Demetra

Demetra (greacă: Δημήτηρ) era în mitologia greacă zeița agriculturii,[1] fiind adesea reprezentată cu
grâne sau o torță, printre altele.[2] Semnificația numelui acesteia pare să se tragă dintr-un cuvânt
pentru „mamă”, dar orice altă semnificație este disputată.[3] Se presupune că aceasta a fost venerată
încă din 1200-1400 î.Hr.[4][5] În alte reprezentări este venerată ca Demetra Thesmosforia „cea care
dă legi”[6] și în conjuncție cu fiica ei, Persefona, are un rol matern[necesită citare].
Demetra este o zeitate importanta, a avut un cult semnificativ în Grecia antică; efectiv, legendele
Demetrei și lăcașele sale de cult erau răspândite prin toată civilizația elenistică (vezi
secțiunea Răspândire geografică) evoluând într-un personaj complex în percepția elenistică, după
cum reiese din lista epitetelor asociate acesteia. Totuși, rolul ei în mitologie este secundar. Este fiica
lui Cronos și a Rheei; face parte din cei a doua generație divină, cea a zeilor olimpieni.[1] Cel mai
cunoscut mit al acesteia este răpirea fiicei ei și a lui Zeus, Persefona, de către Hades, fratele
Demetrei, zeul lumii morților.[1][7] Acest mit oferă o explicație mitologică pentru anotimpuri[1] și stă la
baza sărbătorii principale a Demetrei, numită Misterele din Eleusis.[8]
În artă și ficțiune, Demetra a apărut adesea relativ la episodul răpirii Persefonei pe vase de ceramică
și în pictură.[7] În ultimul secol, a apărut în benzi desenate Marvel[9] și DC Comics,[10] cărți și filme,
precum seriile Percy Jackson și Olimpienii și Eroii Olimpului de Rick Riordan.[11] Printre alte lucruri
asociate cu zeița se află asteroidul 1108 Demeter,[12] organizația de certificare a agriculturii
biodinamice Demeter[13] și legea vizualizării cuplajelor în informatică.[14]
În mitologia romană Demetra este asociată cu Ceres

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Demetra, apărând ca Demeter, sau "Damater" în dialecte dorice și eolice, are o etimologie incertă.
[3]
E posibil ca numele zeiței să se tragă din meter (μήτηρ) derivat din cuvântul Proto-Indo-
European *méh₂tēr („mamă”),[15] iar prima parte a numelui ei, Da (Δᾶ), care a devenit Ge (Γῆ) în
Atica să fie forma dorică a lui De (Δῆ) „pământ”, numele vechi al zeității htonice a pământului, ceea
ce ar face-o pe Demeter „Mama-Pământ”.[16] Walter Burkert, recunoscut pe plan mondial pentru
contribuțiile sale la studiul mitologiei grecești,[17] susține sensul de „mamă”, dar contestă restul pe
baze lingvistice și materiale, Demetra reprezentând ceva mai complex decât Pământul în sine.
[3]
John Chadwick, faimos pentru descifrarea linearului B, contrazice de asemenea această
etimologie, acesta argumentând că oricărui grec de rând i s-ar fi părut mult mai natural să
denatureze numele în *Gāmātēr, argumentând că un cuvânt neînțeles este prompt deformat.[18]
Da (Δᾶ) ar putea, pe de altă parte să fie legat de Deo, un epitet al zeiței,[19] probabil derivat din
cuvântul cretan dea (δηά), și cuvântul Ionic zeia (ζειά), ambele făcând referire la grâne, ceea ce ar
face numele Demetrei să însemne „mama dătătoare de grâne”.[20][21] O interpretare asemănătoare
apare în dialogul socratic Cratil de Platon, în care Socrate afirmă că numele acesteia s-ar trage din
„darul hranei pe care o[sic!] dă ca o mamă”[22]