Sunteți pe pagina 1din 5

GEOLOGIA PARCULUI NATURAL POR|ILE DE FIER

NOTE DE CURS PENTRU RANGERII PARCULUI

Mihai E. POPA

Unit`\ile tectonice ale Parcului Natural Por\ile de Fier (PNPF)


PNPF se suprapune pe termina\ia sudic` a segmentului carpatic rom@nesc, av[nd o orientare
E-V, transversal` pe structurile majore carpatice. PNPF include o serie de profile cheie
pentru [n\elegerea orogenului carpatic, profile care s[nt datorate pozi\iei speciale ale cursului
Dun`rii [n acest segment. {n\elegerea de detaliu a geologiei Carpa\ilor de Sud a fost
fundamentat`, printre al\ii, de c`tre Munteanu-Murgoci (1905), Streckheisen (1934),
Codarcea (1940) ]i R`ileanu (1953). Ghiduri de teren importante s[nt datorate lui Codarcea
et al. (1961), Pop et al. (1997). Analiza valorilor patrimoniale geologice a fost efectuat` de
Popa (2003).
Pe teritoriul PNPF s[nt cuprinse toate unit`\ile tectonice ale Carpa\ilor de Sud. Aceste
unit`\i tectonice s[nt urm`toarele:

1. P[nza Supragetic` (cea mai intern`, cu pozi\ia cea mai vestic` [n cuprinsul PNPF);
2. P[nza de Sasca-Gornjak ([ntre P[nzele Getic` ]i Supragetic`);
3. P[nza Getic` ([ntre P[nza Supragetic` ]i P[nza de Severin);
4. P[nza de Severin ([ntre P[nza Getic` ]i Unit`\ile Danubiene);
5. Unit`\ile Danubiene (cu pozi\ia cea mai extern`, cele mai estice unit`\i [n cuprinsul PNPF).

P[nzele ]i Unit`\ile Danubiene includ at[t fundament cristalin, c[t ]i cuvertur` sedimentar`, cu
excep\ia P[nzelor de Sasca-Gornjak si cea de Severin, care cuprind numai depozite
sedimentare.
Unit`\ile tectonice ale Carpa\ilor de Sud s[nt dispuse ]ariat (suprapus), de la Vest
c`tre Est, P[nza Supragetic` av[nd dispunerea cea mai superioar`, peste P[nza Getic`.
P[nza Getic`, la r[ndul ei, [ncalec` peste P[nza de Severin (cu pozi\ie de para-autohton), iar
P[nza de Severin [ncalec` peste Unit`\ile Danubiene (cu pozi\ie de autohton).
Definitivarea structurii carpatice a [nceput la mijlocul Cretacicului, o data cu faza
paroxismal` austric` (mesocretacic`) ]i a continuat cu suita de faze tectonice laramice, de
v[rst` ter\iar` timpurie. P[nzele carpatice s[nt structuri tipic alpine, formate [n tectogeneza
alpin`, [n acela]i timp cu alte structuri similare din Alpi sau Himalaya.
La vest de unit`\ile alpine, peste contactul P[nzei Supragetice cu hinterlandul panonic,
se dispun depozite sedimentare Miocene, Pliocene ]i Cuaternare. La est, la contactul dintre
Unit`\ile Danubiene ]i Platforma Moesic`, se dispun de asemenea depozite sedimentare
nogene ]i cuternare, cu rol de molas` post-paroxismal`.

P[nza Supragetic`

Este p[nza cea mai intern` a structurii carpatice. Cuprinde fundament cristalin si o
succesiune sub\ire de depozite sedimentare. A fost descris` ca atare pentru prima oar` de
c`tre Streckheisen (1934). Cuprinde roci metamorfice ]i cuvertur` sedimentar` redus`. {n
cuprinsul PNPF, P[nza Supragetic` afloreaz` [n Mun\ii Locvei.

Cristalinul supragetic
}isturi cristaline prehercinice, puternic metamorfozate (mezometamorfice) ]i slab
metamorfozate (epimetamorfice). Au o dezvoltare redus` [n Mun\ii Locvei.
1
}isturi cristaline hercinice afloreaz` [n Mun\ii Locvei, cunoscute sub numele de cristalinul de
Locva ]i cristalinul de Le]covi\a. Cristalinul de Locva este reprezentat prin ]isturi cloritoase,
cu clorit ]i epidot sau prin ]isturi porfiroblastice cu albit, iar cel de Le]covi\a, prin ]isturi verzi,
]isturi sericito-cloritoase ]i filite. Cristalinul de Locva reprezint` depozite sedimentare
metamorfozate, de virst` Ordovician-Silurian`, iar cel de Le]covi\a, sedimente
metamorfozate de v[rst` Carbonifer timpurie. V[rstele celor dou` succesiuni metamorfice au
fost stabilite pe baza unor asocia\ii fosile polinice. Ordovician-Silurianul din cristalinul de
Locva este marcat de prezen\a unor fosile microscopice (chitinozoare) precum Conochitina
sp. sau acritarchi precum Lophosphaeridium sp. Carboniferul timpuriu din cristalinul de
Le]covi\a este determinat pe baza sporilor Leiotriletes gulaferus, Triquitrites sp., etc.

Cuvertura sedimentar` supragetic`


Este cvasi-inexistent` [n cuprinsul PNPF, fiind mai bine dezvoltat` spre nord, [n Mun\ii
Dognecea ]i la Oravi\a.

P[nza de Sasca-Gornjak

P[nza de Sasca-Gornjak reprezint` o unitate f`r` fundament cristalin, prins` [ntre p[nzele
Supragetic` ]i Getic`, cu depozite sedimentare de v[rsta triasic`, [n facies carbonatic ]i
secundar detritic. Triasicul este reprezentat prin Forma\iunea de Sasca (Bucur, 1991, 1997),
ce debuteaz` cu gresii, peste care se dispun marnocalcare ]i dolomite, calcare negre, de
v[rst` Triasic inferioar` - medie (Scythian - Anisian - Ladinian). Fosilele triasice s[nt
reprezentate prin alge calcaroase (Physoporella pauciforata, Oligoporella pilosa pilosa),
foraminifere (Meandrospira dinarica, Pilammina densa), brachipode (Spiriferina fragilis),
bivalve (Daonella) ]i cefalopode (Ceratites sascanus).
P[nza de Sasca afloreaz` [n PNPF [n apropierea localit`\ii Moldova Nou`. Contactul
dintre Supragetic ]i P[nza de Sasca se face de-a lungul liniei de ]ariaj Oravi\a.

P[nza Getic`

P[nza Getic` a fost descris` de c`tre Munteanu-Murgoci (1905), este o p[nz` cu fundament
cristalin ]i cuvertur` sedimentar` hercinic` (Carbonifer ]i Permian) ]i alpin` (Jurasic ]i
Cretacic).

Fundamentul cristalin
Pe teritoriul PNPF, fundamentul cristalin include ]isturi cristaline mezometamorfice, de obicei
descrise [n cuprinsul seriei de Sebe]-Lotru, ca [n peticul de acoperire Bahna sau Por\ile de
Fier sau ca cristalin de Buceava. V[rsta posibil` a depozitelor metamorfozate este
precambrian`. La Sichevi\a, [n vestul Alm`jului, apare plutonul granitoidic de Sichevi\a, de
v[rst` Paleozoic inferioar`. Recent, V. Iancu a atribuit cristalinul de Drencova P[nzei Getice.
Cristalinul de Drencova afloreaz` [n cuprinsul solzului de Drencova ]i este bine deschis la
Cozla.

Sedimentarul P[nzei Getice


{n cuprinsul PNPF, sedimentarul Getic este reprezentat prin depozitele Bazinului Re]i\a
(zona sedimentr` Re]i\a-Moldova Nou`). {n acest bazin, sedimentarul Getic corepunde
ciclului hercinic, cu depozite Carbonifer superioare - Permiene ]i ciclului alpin, cu depozite
Jurasic inferioare - Cretacic superioare. Paleozoicul getic nu este reprezentat pe teritoriul
PNPF, acesta aflor[nd [n cel mai la sud in zona Z`gradia. Mesozoicul debuteaz` cu o
succesiune detritic`, Jurasic inferioar`, mai slab reprezentat` [n Parc, urmat` de marne
Jurasic inferioare ]i medii, peste care se dispun calcare Jurasic medii, superioare ]i Cretacic

2
inferioare. Con\inutul fosilifer este foarte bogat. Stratigrafia de detaliu ]i definirea corect` a
forma\iunilor Bazinului Re]i\a a fost f`cut` de c`tre Bucur (1991, 1997).
Forma\iunile mesozoice ale Bazinului Re]i\a s[nt [n general bogat fosilifere, fapt care a
permis o bun` datare a acestora:

1. Forma\iunea de Steierdorf, Jurasic inferioar` (Hettangian - Toarcian mediu), de origine


continental`, purt`toare de c`rbuni, cu plante ]i faun` continental`;
2. Forma\iunea marnelor de Dealul Z[nei, Jurasic medie (Toarcian superior - Callovian
inferior);
3. Forma\iunea calcarelor de Gumpina, Jurasic medie (Callovian mediu);
4. Forma\iunea marnelor de T`ma]a, Jurasic medie (Oxfordian inferior);
5. Forma\iunea calcarelor de Valea Aninei (Oxfordian superior - Kimmeridgian);
6. Forma\iunea calcarelor de Br`det (Kimmeridgian superior - Tithonic);
7. Forma\iunea calcarelor de Marila, Cretacic inferioar` (Berriasian inferior ]i mediu);
8. Forma\iunea marnelor de Crivina, Cretacic inferioar` (Berriasian superior - Valanginian);
9. Forma\iunea calcarelor de Plopa, Cretacic (Valanginian superior - Barremian inferior);
10. Forma\iunea de Valea Mini]ului, Cretacic (Barremian - Ap\ian);
11. Forma\iunea gresiei de Gura Golumbului, Cretacic` (Ap\ian - Albian).

P[nza de Severin

P[nza de Severin este o unitate intercalat` [ntre P[nza Getic` ]i Unit`\ile Danubiene, este
lipsit` de fundament cristalin, iar sedimentarul ei este reprezentat numai prin depozite
marine, fli]oide, de v[rst` Jurasic superioar` - Cretacic inferioar` (Tithonic - Neocomian), [n
faciesul Stratelor de Sinaia, dispuse peste o succesiune ofiolitic`, ultima nefiind prezent` pe
teritoriul PNPF. Depozitele P[nzei de Severin s-au format [ntr-un bazin oceanic ad[nc situat
[ntre domeniile Getic ]i Danubian.

Sedimentarul P[nzei de Severin


Stratele de Sinaia s[nt reprezentate prin gresii, argile ]i marnocalcare laminate paralel,
ritmice, fli]oide, sinorogenice, puternic cutate sindepozi\ional. Din punct de vedere
paleontologic, ele con\in calpionelide (Calpionella alpina, Tintinopsella carpathica),
indicatoare pentru v[rsta Tithonic - Neocomian`.
Stratele de Sinaia afloreaz` [n cuprinsul PNPF de-a lungul V`ii Dun`rii, la Cozla
(termina\ia cea mai vestic`), l[ng` viaductul Iv`nici, imediat [n amonte de Cazanele Mari, sub
peticul de cristalin getic ]i de-a lungul mai multor viaducte [ntre Or]ova ]i Turnu Severin, la
V[rciorova.

Unit`\ile Danubiene

Structurile Danubiene s[nt foarte larg reprezentate [n cuprinsul PNPF, incluz[nd fundament
cristalin ]i roci sedimentare cu grosimi foarte mari. Sedimentarul Danubian apar\ine bazinelor
Sirinia (zona Svini\a-Svinecea Mare), Presacina ]i Cerna (zona Cerna-Jiu), fiind dispus
discordant peste fundamentul cristalin.

Fundamentul cristalin
}isturile cristaline mesometamorfice s[nt reprezentate prin cristalinul de Ielova (gnaise,
serpentinite, amfibolite), cristalinul de M`ru (amfibolite), cristalinul de Poiana Mraconiei,
cristalinul de Neam\u, cristalinul de Corbu, cristalinul de Torni\a, etc. S[nt de asemenea
descrise o serie de masive granitoidice de v[rst` cel pu\in Paleozoic inferioar`: corpul granitic
de Ogradena, corpul granitoidic de Sf[rdinu ]i corpul granitic de Cherbelezu.

3
Gabbroul de Iu\i ]i gabbroul de Plavi]evi\a afloreaz` larg de-a lungul v`ii Dun`rii, de
Iu\i spre NE, incluz[nd gabbrouri de toate tipurile. La Ti]ovi\a afloreaz` serpentinite, bine
deschise ]i ele de-a lungul Dun`rii.

Sedimentarul Bazinului Sirinia


Ca ]i sedimentarul Bazinului Re]i\a sau al bazinului Presacina, sedimentarul Bazinului Sirinia
cuprinde dou` cicluri importante: hercinic ]i alpin.
Sedimentarul hercinic include depozite de v[rst` Carbonifer superioar` - Permian`, [n
facies continental, a c`ror stratigrafie a fost detaliat` de c`tre R`ileanu 91953) ]i St`noiu et
al. (1986). Carboniferul apar\ine Forma\iunii de Cucuiova ]i cuprinde gresii, conglomerate,
argile ]i c`rbuni (antraci\i), ultimii exploata\i la Baia Nou` ]i [n trecut, la Povalina ]i Cucuiova.
Aflorimentele de Carbonifer nu exist` [n teritoriul PNPF. Flora Carboniferului este bogat` ]i
relativ bine conservat`, cu Pecopteris jongmansii, Stigmaria ficoides, Dicksonites pluckenetii,
etc. Permianul, reprezentat prin Forma\iunea de Povalina ]i prin Forma\iunea de Trescov`\,
include gresii, conglomerate, argile ro]ii ]i negre, precum ]i tufuri vulcanice de mai multe
tipuri. S[nt descrise porfire cuar\ifere, cum este cazul porfirului de Stari]tea sau porfirului de
Trescov`\, ultimul gener[nd neck-ul vulcanic de la Trescov`\. Stratele ro]ii permiene
afloreaz` la Oga]ul Ro]u, unde s[nt intersectate de un dyke bazaltic. Tufurile permiene s[nt
aflorate de-a lungul Dun`rii, [ntre Stari]tea, Povalina ]i Eli]eva.
Sedimentarul alpin este dispus discordant peste cel paleozoic sau direct peste
fundamentul cristalin. El [ncepe cu depozite Jurasic inferioare, continentale ]i marine, [n
dou` faciesuri distincte: faciesul de Munteana (marin) ]i faciesul de Cozla (continental, cu
c`rbuni).
Faciesul de Munteana este reprezentat prin gresii calcaroase, gresii fine ]i calcare
feruginoase, de v[rst` Jurasic inferioar` (Hettangian-Toarcian), cu un bogat con\inut fosilifer:
Terebratula grestenensis, Spiriferina tumida, Plagiostoma gigantea, Amaltheus margaritatus,
etc. Succesiunea liasic` afloreaz` la Munteana, de-a lungul ]oselei, pentru faciesul marin de
Munteana.
Faciesul de Cozla este faciesul continental, de v[rst` Jurasic inferioar`, reprezentat
prin gresii fine, argile ]i strate de c`rbuni (huil`). Flora liasic` este relativ pu\in divers`, cu
Otozamites molinianus, Schizoneura carcinoides, etc. Paleosolurile s[nt deosebit de
abundente [n succesiunea continental`. C`rbunii liasici se exploateaz` la mina Cozla. Foste
exploat`ri de c`rbuni liaisici se g`sesc la Bigar, Pietrele Albe ]i Stanca, pe Valea Sirinia.
Membrul bazal, conglomeratic, aluvial, al succesiunii liasice, cunoscut sub numele de stratele
de Cioaca Borii, afloreaz` excep\ional la Svini\a, [n culmile Zeli]te ]i Veligan ]i mai spre est,
la Cioaca Borii.
Jurasicul mediu debuteaz` cu calcare nodulare ro]ii ]i cenu]ii, foarte bogat fosilifere,
importante din punct de vedere patrimonial, conservate [n rezerva\ia paleozoologic` de la
Saraorschi Oga] (Svini\a). Bajocianul este reprezentat prin calcare spatice, albe, cu
Stephanoceras humphresianum. Bathonianul este remarcabil, cu calcare ro]ii, nodulare,
fosilifere, [n faciesul de Klaus, important pentru rezerva\ia paleozoologic` ]i respectiv [n
faciesul de Big`r (marnos), ambele cu Macrocephallites macrocephalus, Phylloceras
aspidioides, etc. Jurasicul mediu afloreaz` foarte bine la Munteana ]i pe oga]ului Saraorschi,
ca ]i de-a lungul Dun`rii, la Grebenul rom@nesc, sau la Big`r.
Jurasicul superior este nodular, ro]u sau cenu]iu, trec[nd treptat la un facies de
platform` carbonatat` [n Cretacicul inferior. Jurasicul mediu ]i superior genereaz`
escarpamentele spectaculoase de la Munteana, precum ]i cuta suspendat` de la Munteana-
Dumbr`vi\a. Callovianul este nodular, cu Sowerbiceras tortisulcatum, Oxfordianul con\ine
jaspuri, Kimmeridgianul este [n facies ammonitico rosso, cu Aspidoceras acanthicum, iar
Tithonicul include calcare [n pl`ci cu Tarameliceras lithographicus.
Cretacicul inferior debuteaz` cu calcare [n pl`ci, cu Berriasella boiserii, urmate de
marnocalcare albe, Valanginian - Hauteriviene, de Stratele de Svin\a (Barremian, cu marne

4
cenu]ii, bogat fosilifere) ]i de o succesiune detritic` de v[rst` Cretacic superioar` (Albian-
Senonian), conglomeratic` sau fli]oid`, de tipul fli]ului de Arjana.

Sedimentarul Bazinului Presacina


Este mai pu\in reprezentat [n cuprinsul PNPF, acesta aflor[nd [n special spre Valea Mraconiei
(Codarcea et al., 1961). Include gresii spatice de v[rst` Jurasic medie, calcare nodulare ro]ii
cu aptichi, de v[rst` Jurasic superioar` ]i calcare cenu]ii cretacice. Sedimentarul Bazinului
Presacina se g`se]te [n PNPF la vest de Cazanele Mici, ce apar\in sedimentarului de Cerna.

Sedimentarul Bazinului Cerna


Jurasicul inferior include gresii ]i conglomerate cu rare resturi de plante, Jurasicul mediu este
reprezentat prin gresii spatice vine\ii, iar Jurasicul superior prin calcare stratificate, aflorate [n
perimetrul Cazanelor, de-a lungul Dun`rii. Jurasicul superior con\ine gastropode (Nerinea
sp.), brachipode (Pygope janitor), sau cefalopode (Perisphinctes fraudator).
Cretacicul debuteaz` cu calcare cenu]ii cu Tintinopsella carpathica (Berriasian),
urmate de calcare recifale, masive, [n facies urgonian, de v[rst` Barremian - Ap\ian`, cu
pachiodonte. Calcarele recifale formeaz` Cazanele Mari ]i Mici ]i ele s[nt acoperite de
marne fli]oide asem`natoare stratelor de Nadanova, de v[rst` Albian - Cenomanian`.

Depozitele molasice neogene

Neogenul constituie umplutura post-tectonic` a structurii carpatice, de obicei detritic` dar ]i


carbonatic`, aflor[nd [n special [n partea de vest a PNPF, fiind dispus peste liniile de ]ariaj
alpine. Depozite neogene importante se g`sesc la Gura V`ii sau la Bahna. Pe Valea Bahna,
Miocenul foarte bogat fosilifer a constituit motivul unei rezerva\ii paleozoologice.

Bibliografie
Codarcea , A., 1940. Vues nouvelles sur la tectonique du Banat meridional et du Plateau de
Mehedin\i. D. S. Inst. Geol. Rom., 20: 1-74.

Codarcea, A. et al., 1961. Privire general` aspra structurii geologice a Carpa\ilor Meridionali
dintre Dun`re ]i Olt. IGR, Bucure]ti, 3-126 pp.

Murgoci, G.M., 1905. Sur l'existence d'une grande nappe de recouvrement dans les
Carpathes meridionales. C. R. Acad. Sci., 7: 31.

Pop, G., M`run\iu, M., Iancu, V., Seghedi, A. and Berza, T., 1997. Geology of the South
Carpathians in the Danube Gorges. IGR, Bucharest, 28 pp.

Popa, M.E., 2003. Geological heritage values in the Iron Gates Natural Park, Romania. In: M.
P`troescu (Editor), ICERA 2003. Ars Docendi Publishing House, Bucure]ti, pp. 742-751.

R`ileanu, G., 1953. Cercet`ri geologice [n regiunea Svini\a-Fa\a Mare. Bul. }t., 5(2): 307-
409.

St`noiu, I. and Stan, N., 1986. Litostratigrafia molasei permian-carbonifere din regiunea
Munteana-Svini\a-T[lva Frasinului (Banatul de Sud). D. S. Inst. Geol. Geofiz., 70-71(4): 39-
50.

Streckeisen, A., 1934. Sur la tectonique de Carpathes Meridionales. An. Inst. Geol., 16: 327-
481.