|




  
Master Tehnici Contabile si Financiare de Gestiune a Afacerilor

î

 

 

î


uucuresti Nov-Dec , 2008

 Cuprins
‡ Capitol 1-Prezentare generala
± Istoria parfumului
± Metode obtinere parfumuri
± Tipuri de parfumuri
‡ Capitol 2- Coordonatele activitatii SC Paris ulue SRL
- Istoric Firma
- Organigrama societatii
- Informatii de baza priviind societatea
‡ Capitol 3 ± Etapele procesului de fabricatie
- Procesul de fabricatie parfumuri
‡ Capitol 4 - Tipuri de costuri
- Divizare costuri
- Tipuri de costuri pentru luarea deciziei
- Calcul cost complet
 Istoria parfumului

‡ Cuvântul Äparfum´ vine din sintagma latineasca Äper fumus´, însemnând Äîn întregime fum´. Francezii mai târziu
au dat numele de parfum mirosurilor placute care plutesc în aer la arderea tamâii. Au existat putine perioade în
istorie care nu au fost influentate de parfum.
‡ Istoria parfumului este adesea împletita cu istoria rasei umane.
‡ Primul tip de parfum a fost tamâia. Ea a fost descoperita de catre mesopotamieni acum 4000 de ani. Culturi
antice au ars multe tipuri de rasini si lemn la ceremoniile religioase. Adesea ei înmuiau lemnul parfumat si rasinile
în apa si ulei, apoi îsi ungeau trupurile cu acest lichid.
‡ Înainte de începerea erei de aur a egiptenilor, parfumul a fost folosit în ritualuri pentru Zei sau Faraoni.
‡ Tamâia, aromele si uleiul parfumat au devenit disponibile pentru toti egipteni si au insistat treptat renuntându-se la
drepturile lor selecte (ale parfumurilor). Cetatenii au fost educati sa se parfumeze si ei cel putin o data pe
saptamâna.
‡ Grecilor li s-a atribuit arta de a fi creat primul parfum lichid, desi el a fost complet diferit de parfumul pe care îl
cunoastem noi astazi. Parfumurile lor au fost pudrele parfumate amestecate cu uleiuri grele, lipsite de alcool.
Lichidul era pastrat în sticle alungite albastre si aurii, numite ³alabastrums´.
‡ Egiptenii au luat mândria de a-si pastra parfumul în recipientele lor frumoase. Aceste sticle de parfumuri au fost de
o frumusete rara. Recipientele au fost facute din materiale ca ³alabaster´, sticla, abanos si portelan.
‡ Grecii si Romanii antici au învatat despre parfumuri de la egipteni. Comertul între Greci si Creta a fost foarte
sanatos si simbolic. La fel ca la Egipteni, cea mal îndragita floare la cretani a fost crinul. Trandafiru1 a fost si el
popular. Cultura greaca a întârziat un pic în dezvoltare dupa cea la cretani. Folosind o varietate de miresme
preparate din uleiuri vegetale, ca de exemplu uleiul de masline si uleiul de migdala, ei au adaugat uleiuri volatile
facute din crini, trandafiri si anason. În ciuda interzicerii folosirii parfumulul în secolul VI, barbatii si femeile risipeau
împreuna, înainte si dupa îmbaiere, în timpul zilei si pe tot corpul.
 Metode obtinere parfumuri

‡ Metodele de folosire si extragere a uleiurilor aromate se bazeaza pe principiul 



 
. Un ingredient foarte important este acel compus din solventi volatili care împrastie
aroma în urma pulverizarii. Este considerat cel mai pur parfum acela compus din arome extrase
din flori. Multe din tehnicile moderne folosesc culturile de plante.

‡  



. Aceasta tehnica este foarte scumpa si foarte rar întrebuintata. Este o
procedura care nu se bazeaza pe întrebuintarea caldurii (caldura modifica intensitatea aromei si
calitatea acesteia), astfel obtinându-se o aroma de cea mai buna calitate. Aceasta procedura este
folosita, în general, la flori foarte delicate, care nu pastreaza aromele la temperatura ridicata.

‡  
se bazeaza pe principiul absorbirii mirosului de catre grasimi. Plantele sau celelalte parti
aromatice ale unei plante sunt scufundate în uleiuri ce vor absoarbe aroma. Plantele sunt asezate
pe un amestec de grasimi de porc si vaca (aceste grasimi sunt asezate pe o placa de sticla cu
margini din lemn numita chassis) fiind lasate câteva zile pentru a-si elibera uleiurile. Acest
procedeu este repetat de mai multe ori cu plante proaspete pâna când grasimea absorbea în
totalitate uleiurile, substanta rezultata numindu-se Äpomade´. Uleiurile sunt extrase din grasimi
prin dizolvarea solutiei în alcool, ce urmeaza a fi pastrate o saptamâna si apoi supuse unei raciri
la o temperatura de -680F. Astfel esenta se va dizolva în alcool, iar grasimea va ramâne.
Amestecul va fi racit si filtrat de mai multe ori pentru îndepartarea grasimii. Apoi se lasa
evaporarea alcoolului obtinându-se astfel esenta pura. De obicei, în zilele noastre se foloseste
uleiul de masline sau parafina lichida, ce se întinde pe placa în locul grasimilor. uleiul parfumat
numindu-se ³huile antique´.

‡ 


se foloseste la extragerea uleiurilor din ingrediente animale, vanilie sau iris.
Macerarea dureaza o perioada destul de lunga.
 Metode obtinere parfumuri

‡  

este principala metoda de extractie a uleiurilor. Procesul de distilare este bazat pe
principiul fierberii materialului si extragerea esentei prin evaporare. Dupa condensare, uleiul se
separa de apa si poate fi colectat. Plantele sunt strivite pentru a-si elibera uleiurile mai usor.
Pentru obtinerea unui kilogram de ulei de trandafir sunt necesare cinci-sase tone de petale.
Metodele curente mai implica punerea plantelor pe o sita prin care trec vapori fierbinti.

‡  
este o tehnica foarte simpla în care se folosesc fructe citrice, fiind supuse unor
presari la rece, operatie în urma careia se extrag esentele uleioase cu ajutorul unor role sau
bureti. Aceasta operatie nu implica folosirea caldurii, aroma fiind apropiata de mirosul natural al
fructului. Egiptenii în antichitate adunau flori într-un saculet de matase, care era stors pâna se
scurgea tot uleiul din ele. În Italia, uleiul de lamâie era cules printr-o procedura similara numita
³ecuelle´.

‡ 
 

 

. Aceasta metoda de extractie a uleiurilor aromatice se foloseste
pentru plantele a caror aroma este deteriorata de temperaturi ridicate. Uleiurile sunt extrase
folosind solventi care au punctul de fierbere mai mic decât al apei, cum ar fi eter sau substantele
extrase din petrol, al caror grad de evaporare ridicat. Aceste metode sunt folosite, în general,
pentru dizolvarea esentelor di plante sau grasimi animale. Metoda uzuala implica aplicarea
materialului aromat pe site din metal într-un container; solventul este aplicat peste ele, dupa care
este lasat sa se vaporizeze, lasând în urma o substanta numita Äbeton´, formata din uleiul esential
si stearoptene. Uleiul aromat poate fi separat de stearoprene prin extractia cu alcool, rezultând
cea mai pura si concentrata substanta din toate uleiurile cunoscute.
 Clase de parfumuri
Parfumurile se împart în mai multe clase:
‡ !



. Aceasta este cea mai mare familie caracterizata prin predominarea florilor. Aceste parfumuri
sunt cunoscute ca fiind cel mai des folosite în timpul zilei sau în dupa-amiezile de vara. Aldehidele confera unui
parfum o nota individuala. Au fost folosite prima data în Chanel Nr.5 si au fost calificate ca fiind arome frantuzesti.
Aceste parfumuri sunt mai moderne si sofisticate. Sunt întrebuintate pe tot parcursul anului.

‡   

. Au în general arome de iarba si plante verzi. Acestea tind sa para parfumuri cu arome tari

‡ î


 

. Familia Orientala a parfumurilor au o aroma exotica si condimentata (întepatoare). Au o
dulceata aparte din lemnul de sandal, mosk, vanilie: . Chanel No.19, Safari (Ralph Lauren), White Linen (Estee
Lauder).

‡ 


 Aceste parfumuri sunt mai potrivite de purtat seara: Shalimar Samsara (Guerlain), Opium
(Yves Saint Laurent), Youth Dew Estee Lauder)

‡ !

au de asemenea aroma orientala, dar contin si arome florale, desi acestea sunt slabe. Joop (Joop),
Panthere (Cartier), Spellbound (Estee Lauder). Aceste parfumuri se poarta cel mai bine vara si pe timpul zilei.

‡ 


 (condimentate). A devenit populara în 1990 si este bogata în arome obtinute din condimente
culinare. Comme (Garcons), Angel (Thierry Mugler), Feminite du uois (Shiseido), Old Spice. Florientale fructate.
Poison (Dior), Casmir (Chopard).

‡ !

!
  . Denumirea familiei vine din franceza: feriga. Desi ferigile nu au o nota bine definita, numele
denota o atitudine proaspata, erotica. În general, aceste parfumuri sunt din familia masculina a parfumurilor.
   



‡ În momentul in care folosim un parfum, putem observa ca dupa cateva minute de la

aplicare mirosul acestuia pare sa se schimbe. Motivul acestei schimbari este de fapt
modul in care reactioneaza cu uleiurile naturale ale corpului in timp ce se
volatilizeaza. Mirosul unui parfum este format din trei note distincte care
caracterizeaza nivelele de volatilizare ale ingredientelor din compozitia sa.
‡ !



‡ Reprezinta primul miros pe care-l simtim imediat dupa aplicare. Este extrem de volatil
si poarta mirosul delicat si proaspat al parfumului.
‡ !

"

‡ Reprezinta mirosul pe care-l simtim dupa circa 30 de minute sau chiar o ora de la
aplicare. Este momentul cel mai bun in care va puteti alege parfumul. Aceasta nota a
parfumului nu este asa de volatila ca si precedenta si poarta mirosul clar si cald al
parfumului.
‡ !




‡ Reprezinta mirosul parfumului la doua ore de la aplicare. La aceasta nota

ingredientele nu sunt aproape deloc volatile. Poarta mirosul puternic, bogat si
persistent al parfumului. Iata de ce, de la o persoana la alta, acelasi parfum va mirosi
diferit dupa ce trec cateva ore de la aplicare.
 


 
‡ In afara de structura parfumurilor pe note, exista si o impartire pe categorii a acestora
in functie de raportul parfum/alcool din compozitia fiecaruia.
‡ î
 Contine cea mai mare concentratie de parfum (15-20% parfum si 80-85%
alcool), iar mirosul poate dura pana la 8 ore. Nu este recomandat sa se foloseasca in
zone cu atmosfera umeda.
‡ 

#î$. Concentratia de parfum este de circa 12-15%, iar alcoolul se
gaseste in combinatie cu apa in concentratie de 85-87%.Mirosul poate dura intre 6 si
8 ore si este foarte puternic cand vremea este rece.
‡ 



# $. Concentratia de parfum este de circa 5-12%, iar alcoolul se
gaseste in combinatie cu apa in concentratie de 85-87%.Mirosul poate dura circa 5-6
ore.
‡ 


#$. Concentratia de parfum este de circa 2-6%, iar alcoolul se
gaseste in combinatie cu apa in cea mai mare concentratie.Mirosul poate dura circa
2-4 ore.
‡ 
. Este o versiune de dimensiune mai mica a parfumului initial, creata
pentru a putea fi utilizata pe parcursul zilei pentru a reimprospata mirosul parfumului
preferat.
‡ î
%




%


 
&
. Reprezinta extensia gamei
unui parfum si au fost create pentru a ajuta parfumul sa persiste mai mult pe
parcursul zilei si in acelasi timp pentru a reduce cantitatea de parfum folosita.
Ô
Ô
Ô
Ô
Ô 

Ô 

Ô 


Ô
Ô
Ô




 



Organigrama la SC Paris uleu SRL

Director General

Director Comercial Director Contabil

Director Productie -Vanzari Sef Financiar Contabil
 Organigrama la SC Paris uleu SRL
 
'


Departament
Productie Departament Departament
Comercial Financiar
Sef -Vanzari Contabil
Productie

Director Sef
Muncitor
Productie - 1
Vanzari- Contabil
comercial
Muncitor
Productie - 2
Asistent
Conducator Administrativ
Auto
Muncitor Verificator
Calitate produse - 1

Muncitor
Ambalator produse

Muncitor
Ambalator produse
 Informatii de baza priviind societatea

‡ Etapele Procesului de productie

‡ Palnificarea procesului de resurse umane
‡ Divizarea Costurilor
‡ Tipuri de decizii
‡ Calcul cost complet
 Cheltuieli diverse
‡ Cheltuieli de infiintare/constituire
‡ Cheltuieli de marketing/publicitate
‡ Cheltuieli de achizitionare materii prime, materiale consumabile,
ambalaje
‡ Cheltuieli de achizitioanare mobilier birou tesa, papetarie
‡ Cheltuieli de acizitionare echipament linie tehnologica productie
parfumuri
 Cheltuieli sediu
‡ Cheltuieli chirie pentru inchiriere spatiu fabrica
‡ Cheltuieli chirie pentru inchiriere spatiu birou
‡ Cheltuieli administrative: cheltuieli telecomuniactii, internet, calculatoare, imprimante,
papetarie
‡ Cheltuieli materii prime, materiale auxiliare, ambalaje
‡ Cheltuieli materii prime: butoaie cu esenta de parfum, alcool de 90 grade, apa,
uleiurilor eterice
‡ Cheltuieli materiale auxiliare: pompe cu atomizor (folosite pentru pulberizare parfum),
capace sticlute, sticlute parfumuri de 75 ml
‡ Cheltuieli ambalaje: cutii de carton pentru ambalare sticlute de parfum, baxuri de
carton pentru depozitare parfumuri (1 bax carton cuprinde 48 cutii de parfum)
‡ Costuri desfacere:
1. Intern: Costuri de transport si manipulare butoaie(recipiente cu esenta parfum);
Costuri de ambalare produs finit
2. Extern: Costuri de transport, depozitare (butoaiele cu esenta de parfum sunt
cumparate si depozitate in zona libera ±Cta Sud Agigea)
Cheltuieli personal tesa si productie
‡ Costuri personal: 1 director general- salariu fix (plata salariu + contributii salariale), 1sef productie-
salariu fix (plata salariu +contributii salariale), 1 director Vanzari-Comercial- salariu fix + comision
(plata salariu + contributii salariale), 1 sef contabil ± salariu fix (plata salariu + contributii salariale),
1 asistent administrativ - salariu fix (plata salariu + contributii salariale), 1 Sef depozit - salariu fix
(plata salariu + contributii salariale), 




& 

 #



(
  



$% 2 muncitori productie - salariu fix (plata salariu + contributii salariale), 1 muncitor
verificator calitate produse finite - salariu fix (plata salariu + contributii salariale), 2 muncitori
ambalator produse - salariu fix (plata salariu + contributii salariale).
‡ Cei 2 muncitori ambalatori sunt cei care ambaleaza sticlutele de parfum in cutii de carton si apoi
le depoziteaza in baxuri de carton.
‡ Muncitor verificator calitate produse este cel care face inspectia de verificare prin sondaj la
produsele finite (continut, atomizor functionabil, capac functionabil, cutii de parfumuri) si cel care
eticheteaza produsele.
‡ Sef depozit are in subordine gestiunea produselor finite si livrarea produselor finite in sistem an-
gross catre clienti internii si clientii externi
‡ Conducator auto este cel care face livrari de grupaje mici si este implicat in activitatea de curierat
pe partea financiar ± administrativa
‡ Director Vanzari-Comercial este persoana care negociaza contractele de vanzare ± cumparare cu
clientii, cel care aduce noi clienti
‡ Sef Contabil are in subordine departamentul financiar contabil, resursele umane si protectia
muncii
‡ Seful de productie este cel care are in subordine productia de parfumuri, importul de esenta de
parfum, ingrediente si achizitionare de ambalaje
 Divizare costuri
‡ Costuri directe:
- costuri/ cheltuieli cu materii prime si materiale directe
- costuri/cheltuieli de transport, aprovizionare, depozitare
- Salarii directe (cheltuieli cu manopera personalului direct productiv)
‡ Costuri indirecte:
- cheltuieli cu intretinerea si functionarea untilajului
- Cheltuilei generale ale sectiei
- Cheltuieli generale ale firmei
- Costuri variabile:
- Cheltuieli cu materii prime si materiale
- Combustibil si energie consumate in scopuri tehnologice
- Salarii directe
- Costurile variabile sunt crescatoare in raport cu volumul productie.
- Costurile fixe ± cheltuieli ale perioadei in care se executa produsele, indiferent de
volumul productiei fabricate, ele nu se include in costul produsului, ci se scad in mod
direct din volumul vanzarilor rezultate ca urmare a desfacerii productiei.
 Divizare costuri
‡ Actiunea de determinare a costurilor de
productie ( CP) are un rol deosebit datorita
functiilor pe care le indeplineste acest indicator
econmic pentru optimizarea deciziilor in
intreprindere.
‡ Marimea CP deterrminate prin calcul constituie,
intr-un cadru competitional, un criteriu de baza
care conditioneaza perfectioanrea proceselor
tehnologice, intoducere rationalizarii utilizarii
unor anumite