Ce înseamnă reciclarea

Reciclarea reprezintă procesul prin care deșeurile sunt transformate în materiale și obiecte noi. Scopul său este de a refolosi materiale deja
existente în loc să fie create unele noi, în scop sustenabil și economic.
În contextul reducerii cantității de deșeuri, reciclarea reprezintă penultima componentă a ierarhiei. Cei 5 R ai reducerii risipei sunt Refuse-Refuză,
Reduce-Redu, Reuse-Refolosește, Recycle-Reciclează și Rot-(lasă să) putrezească.

Refuză se referă la lipsa consumului, astfel încât să nu existe un produs care să ajungă deșeu. Situațiile în care poți refuza includ cumpărăturile la
supermarket, când ți se oferă o pungă de plastic sau ieșirile în oraș, când barmanul dorește să îți pună un pai în cocktail.

Redu este acțiunea de a nu mai utiliza atât de multe produse dăunătoare. Exemplele includ plasticul de unică folosință, anumite produse cosmetice,
hârtiile pe care printezi documente, hainele de tip fast fashion sau mâncărurile semipreparate.

Refolosește înseamnă reutilizarea anumitor recipiente sau ambalaje. Acest lucru poate fi realizat în 2 moduri: fie continui să folosești un obiect în același
scop pentru care a fost creat, fie îl reinventezi. În prima situație putem include un borcan care, odată golit, este spălat și utilizat pentru a depozita o altă
dulceață, un alt sos etc. Cealaltă opțiune necesită puțină creativitate: gândește-te la anvelope care sunt transformate în taburete.

Reciclează ar trebui să fie acțiunea care are loc după ce au fost parcurși pașii anteriori. De la plastic, sticlă, hârtie și aluminiu până la baterii, textile sau
chiar ulei, există numeroase materiale care pot fi reciclate.

Nu în ultimul rând, lasă să putrezească se referă la resturile organice. Acestea pot fi transformate în îngrășământ fie acasă, fie la centre de compost.

Pașii reciclării

1. Pregătirea deșeurilor

Reciclarea poate fi realizată doar dacă produsele nu sunt contaminate. De aceea, trebuie să te asiguri că ambalajele sunt curățate, dacă acest lucru este
posibil. În caz contrar, întreg containerul va fi contaminat. Desigur, există și obiecte ce nu pot fi curățate, precum cutiile de pizza pătate de grăsime.

2. Colectarea deșeurilor

Există mai multe sisteme pentru colectarea obiectelor ce pot fi reciclate. Unele zone beneficiază de colectarea direct de la gospodării, unde mașini
speciale ridică deșeurile, în general „la grămadă”; acestea urmează să fie sortate la centrul de reciclare. Colectarea selectivă se află la cealaltă extremă:
materialele sunt sortate înainte de colectare și puse în tomberoane diferite. În cazul acesta, există zile diferite pentru colectare. Există, desigur, și stații de
colectare fixe sau mobile, unde indivizii pot merge personal pentru a preda obiectele.

3. Sortarea deșeurilor

Odată ce acestea au fost colectate și livrate la centrul de reciclare, urmează sortarea pe tipul de material. Acest pas poate fi realizat în mai multe etape, în
funcție de centrul respectiv. În unele țări, sortarea este realizată de oameni, în timp ce în altele se utilizează mașinării cu scaner spectroscopic.
4. Procesarea deșeurilor

Odată ce deșeurile au fost sortate corespunzător, pot fi prelucrate în obiecte noi. Materiale precum sticla și metalul pot fi reciclate la nesfârșit fără a-și
pierde calitățile, în timp ce plasticul trebuie combinat cu material neprelucrat înainte de a deveni un produs nou.

Importanța reciclării

Chiar dacă nu se află pe primul loc în ierarhia gestionării deșeurilor, reciclarea aduce numeroase avantaje.
În primul rând, ne ajută să reducem consumul de resurse naturale. Reciclarea hârtiei și a lemnului poate salva pădurile; cea a sticlei reduce necesitatea
utilizării de materii prime precum nisipul; cea a metalului ne permite să evităm extragerea de minereuri noi; cea a plasticului reduce scade cantitatea de
combustibili fosili utilizați.

Apoi, scade nivelul poluării. Atunci când deșeurile ajung la groapa de gunoi, se descompun eliberând metan, un gaz cu efect de seră mai puternic decât
dioxidul de carbon. În plus, ne confruntăm și cu poluarea directă cauzată de uleiul de gătit sau baterii. Reciclându-le, împiedicăm intrarea lor în natură.

Un alt beneficiu este o mai bună gestionare a încălzirii globale. Pe de-o parte, fabricile care produc obiectele pe care le folosim zi de zi eliberează dioxid
de carbon. Metanul, menționat la punctul anterior, contribuie de asemenea la schimbările climatice. Atunci când reciclăm mai mult, nivelul acestor gaze
scade.

Trebuie să vorbim, bineînțeles, și despre propria sănătate. Gazele emise de gropile de gunoi nu afectează doar atmosfera, ci provoacă și probleme grave
de sănătate. Dacă reciclăm mai mult, ne expunem la o cantitate mai mică de gaze toxice.

Ce trebuie să știi despre reciclare

Reciclarea reprezintă acțiunea de a transforma materiale uzate în produse noi, în timp ce colectarea separată înseamnă separarea materialelor înainte ca
acestea să fie reciclate. Cu alte cuvinte, obiectele și ambalajele nu sunt aruncate împreună cu alte gunoaie, ci depozitate în tomberoane și containere
speciale.

Iată ce trebuie să știi despre fiecare tip de material:

Simbolurile pe care trebuie să le cunoști

Vei observa pe ambalaje diferite simboluri legate (sau nu) de reciclare. Cele din imaginea de mai sus

Bucla Mobius indică faptul că ambalajul respectiv poate fi reciclat. Totuși, nu garantează că orice centru de reciclare îl poate primi.

Bulina verde nu simbolizează că poți duce ambalajul la reciclat. În schimb, arată că producătorul a avut o contribuție financiară în reciclarea ambalajelor.

Simbolul omului ordonat nu indică reciclabilitatea unui produs, ci ne reamintește să aruncăm deșeurile la gunoi, nu pe stradă sau în natură.

Pe produsele care se pot recicla vei găsi un simbol similar cu cele de mai sus. Acestea se referă la tipul de plastic, iar pe celelalte vei găsi PAP (hârtie și
carton), ALU (aluminiu), FE (oțel) și GL (sticlă).

Cele mai eficiente metode de reciclare a deșeurilor

Procesul reciclării nu este același în toate țările lumii. Specialiștii BBVA au creat o listă cu 5 dintre cele mai buni practici de reciclare, care
include:
Suedia, care transformă deșeurile în energie electrică. În această țară există 34 de centrale care ard deșeuri nereciclabile pentru a genera energie care
alimentează 250.000 de gospodării. Soluția este atât de eficientă încât Suedia trebuie să importe gunoi și din alte țări pentru a menține centralele la
capacitate maximă.

Japonia, care este maestra colectării selective. Populația a primit educația necesară și fiecare individ își asumă responsabilitatea pentru deșeurile
produse. Astfel, oamenii își spală recipientele, le îndepărtează etichetele, pliază ambalajele pentru a economisi spațiu și etichetează corespunzător
deșeurile, cu datele gospodăriei, pentru a se asigura că toată lumea respectă regulile.

Elveția, care a reușit să reducă dramatic cantitatea de deșeuri. Aici, reciclarea este gratuită, însă gunoiul nereciclabil se plătește. În plus, deșeurile
organice sunt folosite pentru compost. În prezent, 93% din sticla produsă și 91% din cutiile de aluminiu sunt reciclate.

Coreea de Sud, care a redus risipa alimentară de la 130 de kilograme/persoană la mai puțin de 11 kg. Pungile de gunoi sunt păstrate în automate care
cântăresc deșeurile alimentare, iar populația plătește în funcție de cantitatea aruncată. Mare parte din deșeurile organice sunt folosite pentru producerea
de biogaz, alimentând centrale electrice.

Țara Galilor, care s-a concentrat pe politici active și educație. Succesul lor se bazează pe strategia în 3 direcții: redu, refolosește și reciclează. Cetățenii
au acces la un sistem de reciclare simplu și eficient, iar agenta politică prevede măsuri de stimulare, dar și de impozitare.