Sunteți pe pagina 1din 2

Antarctida este un continent situat în jurul Polului Sud; face parte din

regiunea polară Antarctica acoperită de ghețari. A fost ultimul ținut


explorat de pe glob.[1] Sub aspect morfologic ea este o platformă
continentală muntoasă cu un strat de gheață cu o grosime de până la
4,8 km și înconjurată de ape înghețate. În Antarctida nu există țări sau
populație autohtonă. Singurii locuitori sunt cercetătorii științifici,
nevoiți să lucreze la temperaturi de până la -80 °C.[1] Primul biolog din
lume care a cercetat viața antarctică a fost românul Emil Racoviță în
timpul expediției efectuate la bordul navei Belgica.
Speculații[modificare | modificare sursă]
Deși legendele și speculațiile despre un pământ sudic numit Terra
Australis datează încă din antichitate, primele descoperiri dovedite ale unor
părți din continent au avut loc aproape simultan în 1820, iar prima
debarcare verificată a avut loc în 1821. O hartă
din 1513 a amiralului otoman Piri Reis conține totuși, în mod neexplicat, un
continent sudic care seamănă oarecum cu Antarctida.
Date generale
Cu o suprafață de 14.425.000 km², Antarctida este al cincilea continent ca
mărime, după Eurasia, Africa, America de Nord și America de Sud. Totuși
este ultimul ca număr de locuitori, neavând rezidenți permanenți, din cauza
frigului aproape veșnic. Antarctida este continentul cu cea mai
mare altitudine medie, cea mai scăzută umiditate și cea mai
scăzută temperatură medie. Aproape 98 % din teritoriul Antarctidei (circa
14 milioane km²) este veșnic acoperit de un strat de gheață, care uneori
atinge grosimi de peste 4.000 m. Restul de două procente fără gheață îl
reprezintă coastele scăldate de Oceanul Antarctic, vârfurile golașe ale dike-
urilor, care dau munților un aspect de cocoș ce se eliberează din
prizonieratul ghețurilor, la acestea adăugându-se într-o proporție foarte
restrânsă și o regiune cu aspect de deșert, evident înghețat.
Particularități[modificare | modificare sursă]
Printre particularitățile geografice ale continentului se numără:[2]

 Antarctida este cel mai izolat continent.


 Antarctida este zona geografică unde se înregistrează cea mai mare
valoare a radiației solare de pe Pământ (120.000 calorii/cm²), dar deși
înregistrează o asemenea valoare, radiația solară se pierde prin
reflexie.
 Antarctida este continentul cu cea mai mare altitudine medie – 2.165 m.
 Antarctida este continentul unde s-a înregistrat cea mai scăzută
temperatură măsurată vreodată pe Pământ. Aceasta a fost înregistrată
la Stația Vostok și a fost de - 89,2 °C.[3]
 Antarctida este locul cu cea mai groasă masă de gheață (aceasta
ajunge în unele locuri și la aproape 5.000 de metri grosime).
Explorare
Continentul Antarctida a fost descoperit în anul 1820 de grupe diferite de
cercetători și exploratori. Unul dintre primii oameni care au pus piciorul pe
pământului Antarctidei au fost Jules Dumont d'Urville, în 1820.
Nava "Belgica" a purtat cea dintâi expediție antarctică făcută în scopuri
exclusiv științifice și prima care a iernat între ghețurile din apropierea
Antarctidei. Din echipa acestei expediții a făcut parte și cercetătorul
român Emil Racoviță considerat primul biolog din lume care a cercetat viața
antarctică. El a rămas în istoria științei și ca descoperitorul balenei cu cioc.
[4]

Atingerea Polului Sud a fost realizată pentru întâia oară de exploratorul


polar norvegian Roald Amundsen (care fusese ofițer secund alături de Emil
Racoviță în Expediția Antarctică Belgiană din 1897-1899 [4]) și echipa sa în
anul 1911, într-o întrecere cu exploratorul englez Robert Falcon Scott, care
a ajuns și el la Pol - cu 35 de zile după Amundsen. Pe drumul de întoarcere
exploratorul englez și-a pierdut viața. La data de 14 decembrie 1911,
Amundsen a înfipt steagul norvegian în pământul inaccesibil până atunci.
În anul 2005 cercetătorul Teodor Negoiță semnează memorandumul
dintre Fundația Antarctica Română (FAR) și Divizia Antarctică
Australiană (Australian Antarctic Division). La data de 13 ianuarie 2006, a
avut loc inaugurarea primei stații românești permanente de cercetare și
explorare din Antarctica, Stația Law-Racoviță. O dată cu moartea
cercetătorului, activitatea lui a fost preluată de Comisia Națională pentru
Cercetări Antarctice (CNCA). Alte instituții Românești care s-au ocupat ce
cercetarea antarctică sunt: Institutul Român de Cercetări
Polare, Departamentul pentru Cercetări Arctice și Antarctice înfințat de
Ministerului Educației în cadrul Institutului Național de Cercetare-
Dezvoltare pentru Științe Biologice, etc.
De mentionaț aici sunt și reprezentanții români în cadrul Comitetul
Științific pentru Cercetări Antarctice (SCAR - Scientific Committee of
Antarctic Research) și anume Victor Voicu (contact național SCAR,
membru al Academiei Române) și Cristina Purcarea (delegat SCAR).

S-ar putea să vă placă și