Ziua Antarcticii si Romania

Dr. Sergiu Fendrihan

Universitatea “V. Goldis” Arad
 Ziua Antacticii
• Ziua Antarcticii
corespunde cu Ziua
Nationala a
Romaniei
• Acesta a fost
stabilita la 1
Decembrie in anul
1959
• La 1 decembrie 1959, s-a semnat la Washington, SUA, Tratatul
Antarcticii, care include în prezent 50 de state. Prin Tratatul
Antarcticii s-a stabilit ca teritoriul antarctic (Antarctica şi mările
înconjurătoare până la Cercul Polar de Sud), reprezentând aproape
10% din suprafaţa Terrei, să fie utilizat exclusiv în scopuri paşnice,
în interesul omenirii. Tratatul Antarcticii a fost prima instituţie care
guverna toate activităţile umane într-un „spaţiu internaţional”. Ca
urmare a celebrării, în 2009, a 50 de ani de existenţă a Tratatului
Antarcticii, considerat un model de tratat internaţional de succes
prin promovarea cooperării internaţionale în Antarctica pentru
ştiinţă şi pace, în 2010 s-a decis ca ziua de 1 decembrie să devină
Ziua Internaţionala a Antarcticii.
   maro - semnatare, consultative, cu revendicări teritoriale
   portocaliu semnatare, consultative, fără revendicări teritoriale, dar care și-au
rezervat dreptul de a ridica astfel de revendicări
   verde semnatare, consultative
   galben semnatare, aderate
    gri  non-signatory
 Tratatul Antarcticii
• împreună cu o serie de alte tratate colaterale, reglementează
relațiile internaționale în raport cu Antarctida, singurul
continent de pe Pământ fără populație umană băștinașă. În
acest tratat, Antarctica este definită ca fiind tot uscatul,
împreună cu banchizele aflate la sud de paralela de 60°
latitudine sudică. Tratatul, care a intrat în vigoare în 1961 fiind
semnat în total de 47 de țări, face din Antarctica o rezervație
științifică, stabilește libertatea de cercetare științifică și interzice
activitățile militare pe continent. Tratatul a fost primul acord de
control al armamentului semnat în timpul Războiului Rece.
Sediul Secretariatului Tratatului Antarcticii se află la Buenos
Aires, Argentina, începând cu luna septembrie 2004.
 Cateva articole
• Articolul 1: Aria va fi utilizată exclusiv în scopuri pașnice; activitățile
militare, cum ar fi testarea de arme, sunt interzise, iar personalul și
echipamentele militare pot fi utilizate numai în scop de cercetare
științifică sau în alte scopuri pașnice;
• Articolul 2: Libertatea de cooperare și cercetare științifică va
continua;
• Articolul 3: Libertatea schimbului de informații și personal în
cooperare cu Națiunile Unite și cu alte agenții internaționale; Articolul
4: Tratatul nu recunoaște, nu contestă și nu stabilește revendicări
privind suveranitatea teritorială; cât timp tratatul este în vigoare, nu
se vor ridica noi revendicări teritoriale; Articolul 5: Tratatul interzice
exploziile nucleare și deversarea de deșeuri radioactive;
Contributia Romaniei la cercetarea Antarcticii
• Primul care a fost intr-o expeditie stiintifica a fost Emil
Racovita, academician si profesor, eminenta personalitate a
stiintei romanesti.
• Teodor Gh. Negoita a initiat, in perioada moderna, cercetari
si explorari, precum si prima statie romaneasca.
• Numerosi alti calatori si exploratori, au atins Continentul
Antarctic cu diferite ocazii-vizand mai mult performante
sportive.
• Comisia Nationala de Cercetari Antarctice infiintata in 2014
pe langa Academia Romana, a reusit sa trimita mai multi
oameni de stiinta in perioada 2015-2017, care au venit cu
materiale si rezultate remarcabile.
Emil Racovita
• Emil Racoviță (n. 10 august 1868,[1]
Iași, România – d. 17 noiembrie
1947, Aeroportul Internațional Cluj-
Napoca, România) a fost un savant,
explorator, speolog și biolog român,
considerat fondatorul biospeologiei
(studiul faunei din subteran -
peșteri și pânze freatice de apă). A
fost ales academician în 1920 și a
fost președinte al Academiei
Române în perioada 1926 - 1929. [2]
• La vârsta de numai 25 de ani este ales
membru al Societății zoologice din
Franța. Este recomandat (1897) să
participe ca naturalist al Expediției
antarctice belgiene (1897-1899) la bordul
navei Belgica, condusă de Adrien de
Gerlache. Această expediție, care
pornește din Anvers la 10 august 1897,
avea un caracter internațional, pe lângă
belgieni, la ea participând și norvegianul
Roald Amundsen ca ofițer secund,
medicul american Frederick Cook,
meteorologul polonez Antoine
Dobrowolski și geologul Henryk
Arctowski.
 Teodor Gh. Negoita
• Teodor Gheorghe Negoiță (n. 27 septembrie
1947, comuna Sascut, județul Bacău – d. 23
martie 2011, București, România) a fost un
explorator român al întinderilor polare. În
anul 1995 a devenit primul român care a atins
Polul Nord. A condus prima stație
românească permanentă de cercetare și
explorare din Antarctica (Stația Law-Racoviță),
fondată de către el și inaugurată în anul 2006.
Teodor Gh Negoita tinand un discurs in Statia australiano-romaneasca
Law-Racovita din Antarctica, in cadrul unei sarbatori in anul 2007
• La data de 21 aprilie 1995, exploratorul Teodor
Gh. Negoiță devenea primul român care
atinge Polul Nord (pe schiuri), în cadrul unei
expediții ruse de cercetare. El este în prezent
deocamdată singurul român care a ajuns pe
meleagurile lui Fram.
 Alti exploratori si calatori
• Cornel-Coco Galescu și Romeo Dunca
Drapelul Naţional al României a fost arborat, marţi seara 14 decembrie 2011, tocmai la
Polul Sud, cu ocazia aniversării a 100 de ani de la cucerirea celui mai sudic punct al
planetei Pământ. Autorii acestei performanţe sunt doi temerari din "Fruncea României",
Banatul, Cornel-Coco Galescu şi Romeo Dunca, ei au străbătut 246 de kilometri pe
schiuri, au dormit în cort la -35grade Celsius . Se apreciază că primul om care a atins
Polul Sud a fost Roald (Engelbregt Gravning) Amundsen, alături de cercetătorii din
expediţia sa, pe 14 decembrie 1911. Concurentul lui Amundsen, Robert Falcon Scott, a
ajuns la Polul Sud cu o lună după aceea, dar murea de frig pe drumul de înapoiere.
Galescu şi l-a ales ca partener de expediţie pe Romeo Dunca, care i-a fost alături şi în
expediţia din 2007 de la Polul Nord.
• Uca Marinescu
Se spune că a fost prima femeie la Polul Sud, pe schiuri. Ea a ajuns acolo cu avionul, iar
apoi a mers câţiva kilometri pe schiuri si nu a fost nevoită să îşi monteze nici cortul.
Statia Romano Australiana
Law–Racovita-Negoita
Amplasarea statiei in Larseman Hills
 Semnarea acordului de colaborare intre Romania si
Australia privind statia si cercetarile antarctice in zona
Larseman Hills (anul 2006)
Dr. Florica Toparceanu, secretara CNCA in
Antarctica in expeditie
 Comisia Nationala de Cercetari Antarctice a
Academiei Romane
• Infiintata in anul
Vasul Xue Long , al cercetatorilor R P. Chineza
In vizita la
pinguini
Cercetari romanesti in Antarctica
 Expeditii stiintifice
• Ca reprezentant oficial al României (1998-2011) în organismele Tratatului Antarcticii (la
care România este Parte semnatară din 1971), Teodor Negoiţă a dezvoltat cooperări
internaţionale fructuoase, în baza cărora a participat la 4 expediţii internaţionale de
cercetări antarctice. Acestea sunt următoarele:
• A 43-a Expediţie Naţională Rusă de Cercetări Antarctice, pe o durată de 162 de zile,
în perioada 5.01-15.06.1998;
• A 19-a Expediţie Naţională Chineză de Cercetări Antarctice, pe o durată de 129 de
zile, în perioada 6.11.2002-24.03.2003;
• Prima Expediţie Naţională Română de Cercetări Antarctice (RONARE 1) la Staţia
Law-Racoviţă, pe o durată de 74 de zile, în perioada 31.12.2005-14.03.2006, în
cooperare cu A 22-a Expediţie Naţională Chineză de Cercetări Antarctice (CHINARE
22);
• A 52-a Expediţie Naţională Rusă de Cercetări Antarctice, pe o durată de 72 de zile, în
perioada 1.02.2007-12.04.2007 în cooperare cu RONARE 2 la Staţia Law-Racoviţă.
•  
 Rezultate obtinute (2014-2017)
• Activităţile ştiinţifice ale expediţiei române realizate în cooperare cu expediţia chineză, în cele două staţii
Law-Racoviţă şi Zhong Shan din Dealurile Larsemann (Peninsula Broknes), Antarctica de Est, au vizat
următoarele proiecte:
• - Distribuţia ionilor de metale grele, pesticide şi tritiu: variaţia geografică, factorii antropici, influenţa
asupra (micro)organismelor din solurile şi apele Antarcticii;
• - Caracterizarea biotică, enzimatică şi chimică a solurilor din Larsemann Hills;
• - Izolarea şi caracterizarea morfologică a unor microorganisme extremofile din Larsemann Hills, selectarea
unor enzime cu proprietăţi biologic active şi elaborarea de biotehnologii pentru producerea de biomasă
furajeră;
• - Studii hidrologice asupra lacurilor din zonă;
• - Studiul florei antarctice - recoltarea de material biologic (alge, licheni, muşchi);
• - Studiul faunei antarctice - comportamentul pinguinilor, focilor Weddell şi păsărilor Skua;
• - Stabilirea unui amplasament optim în vederea montării unui echipament pentru studii astroclimatice, de
către specialişti români în Dealurile Larsemann; obţinerea de date preliminare privind caracteristicile
atmosferei în Dealurile Larsemann, condiţiile meteorologice din ultimii trei ani;
• - Observaţii optice - aurora polară australă (20 şi 21 februarie 2006);
• - Studiu de medicină extremă pe expediţionarii români - investigarea modificărilor fiziologice (in situ) şi
imunologice (în România) pe baza probelor de sânge recoltate în Australia, pe Oceanul Indian şi Antarctica.
•  
• 1. Prospectarea biologică în Antarctica:
• Microorganismele extremofile reprezintă
un domeniu de interes pentru cercetătorii
români (Sergiu Fendrihan şi Teodor G.
Negoiţă, Psychrophilic microorganisms as
important source for biotechnological
processes, pag. 133-172. in Adaptation of
Microbial Life to Environmental Estremes -
Novel Research Results and Applications,
Editori Helga Stan-Lotter şi Sergiu
Fendrihan, Editura SpringerWienNewYork,
2011, ISBN 978-3-211-99690-4).
 Posibilele aplicaţii biotehnologice ale microorganismelor
psihrofile din ASMA 6

• Etapa 1 a proiectului sunt planificate următoarele activităţi pentru expediţia antarctică 2012-2013:
• - Dezvoltarea unui Protocol de Prospectare Biologică în ASMA 6 (oaza Larsemann Hills), atât pentru
Peninsula Broknes, cât şi pentru Peninsula Stornes, cu respectarea prevederilor din Protocolul de Protecţie
a Mediului la Tratatul Antarcticii.
• - Constituirea unei echipe mixte româno-chineză pentru efectuarea operaţiunilor în teren de prelevare a
probelor biologice din medii terestre şi acvatice din cadrul ASMA 6.
• - Prelucrarea, analiza microscopică preliminară şi conservarea probelor biologice recoltate, în Staţia Zhong
Shan, prin colaborare între cele două echipe, română şi chineză.
• - Publicarea în comun a lucrării „Valoarea ştiinţifică a Dealurilor Larsemann din Antarctica de Est” şi
redactarea în comun a unei lucrări informative (IP) pentru agenda ATCM 2013.
• În realizarea activităţilor din Etapa 1 (obţinerea unor colecţii de microorganisme antarctice) şi Etapele
ulterioare ale proiectului (izolarea şi selecţia de extremoliţi, cu activităţi virucide, antimicrobiene şi
antitumorale, de interes pentru aplicaţii biotehnologice) sunt implicate următoarele instituţii:
• Institutul de Biologie, Bucureşti,
• Centrul Român de Bioresurse şi Cercetare Avansată, Bucureşti,
• Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Chimico-Farmaceutică, Bucureşti,
• Institutul de Virusologie „Şt. S. Nicolau”, Bucureşti,
• Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi.
 2. Exobiologie:
• Antarctica este locul ideal pentru descifrarea misterelor universului şi pentru studiul vieţii sălbatice, fiind un
analog terestru pentru viaţa pe alte planete. Calota Antarcticii reprezintă o sursă de forme de viaţă ancestrale,
necunoscute, încastrate de milenii în structura de gheaţă. Zona Larsemann Hills este oarecum similară cu Dry
Valley, un analog antarctic pentru mediul de pe Marte.
• Pentru dezvoltarea unor studii de exobiologie privind similaritatea mediului Antarctic cu cel posibil existent pe
alte planete, propunem pentru campania 2012-2013 următoarele activităţi:
• - Monitorizarea parametrilor de mediu locali şi caracterizarea geomorfologică a habitatelor de interes.
• - Prelevarea de probe: din părţile superficiale ale rocilor pentru a izola şi identifica litobionţi, nisip (acolo unde
este present) sau din maciniş de roci pentru identificarea unor biomarkeri vitali, sol (acolo unde este prezent)
pentru identificarea de microorganisme şi de biosemnături de la microflora prezentă şi cea din trecut.
• - Selectarea unui membru al echipei române pentru deplasarea, împreună cu echipa chineză, pe calota antarctică
şi explorarea calotei antarctice în zona Munţilor Grove în baza unui acord de cooperare mixtă privind recoltarea
de probe de gheaţă, sol şi roci, pentru analiza izotopică şi microbiologică a acestora şi publicarea în comun a
rezultatelor.
• Instituţiile implicate:
• Centrul Român de Bioresurse şi Cercetare Avansată, Bucureşti,
• Institutul de Biologie, Bucureşti,
• Institutul de Virusologie „Şt. S. Nicolau”, Bucureşti,
• Universitatea Piteşti,
• Universitatea „Ştefan cel Mare”, Departamentul Geografie, Suceava,
• Institutul Astronomic, Bucureşti.
 3. Medicină Extremă:
• O staţie în Antarctica oferă un mediu de cercetare medicală unic pe Terra, deoarece
condiţiile de mediu extrem şi izolare, în care locuieşte şi lucrează personalul din
staţia antarctică, constituie un analog terestru pentru o staţie spaţială. În acest sens,
noi dezvoltăm proiectul multianual (IPY-IPD) cu tema Evaluarea răspunsurilor
imune, hormonale şi psihologice ale expediţionarilor români la mediul extrem din
Antarctica (ANEXA 1 ). Pentru campania expediţionară 2012-2013, propunem:-
Semnarea unui acord de cooperare mixtă privind: a) acordarea de facilităţi medicale
echipei române în vederea recoltării, prelucrării şi conservării probelor de sânge, b)
publicarea în comun a rezultatelor proiectului şi c) efectuarea unui schimb reciproc
de informaţii privind sănătatea umană în Antarctica. - Consultări în vederea stabilirii
unui parteneriat privind realizarea proiectului cu tema The study of human
biometeorological adaptation in a changing climate, propus de România sub IP84,
la ATCM 2012 (ANEXA 2).
• Instituţiile implicate: Institutul de Virusologie „Şt. S. Nicolau”, Bucureşti,
• Spitalul Clinic „Victor Babeş”, Bucureşti,Institutul de Endocrinologie „C.I. Parhon”,
Bucureşti,Spitalul Clinic Colentina, Bucureşti, INCD „Victor Babeş”,
Bucureşti,Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, Bucureşti,
• Universitatea Piteşti,
• Institutul Naţional de Meteorologie, Bucureşti.
•  
 4. Virusologie:
• Cea mai mare sursă de diversitate genetică de pe Terra, în mare măsură neinvestigată, o
constituie virusurile acvatice. Multitudinea de lacuri din Dealurile Larsemann reprezintă o
sursă de particule similare virusurilor (LVP) cu proprietăţi necunoscute, din timpuri
străvechi. Pentru vara 2012-2013, propunem:
• - Iniţierea unui studiu de virusologie acvatică pe probe de apă şi sedimente, recoltate din
lacurile antarctice, în cadrul unui acord de cooperare mixtă incluzând facilităţi de prelucrare
a probelor acvatice (ca de exemplu: fixarea particulelor virale şi obţinerea de concentrate
virale).
• - Prelevarea şi conservarea de alge antarctice ca posibile gazde virale.
• - Realizarea unui herbar de alge antarctice ca material didactic.
• - Caracterizarea geomorfologică şi sedimentologică a lacurilor antarctice.
• Instituţiile implicate:
• Institutul de Virusologie „Şt. S. Nicolau”, Bucureşti,
• Institutul de Biologie, Bucureşti,
• Universitatea „Ovidius”, Facultatea de Ştiinţe ale Naturii şi Ştiinţe Agricole, Constanţa,
• Universitatea „Ştefan cel Mare”, Departamentul Geografie, Suceava.
 5. Astronomie:
• Antarctica este locul cel mai bun de pe Terra pentru efectuarea de
observaţii astronomice datorită caracteristicilor atmosferei (în strat
subţire, uscată şi rece). Depleţia de ozon stratosferic conectează
Antarctica cu spaţiul cosmic. Ca obiective pentru 2012-2013
propunem:
• - Instalarea unei unităţi automate de tipul ST-402ME pentru
monitorizarea şi stocarea imaginilor astronomice pe timpul unui an
în zona Staţiei Zhong Shan.
• - Stabilirea unui acord de cooperare mixtă privind evaluarea calităţii
cerului prin schimbul de informaţii astronomice şi meteorologice.
• Instituţia implicată:
• Institutul Astronomic, Bucureşti.
 6. Hidrobiologie:
• O metodă de studiu a impactului schimbărilor climatice asupra biodiversităţii o constituie înregistrarea pe ani
succesivi a planctonului oceanic şi limnetic în vederea analizei modificărilor produse în decursul timpului. Variaţia
în compoziţia biochimică a proteinelor şi acizilor graşi este un bun indicator al impactului şocului termic asupra
microalgelor. Determinarea raportului lungime/diametru pentru populatia de krill este metoda utilizata pentru
studiul variabilitatii factorilor de mediu asupra acestor crustacei zooplanctonici, care reprezinta hrana de electie a
balenelor. Astfel, propunem:
• - Înregistrarea de imagini subacvatice descriptoare de habitate bentonice până la izobara de 70 m în zonele din
imediata vecinătate a ţărmurilor antarctice cu ajutorul unui dispozitiv R.O.V. (Remote Operated Vehicle) de mici
dimensiuni.
• - Prelevarea de probe de fitoplancton şi zooplancton oceanic, prelucrarea şi stocarea lor.
• Rezultatele vor fi valorificate în cadrul proiectului cu tema studiului impactului schimbărilor climatice asupra
biodiversităţii planctonice şi bentonice, prin cooperare cu echipa de oceanografi ai expediţiei chineze 2012-2013.
• Instituţiile implicate:
• Societatea de Explorări Oceanografice şi Protecţia Mediului Marin OCEANIC-CLUB, Constanţa.
• Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din Bucureşti,
• Institutul Naţional de Cercetre-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină,
• Institutul de Biologie, Bucureşti,
• Universitatea „Ovidius”, Facultatea de Ştiinţe ale Naturii şi Ştiinţe Agricole, Constanţa.
• Institutul Naţional de Meteorologie, Bucureşti.
 7. Colecţii muzeale:
• Se vor realiza prin cooperare mixtă colecţii antarctice de floră (herbare de
alge, licheni şi muşchi), faună (păsări Skua, pinguin Adélie), roci (mostre cu
eroziuni specifice zonei), ca material documentar pentru executarea
proiectului „Diorama Oaza Larsemann Hills (ASMA 6) din Antarctica de Est”
la Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din Bucureşti.
Proiectul va include publicarea broşurii „Diorama Larsemann Hills din
Antarctica”, ce va fi disponibilă vizitatorilor muzeului, ca modalitate
suplimentară de punere în evidenţă a cooperării româno-chineze în
Antarctica.
• Instituţiile implicate:
• Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din Bucureşti,
• Societatea de Explorări Oceanografice şi Protecţia Mediului Marin OCEANIC-
CLUB, Constanţa,
• Institutul de Biologie, Bucureşti.
 Scrieri (selectiv)
• Negoiţă T.Gh., Topârceanu F. et al. (Romania) 2009. IP 077: Results of the Romanian scientific Antarctic
activities in Larsemann Hills, Chapter 3: Polar Biomedical Cooperation Research in the context of IPY
2007-2008, ATCM XXXI-CEP XI, June 2-13, 2008, Kiev, Ukraine.
•  
• 10. Negoiţă T.Gh. (Romania) 2010 in MG: Australia, China, India, Romania, Russian Federation. IP 040:
Report of the Larsemann Hills Antarctic Specially Managed Area (ASMA) Management Group, ATCM XXXIII-
CEP XIII, May 3-14, 2010, Punta del Este, Uruguay.
•  
• 11. Negoiţă T.Gh. (Romania) 2011 in MG: Australia, China, India, Romania, Russian Federation. IP 079:
Report of the Larsemann Hills Antarctic Specially Managed Area (ASMA) Management Group, ATCM XXXIV-
CEP XIV, June 20 – July 1, 2011, Buenos Aires, Argentina.
•  
• 12. Topârceanu F. (Romania) 2012. IP 083: Medical scientific cooperation between Romania and UK within
the SCAR for the study of biometeorological human adaptation in a changing climate, ATCM XXXV-CEP XV,
June 11-20, 2012, Hobart, Australia.
•  
• 13. Topârceanu F. (Romania) 2012. IP 084: Management Plan for Romanian Biological Prospecting Activities
in Antarctica, ATCM XXXV-CEP XV, June 11-20, 2012, Hobart, Australia.
•  
• 14. Gabriela Bahrim, Teodor Gheorghe Negoiţă, Cai Minhong, Thyosinase production by Streptomyces sp.
selected strains isolated from the East Antarctic soils, Antarctic and Arctic Research, Vol. II, 45-56, 2004,
ISSN 1584-7292.
•  15. Teodor Gheorghe Negoiţă, Gheorghe Ştefanic, Chen Xuanhua, Niculina Gheorghiţă, Jiao Yustian,
Pedo-biological processes in Antarctica, Antarctic and Arctic Research, Vol. II, 91-113, 2004, ISSN 1584-
7292.
•   16. Gabriela Bahrim, Teodor Gheorghe Negoiţă, Cai Minhong, Thyosinase production by Streptomyces
sp. selected strains isolated from the East Antarctic soils, XXVIII SCAR Open Science XVI COMNAP, July 25-
31, 2004, Bremen, Germany, p. 107, No. ABS-5134-00790.
•  17. Popescu P., Negoita T.Gh., Bot A., Wei W., Yang H., Equipment for astroclimate studies in Larsemann
Hills, East Antarctica, XXIX SCAR Meeting with Open Science Conference, July 8-19, 2006, Hobart,
Tasmania, P0684.
•  18. Negoita T.Gh., Stefanic Gh., Xuanhua C., Gheorghita N., Yustian J., Pedo-biological processes in East
Antarctica, XXIX SCAR Meeting with Open Science Conference, July 8-19, 2006, Hobart, Tasmania, P0666.
•  19. Negoita T.Gh., Topârceanu Fl., Chengli Xu., Wei J., Bistrov E., Evaluation of the immunity and
metabolic changes in the members of Romanian Antarctic Expedition 2006, XXIX SCAR Meeting with Open
Science Conference, July 8-19, 2006, Hobart, Tasmania, P0678.
•  20. Topârceanu F., Negoiţă T.Gh., Chengli X., Wei J., Xiang T.H., Bistrov E., Evaluation of Romanian
Explorer Adaptation to Isolation and Cold during Antarctic Summer 2005-2006, The VI Argentine and III
Latin-American Symposium on Antarctic Research, September 10-14, 2007, Buenos Aires, Argentina, ISSN
1851-555X, http://www.dna.gov.ar/CIENCIA/SANTAR07/CD/PDF/CSAUT1.HTM, CSRE601, RE.
•  21. Negoiţă T.Gh., Bahrim G., Cotarlet M., Wenliang W., Sidorof M., Microbiological study of Grove
Mountains soils, East Antarctica, XXX SCAR / IASC IPY Open Science Conference, July 8-11, 2008, Saint
Petersburg, Russia, Vol. p. 442 (S5.2/O 02), ISBN 978-5-98364-013-09.

•  
•  
• 24. Florica Topârceanu, Teodor Gheorghe Negoiţă, Valeri Lukin, Tong He Xiang, Romanian explorer
adaptation responses to isolation and cold during the 2005-2006 scientific expedition, on the Indian Ocean
and in Antarctica, International Symposium on Polar Scientific Research, November 15-16, 2006,
Bucharest, Romania, Vol. I., p. 43, ISSN 1843-469X.
•  25. Florica Topârceanu, Teodor Gheorghe Negoiţă, Rodica Rusu, Xu Chengli, Jin Wei and Eugine Bistrov,
Serum markers of human organism resilience under extreme life conditions in East Antarctica, International
Symposium on Polar Scientific Research, November 15-16, 2006, Bucharest, Romania, Vol. I., p. 47, ISSN
1843-469X.
•  26. Florica Topârceanu, Teodor Gh. Negoiţă, Iulia Ioana Niţă, Rodica Rusu, Xu Chengli, Jin Wei, Eugine
Bistrov, Valeri Lukin, Immune responses of Romanian Explorers to extreme life conditions on Indian Ocean/
Atlantic Ocean and Antarctic Continent during austral summer/winter seasons, International Symposium
on Polar Scientific Research, November 16, 2007, Romanian Academy, Bucharest, Romania.
•  27. Florica Topârceanu, Teodor Gh. Negoiţă, Iulia Ioana Niţă, Rodica Rusu, Xu Chengli, Jin Wei, Eugine
Bistrov, Valeri Lukin, The effects of Antarctic environment on Romanian explorers during the austral
summer (December 31st, 2005 – March 14th, 2006), International Symposium on Polar Scientific Research,
June 27, 2008, Astronomical Institute of Romanian Academy, Bucharest, Romania.
•  28. Toparceanu F., Negoita T., Ichim L., Xu C., Wei J., Tong He X., Bistrov E., Elevation of cortisol and
proinflammatory cytokins IL-1beta and interferon gamma (IFN-gamma) in Romanian expeditioners in
response of adaptation to Antarctic summer conditions, IPY Open Science Conference, EA10.4-1.5, June 8-
12, 2010, Oslo, Norway.
• 29. Florica Topârceanu, Staţia LAW-RACOVIŢĂ-NEGOIŢĂ din Antarctica: Un vis împlinit în lumea
aisbergurilor, Biblioteca Bucureştilor, Anul XV, No. 2, 2012, p. 25-28, Editura Bibliotecii Metropolitane
Bucureşti, ISSN 1454-0487 (a se vedea ANEXA 5).
•  30. Ecaterina Galan, LAW-RACOVIŢĂ-NEGOIŢĂ, o staţie pentru cercetătorii români în cel de-al şaselea
continent – Antarctica, Poster omagial 20 februarie 2012, în cadrul evenimentului aniversar cu tema
Cunoaşte-l pe Teodor Gheorghe Negoiţă!, Biblioteca Metropolitană Bucureşti (a se vedea ANEXA 6).
• http://www.bibliotecametropolitana.ro/detalii-eveniment.aspx?evId=697&catId=33&c=1