Impactul ambalajului asupra mediului inconjurator

Dintre numeroasele probleme de mediu care ameninta planeta noastra, o problema

majora o constituie, fara nici o îndoiala, deseurile. Fiecare dintre noi, mic sau mare,
arunca zilnic în pubela sa obiecte care nu ne mai servesc, care sunt goale sparte sau
uzate. Serviciul de salubrizare actioneaza o singura data pe saptamâna, golind pubela
care adesea depaseste marginile si le depoziteaza în afara orasului, în locurile numite
"gropi de gunoi". Depozitarea deseurilor, pe lânga faptul ca este un proces tehnologic
destul de scump, mai prezinta un dezavantaj: polueaza mediul.
Solutia nu consta în depozitarea acestora pe locuri virane, pe spatiile verzi sau în
parcuri, ci în colectarea selectiva si reciclarea lor. Aceasta metoda de colectare selectiva
si reciclare permite recuperarea substantelor valoroase.
Fiecare dintre noi, ca reprezentat al comunitatii, are puterea si obligatia de a influenta
procesul de ecologizare a propriului oras sau a zonei und 313f516d e îsi petrece
vacanta.. Solutia este la îndemâna noastra si consta în depozitarea selectiva a deseurilor.
Mai precis, trebuie sa depozitam deseurile în locurile special amenajate si, pe cât
posibil, pe urmatoarele categorii:
Hârtie si cartoane (ziare, reviste, tiparituri, cutii de detergenti, de cereale etc.), ce pot
fi vândute la tonetele special amenajate ;
Sticle PET si alte materiale plastice (pungi, folii, cutii de iaurt, butelii de la produse
cosmetice si de curatenie etc.), ce pot fi reciclate;
Deseuri umede resturi vegetale, animale
Sticle si cioburi, vânzarea ambalajelor din sticla la centrele care se ocupa cu
achizitionarea acestora;
Deseuri feroase (fier, tabla s.a) si doze metalice etc.

Metode non formale

Metodele non formale de participare publica sunt non legale (nu ilegale). De exmplu:
educationale (de ex.: publicarea de buletine informative, organizarea de ateliere de
lucru, competitii, tabere, expozitii, lucrul în scoli, tururi pe biciclete, seminarii, campanii
etc.) presiuni directe (de ex: trimiterea de petitii, plângeri, colectare de semnaturi,
demonstratii, folosirea mass-mediei);
metode complementare / semi-legale (dezvoltarea de proceduri alternative ca de ex.
pichetarea voluntara , audieri, monitorizari post proiect, comitete ale cetatenilor pentru
a controla procesul de autorizare etc.).
Deseurile din hârtie si carton
Resturile din hârtie si carton se pot revalorifica cel mai usor. Daca avem adunate 250 de
kg de hârtie putem beneficia de o masina care sa fie gratuit trimisa de REMAT pentru a
ridica maculatura de la noi de acasa. De aceea este pacat ca multi dintre noi sa
renuntam la niste bani, aruncând, fara sa ne gândim, totul la gunoi.
Cu cât gunoiul va fi mai greu cu atât vom plati mai mult. Nu doar din motive financiare
trebuie sa separam deseurile din hârtie si carton de restul gunoiului. Pentru productia
de hârtie se taie suprafete imense de padure. Mai ales în ultimii 100 de ani, productia de
hârtie a crescut în mod exploziv. Pe pamânt se consuma zilnic în jur de 200 de milioane
de tone de hârtie. Pentru aceasta, se taie cantitati uriase de arbori. De exemplu, numai
pentru editia de duminicã a ziarului american "New York Times" se folosesc 3.000 de
metri cubi de lemn, sau, altfel spus, 1.500 de arbori, ceea ce înseamna aproximativ doua
hectare de padure.
Daca ne gândim la câta hârtie se foloseste doar într-o singura zi în lume pentru toate
ziarele, cartile, caietele, agendele, ambalajele care se produc, începem sa întelegem ca
padurile pamântului sunt grav amenintate. si, sa nu uitam, nu doar producatorii de
hârtie consuma lemnul padurilor ci si întreprinderile de mobila ori de constructii, la
care se adauga si necesarul de lemn pentru încalzire sau pentru productia de textile. În
locul arborilor taiati se planteaza puieti, dar acestia au nevoie de 50 de ani pâna se
dezvolta complet. Deoarece padurea este cel mai important scut pe care îl avem
împotriva poluarii, este important, pentru noi toti, sa protejam padurile prin metoda
separarii maculaturii de gunoi si valorificarea ei. Din maculatura se poate produce alta
hârtie. Este bine de stiut ca dintr-o tona de maculatura (hârtie veche) se poate fabrica o
tona de celuloza, ceea ce înseamna 2.500 de caiete.

Deseurile din plastic

Deseurile din plastic devin pe zi ce trece tot mai numeroase. Din cauza materialelor din
care sunt produse, nu sunt biodegradabile. Din studiile facute pâna acum s-a constatat
ca nici 500 de ani nu sunt de ajuns pentru ca plasticul sa reintre în circuitul naturii.
Pentru a scapa de deseurile din plastic, cum sunt de exemplu sticlele de suc sau ulei ori
cutiile de margarina si iaurt, multi oameni, mai ales în sate, le ard. Prin arderea
plasticului se elimina substante care produc boli de plamâni si în timp mai lung pot
îmbolnavi ficatul, rinichii si sângele. Mai mult decât atât, materialele plastice mai
complexe cum sunt vinilinul, ebonita, bachelita ori cauciucurile, emana prin ardere
substante care produc cancer, atacând în primul rând sângele, care în timp poate
îmbolnavi toate organele corpului. Exista astazi tehnologii care, respectând normele de
protectia mediului, sunt capabile sa retopeasca si sa reprelucreze deseurile din plastic.
Exista firme românesti care aduna ambalajale din plastic, le maruntesc si le exporta
fabricilor din strainatate care dispun de instalatiile necesare reciclarii lor. Pentru a
contribui la revalorificarea deseurilor din plastic, fiecare poate separa aceste ambalaje
de restul gunoiului. Apoi, sticlele, de exemplu, pot fi turtite si predate separat celor care
le colecteaza. Este important ca ele sa fie turtite pentru ca atunci vor ocupa mai putin
loc si va creste numarul de sticle care încap într-un cos de gunoi, container sau mijloc de
transport.

Deseurile din sticla

În România, foarte putine dintre fabricile de sticla mai folosesc în productie deseuri din
sticla. Producatorii sustin ca este mult mai scump sa recicleze decât sa produca sticla
din materie prima. si totusi, este bine cunoscut faptul ca cioburile de sticla sunt un
ingredient important în fabricarea sticlei, deoarece ajuta la scaderea punctului de topire
si astfel se economiseste atât energie cât si materie prima. Mai mult decât atât, poluarea
aerului si a apei este mai mica în cazul reciclarii sticlei. Sticla nu este toata la fel. Ea se
produce în functie de scopul pentru care urmeaza sa fie folosita, dupa retete diverse. De
aceea, pentru ca deseurile din sticla sa fie trimise direct acolo unde este nevoie de ele,
acest tip de deseuri se colecteaza separat de catre fiecare cetatean atât în functie de
culoare cât si în functie de scopul pentru care a fost folosita.

Reciclarea deseurilor si materialelor

Obligatia de a evita formarea deseurilor este formulata în Legea 426/2001, privind
aprobarea si modificarea Ordonantei de Guvern 78/2000 privind regimul deseurilor:
"nu trebuie sa ne ocupam numai de o valorificare responsabila si o înlaturare a
deseurilor, ci trebuie sa luam si masurile necesare pentru a limita formarea deseurilor".
Acest obiectiv poate fi atins prin "încurajarea tehnologiilor curate si a produselor
revalorificabile si reutifizabile". Asigurarea posibilitatilor de vânzare a materialelor din
deseurile valorificabile trebuie luata în considerare, ca o alta trasatura specifica a
politicii deseurilor. Reintroducerea în circuitul economic si reutilizarea deseurilor ca
materii prime este un mediu care trebuie stimulat, fapt pentru care trebuie elaborate
prescriptii speciale.

Fiecare dintre noi poate micsora cantitatea de gunoi menajer pe care o produce daca
este atent la felul în care îsi face cumparaturile. De aceea: evitati sa cumparati produse
care sunt inutil împachetate (oua, fructe si altele asemenea în pungi de nylon); evitati sa
cumparati produse care au mai multe ambalaje (pasta de dinti în tub si apoi în cutie);
atunci când este posibil aduceti de acasa ambalaje pentru produse pe care le puteti
cumpara neambalate (smântâna, oua); folositi pentru cumparaturi cosuri sau sacose
care pot fi folosite de mai multe ori, cum sunt cele din pânza sau rafie; cumparati în
cantitati mai mari produse cum sunt sucurile, cosmeti-cele sau altele asemenea
ambalate în plastic. Astfel veti reduce numarul ambalaje-lor care oricum ar ajunge la
gunoi; cumparati becuri care au un timp de functionare mai îndelungat (nr. ore de
functionare). Sunt, poate, ceva mai scumpe, dar dureaza mai mult si consuma mai
putina electricitate; utilizati batiste si servetele de masa confectionate din pânza, care
pot fi folosite în mod repetat;
cumparati, pe cât posibil, baterii reîncarcabile (acumulatori), nu baterii de unica
folosinta; evitati sa cumparati lucruri de care nu aveti absoluta nevoie (copertile pentru
caiete sunt inutile deoarece caietele au oricum coperti suficient de groase) ; încercati sa
cumparati produse în sticle returnabile sau care se pot refolosi.
Cumparati produse care nu afecteaza mediul.
Mediul înconjurator are de suferit din cauza diferitelor marfuri pe care noi le
cumparam, din cauza efectelor pe care le produc direct sau indirect prin depozitarea lor
ulterioara la haldele de deseuri. De aceea putem contribui fiecare la protejarea mediului
înconjurator si prin felul în care ne facem cumparaturile.
Alegeti produse care sunt ambalate în materiale biodegradabile, cum este hârtia sau
cartonul (sapun); când cumparati produse de cosmetica sau pentru curatenie sub forma
de spray-uri verificati ca acestea sa nu contina substante care afecteaza stratul de ozon
din atmosfera. Astfel, sunt de evitat cele care contin substanta însemnata cu CFC;
alegeti produse confectionate din materiale naturale. Este de preferat un penar din piele
unuia din plastic, creioanele colorate - cariocilor, stiloul cu cerneala - pixurilor,
încaltamintea din piele sau textile - celei din materiale sintetice.