RÂUL BISTRIȚA

Râul Bistrița este un râu din România care izvorăște din Munții Rodnei de la 1850
m altitudine dintr-un circ glaciar minor de sub vârful Gargalău (2159 m), străbate
Carpații Orientali și se varsă în Siret în aval de Bacău.
În parcursul său râul trece prin orașele Vatra Dornei, Bicaz, Piatra Neamț, Roznov,
Buhuși și Bacău.
Denumirea provine din limba slavă şi poate fi tradusă ca “apa repede”. Bistriţa,
,,podoaba apelor moldovene”, este un râu de munte şi are cel mai lung curs montan
dintre toate râurile României. Dacă Dunărea - între Baziaş şi Drobeta-Turnu Severin
- ferăstruieşte relieful muntos “numai” pe o lungime de 144 km, Bistriţa îşi croieşte
un drum de 216 km.
Orientarea generala a raului Bistrita este pe directia NV-SE.
Pe cursul său mijlociu și superior se află un complex de amenajări hidroenergetice
dintre care cea mai mare este acumularea Izvorul Muntelui.
Începând cu zona Poiana Teiului, râul Bistriţa întâlneşte primul baraj hidroenergetic
construit în perioada 1986-1996, ce determină formarea în amonte a unei
acumulari de apă de aproximativ 3 km. În aval de acest baraj a fost amenajat în
aceeaşi perioada uzina de transformare a presiunii apei în energie electrică.
Lacul de acumulare "Izvorul Muntelui", cunoscut si sub numele de "lacul Bicaz",
este cel mai mare lac artificial (antropic) amenajat pe raurile interioare din
Romania. Situat pe cursul superior al raului Bistrita, lacul s-a format ca urmare a
construirii barajului hidroenergetic cu acelasi nume în anul 1960. Din el se
alimentează centrala hidroelectrică Bicaz-Stejaru, echipată cu şase generatoare.
În trecut râul era cunoscut drept cale de acces pentru plutărit spre porturile
dunărene, cand barbatii purtau bustenii proveniti din taierea copacilor spre
fabricile de cherestea din Galati si Braila.
Piatra Dracului sau Piatra Teiului, aflată la coada lacului de acumulare Izvorul
Muntelui de pe râul Bistriţa, este un monument al naturii cu statut de rezervaţie
naturală. Stânca are o înălţime de 23 de metri şi este amplasată pe o terasă la câţiva
metri deasupra nivelului apei. O poţi vedea cel mai bine atunci când treci viaductul
care traversează lacul de acumulare.

Aceasta stanca aflata la câţiva kilometri de staţiunea Durău, a captivat atenţia şi a

stârnit imaginaţia localnicilor care au ţesut în jurul ei legende cu draci, căpcăuni şi
un pariu pus cu Dumnezeu. Unii spun că aceasta şi-ar schimba noaptea poziţia, iar
alţii cred că Diavolul ar continua să o viziteze şi să se aşeze în vârful ei, moment în
care focurile se sting, iar animalele şi păsările tac.
Localnicii au mai multe legende legate de Piatra Dracului. Una dintre acestea
vorbeşte despre un pariu făcut de Diavol cu Dumnezeu. Diavolul voia să obţină
controlul asupra omenirii şi l-a convins pe Dumnezeu să pună un pariu cu el pentru
a-şi atinge scopul. El s-a lăudat că va putea fura stânca aflată în vârful Ceahlăului şi
i-o va putea aduce până în zori. Diavolul a reuşit să o desprindă de pe munte, dar
în timp ce încerca să o aducă a auzit cântecul cocoşilor de la răsăritul soarelui, s-a
speriat şi a scăpat-o. Încă mai încearcă să o mişte din loc, spun localnicii, dar nu
reuşeşte niciodată mai mult de câţiva centimetri. Aşa s-a ajuns să se creadă că
Piatra Dracului îşi modifică poziţia în timpului nopţii, lucru explicat de specialişti ca
fiind, de fapt, o iluzie optică apărută prin mărirea sau micşorarea debitului apei.