CALATORII GEOGRAFICE ORGANIZA TE DE PORTUGHEZI IN SECOLELE XV-XVI Marile descoperiri geografice din secolul al XV-lea si din prima jumatate

a secolului al XVI-lea au fost posibile nu numai datorita progresului considerabil in economie,arta si tehnica navigatiei si in conceptia despre lume a omului medieval.Ele au fost pregatite in secolele premergatoare d e inaintasi anonimi sau celebri , intr-o epoca in care a avut loc o sensibila mu tatie a frontierelor , in care s-au modificat dimensiunile istoriei omenirii ada ptate inainte la scara vechii lumi greco-romane,in care contactele dintre zonele lumii cunoscute s-au stabilit unele pentru intaia oara ,iar altele s-au inviora t,in sfarsit intr-o epoca in care influntele s-au intrepatruns si s-au manifesta t fenomene de osmoza.Marile descoperiri au stimulat scrutarea de orizonturi noi .Principalul beneficiu al extensiunii descoperirilor consta nu numai in dezvolta rea econimiei ,a capitalului material ,dar,ceea ce este foarte important ,in imb ogatirea capitalului intelectual ,a cunostintelor lumii civilizate.Hotarele,mate riale si spirituale,devenind tot mai stramte ,ele trebuiau sa fie,si au fost ,de pasite.Precursorii marilor descoperiri geografice au jucat un rol important in a cest proces. A DOUA DESCOPERIRE A MADEREI SI A INSULELOR AZORE In 1419 doi nobili portughezi Joao Zarco si Tristao Teixeira ,care,d esi nu aveau nici o experienta in materie de navigatie fusesera trimisi decatre printul Henric Navigatorul ,la capul Bojador si aruncati intr-o furtuna departe de vest ,acostand intamplator langa o mica insula nelocuita complet impadurita. Descoperirea a atras atentia lui Henric ,care stia ca inca de la mijlocul secol ului al XIV-lea marinarii italieni au ajuns in aceasta parte a oceanului,la o in sula careia i-au dat numele de "Legname"(Padure). Expeditia trimisa de Henric sub conducerea acelorasi nobili a gasit i n curand la 50 de km patrati sud-vest de prima insulita ,o insula rrelativ mare (circa 700 km patrati),de asemenea nelocuita si acoperita cu paduri dese . Print ul a numit aceasta insula "Madera"( in portugheza padure).Madera situata la 900 de km sud -vest de Portugalia a fost dat ca feuda nobililor ce o descoperisara.A cestia au incendiat intreaga padure pentru construirea unor asezari insa focu l s-a extins si a distrus intreaga vegetatie virgina . Gonsalvo Velho Cabral ,trimis de print sa caute insulele descoperite de italieni la apus in secolul al XIV-lea ,a navigat de doua ori in aceasta dir ectie ,in 1431 si 1432 si a descoperit in aproximativ 1400 de km vest de Portuga lia insula Santa Mariadin arhipelargul insulelor Azore.In urmatorii 30 de ani ac elasi Cabral si alti marinari portughezi au descoperit toate insulele acestui ar hipelarg , gasind-o pe cea mai indepartata dintre ele (Flores) dupa zborul pasar ilor. De la mijlocul sec al XV-lea au inceput sa soseasca in arhipelarg colonisti portughezi .Calatoriile din Portugalia pana in insulele Azore ,pierdut e in mijlocul oceanului,au devenit o" scoala de navigatie pe distante lungi " pe ntru marinarii portughezi ,iar Madera a ajuns o escala importanta pe drumul spre Africa occidentala topicala .Tot ca escale le serveau portughezilor si unele d in insulele Canare locuite,cu toate ca ele fusesera ocupate dinainte de castilie ni, care inrobisera pe locuitorii bastinasi - guancii. CALATORIA LUI BARTOLOMEU DIAS (1487-88)

CALATORIILE LUI VASCO DA GAMA PRIMA EXPEDITIE A LUI VASCO DA GAMA IN INDIA In cautarea drumului care ducea spre Orient. urmeaza Cabo da Volta de unde s unt împin?i de un vânt din nord puternic ?i furtuna cele doua caravele ramase spre s ud spre Capul Bunei Speran?e. probabil la sfâr?itul lui august în anul 1 487 cu o flota alcatuita din trei corabii (caravele). Navigând spre est ?i neîntâlnind uscat (pamânt). însarcineaza pe Vasco da Gama cu ex pedi?ia urmatoare. Vasco da Gama a dat semnalul de pornire micii lui flote. spre sud traversând Golfo de São Tomé (azi Spenc er Bai) ajungând la Angra Pequena (Golful Lüderitz). În cinstea secundului sau boteaza fluviul Rio Infante. Flota navigheaza în lungul coastei de vest africane lasând în urma varsa rea fluviului Congo. Datorita secretului calatoriei multe detalii nu pot fi elucidate. Diaz participa la expedi?ia (1500) condusa de Pedro Alvares Cabral pe drumul maritim între Africa ?i America de Sud moare prin scufun darea corabiei într-o furtuna (29 mai 1500) în apropierea "Capului bunei Speran?e" d escoperite de el. marinarii europeni s-a u aventurat cu indarjire pe oceane si au schimbat cursul istoriei. Dias dupa aceasta calatorie participa ca sfatuitor la întocmirea ha r?ilor ?i echiparea corabiilor.DESCOPERIREA "CAPULUI BUNEI SPERANTE" Prin cautarea caii maritime din Europa spre Asia în timpul domniei lui Henric Navigatorul expedi?iile portugheze exploreaza la începutul secolului al XV-lea coastele Africii de vest fiind Perioada Marilor descoperiri. Kap Padrone (12 martie 1 488) aici are loc la bord aproape o revolta. în loc sa însarcineze pe Diaz. fiind sigur de descoperirea drumulu i cautat (de 70 de ani). punand capat izolarii dintre continente.Mult umita unui curier portughez care a ajuns pana la coastele de vest ale Indiei. Astfel s-a adeverit presupunerea ca s-ar putea ajunge si din Portugalia in Asia. trece prin Golful Balenei. La 8 iulie 1497 de pe puntea corabiei-amiral. Asfel ajunge la varsarea fluviului (Groot Vis) unde poate constata faptul ca ?armul african are direc?ia nord. Exploratorul porne?te pe mare împreuna cu fratele sau D iogo Dias ?i cu congolezi ca traducatori. Este neclar din care cauza succesorul la tron al regelui portughez. Pe vapoarele lor mici si fragile au cutreierat toate marile Pamantului. Mai departe pe parcurs întâlne?te Algoa Bai. cu toate acestea continua sa navigh eze spre est. "Sao Gabriel". din 1497. Totul era pregatit pentru a ajunge in Indii. S-a dovedit ca exista o cale maritima intre Africa si Asia. Pe drumul de întoarcere ocole?te din nou "Capul Bunei Speran?e" denumit de el 'Cabo Tormentoso' Capul Furtunilor ajungând înapoi în Lisabona la sfâr?itul lui decembrie 1488 dupa o calatorie de 16 luni . Ti . Fiind echipaj ul lui chinuit de scorbut îl silesc sa se reîntoarca. cu un ultim efort. pr in Marea Mediterana. ajungând la ultima regiune cunoscuta deja de portughezi Namib ia de azi. navigheaza spre nord descoperind golful Angra dos Vaqueiros numita la vederea unei turme de vaci se presupune ca ar fi fost Moselbai. compusa din patru corabii. Astfel prim e?te Dias o însarcinare secreta a regelui portughez Ioan al II-lea ca sa continue cercetarea lui Diogo Cão de a gasi punctul sudic al continentului african ?i pe cât posibil drumul spre India.

precum si o nava de transport de 200 de tone. Coducerea acestei expeditii nu a fost incredintata incercatului navi gatorului Bartolomeu Dias ci unui personaj aproape necunoscut. De acum amiralul portughez era sigur ca este pe drumul cel bun: drumul pe care veneau marfurile din orient. Era in ziua de 20 mai 1498. Sinues. Mozambic. pe un fluviu din apropiere. le-au iesit in cale. alti localnici. corabiile ridicara panzele si luara larg ul. ca recunoasterile in asezarile de pe coastele nec unoscute. In timp ce faceau noi provizii portughezii au vazut venind cu barcile. La 16 decembrie corabiile lui da Gama trecura de ultimul padrao ridi cat de Bartolomeo Dias. La 1 martie portughezii au ajuns in rada primului mare port de pe co asta de rasarit a Africii. Tinta calatoriei lui Vasco da Gama fusese atinsa. incercatul navigator. Pentru zilele de post s-a luat orez. Atat de bine s-au inteles localnicii cu portughezii incat Vasco da G ama a botezat regiunea: Terra da Boa Gente (tara oamenilor buni). De Craciun ajunsera in dreptul unei coaste impadurite pe care. a ales chiar el cele trei car avale: "Sao Gabriel". la apropierea corabiilor de coasta. unde ei erau lasati o vreme sa se informeze . Portughezii ajunsesera in India. cat si pe uscat. El boteza locul Rio dos Bons Signaes (Raul semnelor bune). nu mai vazusera oameni albi. In noaptea de 16 spre 17. care fusesera gratiati cu conditia sa insoteasca expeditia si sa efectueze a ctiunile intr-adevar riscante. portughezii au fost primiti cu averse cumplite care le ingreunau in aintarea si orientarea. de 100 de tone. Erau primele elemente ale unei civilizatii orientale cu care s-a int alnit Vasco da Gama aici in Africa. Numarul lor era de 200.Vanturile l-au dus direct la Capul Bunei Sperante. In dimineata zilei de 8 iulie. El a luat parte la mai m ulte calatorii de-a lungul coastelor de vest ale Africii. "Sao Miguel" de 50 de tone. El provenea dintr-o familie de mici nobili ce -si aveau resedinta in micul oras de pe coasta. "Sao Rafael" d e 120 de tone. mai ales ca navig ator si explorator: Vasco da Gama.complet dezbracati. Peste o saptamana a a vut loc o intalnire cu negrii care. La 15 iulie trecura pe langa arhipelagul Insulelor Canare. Au mai fost luati si zece condamnati la moar te. Ca semn d e bun augur. La 24 aprilie au pornit cu panzele in vant spre aceanul Indian. cativa negrii care purtau i n jurul soldurilor si care aveau capul acoperit cu panzeturi viu colorate si car e le-au oferit spre vanzare tesaturi de bumbac si de matase diferite atat ca tes atura cat si ca ornamentare de cele africane. au fost selectionati numai marinari incercati si care cunosteau bine s i o meserie ce putea fi de folos atat la bordul corabiilor. Din seara zilei acestei zile si pana la 4 noiembrie amiralul si oamenii sai nu mai vad pamantul Africii. Pentru ca nu se stia cat va dura calatoria. pe toate corabiile au fost montate c ate doua randuri de bombarde. branza si peste sarat. Pentru c apitani au fost alese cele mai bune instrumente de navigatie ale timpului si se pare ca si o intreaga biblioteca documentara si de harti. In curand a aparut un oras : Calicut.urmand a fi luati la into arcerea corabiei. o botezara.Iar pentru ca fara indoiala expeditia urma sa poarte si lupte. In ceea ce priveste ec hipajele. Natal (Craciun). trecura de Tropicul Racului.nta spre care pornea era India. totul a iesit pre cum se astepta. pana atunci. spre India. in cal ele corabiilor au fost stivuite si bine amarate provizii pentru trei ani de zile . La 22 noiembrie Vasco da Gama a trecut de Capu l Bunei Sperante aflandu-se acum pe drumul spre Indii. La 3 august Vasco da Gamma se desparti de Bartolomeu Dias ce mergea sa-si ia in primire postul de guvernator la Sao Jorge da Mina. in cinstea sarbatorii. Dupa o alta sa ptamana de navigatie. Da Gama a planuit sa iasa cu corabiile in largul Oceanului Atlantic si sa le lase pe seama vanturilor de vest. Bartolomeu Dias. In ziua de 25 noiembrie m ica flota arunca ancorele in golful cel boteza Sao Braz (Mossel-Bay) unde ramase 13 zile. In 23 de zile mica flota portugheza impinsa de musonul de sud-est trecu marea si in ziua de 18 mai in fata ochilor europenilor uimiti aparu coasta Malabarului cu inalta faleza a Ghatilor orientali. dupa o slujba religioasa si dupa o sa lva de salut trasa cu toate bombardele. .

sub steagurile regelui. care a fost rebotezat cu num ele de Gaspar da Gama la intoarcerea in Portugalia. Vasco da Gama a ajuns la Lisabona la 29 august 1499.Aici spanzura de catarge 3 . pe o caravela ce merge a spre Portugalia. Din aceasta calatorie remarcabila din cei peste 200 marinari. Vasco da Gama porni spre est. Vasc o da Gama. necunoscand regimul vanturilor (musonul) in aceasta parte a lumii. In vremea aceasta. Din cateva sute de oamen i doar 20 de tineri au fost salvati din ordinul lui Vasco da Gamma . capitanul de corabie Paolo da Gama. din tre care cele mai multe nave de razboi. Comanda o avea "amiralul Indiilor". spre tara. al carui sultan ii era bun prieten. ci se i ndrepta spre Melinda unde ajunge la 7 ianuarie. ajungand la 3 octombie 1502 la Cananor. un padrao. La 2 ianuarie matelotul de pe cat arg striga cuvantul salvator: pamant . La 5 octombrie amiralul Vasco da Gama puse capul corabiei sale spre vest si. oamenii lui au putut numara numai la Calicut peste 1500 de corabii de comert care plecau si veneau zi si noapte in port. In cele trei luni cat a stat Va so da Gama in India. A DOUA EXPEDITIE A LUI VASCO DA GAMA IN INDIA In 1502 o alta mare flota era pregatita de drum. mai bine dotate cu utilaj nautic si fara indoiala mai bine inarmate.Acestia. La 20 martie Vasco da Gama dubla Capul Bunei Sperant e pornind in ultima etapa a drumului. La 25 martie ajunse la Rio Grande. In ce priveste corabiile. Amiralul insa nu se hazarda in portul necunoscut. La 1 februarie mica escadra era in dreptul insulei Mozanbic iar la 3 martie in golful Sao Braz. ca soldati. Orasul Calicut era socotit. La 20 septembrie escadra portugheza atinse insulele Laccadive. boala marilor calatorii pe mare era dezlantuita: scorbutul facea ravagii. etapa pe care o si parcurse foa rte repede. Dupa ce a incheiat o alianta cu carmuitorul din Cananore . Aici cu o mare cruzime ce era de altfel obisnuita in aceasta epoca. Drumul a fost greu din cauza deselor furtuni. dar si in istoria Indiei si a Orientului Indepartat care vor face acum conostinta cu noii veniti: Europenii. de unde lua apa si primi la bord si un "european". pana sa v ada coasta Africii el a plutit tot timpul cu vantul din fata sau din borduri. conform obiceiului lor. s-au mai intors doar 50 de oameni. Dupa ce trecu si prin apropierea Melindei. Pe coasta de rasarit a Afric ii. vor lupta.de unde. ?al cincilea port al lumii? si era capitala unui principat ce se intindea de-a lungul coastei de vest a Indiei numita Malabar.la sfarsi tul lunii octombrie . nemaiputand continua drumul pe corabia amiral. de venind mai tarziu crestini. unde a f ost primit cu mari onoruri. 20 de corabii. El era ajutat de doi capitani incercati Estevao da Gama si Vicente So ndre. europenii constatara ca ale lor erau mai r ezistente. cel putin de negustorii arabi si indieni . El a participat apoi la expe ditia urmatoare condusa de Cabral. lua drumul Africii. in Portugalia. se urca impreuna cu fratele sau muribund.L a 15 septembrie. Cu cei mai importanti a reinnoit tratatele comerciale si de alianta .Data aceasta deschidea o pagina noua in istoria Portugaliei. Capitanul Coelho isi urma drumul ajungand la 10 iulie 1499 la Lisabo na iar da Gama se indrepta spre factoria de la Santiago din Insulele Capului Ver de . Vasco da Gama ataca i ncendiind o mare corabie ce ducea pelerini de la Mecca. Era Magadoxo (Mogadiscio). se separara. da Gama a vizitat pe sultanii cunoscuti in prima calatorie.se vedea un oras pe coasta africana. la bordul corabiilor. urmat de celelalte doua. Drumul a fost greu pentru ca. portughezii au ridicat nu departe de Ca licut. De acum cele doua corabii care ma i ramasera. cati f ormau echipajele celor 4 corabii la plecare.acesta porni spre orasul Calicut.

unde era tinut prizonier Alvaro de Mezquita. Dupa acest succes veniturile sale au crescut considerabil si a primi t ulterior si titlul de conte dar a fost inlaturat pentru multi ani de la orice activitate.germani. Magellan nu urmeaza dr umul drept catre coasta Americii de Sud.italieni. Ei izbutesc sa p una mana pe navele "Victoria".Inca de la inceputul calatoriei .Ramanea o singura solutie: sa caute acest "paso"mai jos.toate calculele. In timp ce rajahul incerca sa se opuna atacurilor crudului portughe z. La lumina zilei Magellan pregateste contralovitura si il trimite p e Gonzalo Gomez Espinosa cu cativa marinari la bordul navei "Victoria". Timp de 370 de ani pana la deschiderea canalului Suez.spre sud. Toate sperantele se dovedira zadarnice . La 10 august 1519 armada paraseste Sevilia.g resite. legaturile Eu ropei cu India si China. arestandu-l pe Mesquita . Pe fiecare corabie se gasea cate un scrib sau no tar. folosit de obicei de spanioli ci se ind erapta spre Insulele Capului Verde .Respins de curtea portugheza Marea .iar comanda vasului "San Antonio"o incr edinta lui Antonio de Coca.Incercarea ofiterilor rebeli de pe "San Antonio" .Ruda lui Magellan .Magellan a sustinut nestramutata convingere ca intre Oceanul Atlantic si de Sud exista o stramtoare prin care se poate ajunge la « Insulele Mirodeniilor »ob tinand pana la urma sprijinul regelui spaniol Carol I.bratele si picioarele si le-a aruncat intr-o barca de care a prins o scrisoare in care avertiza ca aceasta va fi soar ta tuturor locuitorilor daca se vor impotrivi. porni spre Euro pa. CALATORIILE LUI FERNANGO MAGELLAN DESCOPERIREA PATAGONIEI. sa elibereze pe Car tagena . corabiile de transport portugheze erau incarcate la Cananor si la Cochin cu p retioase mirodenii si cand totul a fost gata amiralul. au urmat calea descoperita de Vasco da Gama. cu o scrisoare pentru Mendoza .Expediti a ierneaza in golful San Julian . La 20 septembrie 1519 navele se indreapta spre insulele Canare inc epand traversarea Atlanticului.si "San Antonio".Inaintea sa Juan Diaz Soli s incercase in 1515 sa ajunga cu trei nave in « Marea de Sud ».Dupa o disput a violenta cu Magellan a fost incarcerat.La bordul lor se aflau 265 de oameni : spanioli.conducatorul primei calatorii in jurul lumii.Duarte Barbosa .vasul-amiral de 132 de tone si "San Antonio" comandat de Juan de Catagen a numit "supraveghetor regal al expeditiei".dar a fost ucis de i ndieni.flamanzi.In timpul n optii el a poruncit sa li se taie capetele."Conception"de 108 tone .COMPLOTUL Din randul comandantilor de axpeditii care au contribuit la stabil irea legaturilor intre continente se detaseaza figura energica a lui Fernando Ma gellan.comandat de Gaspar de Quesada. unde izbucneste rascoala condamnatilor spaniol i care nu se impacau cu gandul de a fi condusi de un portughez. d intre care 26 nu primeau solda.greci si un englez.Doua dintre ele erau mai mari "Tri nidad" . pune stapanire pe "Victori a" ramanand apoi comandantul ei. Curtea Spaniei a pus la dispozitie sumele necesare pentru echipare a a cinci corabii destinate acestei calatorii.La mijlocul lunii ianuarie expeditia ajunge in dreptu l estuarului La Plata."Victoria"de 102 tone .portughezi.Cartagena a incercat sa-si impuna prerogativ ele de supraveghetor regal cerand conducerea in comun a expeditiei.Acesta ia scr isoarea si incepe sa o citeasca dar lectura fu curmata brusc: Espinoza ii infige un pumnal in gat."Conception". lasand in apele Indiei o mica flota compusa din 7 corabii sub comanda capitanului Sondre.portughez ca si Magellan si devotat acestuia.Gratie unui sistem ingenios de semnalizare imagin at de Magellan navele au reusit sa ramana in apropiere cu toata diferenta de ton aj. La Lisabona a ajuns in 11 octombrie 1502.8 de pescari ce le oferira portughezilor peste si bombardeaza orasul.comandata de Luis de Mendoza si "Santi ago"de 90 de tone al carei comandant era Joa Serrao .

DESCOPERIREA STRAMTORII MAGELLAN Reluindu-si calatoria Escadra ajunge la gurile raului Santa Cruz ia r de acolo porneste spre S de-a lungul coastelor Patagoniei .Doar spre S se zareau din cand in cand ziua focuri fumegand .Magellan numin d acest tinut Tara Focurilor care mai tarziu devine cunoscuta sub denumirea Tara de Foc .gol.incat de-abea ii ajungeam la brau". Intrand aici dau de un golf destul de larg iar mai dep arte intr-o alta stramtoare care se deschide intr-un al doilea golf. Duante Barbosa si Juan Serano alesi comandanti dupa moartea lui Mage llan au fost invitati la un ospat pe insula Cebu.. insa lipsa de hrana si de apa proaspata duce la moartea a 19 marinari si imbo lnavirea mai multora..Pe c el ce se indreapta spre SE pornesc doua naave iar spre SV o barca cu marinari ac estia din urma intorcandu-se si spunand ca au vazut marea deschisa .Cei 115 marinari ramasi dint re care multi bolnavi nu puteau asigura manevrarea a 3 nave . La ordinul lui Carvalho s paniolii incep sa bombardeze tarmul . Din cauza unei furtuni puternice cele 2 nave erau amenintate sa fie sfaramate de stanci cand Mesquita si Serrano zaresc o stramtoare ingusta unde a pele erau mai linistite .sacrificandu-si compatriotii acestia pornes c in larg .Nava se sfarama de stanci in dreptul raului Santa Cruz .dantuia.Quesada este decapitat. Dupa ce a strabatut spre V aproape 2000 km escadra ajunge la 16 martie 1521 in dreptu l insulelor Filipine.echipajul salvandu-se cu greutate. Magellan e ucis de lancierii indige nilor la 27 aprilie 1521 intr-o incercare de a ajunge pe aceasta insula trecand prin apa in fruntea a 50 marinari. denumire ce a ramas pana la urma tarii din sudul Americii. La 21 octombrie 15 20 navele ajung in dreptul unui promontoriu stancos pe care Magellan in boteza Capul Fecioarelor.Abia la 6 martie 1521 navele sunt intampinate de zeci de pirogi cu vele triunghiulare impletite din fr unze de palmier sosite din arhipelagul Insulelor Mariane. banuind o cursa s-au intors pe ascuns pe navele lor.Intre timp o fiterii de pe "San Antonio" s-au rasculat si din nou l-au ferecat pe Mesquita si s-au indreptat spre Spania acuzandu-l pe Magellan de tradare. Espinosa si carmaciul Carvalho .care. Sclavul lui Magellan reuseste sa se inteleaga cu bastinasi i de aici in malaieza. MOARTEA LUI MAGELLAN La 28 noiembrie 1520 . navele conduse de Magellan ies din stramtoar e. Ramas numai cu 3 nave Magellan isi continua drumul printre muntii de 1100 m ce strajuiau stramto area. Cartagena impreuna cu un p reot rebel sunt debarcati pe coasta pustie iar cadavrul lui Mendoza e dus pe tar m si taiat in patru.cantand si aruncandu-si pulbere pe cap.era atat de inalt .Familia acestuia s farseste in mari lipsuri in urma retragerii ajutorului acordat.Intreaga escarta se indreapta inspre stramtoare ajungand la un moment dat in fata a doua canale. numite de Magellan Ins ulele Ladrones (ale hotilor) datorita repetatelor furturi ale indigenilor.pe tarmul portului.Era primul contact cu aborigenii pe care navigatorii i-au numit Patagone zi.scrie Pi gafetta. Inainte de a parasii golful . Intr-o zi pe cand se aflau in Golful San Julian zarira "un om .de a fugi spre larg esueaza .In continuare Serrano preia comandanave i Conception.Pentru el care fusese anterior in SE ul Asiei prima calatorie in jurul lumii poate fi considerata incheiata. Magellan isi da seama ca se afla in apropierea mult ravnitelor Insule ale Mirodeniilor . Magellan trimite 2 nave de cercetare spre V.Carvalho devenind comandantul expeditiei. Magellan trimite pe Serrano cu nava "Santiago" in explorare spre S.c u o statura de urias.Traversarea a durat 3 luni desi starea timpului a fost buna si vantul prielnic. Parcurgerea in aceasta prima traversare a Pacificului a 17 000 km reprezinta o proba de perseverenta iesita din comun. Cei doi com andanti hotarasc sa duca de graba marea veste lui Magellan . "Conception" fiind .

Dupa el au urmat cuceritorii.profitul stiintific al expeditiei lui Magellan pot fi c u greu evaluate in cifre."cel mai mare dintre navigatorii antici si moderni"(Parkes). Espinosa il inlatura pe Carvaho iar pe "Victoria" devine comandant carmaciul del Cano.. Navigand in continuare prin arhipelagul Filipinelor navele ajung l a insulele Paragua iar de aici spre insula Borneo.Peste jumatate din cei 24 de membri ai echipajului MOR de foame si scorbut.S-a dovedit nu numai ca Pamantul este rotund . cele 2 nave ajungand la 8 noi embrie 1521 la insulele Moluce. Dupa ce isi incarca navele cu mirodenii "Trinida d"pleaca spre golful Panama prin Pacific iar "Victoria" ocolind Capul Bunei Sper ante se indreapta spre Spania. "VICTORIA" In decembrie nava "Victoria" cu 60 oameni se indreapta spre S iar in ianuarie 1522 ajunge la insula Timor de unde se indreapta spre Capul Bunei Sper ante.dar si fa ptul ca este inconjurat de ape. Consecintele.Dupa incheierea reparatiilo r navei "Trinidad" se indreapta spre V . marinarii se intorc in insulele Moluce unde nava este capturata de Antonio Brito. Descurajati .La 6 septembrie 1522 cu un echipaj de numai 21 oameni "Victoria" ajunge la gurile fluviului Guadalquivir incheind prima calatorie in jurul lumii.700 de km. Valoarea mirodeniilor aduse in calele navelor au acoperit nu numai suma chetuita pentru intrega expeditie dar au adus si un important castig. totusi nereusind sa gaseasca mult doritul drum spre Insula Mirodeniilor. . Din lipsa unui vant puternic "Trinidad" brazdeaza timp de 6 luni apele oceanului Pacific . reusind sa se intoarca in Spania doar Gonzales Espinosa si 3 insotitori ai sai.au fost str abatute oceanele si marile sale pe o distanta de 85.comandantul unei e scadre portugheze.Sfericitatea Paman tului a dost demonstrata.incendiata . Magellan a fost ultimul dintre marii navigatori si exploratori din p rima jumatate a secolului al XIV-lea .In 1084 de zile a fost inconjurat Pamantul .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful