ANTARCTICA - POLUL SUD

Caracteristici generale
Al cincilea continent ca mrime, dintre cele sase ale Terrei, Antarctica este cel mai sudic, mai rece, mai indeprtat
si mai recent descoperit continent, fiind pentru prima oar detectat la inceputul secolului al XIX-lea.
Acoperit aproape in totalitate de gheat si fr a avea o populatie uman stabil, ea inconjoar Polul Sud. La
randul su Antarctica este inconjurat de Oceanul Antarctic,intindere de ap creat din zonele de sud ale
oceanelor Pacific, Atlantic si Indian, dar fiind considerat un ocean separat de celelalte datorit temperaturii mai
sczute a apei si a salinittii mai mici. Antarctica detine in jur de 90% din gheata existent pe Pmant. Banchiza
ce nconjoar continentul are aproximativ 29 milioane km cubi de gheat.
Precipitatiile din Antarctica sunt la fel de putine ca in desertul Sahara si este la fel de frig ca pe Marte. La Polul
Sud, soarele rasare in jurul datei de 21 septembrie si apune pe 21 martie.
Antarctica detine si recordul temperaturii negative. In anul 1960, s-au inregistrat -89,2 0C.
La Polul Sud toate directiile indica nord.
Cel mai inalt continent este Antarctica (aflat la 2600 m deasupra marii).
Intindere
Antarctica, numit astfel pentru a o deosebi de partea opus a globului - zona arctic - se intinde dup paralela de
60 de grade latitudine sudic.
Cel mai apropiat vecin al ei se gseste la 1.000 de km si este America de Sud, urmat de Australia si Africa, la
2.500 si 4.000 de km deprtare.
Cea mai mare parte a teritoriului su se intinde in emisfera estic, in partea vestic se gseste Peninsula Antarctic,
intindere ce apropie continentul de America de Sud. Cel mai inalt varf de pe continent atinge 5.140 m (in masivul
Vinson din partea vestic), iar inltimea sa medie este putin mai mare de 2.000 de metri, ceea ce il face continentul
cu cea mai mare inltime medie.
Antarctica are o suprafat total de 13.178.000 km ptrati, fiind astfel mai mare decat Europa si Australia.
Clima
Pozitia pe latitudine si inltimile ei mari fac din Antarctica cel mai rece continent.
Cu toate acestea se deosebesc dou anotimpuri. In anotimpul rece temperatura in zonele intercontinentale poate
scdea sub -800C, n timp ce in anotimpul cald temperatura se poate ridica, in aceleasi zone, pan peste -30 0C.
In zonele de coast se poate ajunge, in sezonul cald, la temperatura de inghet (0 0C), dar i aici valorile negative
sunt ridicate n perioada rece.
Antarctica detine si recordul temperaturii negative. In anul 1960, la statiunea ruseasc de cercetare Vostok s-au
inregistrat -89,2 0C.
Interiorul Antarctica este un desert polar in care bat vanturi moderate ce rareori ating 30 km/h, ins ele se intetesc

si devin mai persistente in apropierea coastelor. Vanturi extrem de reci, compuse din aerul aflat in partea inferioar
a versantilor abrupti din interiorul regiunilor muntoase, bat spre pantele de gheat mai mici.
Zona este foarte srac in precipitatii, un dintre cele mai uscate zone de pe glob, aproximativ 50 mm de precipitatii
czand aici anual. Acestea cresc cu cat ne apropiem de trm, atingand in zonele apropiate de coast 200 mm/an.
De obicei ele cad sub form de zpad sau gheat, dar uneori se inregistreaz si ploi, n zonele litorale.
Exist mai multe tipuri de climat in Antarctica, toate sunt reci, dar difer in severitate.
La fel ca si precipitatiile, climatul se imblanzeste cu cat latitudinea scade. Peninsula Antarctica este zona in care se
intalneste clima cea mai bland, aici temperatura putandu-se situa in timpul sezonului mai cald in jurul valorii de
0 0C.
Vegetatia
Acoperit aproape in totalitate de un strat gros de gheat, Antarctica are foarte putin teren disponibil pentru
formarea solurilor sau aparitia vegetatiei. Solul existent s-a format in perioada mai recent a existentei
continentului si are un continut organic sczut, la fel ca si capacitatea de stocare a apei.
Antarctica fiind izolat de alte continente, este foarte greu pentru alte tipuri de vegetatie s se rspandeasc pe
teritoriul ei. Temperatura constant sczut, vanturile puternice si lipsa umidittii descurajeaz alte plante.
Exceptie fac plantele ce se pot adapta la aceste conditii, fiind capabile s se dezvolte activ numai cateva zile pe an.
Acesti factori limiteaz existenta plantelor in Antarctica numai la cale din Regnul Protista (organisme simple, de
obicei unicelulare): alge, licheni si muschi. In Antarctica exist numai dou specii cunoscute de plante ce
infloresc, ele se gsesc n Peninsula Antarctica si insulele din jurul su.
Continentul nu are un echivalent al tundrei arctice, unde se gsesc o mai mare varietate de plante: cea mai bogat
vegetatie a Antarctica poate fi comparat mai mult cu cea din nord, vegetatia srac a deserturilor polare arctice.
Alge de zpad cresc pe zpad si pe suprafata ghetii aproape de coast, in special de-a lungul Peninsulei
Antarctice, unde psrile de mare si briza oceanului aduc posibilitti de nutritie.
Apele antarctice suport si alte tipuri de vegetatie. Buruieni de ap din zonele de coast cresc pe si in jurul
insulelor, aproape de continent, dar nu pot aprea aici datorit ghetii marine ce rade trmurile.
In apele reci ale oceanului ce nconjoar Antarctica se gsesc diferite tipuri de alge ce plutesc pe o perioad
scurt, atat cat s se inmulteasc pe perioada anotimpului cald, mai ales in zonele unde izvoarele aduc la suprafat
ape cu o cantitate nutritiv ridicat. Aceste alge plutitoare sunt o surs bogat de hran pentru animalele marine.

Fauna
Climatul aspru si srcia vegetatiei regiunilor de pmant ale Antarcticii accept numai animale
microscopice, insecte primitive si alte specii de acest fel ce pot supravietui in solurile umede. Se
mai gsesc si alte nevertebrate, sritoare si mici.Cel mai mare animal terestru din Antarctica
poate creste pan la 12 mm. In contrast cu uscatul oceanul contine o mare varietate de animale,
toate depinzand, intr-un fel sau altul, de algele ce cresc la suprafata apei. Organismele
zooplancton, cum ar fi viermii-sgeat, pestii-jeleu, pestii-larv, alte larve, stelele de mare se
hrnesc cu organisme fitoplancton - alge plutitoare. La randul lor, organismele zooplancton sunt o
surs de hran pentru pesti si calmari, ambele tipuri abundand in apele antarctice. Acest lant
continu, pestii si calmarii fiind o surs de hran pentru foci, balene si psri de mare, cei mai mari
si mai buni prdtori ai zonei. In acest Ocean Sudic se hrnesc sapte specii de balene, si opt de
delfini; cateva dintre aceste specii intr adanc in banchiz in timpul sezonului cald. Sapte specii de
foci respir in regiunea antarctic, unele pe trmurile sudice ale insulelor, altele exclusiv in
regiunea banchizei. Aproximativ 40 de specii de psri de ap - incluznd 7 specii de pinguini :
( Imperiali, Regali, Adelie, Chinstrap, Rockhopper, Gentoo, Macaroni ), 4 de albatrosi, cormorani,
pescrusi s.a. - sunt rspandite in Antarctica, mai ales pe insule si coaste. Mult vreme vanate
pentru ulei, marile animale marine joac un rol important in atragerea oamenilor spre Antarctica.

Solurile si resursele minerale

Desi are o intindere destul de mare, Antarctica are solul compus in majoritatea din gheat. In partea sa estic se
gseste sub stratul de gheat o mas de pmant aproximativ de mrimea Australiei, in timp ce in zona vestic se
afl mai multe insule acoperite si unite intre ele. De aceea numai circa 2,4 % din aria Antarcticii este roc vizibil,
restul aflandu-se sub gheat. Zonele expuse includ varfurile a ctorva lanturi muntoase si ale altor resturi
imprstiate. Restul trmului este format din gheata ce se continua si dup captul rocilor continentale. Banchiza ce
inconjoar Antarctica, format cu milioane de ani in urm, are o grosime medie de 2.160 de metri, in timp ce
recordul de grosime atinge 4.700 de metri.Formarea acestei banchize s-a produs prin suprapunerea straturilor de
zpad czute si transformarea lor in gheat.
Cativa vulcani activi, printre care si vulcanul Erebus, puncteaz coasta Antarctica si zonele insulare apropiate.
Desi numai aproximativ 1% din solul continentului a fost cercetat pentru minerale, se pare c Antarctica are
resurse minerale bogate. Muntii Transantarctici contin resurse considerabile de crbune, precum si cupru, plumb,
zinc, cositor, argint si aur. In muntii din estul Antarctica se mai gsesc insemnate minereuri de fier, alte zcminte
se mai gsesc si in Peninsula Antarctic. Alte metale prezente pe continent sunt cromul, nichelul si platina. Se
crede de asemenea, c exist si zcminte de petrol si gaze naturale, sub Marea Ross (in sud-vestul
continentului).In prezent acest potential mineral al Antarctica nu este utilizat decat de cercettorii de la statiile de
cercetare prezente pe continent.
Ghetarii polari
Ghetarii continentali (de calot) - ocup suprafete extrem de extinse si au o grosime care uneori depsec 3 000 m.
Acoper mari arii terestre, indiferent de relief: intregul continent Antarctica si insulele din Oceanul Artic

( Groenlanda, Islanda etc.) si ocup 98,5 din toat aria hidrosferei.

In jurul Antarcticii, ghetarii de pe continent se prelungesc mult in apele Oceanului Planetar, formand o platos
relativ unitar, inalt pan la 90 m, numit banchiz, din care se rup mari blocuri de gheat numite aisberguri,
care datorit curentilor de ap oceanici, plutesc in largul oceanului.
Gheata este plastic si de aceea se misc prin alunecare, mutandu-se pe fiecare tip de pant. Deplasarea este lent,
intre 5-150 m pe an, asa c o portiune de gheat de la zona de formare pan la linia de topire are nevoie de un timp
indelungat, de la circa 100 ani pan la peste 1 000 ani.
Aisbergurile sunt parti rupte dintr-un ghetar sau dintr-un bloc de gheata, care plutesc pe apa. Pot avea diferite
forme si pot atinge dimensiuni uriase. In 1988, un aisberg de marimea Belgiei a fost intalnit in Antarctica.
Aisbergurile se distrug treptat si se topesc cand ajung in ape mai calde, dar chiar si celor mai mici le trebuie doi ani
sau trei ani ca sa se topeasca.

Aurora Australa
Acest spectacol magnific de culoare are loc datorit materiei expulzate de soare ce interactioneaz cu campul
magnetic terestru. In urma puternicelor explozii solare sunt expulzare in spatiu particule puternic incrcate
electric ( ioni ), ce cltoresc prin spatiu cu viteze ce variaz intre 300 si 1 200 km/s. Un nor de astfel de
particule formeaz plasma. Cand aceste particule interactioneaz cu gazele din ionosfer produc acest
impresionant spectacol de lumini, numit de noi aurora. Cele produse la Polul Nord se numesc Boreale iar cele de
la Polul Sud - Australe.
Gama de culori variaz intre rosu, verde, albastru si violet.