Guta Mihaela Elena si Safta Alin Clasa a-Xa A

Polul Nord
Prof. Felicia Huides

Polul NORD
Polul Nord este cel mai nalt punct al axei terestre, situat n Marea Glaciar Arctic. Polul nord geografic este situat la circa 1.600 km de polul nord magnetic, care se afl n insula Bathurst din Canada. Spre deosebire de Polul Sud, Antarctica, la polul nord nu exist pmnt doar o calot de ghea, care plutete n Marea Glaciar Arctic, cuprins ntre coastele Asiei, Europei, i Americii. Aceast mare comunic cu Oceanul Pacific de-a lungul strmtorii Bering i cu Oceanul Atlantic. Suprafaa global a acestei mri este de circa 14.000.000 km. Adncimea ei este n medie de circa 1.500 m, avnd cel mai adnc punct de 5450 m.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fiier:PolulNord1885.jpg

Doar americanii i ruii tiau iniial de aceast zon pe care o foloseau n scopuri militare. Doar dup sfritul rzboiului rece, aceste informaii au devenit disponibile pentru toi oamenii de tiin.

Exit un pol geografic i un pol magnetic al pmntului, polul nord este de fapt punctul cel mai nordic al pmntului, din acest punct indiferent n care direcie ne deplasm, direcia deplasrii va fi spre sud.

1.Polul Nord geografic Este punctul cel mai nordic al pmntului, fiind stabilit prin procesul de rotaie al pmntului, fiind aezat pe axa de rotaie cu o poziie stabil, fix avnd valorea latitudinii nordice "0". n acest punct fiind ap i ghea "Oceanul ngheat de Nord" adncimea n acest punct 4.087 m.

2.Polul Nord magnetic Este polul stabilit cu instrumente de msur a magnetismului ca de exempu busola, acest punct nefiind stabil, fix. Este punctul unde liniile cmpului magnetic al pmntului se ntlnesc, expediia Geological Survey of Canada in anul 2001 a stabilit prin msurtori migraia anual a polului magnetic:

https://www.planetseed.com/files/uploadedimages/Science/People_in_ Motion/Trip_to_the_North_Pole/Related_Articles/arctic.jpg

3.Polul Nord geomagnetic Este un pol stabilit prin calcul, considerat ca necesar datorit instabilitii polului magnetic. n prezent acest puct are coordonatele 7830' Nord, 69 Vest n Groenlanda. La comparaia coordonatelor polului magnetic celori doi poli Nord (8242' Nord, 11424' Vest) i Sud (65 Sud, 135 Est) apare evident c cele dou poluri stau exact opus (fa n fa) pe glob la fel ca i polurile geografice. Acest fenomen a determinat pe geofizicieni s calculeze o medie a polului geografic i magnetic, ce ajut mai departe la stabilirea unghiului de declinaie a axei de rotaie pmntului.

http://klausen1976.files.wordpress.com/2009/12/np5.jpg?w=365&h=394

4.Polul Nord inaccesibil "Northern Pole of Inaccessibility" acest pol este numit i Arctic, fiind punctul cel mai ndeprtat de rmuri (de uscat). El are coordonatele 8403' Nord, 17451' Vest fiind la o distan de 660 km de polul nord geografic, fiind atins la data de 1 mal 1927 aici gsindu-se numai ghea i ap cu o adncime de 3000 m.

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/32/Cc_bt_kh_tip_cn_B c_-_Northern_pole_of_inaccessibility.jpg

https://lh6.googleusercontent.com/-zx-joudhWBU/TXUvv5ipdqI/AAAAAAAAAQM/cbPptMRr9Ss/s1600/pole7.jpg

 Oficial polul nord geografic a fost atins de cercettorii nord-americani Robert Edwin Peary i Matthew Henson la data de 6 aprilie 1909. Cercetrile ulterioare au pus la ndoial faptul c cei doi cercettori ar fi atins ntradevr polul geografic, nsemnrile lor nefiind deajuns de precise. Asfel Frederick Cook pretinde c el ar fi fost primul ce a atins polul geografic la data de 21 aprilie 1908 aceast afirmare a fost mai trziu considerat fals. Pn azi nu avem certitudinea c cele dou expediii polare ar fi fost cel puin la pol. Pentru prima oar prin notrile lui Umberto Nobile, din anul 1926 reiese clar c expediia lui Roald Amundsen i Lincoln Ellsworth la bordul vasului Norge au atins cu certitudine polul nord. Primii oameni care au ajuns la polul nord a fost o grup de savani sovietici sub conducera lui Iwan Papanin n 1937 zburnd cu avionul. Primul om care a ajuns la pol pe jos, a fost scoianul Sir Wally Herbert n 1969.

Frederick Cook
http://en.wikipedia.org/wiki/Frede rick_Cook

Iwan Papanin
http://media2.weserkurier.de/media/52/32574031118407/ 200941_222721_1_024.jpg

Sir Wally Herbert

Exploratorul Robert Edwin Peary este considerat a fi primul om care a ajuns la Polul Nord. Peary ajunge aici n aprilie 1909 mpreun cu asistentul lui Matthew A. Henson i cu patru eschimoi.
Robert Peary lucreaz ca inginer n America Central tropical (1880 - 1890) i ntreprinde ca ofier de marin o cltorie n ismul Panam. Pentru a se antrena n vederea unei plnuite cltorii la Polul Nord ntreprinde n 1886 o incursiune de 190 kilometri n interiorul Groenlandei. n cursul unei noi expediii n 1892 traverseaz Groenlanda septentrional ntre fiordul Inglefield i rmul de nord est al insulei, ntorcndu-se pe acelai drum dup ce a strbtut o distan de 2.200 kilometri. Cu acest prilej, descoper marea peninsul din nordul Groenlandei care a primit numele su (ara Peary). Pn n anul 1900, Peary ncheiase explorarea Groenlandei, descoperind i capul ei cel mai nordic, cruia i-a dat numele de Morris Jesup (83 40' latitudine nordic). Dup mai multe ncercri nereuite atinge Polul Nord la 6 aprilie 1909. Cinci zile nainte de comunicarea izbnzii sale, medicul american Frederik A. Cook anunase c el a ajuns la Polul Nord nc din aprilie 1908, dar ulterior s-a dovedit a fi un impostor.

TEODOR NEGOI PRIMUL ROMN LA POLUL NORD. A atins Polul Nord la 21 aprilie 1995

http://www.youtube.com/watch?v=v215uxL7CqE&feature= player_embedded#at=23
Teodor Negoi s-a pregtit mai mult de un an pentru a efectua o expediie la Polul Nord. n acest scop, i-a mbuntit condiia fizic, pentru a putea fi capabil s mearg sute de kilometri pe schiuri, s reziste frigului i s trag dup sine o sanie de 50 sau 100 de kilograme. Se pregtea chiar i opt ore pe zi, trgnd dou cauciucuri dup el, pentru a simula exact tractarea unei snii n drum spre Pol. Dei a beneficiat de puine fonduri bneti, Negoi a avut voina i entuzismul de a fi primul romn care atingea Polul Nord. La data de 21 aprilie 1995, exploratorul Teodor Gh. Negoi devenea primul romn care atinge Polul Nord (pe schiuri), n cadrul unei expediii ruse de cercetare. El este n prezent deocamdat singurul romn care a ajuns la Polul Nord.

n. 27 septembrie 1947, comuna Sascut, judeul Bacu, d. 23 martie 2011

Astfel, el a organizat mai multe expediii romneti, n zonele ngheate din apropiere de Polul Nord: n Groenlanda, n nordul extrem al Canadei, n arhipelagul Spitsbergen (Svalbard). A format mai multe echipe de cercettori din domenii diferite, acestea fiind primele echipe romneti care au activat n exteriorul rii ntr-o structura foarte neomogen: geografi, geologi, ingineri, medici, biologi etc. n Groenlanda i arhipelagul Spitsbergen a cltorit de unul singur, parcurgnd pe schiuri n jur de 300 de kilometri prin pustiurile ngheate.

Pasiunea sa pentru expediii n mediul arctic l-a determinat ns s renune la o eventual carier academic. nc de la primele expediii, el a intrat n contact cu cercettorii danezi, norvegieni, canadieni, rui etc., cu intenia ca grupul su de cercettori polari romni s nu urmeze direcii de cercetare care s se suprapun cu ale altor ri, ci s efectueze cercetri originale, care s evidenieze meritul particular al Romniei. n anul 1994, nfiineaz Institutul Romn de Cercetri Polare, ca instituie privat, cu scopul de a strnge n jurul su oamenii de tiin din diferitele domenii pasionai de cercetrile polare. Fondurile pentru cercetare provin din sponsorizri i din granturile guvernamentale sau fondurile europene, prin proiectele de cercetare la care particip Fundaia. Din anul 1995, a nfiinat i a condus Fundaia Antarctic Romn, cu scopul de a strnge finanri pentru expediiile ulterioare.

Aurora Boreala (Polara)

Aurorele boreale sunt, probabil, unele dintre cele mai interesante spectacole ale naturii. Misterul formarii lor i-a intrigat permanent pe oamenii de stiinta si, chiar daca astazi el a fost descifrat in ceea mai mare parte a sa, nu putini sunt cei care cred ca acest fenomen reprezinta o manifestare a unor forte aflate dincolo de capacitatea de intelegere a oamenilor. Aurora se formeaza in timpul unei eruptii solare. O data la 11 ani, activitatea solara cunoaste un maxim, produs de rotatia inegala a Soarelui. Polii sai nu se invirt cu aceeai viteza ca si centrul, fapt care provoaca asa-zisele umbre solare. Rupte din Soare, particulele calatoresc in jur de doua zile inainte de a ajunge in preajma Terrei, care este protejata de centurile magnetice, al caror rol este tocmai acela de a opri respectivele particule. In consecinta, acestea sunt obligate sa ocoleasca aceste centuri magnetice si sa ajunga pe Pamant prin cei doi poli magnetici (nord si sud). Cand moleculele din atmosfera ajung in contact cu o serie de gaze, produc culori diferite. Cele mai multe dintre aurore au o culoare verde, dar in componenta lor intra si rosul si movul, dar extrem de rar. Ovalul auroral reprezinta zonele in care aurorele pot fi observate cel mai bine. In timpul eruptiilor solare puternice, aurorele sunt vizibile sub latitudinile joase (latitudini magnetice in raport cu polul magnetic), fapt care permite observarea lor din mai multe puncte de pe Glob. Cei mai familiarizati cu acest spectacol unic sunt locuitorii din asa-zisul oval auroral. Regiunile din lume in care aurorele pot fi observate cel mai bine sunt: Norvegia, Suedia, Finlanda, nordul Rusiei, Alaska si nordul Canadei. Aparitia aurorelor poate fi prevazuta. Satelitul "Soho", de exemplu, a furnizat imagini ale eruptiilor solare, fapt care a contribuit la anticiparea perioadelor lor de formare. De asemenea, gratie datelor furnizate si de alti sateliti, astronomii sunt capabili sa prevada exact frecventa de formare a aurorelor boreale. Tot prin intermediul sondelor spatiale, oamenii de stiinta au putut constata ca aurorele se formeaza si pe alte planete, in special pe Jupiter si Saturn, la suprafata acestora. In plus, s-a constatat ca acest fenomen nu este specific Pamantului, el fiind propriu tuturor planetelor cu magnetism si cu atmosfera.

Clima Polului Nord

este mai cald dect cea a Polului Sud, deoarece se afl la nivelul mrii n mijlocul unui ocean (care acioneaz ca un rezervor de cldur). Iarna temperaturile de la Polul Nord pot varia ntre -43 C i -26 C.

Fauna Polului Nord Ursul polar

este un puternic vanator de foci. Este cel mai carnivor dintre toate speciile de ursi, dar si cel mai perseverent si rabdator. Are un plan de atac excelent: se asaza langa o copca ore in sir asteptand ca focile sa iasa. Atunci cand procedeaza asa, foca nu mai are scapare. O lovitura puternica ii aduce ursului o masa gustoasa, iar focii ii aduce, din pacate, o moarte rapida. Conditiile polare sunt foarte dure , cu temperaturi foarte joase in mod constant. Pentru a putea supravietui, ursul polar trebuie sa se adapteze conditiilor istovitoare ale mediului sau .Ca un gigantic, panou solar, pielea ursilor este neagra tocmai pentru a atrage si ultima raza de soare si bineinteles de caldura posibile. Blana lor este alba avand rolul de a trimite raze luminoase pielii . Pe sub aceasta blanita se mai afla inca un substrat de blana de culoare galbena sau portocalie . Ca si la celelalte specii de ursi si ursul polar are urechile rotunde, mici si apropiate de crestetul capului .In ciuda corpului sau masiv, acest animal este un foarte bun inotator. Labele sunt mari , puternice si foarte putin palmate, contribuind sesizabil la abilitatile lui de inotator. Ei pot sa urce stanci abrupte de gheata si au fost vazuti alunecand pe dealuri in jos pe burta, folosindu-si picioarele anterioare drept frane. Masculii sunt de-a dreptul imensi , cel mai greu ajungand sa cantareasca 1300 de kg. Femelele sunt mai mici, cea mai mare cantarind 600 kg . Acesti ursi de regula nu hiberneaza, ei ramanand activi pe toata perioada anului. Femelele fac exceptie de la aceasta regula atunci cand au pui . Acestea trec printr-o perioada de hibernare la fel ca si ursul negru , brun, si celelalte specii de ursi. Ursii polari sunt specia cea mai agresiva, ei putand fi cu greu tinuti in captivitate, mai ales daca au fost prinsi la varsta adulta.

vulpea alba sau vulpea zapezii, vulpea arctica reprezinta un mamifer de

Cunoscuta si sub denumirea de

dimendiuni mici, nativ din regiunile reci ale emisferei nordice. Dimensiunile medii ale speciei Alopex lagopus sunt de 85 pana la 110 cm lungime, coada masurand pana la 30 cm, iar greutatea este cuprinsa intre 2,9 si 3,2 kg. Masculii sunt, de regula, mai mari decat femelele.
Traind intr-un mediu atat de aspru, vulpea alba a trebuit sa se adapteze la temperaturile extreme din aceste regiuni; astfel ca blana ii este foarte deasa, mecanismul de transfer al fluidelor si circulatia membrelor sunt foarte bune, iar corpul retine o rezerva de grasime suficienta mentinerii temperaturii optime a corpului. Corpul rotund, botul si picioarele scurte si urechile rotunjite si compacte reprezinta tot o forma de adaptare la conditiile de mediu. Blana de pe labe ii permite sa paseasca pe suprafetele inghetate fara probleme, in cautarea hranei. Are auzul atat de bine dezvoltat incat poate localiza prada aflata sub zapada. Blana isi schiba culoarea in functie de sezon: astfel ca iarna ea este alba, iar in lunile de vara prezinta un colorit maroniu. In general, vulpea alba se hraneste cu orice fel de carne, incluzand carne de lemingi, pesti, hoituri sau oua de pasari. Lemingii reprezinta hrana predilecta, o familie de vulpi albe putand consuma zilnic cateva duzine de astfel de mamifere rozatoare.
http://www.zooland.ro/Vulpea_arctica__Alopex_lagopus_-6277.html

Sezonul de imperechere incepe din luna septembrie si dureaza pana la sfarsitul lunii mai. Perioada de gestatie este de 53 de zile, femelele dand nastere unui numar mediu de 5-8 pui, iar in cazuri exceptionale chiar si 25. Ambii parinti se implica in cresterea acestora si in construirea cuibului. Acesta se prezinta sub forma unor retele subterane, care pot gazdui mai multe generatii de vulpi. Dupa o perioada de timp, femelele obisnuiesc sa paraseasca familia si sa-si formeze propriul grup, in timp ce masculii raman in familie. Vulpile albe formeaza perechi monogame. La nastere puii au corpul acoperit cu o blana de culoare maronie, care devine alba, pe masura ce inainteaza in varsta. Pot pasi fara probleme pe gheata, datorita blanitei care le acopera labele picioarelor.

Ultimul nume pe trista lista a animalelor amenintate cu disparitia de incalzirea global este morsa, unul dintre cele mai jucause si inteligente animale polare. Populatiile de morse traiesc in Atlanticul si Pacificul de Nord, in apropierea costelor Canadei, Groenlandei si Rusiei. Problema morselor este topirea rapida a ghetarilor, care ocupa o suprafata tot mai mica din jurul Polului Nord. Din cauza topirii ghetarilor din preajma tarmurilor, animalele trebuie sa isi caute hrana in ape mult mai adanci. Se ajunge astfel la situatii in care puii sunt parasiti, grabind disparitia unui mamifer renumit pentru "apetitul" sau muzical. Alte animale amenintate de incalzirea globala sunt: Ursul polar, Balenele Beluga, Vulpea polara, Polifagul american Volverine celebrul personaj de benzi desenate i filme din seria X Men, eroul cu gheare metalice i schelet din adamantin nu este altcineva decat

jderul, glutonul, sau

polifagul, volverinul - celebru pentru fora, vitalitatea, curajul i agresivitatea sa. Cu

toate acestea, niciuna dintre calitile mai sus enumerate se pare c nu-l vor salva n cazul intensificrii procesului de nclzire global. Habitatul populaiilor de glutoni care mai traiesc in nord-vestul Statelor Unite este n pericol de supranclzire daca societile umane vor continua emisia de gaze cu efect de ser.conform unor noi simulri pe computer efectuate de ctre National Center for Atmospheric Research (NCAR). Pe baza rezultatelor studiilor de teren noile provocri climatice afecteaz glutonii din doua mari directii: Prin reducerea sau chiar eliminarea zpezilor timpurii de primvar pe care glutonii se bazeaz pentru a-i proteja i ascunde intrarea vizuinilor unde i adpostesc puii nou-nscuti. A doua direcie are n vedere cresterea temperaturilor din luna august pn la cote pe care organismul glutonilor pur i simplu nu le poate tolera. "Glutonul este un mamifer carnivor care a evoluat timp de zeci de mii de ani ntr-o singur direcie: aceea de a rezista gheturilor i frigului extrem. Speciile care depind de zapezi perene pentru supravieuire, au anse minime s reziste n faa noilor schimbri climatice. S-ar fi putut adapta, dac procesul de nclzire global ar fi fost unul natural, derulat treptat n decursul a mii de ani, dar n condiiile actuale, cand este din ce n ce mai cald de la un an la altul, este, practic imposibil" , declara Synte Peacock, unul dintre autorii cercetrilor.

Uniunea Europeana a interzis oficial comertul cu produse derivate din foca. In urma insistentelor proteste internationale asupra vanatorilor de foci din Canada si Namibia, UE a interzis comercializarea pielii, blanii sau oricarui alt produs derivat din foca in toate cele 27 de tari membre. Legea UE va intra in vigoare inaintea vanatorii de foci de anul viitor si va interzice importarea, exportarea sau transportarea oricarui produs derivat din foca in toate cele 27 de state membre UE. Hotararea UE va avea un impact economic negativ asupra statelor care se ocupa cu vanatoarea acestor animale, piata produselor din foca urmand sa scada seminificativ, producand mari pagube economice acestor natiuni. Calota de gheata se topeste putin cate putin Oamenii de tiin care studiaz fenomenele de la Polul Nord sunt unanim de acord cu aceast posibilitate, cu att mai mult cu ct i observaiile din satelit i cele ale cercettorilor de la NASA converg ctre aceeai concluzie. Bogiile naturale vor putea fi exploatate Apreciat drept "dramatic" din punctul de vedere al consecinelor asupra naturii, topirea calotei de "ghea venic" de la Polul Nord va avea urmri favorabile n plan economic. Zcmintele de petrol i cele minerale, pn acum inaccesibile, devin incomparabil mai uor de ajuns, n scopul exploatrii i valorificrii. Gheaa care se va forma de acum nainte, de la an la an, n timpul iernii polare nu va mai avea nici pe departe grosimea i duritatea celei din milenara calot arctic.

Bibliografie:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Robert_Peary http://ro.wikipedia.org/wiki/Polul_Nord http://ro.wikipedia.org/wiki/Teodor_Negoi http://www.astronomia.go.ro/Pages/aurorele_boreale.html http://daynews.wordpress.com/2011/03/10/busolele-lumii-sunt-date-peste-cap-polul-nord-magnetic-migreaza-spre-rusia-2/ http://www.independent.co.uk/news/science/adjust-your-compass-now-the-north-pole-is-migrating-to-russia-2233610.html http://www.green-report.ro/stiri/pue-interzis-oficial-comertul-cu-produse-din-focap http://www.zooland.ro/Specii_de_ursi__Ursul_polar-5057.html http://www.zooland.ro/Vulpea_arctica__Alopex_lagopus_-6277.html http://www.farmec.ro/assets/Uploads/050.jpg http://www.ipedia.ro/o_stiri/894.jpg http://www.ipedia.ro/morsa-894/ http://www.descopera.ro/dnews/7952128-incalzirea-globala-il-ucide-pe-wolverine

http://www.ric.edu/faculty/rpotter/landfall_on_svalbard.jpg