Nansen si Amundsen - mari exploratori norvegieni

Fridtjof Nansen

(1861 - 1930)

Fridtjof Nansen a fost un explorator norvegian, unul dintre cei mai prodigioi exploratori i
oameni de tiin ai timpului su, totodat un politician remarcabil. In a doua parte a vietii, in
timpul si dupa terminarea primul razboi mondial, Nansen a militat pentru pace, a activat multi ani in
cadrul Ligii Natiunilor si si-a dedicat timpul pentru ajutorarea refugiatilor de razboi din mai multe
tari (rusi, greci, armeni). A primit premiul Nobel pentru pace in anul 1922.
Copil fiind, erau remarcabile curiozitatea lui avid i hotrrea de a cunoate ct mai multe. Mai
apoi, ca tnr, a fost un foarte bun patinator i schior. A ctigat de dousprezece ori consecutiv
titlul de campion naional la schi fond, iar la optsprezece ani a dobndit recordul mondial la patinaj
vitez pe distana de o mil.
In anul 1882, s-a mbarcat pe vasul Viking ce naviga pe Oceanul Arctic. A avut ocazia s ntrevad
imagini ale coastei de est a Groenlandei, un rm nvluit la acea vreme de mister. Nimeni n afar
de eschimoi nu pusese vreodat piciorul acolo. Nici un european nu ptrunsese n inuturile
acoperite de zpad. Ideea de a traversa calota de ghea din interiorul insulei Groenlanda s-a
nrdcinat atunci n mintea lui Nansen.
Expediia format din ase oameni a pornit n iunie 1888 dupa eforturi uriase pentru a primi
sprijinul financiar necesar dar si cu o pregatire minutioasa, in detaliu, a fiecarui aspect. Practic,
Nansen si echipa sa au parasit corabia la acostarea pe tarmul insulei si au strabatut pe jos
Groenlanda de la est la vest, sute de kilometri prin locuri neumblate de nimeni la temperaturi de
minus 50 de grade Celsius uneori. A petrecut iarna alaturi de eschimosii care locuiau numai tarmul
de vest al insulei si a strans materialul necesar pentru cartea sa Viata eschimosilor.
La intoarcere a fost primit cu lauri insa nu ii dadeau pace ntrebrile n legtur cu niste buci de
lemn plutitoare pe care le observase pe sloiurile Groenlandei. Teoria sa era ca aceste bucati de
lemn sunt aduse de curenti marini si deci poate gasi o legatura intre oceane. A solicitat sprijin din
partea statului pentru construirea unui vas puternic necesar intr-o noua expeditie. Intentiona s
porneasc cu el din Siberia spre nord, pn ce atingea banchizele. De acolo, gndea Nansen,
vasul avea s fie dus de curent spre vest ctre pol i apoi spre Groenlanda. A obtinut cu greu
aprobarile necesare iar vasul construit a fost botezat Fram (Inainte).
Dup ce a prsit coasta Norvegiei, Fram a luat-o spre est, de-a lungul rmului Siberiei. Apoi
direcia a fost schimbat spre nord i a ajuns la banchiza de Gaeta. Crma i elicea au fost trase
din ap i vasul putea fi acum purtat, odat cu gheurile spre vest. Fram s-a dovedit pe deplin
adecvat misiunii sale. Trei ani, timp n care echipajul a fost complet izolat de lume, nava a constituit
un liman sigur i confortabil. naintarea era insa dureros de nceat. Dup multe luni grele nava se
micase foarte puin. Nansen s-a hotrt s abandoneze vasul si sa porneasc spre Polul Nord
1

mpreun cu unul din cei mai puternici i robuti oameni ai si, Hjalmar Johansen. Cei doi au
prsit nava i echipai cu caiace, snii i cini au pornit ntr-o tentativ disperat spre Polul Nord.
Din nou naintarea s-a dovedit groaznic de lent iar condiiile mai grele dect anticipaser ei. Au
ajuns pn la 86 de grade i 14 minute latitudine nordic, adic pn la punctul cel mai apropiat de
Polul Nord atins vreodat de o fiin omeneasc, dup care au ales drumul de ntoarcer, traseul
msurnd trei sute de mile. Au petrecut nou luni de iarn pe o insula ntr-o colib prpdit pe
care i-au construit-o din pietre si pe care au parasit-o plecand spre sud pe jos in primavara anului
urmator. Sansa le-a scos in cale o nava britanica care le-a salvat vietile si i-a debarcat intr-un port
din nordul Norvegiei. In acelasi timp nava Fram s-a eliberat dintre gheturi si s-a intors catre casa.
Nansen si membrii echipajului navei Fram au fost primiti ca adevarati eroi in tara. Lui Nansen i s-a
propus functia de prim-ministru insa el a refuzat dorind sa ramana om de stiinta.
Expediia lui Nansen furnizase date inestimabile. Se dovedea acum fr nici un dubiu c n
apropierea Polului Nord, pe partea euro-asiatic, nu exist pmnt ci numai un ocean acoperit de
ghea. De asemenea, la o anumit distan sub banchiz a fost descoperit un curent cald
provenind din Oceanul Atlantic precum i multe alte date despre cureni, micri ale vntului i
oscilaii de temperatur de mare interes tiinific.
Tnrul su compatriot, exploratorul Roald Amundsen l-a rugat s-i mprumute vasul Fram pentru
un voiaj la nord de Siberia, ce ar fi putut furniza informaii inestimabile n domeniul oceanografiei.
Nansen care tocmai isi pierduse sotia era sfasiat de durere si nu mai putea pleca la Polul Sud asa
cum isi planificase asa ca i l-a mprumutat pe Fram lui Amundsen.

Roald Amundsen (1872 - 1928)

Roald Engelbregt Gravning Amundsen, explorator norvegian al zonelor polare, a fost primul om
care a ajuns la Polul Sud. El a fost eful expediiei antarctice din 1911-1912 .
Amundsen s-a nscut ntr-o familie de cpitani i proprietari de vase norvegiene. Tatal sau a murit
cand el era adolescent fapt care nu l-a afectat prea mult. Roald ncepuse s se ocupe n timpul
liber cu studiul intens al crilor care descriau cltorii polare neglijnd studiul zoologiei, filozofiei i
limbilor franceze, germane i latine. Iniial dorea s studieze medicina, lucru care ns n-a fost
posibil din cauza rezultatelor sale slabe la nvtur. In anul 1893 moare mama sa, iar tnrul
student Roald va prsi bncile facultii i va lucra ca matroz pe diferite corbii. n anul 1895
primete brevetul de crmaci, cutreiernd lumea i urcndu-se pe civa gheari.
Una din coincidenele istoriei face ca cei mai importani exploratori polari norvegieni, Fridtjof
Nansen i Roald Amundsen, s fi fost contemporani. Amundsen s-a nscut n 1872, la unsprezece
ani dup Nansen .
Navigator calificat, Roald a lucrat la bordul unui vas comercial n Oceanul Arctic, nainte de a se
urca ca si secund al capitanului pe corabia Belgica, vasul care, n 1897-1899, a fost primul care a
rmas peste iarn n Antarctica. Din expeditia organizata in Antarctica cu vasul Belgica a facut
parte si exploratorul roman Emil Racovita
Experiena dobndit n aceste cltorii l-a fcut pe Amundsen suficient de ncreztor n propriile
puteri pentru a-i ncerca norocul ntr-o aventur care reprezenta o provocare pentru navigatori de
peste 300 de ani: Pasajul de Nord-vest. Exploratorii tiau de mult de existena acestei rute care
leag Europa de Asia, la nordul continentului Nord-american, dar nici un vas nu reuise s o
parcurg n ntregime. Amundsen a achiziionat un vas robust, de 45 de tone, Gjoa", echipat cu
2

pnze i cu un motor de 13 cai-putere, iar n vara anului 1903 l-a scos din Fiordul Oslo i,
mpreun cu echipajul format din ase oameni, a pornit nspre apele acoperite cu gheuri din
Pasajul de Nord-vest.
Expediia a fost ncununat de succes i n august 1906 Gjoa" a parcurs ultima poriune a
pasajului. n tot acest timp, echipajul su a adunat numeroase informaii tiinifice, cele mai
importante legate de magnetismul pmntului i observaii privind locaia exact a Polului Nord
magnetic. Mai mult, navigatorii au strns i material etnografic despre populaia eschimos care
tria de-a lungul Pasajului de Nord-vest.
ncurajat de acest prim succes, Amundsen i-a ndreptat atenia nspre Polul Nord. Plnuia s i
lase vasul s nghee la nord de Strmtoarea Bering, dar i-a fost greu s obin finanare pentru
acest proiect.
n septembrie 1909 a primit vestea c americanii Robert Peary i Frederick Cook ar fi ajuns deja la
Polul Nord. Amundsen s-a decis atunci s i amne expediia la Polul Nord i s ncerce ntre timp
s ajung la Polul Sud naintea lui Robert Falcon Scott, care se ndrepta deja nspre Antarctica n
fruntea unei expediii numeroase.
n august, Amundsen naviga la bordul lui Fram, pe care Nansen i-l pusese la dispoziie pentru o
expeditie in marile din nordul Siberiei. Nimeni nu a bnuit c norvegianul i schimbase planurile
cnd Fram a pornit cu toat viteza nspre sud !!
Abia cnd vasul s-a oprit la Madeira, Amundsen i-a informat membrii expediiei c se ndreptau
nspre sud, nu nspre nord. Si i-a trimis lui Scott o telegram prin care l ntiina c inteniona s
ajung inaintea acestuia in Antarctica la Polul Sud. Provocarea era aruncata. Cursa dramatic care
a urmat captiveaz i generaiile de astzi. Amundsen i-a stabilit tabra de baz n Golful
Balenelor. Acesta se afla mai aproape de Polul Sud dect punctul de plecare al lui Scott. inutul
dintre Golful Balenelor i Pol era ns necunoscut, n timp ce Scott avea s urmeze un traseu deja
parcurs de un compatriotul su n urma cu trei ani.
La 19 octombrie 1911, Amundsen a prsit tabra de baz cu cei patru tovari ai si, patru snii
i 52 de cini. Misiunea lui Amundsen avea un singur obiectiv: s ajung la Pol, repede. Dou luni
mai trziu, obiectivul era atins, cu cinci sptmni nainte ca Scott i echipajul su extenuat s
ajung la Pol, unde au gsit steagul i cortul lui Amundsen.
La 14 decembrie 1911, steagul norvegian a fost arborat la Polul Sud.
Explorarea arctic si aflarea polului Nord a fost insa marea pasiune a lui Amundsen. Pasiunea sa
avea s i aduc i moartea. A participat chiar si la o expeditie ce survola zona arctic cu ajutorul
unui avion impregna cu doi prieteni, americanul Ellsworth i cu italianul Umberto Nobile, Ulterior
Nobile s-a lansat intr-o noua expeditie cu avionul dar a disprut in nesfarsitul inghetat. Imediat s-a
constituit o echipa de salvare terestra care sa caute avionul prabusit al italianului. Amundsen s-a
alaturat acestei prime echipe de salvare si au plecat in cautarea prietenului sau. Dupa un timp,
nesosind nici un fel de veste despre avionul disparut si despre echipa de salvare plecata in
cautarea italianului s-a format o a doua echip de salvare care a gsit aeronava cazuta i pe
italianul Nobile n via. Doar Amundsen i tovarii lui din prima echipa de salvare nu s-au mai
ntors niciodat