Ce sunt deșeurile textile și ce se întâmplă cu ele?

Ultima etapă din lanțul valoric al industriei textile este cea în care hainele nu mai
sunt purtate și se transformă în deșeuri. Principalii actori din industria de profil au
început să-și manifeste interesul și în această etapă, în vederea recuperării unor
cantități semnificative de deșeuri și a reutilizării sau reciclării acestora.

Tipuri de deșeuri textile

De-a lungul lanțului valoric din industria textilă sunt generate deșeuri, în principal în
etapa de croire a hainelor și în cea de sfârșit de viață. Deșeurile din etapa de
producție a hainelor, inclusiv resturi de material, haine cu defecte sau cele
nevândute se numesc deșeuri post-industriale sau pre-consum și sunt deseori
reciclate, având un conținut de fibre cunoscut și necesitând mai puțină logistică de
colectare și sortare. În Statele Unite, de exemplu, există o legislație care impune
producătorilor de textile care depășesc o pondere de 10% resturi din totalul de
țesături folosite să dezvolte programe de reciclare sau recuperare a acestora.

A doua categorie de deșeuri sunt cele post-consum, ce rezultă în ultima etapă a

lanțului valoric și este reprezentată de acele textile, haine sau alte articole ce nu mai
sunt purtate sau utilizate. Deși la nivel global există reglementări referitoare la
colectarea deșeurilor, nu există o abordare comună cu privire la responsabilitatea
producătorilor pentru această ultimă etapă. În Uniunea Europeană, Franța a impus o
legislație specifică pentru responsabilitatea extinsă a producătorilor, cu rezultate
foarte bune, iar marile companii globale implementează programe voluntare de
recuperare a hainelor folosite de la clienți.

Reciclare haine vechi, textile, îmbrăcăminte

 Majoritatea textilelor de uz casnic și articolelor de îmbrăcăminte pot fi reciclate,

indiferent de calitate și gradul de uzură.
 Hainele sunt de obicei reciclate prin donarea lor direct persoanelor care au nevoie
de ele sau asociațiilor de caritate, care va pot oferi, în unele cazuri, formulare fiscale
pentru deduceri. Există, de asemenea, programe prin care le puteți da înapoi
magazinelor de unde au fost cumărate, în schimbul unui voucher de cumpărături.
 Clienții care cumpară haine la mâna a doua beneficiază, de asemenea, de reduceri
substanțiale de prețuri, în comparație cu prețul hainelor noi. Îmbrăcămintea reciclată
creează locuri de muncă la organizatiile de caritate, magazine de îmbrăcăminte la
mâna a doua și în întreprinderile care reutilizează materialul pentru a face produse
noi.
 Textilele, chiar și fibrele naturale biodegradabile, nu se degradeaza ușor în gropiile
de gunoi din cauza lipsei de luminii soarelui și oxigenului, iar incinerarea contribuie
la poluarea aerului.
 Reciclarea hainelor reduce nevoia de spațiu de depozitare a deșeurilor la gropile de
gunoi. Textile ridică probleme deosebite gropilor de gunoi deoarece fibrele sintetice
nu se descompun, în timp ce hainele din lână se descompun și produc metan, care
este un gaz cu puternic efect de seră.
 Depozitele de deșeuri reprezintă o amenințare pentru aprovizionarea populației cu
apă. De fiecare dată când plouă, apa se scurge prin gunoi și preia produse chimice
și materiale periculoase din tot ceea ce este în depozitul de deșeuri. Această apă
include substanțele chimice utilizate în haine și produse textile, cum ar fi vopsele și
înălbitori. Apa se colectează în partea de jos a depozitului de deșeuri, de multe ori
în cantități mari și poate fi de până la 200 de ori mai toxică decât apa din canalizare.
 Prin reutilizarea fibrelor și textilelor nu mai sunt consumate materii prime noi (cum ar
fi bumbacul, lâna, fibre sintetice) În acest fel, se evită consumul de energie și
poluarea provocată pe durata proceselor de fabricare, cum af fi vopsirea, spălarea și
curațarea.
 70 % din populația lumii folosește haine la mâna a doua. Reciclarea hainelor
nedorite oferă altor persoanelor defavorizate social îmbrăcăminte la prețuri
accesibile.
 Din ce în ce mai mulți producători de haine aleg să ofere haine realizate din fibre
reciclate în oferta lor.
 Puteți contribui, de asemenea, la reducerea deșeurilor textile prin restilizarea
hainelor prin diverse modificări, prin schimbarea hainelor cu prietenii sau învestind
mai mult în calitate decât în cantitate atunci când cumpărați haine noi.
 Reciclarea hainelor reduce cantitatea de pesticide utilizată în cultivarea bumbacului,
reduce cantitatea de petrol în cazul textilelor realizate din fibre sintetice, reduce
cantitatea de apă necesară pentru vopsirea țesăturilor, se folosesc mai puține
substanțe poluante în procesul de producție, mai puține gaze cu efect de seră și
compuși organici volatili eliberați în apă și aer în timpul procesului de fabricație.
 Hainele din bumbac, atunci când nu mai pot fi donate pentru a fi reutiliate, ajung să
fie mărunțite și reduse la nivelul de fibre, ca și hârtia, din care se fac produse noi,
cum ar fi covoare, izolații sau umplutură pentru scaunele de la mașină.
 Poliesterul reciclat este un material deosebit de interesant, deoarece, spre
deosebire de bumbac, fibrele lui anorganice nu se degradeaza repede. Acest lucru
înseamnă că, în timp ce hainele uzate din bumbac nu mai pot fi transformate în alte
haine noi, hainele din poliester pot fi reciclate pentru a produse noi piese de
îmbrăcăminte.
 Este nevoie de 800 de litri de apă pentru a produce un singur tricou.
 Producția unei tone de haine consumă de 10 ori mai multă energie decât
producerea unei tone de oțel sau de sticlă.
 24 % din pesticidele utilizate în lume sunt folosite în producția de bumbac.
 Pentru fiecare tonă de haine refolosite, în loc să fie aruncate la gunoi, emisiile
nocive de dioxid de carbon sunt reduse cu 3,6 tone.