mare. Depinde de noi s gustm sau nu binecuvntrile pe care ni le d Dumnezeu. Dar cum s le gustm, dac atunci cnd Dumnezeu ne d, de pild, banane, noi ne gndim ce mncare bun mnnc cutare bogta? Ci oameni nu mnnc numai posmag, dar zi i noapte slavoslovesc pe Dumnezeu i se hrnesc cu dulcea cereasc! Aceti oameni dobndesc o sensibilitate duhovniceasc i cunosc mngierile lui Dumnezeu. Dar noi nu le nelegem pe acestea, deoarece inima noastr ni s-a nvrtoat i nimic nu ne mai satisface. Nu nelegem c fericirea o aflm n venicie i nu n deertciune.

22

S divorez?
ntrebare (Ioana): Printe, ce s fac dac iubesc pe soul meu i nu mi se rspunde din partea lui tot cu iubire, s divorez? Rspuns: l reclami la Dumnezeu! Undeva a aprut o defeciune: ori la nivelul credinei, ori al voinei, ori al ndejdii sau al dragostei adevrate. Vorbeti cu Hristos dac soul nu tie cum s comunice. Dar mai nseamn i c iubirea ta este oarb. Iubirea nu trebuie s fie numai voin din partea ta, ci trebuie s fie i raiune: Iubesc pe cine trebuie?. i dac eti deja cstorit i constai c iubeti pe cine nu trebuie, roag-L pe Dumnezeu s-i deschid inima i s-i lumineze mintea cu gnd de rspuns la iubirea ta. Pn nu ai fcut aa din toate puterile tale, nu poi divora. Zi: D-i Doamne puterea i ajut-l s m iubeasc i el cum l iubesc eu, ca s m simt i eu mplinit n iubire, c sunt iubit. i Dumnezeu revars iubirea Sa n urma rugciunii tale, asupra ntregului trup pe care l formai voi doi. Dac numai un singur om de pe pmnt s-ar ruga i ar face voia lui Dumnezeu, Dumnezeu, pentru viaa i rugciunea aceluia, nu ar pierde neamul omenesc, dac acela i cere s nu-l piard. Dar s tii c puterea cea mai mare este ca tu s iubeti, c altfel, poi fi iubit i de cine nu trebuie, de diavol. E un fel de a spune, el nu poate iubi, c nici nu vrea, dar ne dorete cu patim s fim cu el. Dar dac tu eti cu Dumnezeu i soul nu te nelege, faptul c ai o iubire treaz este un motiv n plus ca s ceri de la Dumnezeu s ai tact, tandree cu cellalt, pn ce vei ajunge la o rezonan sufleteasc, altfel nu-i posibil. Pn ce chipul lui Hristos din cellalt mai strlucete, mai plpie, mai exist o ans s creasc o vlvtaie de flacr arztoare de iubire ctre Dumnezeu; i dac crete ctre Dumnezeu, va crete i ctre tine. Pn atunci trebuie s-l rabzi, dar cnd el s-a fcut diavol pentru el nsui i pentru tine, s nu mai ai nici o legtur cu el, cci ce amestec are lumina cu ntunericul, ori Dumnezeu cu diavolul? Dar dac n-a devenit diavol, mai e o ans, mergi pe ansa asta. Succes! "Ce a unit Dumnezeu omul s nu despart" Legtura dintre brbat i femeie este consolidat i devine indisolubil prin Sfnta Tain a Cununiei, cnd Duhul Sfnt Se revars asupra tinerilor cstorii: "Aa c nu mai sunt doi, ci un singur trup. Deci, ce a mpreunat Dumnezeu omul s nu despart" (Matei 19, 6). Sfntul Vasile cel Mare, unul dintre marii Prini ai Bisericii care au scris despre cstorie, a vorbit despre virtui precum rbdarea n interiorul unei csnicii: "Chiar dac este btut ori pentru c nu poate rbda btile, femeia trebuie s rabde mai vrtos, dect s se despart de so". (Epistole, Epistola 188, X, n col. PSB, vol. 12, p. 380). n ceea ce privete posibilitatea unei separri a soilor i destrmarea familiei, "nu trebuie s se despart brbatul de femeie sau femeia de brbat, dect numai pentru desfrnare sau dac ar fi piedic spre evlavie." (Regulile morale, reg. 73, n col. PSB, vol. 18, p. 187).

Intelepciunea si invatatura
Limba celor n
elep
i picur
tiin
, iar gura celor nebuni revars prostie. (Sf. Scriptur, Pilde 15 ,2) nelepciunea este mai bun dect toate bogiile lumii i niciun lucru pe care-l doreti n lume, nu se poate asemna cu nelepciunea.[2] afirm regele Solomon. Bunul Dumnezeu vznd ct de mult l iubea i-i slujea regele Solomon i s-a artat acestuia n vis la Ghibeon unde a mers regele ca s aduc Domnului jert, spunndu-i: Cere ce vrei s-i dau! i a zis Solomon: Tu ai fcut cu robul tu David, tatl meu, mare mil; i, pentru c el s-a purtat cu vrednicie i cu dreptate i cu inim curat naintea Ta, nu i-ai luat aceast mil mare de la el; i i-ai druit fiu pe tronul lui, precum i este aceasta astzi. i acum Tu, Doamne Dumnezeul meu, ai pus pe robul tu rege []; ns eu sunt foarte tnr i nu tiu s conduc. Druiete-i dar robului Tu minte priceput, ca s asculte i s judece pe poporul Tu i s deosebeasc ce este bine i ce este ru; cci cine poate 23

s povuiasc pe acest popor al tu care este nesfrit de mare? i i-a plcut Domnului c Solomon a cerut aceasta. i a zis Dumnezeu: Deoarece tu ai cerut aceasta i n-ai cerut via lung, n-ai cerut bogie, n-ai cerut sufletele dumanilor ti, ci ai cerut nelepciune [] i voi da i ceea ce tu n-ai cerut: bogie i slav.[3] (III Regi 3, 5-7, 9-11, 13)nelepciunea este tot att de bun ca i o motenire de folos celor ce vd soarele. (Ecclesiastul 7, 11) Cine nva
pe cei nenv
a
i s defaime pe cei cu adevrat nv
a
i? Nu mndria? De unde vin btile, ambi
iile, laudele, pricinile, sfezile, tulburrile
i vrajbele ntre oameni? Nu din mndrie? C fiecare se socote
te mai tare dect altul
i mai drept. Au nu din mndrie?
i cine se mai ostene
te astzi s alunge aceast cium sufleteasc=din=inima=sa? (avva Cleopa) Dregatoria trebuie respectata si prin asta, invatatura. Nimeni nu poate spune unui invatat de ce e invatat. Nu trebuie sa avem pizma in a recunoaste meritele si virtutile omului invatat.

*****************************

Nu judeca
i ca s nu fi
i judeca
i. Cci cu judecata cu care judecai, vei fi judecai, i cu msura cu care msurai, vi se va msura (Matei, 7: 1, 2).

24