Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mihai E. POPA
1. P[nza Supragetic` (cea mai intern`, cu pozi\ia cea mai vestic` [n cuprinsul PNPF);
2. P[nza de Sasca-Gornjak ([ntre P[nzele Getic` ]i Supragetic`);
3. P[nza Getic` ([ntre P[nza Supragetic` ]i P[nza de Severin);
4. P[nza de Severin ([ntre P[nza Getic` ]i Unit`\ile Danubiene);
5. Unit`\ile Danubiene (cu pozi\ia cea mai extern`, cele mai estice unit`\i [n cuprinsul PNPF).
P[nzele ]i Unit`\ile Danubiene includ at[t fundament cristalin, c[t ]i cuvertur` sedimentar`, cu
excep\ia P[nzelor de Sasca-Gornjak si cea de Severin, care cuprind numai depozite
sedimentare.
Unit`\ile tectonice ale Carpa\ilor de Sud s[nt dispuse ]ariat (suprapus), de la Vest
c`tre Est, P[nza Supragetic` av[nd dispunerea cea mai superioar`, peste P[nza Getic`.
P[nza Getic`, la r[ndul ei, [ncalec` peste P[nza de Severin (cu pozi\ie de para-autohton), iar
P[nza de Severin [ncalec` peste Unit`\ile Danubiene (cu pozi\ie de autohton).
Definitivarea structurii carpatice a [nceput la mijlocul Cretacicului, o data cu faza
paroxismal` austric` (mesocretacic`) ]i a continuat cu suita de faze tectonice laramice, de
v[rst` ter\iar` timpurie. P[nzele carpatice s[nt structuri tipic alpine, formate [n tectogeneza
alpin`, [n acela]i timp cu alte structuri similare din Alpi sau Himalaya.
La vest de unit`\ile alpine, peste contactul P[nzei Supragetice cu hinterlandul panonic,
se dispun depozite sedimentare Miocene, Pliocene ]i Cuaternare. La est, la contactul dintre
Unit`\ile Danubiene ]i Platforma Moesic`, se dispun de asemenea depozite sedimentare
nogene ]i cuternare, cu rol de molas` post-paroxismal`.
P[nza Supragetic`
Este p[nza cea mai intern` a structurii carpatice. Cuprinde fundament cristalin si o
succesiune sub\ire de depozite sedimentare. A fost descris` ca atare pentru prima oar` de
c`tre Streckheisen (1934). Cuprinde roci metamorfice ]i cuvertur` sedimentar` redus`. {n
cuprinsul PNPF, P[nza Supragetic` afloreaz` [n Mun\ii Locvei.
Cristalinul supragetic
}isturi cristaline prehercinice, puternic metamorfozate (mezometamorfice) ]i slab
metamorfozate (epimetamorfice). Au o dezvoltare redus` [n Mun\ii Locvei.
1
}isturi cristaline hercinice afloreaz` [n Mun\ii Locvei, cunoscute sub numele de cristalinul de
Locva ]i cristalinul de Le]covi\a. Cristalinul de Locva este reprezentat prin ]isturi cloritoase,
cu clorit ]i epidot sau prin ]isturi porfiroblastice cu albit, iar cel de Le]covi\a, prin ]isturi verzi,
]isturi sericito-cloritoase ]i filite. Cristalinul de Locva reprezint` depozite sedimentare
metamorfozate, de virst` Ordovician-Silurian`, iar cel de Le]covi\a, sedimente
metamorfozate de v[rst` Carbonifer timpurie. V[rstele celor dou` succesiuni metamorfice au
fost stabilite pe baza unor asocia\ii fosile polinice. Ordovician-Silurianul din cristalinul de
Locva este marcat de prezen\a unor fosile microscopice (chitinozoare) precum Conochitina
sp. sau acritarchi precum Lophosphaeridium sp. Carboniferul timpuriu din cristalinul de
Le]covi\a este determinat pe baza sporilor Leiotriletes gulaferus, Triquitrites sp., etc.
P[nza de Sasca-Gornjak
P[nza de Sasca-Gornjak reprezint` o unitate f`r` fundament cristalin, prins` [ntre p[nzele
Supragetic` ]i Getic`, cu depozite sedimentare de v[rsta triasic`, [n facies carbonatic ]i
secundar detritic. Triasicul este reprezentat prin Forma\iunea de Sasca (Bucur, 1991, 1997),
ce debuteaz` cu gresii, peste care se dispun marnocalcare ]i dolomite, calcare negre, de
v[rst` Triasic inferioar` - medie (Scythian - Anisian - Ladinian). Fosilele triasice s[nt
reprezentate prin alge calcaroase (Physoporella pauciforata, Oligoporella pilosa pilosa),
foraminifere (Meandrospira dinarica, Pilammina densa), brachipode (Spiriferina fragilis),
bivalve (Daonella) ]i cefalopode (Ceratites sascanus).
P[nza de Sasca afloreaz` [n PNPF [n apropierea localit`\ii Moldova Nou`. Contactul
dintre Supragetic ]i P[nza de Sasca se face de-a lungul liniei de ]ariaj Oravi\a.
P[nza Getic`
P[nza Getic` a fost descris` de c`tre Munteanu-Murgoci (1905), este o p[nz` cu fundament
cristalin ]i cuvertur` sedimentar` hercinic` (Carbonifer ]i Permian) ]i alpin` (Jurasic ]i
Cretacic).
Fundamentul cristalin
Pe teritoriul PNPF, fundamentul cristalin include ]isturi cristaline mezometamorfice, de obicei
descrise [n cuprinsul seriei de Sebe]-Lotru, ca [n peticul de acoperire Bahna sau Por\ile de
Fier sau ca cristalin de Buceava. V[rsta posibil` a depozitelor metamorfozate este
precambrian`. La Sichevi\a, [n vestul Alm`jului, apare plutonul granitoidic de Sichevi\a, de
v[rst` Paleozoic inferioar`. Recent, V. Iancu a atribuit cristalinul de Drencova P[nzei Getice.
Cristalinul de Drencova afloreaz` [n cuprinsul solzului de Drencova ]i este bine deschis la
Cozla.
2
inferioare. Con\inutul fosilifer este foarte bogat. Stratigrafia de detaliu ]i definirea corect` a
forma\iunilor Bazinului Re]i\a a fost f`cut` de c`tre Bucur (1991, 1997).
Forma\iunile mesozoice ale Bazinului Re]i\a s[nt [n general bogat fosilifere, fapt care a
permis o bun` datare a acestora:
P[nza de Severin
P[nza de Severin este o unitate intercalat` [ntre P[nza Getic` ]i Unit`\ile Danubiene, este
lipsit` de fundament cristalin, iar sedimentarul ei este reprezentat numai prin depozite
marine, fli]oide, de v[rst` Jurasic superioar` - Cretacic inferioar` (Tithonic - Neocomian), [n
faciesul Stratelor de Sinaia, dispuse peste o succesiune ofiolitic`, ultima nefiind prezent` pe
teritoriul PNPF. Depozitele P[nzei de Severin s-au format [ntr-un bazin oceanic ad[nc situat
[ntre domeniile Getic ]i Danubian.
Unit`\ile Danubiene
Structurile Danubiene s[nt foarte larg reprezentate [n cuprinsul PNPF, incluz[nd fundament
cristalin ]i roci sedimentare cu grosimi foarte mari. Sedimentarul Danubian apar\ine bazinelor
Sirinia (zona Svini\a-Svinecea Mare), Presacina ]i Cerna (zona Cerna-Jiu), fiind dispus
discordant peste fundamentul cristalin.
Fundamentul cristalin
}isturile cristaline mesometamorfice s[nt reprezentate prin cristalinul de Ielova (gnaise,
serpentinite, amfibolite), cristalinul de M`ru (amfibolite), cristalinul de Poiana Mraconiei,
cristalinul de Neam\u, cristalinul de Corbu, cristalinul de Torni\a, etc. S[nt de asemenea
descrise o serie de masive granitoidice de v[rst` cel pu\in Paleozoic inferioar`: corpul granitic
de Ogradena, corpul granitoidic de Sf[rdinu ]i corpul granitic de Cherbelezu.
3
Gabbroul de Iu\i ]i gabbroul de Plavi]evi\a afloreaz` larg de-a lungul v`ii Dun`rii, de
Iu\i spre NE, incluz[nd gabbrouri de toate tipurile. La Ti]ovi\a afloreaz` serpentinite, bine
deschise ]i ele de-a lungul Dun`rii.
4
cenu]ii, bogat fosilifere) ]i de o succesiune detritic` de v[rst` Cretacic superioar` (Albian-
Senonian), conglomeratic` sau fli]oid`, de tipul fli]ului de Arjana.
Bibliografie
Codarcea , A., 1940. Vues nouvelles sur la tectonique du Banat meridional et du Plateau de
Mehedin\i. D. S. Inst. Geol. Rom., 20: 1-74.
Codarcea, A. et al., 1961. Privire general` aspra structurii geologice a Carpa\ilor Meridionali
dintre Dun`re ]i Olt. IGR, Bucure]ti, 3-126 pp.
Murgoci, G.M., 1905. Sur l'existence d'une grande nappe de recouvrement dans les
Carpathes meridionales. C. R. Acad. Sci., 7: 31.
Pop, G., M`run\iu, M., Iancu, V., Seghedi, A. and Berza, T., 1997. Geology of the South
Carpathians in the Danube Gorges. IGR, Bucharest, 28 pp.
Popa, M.E., 2003. Geological heritage values in the Iron Gates Natural Park, Romania. In: M.
P`troescu (Editor), ICERA 2003. Ars Docendi Publishing House, Bucure]ti, pp. 742-751.
R`ileanu, G., 1953. Cercet`ri geologice [n regiunea Svini\a-Fa\a Mare. Bul. }t., 5(2): 307-
409.
St`noiu, I. and Stan, N., 1986. Litostratigrafia molasei permian-carbonifere din regiunea
Munteana-Svini\a-T[lva Frasinului (Banatul de Sud). D. S. Inst. Geol. Geofiz., 70-71(4): 39-
50.
Streckeisen, A., 1934. Sur la tectonique de Carpathes Meridionales. An. Inst. Geol., 16: 327-
481.