Reciclare haine vechi, textile, îmbrăcăminte

 Majoritatea textilelor de uz casnic și articolelor de îmbrăcăminte pot fi reciclate, indiferent de

calitate și gradul de uzură.
 Hainele sunt de obicei reciclate prin donarea lor direct persoanelor care au nevoie de ele sau
asociațiilor de caritate, care va pot oferi, în unele cazuri, formulare fiscale pentru deduceri.
Există, de asemenea, programe prin care le puteți da înapoi magazinelor de unde au fost
cumărate, în schimbul unui voucher de cumpărături.
 Clienții care cumpară haine la mâna a doua beneficiază, de asemenea, de reduceri
substanțiale de prețuri, în comparație cu prețul hainelor noi. Îmbrăcămintea reciclată creează
locuri de muncă la organizatiile de caritate, magazine de îmbrăcăminte la mâna a doua și în
întreprinderile care reutilizează materialul pentru a face produse noi.
 Textilele, chiar și fibrele naturale biodegradabile, nu se degradeaza ușor în gropiile de gunoi
din cauza lipsei de luminii soarelui și oxigenului, iar incinerarea contribuie la poluarea aerului.
 Reciclarea hainelor reduce nevoia de spațiu de depozitare a deșeurilor la gropile de gunoi.
Textile ridică probleme deosebite gropilor de gunoi deoarece fibrele sintetice nu se descompun,
în timp ce hainele din lână se descompun și produc metan, care este un gaz cu puternic efect de
seră.
 Depozitele de deșeuri reprezintă o amenințare pentru aprovizionarea populației cu apă. De
fiecare dată când plouă, apa se scurge prin gunoi și preia produse chimice și materiale
periculoase din tot ceea ce este în depozitul de deșeuri. Această apă include substanțele chimice
utilizate în haine și produse textile, cum ar fi vopsele și înălbitori. Apa se colectează în partea de
jos a depozitului de deșeuri, de multe ori în cantități mari și poate fi de până la 200 de ori mai
toxică decât apa din canalizare.
 Prin reutilizarea fibrelor și textilelor nu mai sunt consumate materii prime noi (cum ar fi
bumbacul, lâna, fibre sintetice) În acest fel, se evită consumul de energie și poluarea provocată
pe durata proceselor de fabricare, cum af fi vopsirea, spălarea și curațarea.

 70 % din populația lumii folosește haine la mâna a doua. Reciclarea

hainelor nedorite oferă altor persoanelor defavorizate social îmbrăcăminte la prețuri accesibile.
 Din ce în ce mai mulți producători de haine aleg să ofere haine realizate din fibre reciclate în
oferta lor.
 Puteți contribui, de asemenea, la reducerea deșeurilor textile prin restilizarea hainelor
prin diverse modificări, prin schimbarea hainelor cu prietenii sau învestind mai mult în calitate
decât în cantitate atunci când cumpărați haine noi.
 Reciclarea hainelor reduce cantitatea de pesticide utilizată în cultivarea bumbacului, reduce
cantitatea de petrol în cazul textilelor realizate din fibre sintetice, reduce cantitatea de apă
necesară pentru vopsirea țesăturilor, se folosesc mai puține substanțe poluante în procesul de
producție, mai puține gaze cu efect de seră și compuși organici volatili eliberați în apă și aer în
timpul procesului de fabricație.
 Hainele din bumbac, atunci când nu mai pot fi donate pentru a fi
reutiliate, ajung să fie mărunțite și reduse la nivelul de fibre, ca și hârtia, din care se fac produse
noi, cum ar fi covoare, izolații sau umplutură pentru scaunele de la mașină.
 Poliesterul reciclat este un material deosebit de interesant, deoarece, spre deosebire de
bumbac, fibrele lui anorganice nu se degradeaza repede. Acest lucru înseamnă că, în timp ce
hainele uzate din bumbac nu mai pot fi transformate în alte haine noi, hainele din poliester pot fi
reciclate pentru a produse noi piese de îmbrăcăminte.

 Este nevoie de 800 de litri de apă pentru a produce un singur tricou.

 Producția unei tone de haine consumă de 10 ori mai multă energie decât producerea unei tone
de oțel sau de sticlă.
 24 % din pesticidele utilizate în lume sunt folosite în producția de bumbac.
 Pentru fiecare tonă de haine refolosite, în loc să fie aruncate la gunoi, emisiile nocive de
dioxid de carbon sunt reduse cu 3,6 tone.