CALATORII GEOGRAFICE ORGANIZA TE DE PORTUGHEZI IN SECOLELE XV-XVI Marile descoperiri geografice din secolul al XV-lea si din prima jumatate

a secolului al XVI-lea au fost posibile nu numai datorita progresului considerabil in economie,arta si tehnica navigatiei si in conceptia despre lume a omului medieval.Ele au fost pregatite in secolele premergatoare d e inaintasi anonimi sau celebri , intr-o epoca in care a avut loc o sensibila mu tatie a frontierelor , in care s-au modificat dimensiunile istoriei omenirii ada ptate inainte la scara vechii lumi greco-romane,in care contactele dintre zonele lumii cunoscute s-au stabilit unele pentru intaia oara ,iar altele s-au inviora t,in sfarsit intr-o epoca in care influntele s-au intrepatruns si s-au manifesta t fenomene de osmoza.Marile descoperiri au stimulat scrutarea de orizonturi noi .Principalul beneficiu al extensiunii descoperirilor consta nu numai in dezvolta rea econimiei ,a capitalului material ,dar,ceea ce este foarte important ,in imb ogatirea capitalului intelectual ,a cunostintelor lumii civilizate.Hotarele,mate riale si spirituale,devenind tot mai stramte ,ele trebuiau sa fie,si au fost ,de pasite.Precursorii marilor descoperiri geografice au jucat un rol important in a cest proces. A DOUA DESCOPERIRE A MADEREI SI A INSULELOR AZORE In 1419 doi nobili portughezi Joao Zarco si Tristao Teixeira ,care,d esi nu aveau nici o experienta in materie de navigatie fusesera trimisi decatre printul Henric Navigatorul ,la capul Bojador si aruncati intr-o furtuna departe de vest ,acostand intamplator langa o mica insula nelocuita complet impadurita. Descoperirea a atras atentia lui Henric ,care stia ca inca de la mijlocul secol ului al XIV-lea marinarii italieni au ajuns in aceasta parte a oceanului,la o in sula careia i-au dat numele de "Legname"(Padure). Expeditia trimisa de Henric sub conducerea acelorasi nobili a gasit i n curand la 50 de km patrati sud-vest de prima insulita ,o insula rrelativ mare (circa 700 km patrati),de asemenea nelocuita si acoperita cu paduri dese . Print ul a numit aceasta insula "Madera"( in portugheza padure).Madera situata la 900 de km sud -vest de Portugalia a fost dat ca feuda nobililor ce o descoperisara.A cestia au incendiat intreaga padure pentru construirea unor asezari insa focu l s-a extins si a distrus intreaga vegetatie virgina . Gonsalvo Velho Cabral ,trimis de print sa caute insulele descoperite de italieni la apus in secolul al XIV-lea ,a navigat de doua ori in aceasta dir ectie ,in 1431 si 1432 si a descoperit in aproximativ 1400 de km vest de Portuga lia insula Santa Mariadin arhipelargul insulelor Azore.In urmatorii 30 de ani ac elasi Cabral si alti marinari portughezi au descoperit toate insulele acestui ar hipelarg , gasind-o pe cea mai indepartata dintre ele (Flores) dupa zborul pasar ilor. De la mijlocul sec al XV-lea au inceput sa soseasca in arhipelarg colonisti portughezi .Calatoriile din Portugalia pana in insulele Azore ,pierdut e in mijlocul oceanului,au devenit o" scoala de navigatie pe distante lungi " pe ntru marinarii portughezi ,iar Madera a ajuns o escala importanta pe drumul spre Africa occidentala topicala .Tot ca escale le serveau portughezilor si unele d in insulele Canare locuite,cu toate ca ele fusesera ocupate dinainte de castilie ni, care inrobisera pe locuitorii bastinasi - guancii. CALATORIA LUI BARTOLOMEU DIAS (1487-88)

DESCOPERIREA "CAPULUI BUNEI SPERANTE"

Prin cautarea caii maritime din Europa spre Asia n timpul domniei lui Henric Navigatorul expedi?iile portugheze exploreaza la nceputul secolului al XV-lea coastele Africii de vest fiind Perioada Marilor descoperiri. Astfel prim e?te Dias o nsarcinare secreta a regelui portughez Ioan al II-lea ca sa continue cercetarea lui Diogo Co de a gasi punctul sudic al continentului african ?i pe ct posibil drumul spre India. Exploratorul porne?te pe mare mpreuna cu fratele sau D iogo Dias ?i cu congolezi ca traducatori, probabil la sfr?itul lui august n anul 1 487 cu o flota alcatuita din trei corabii (caravele). Flota navigheaza n lungul coastei de vest africane lasnd n urma varsa rea fluviului Congo, ajungnd la ultima regiune cunoscuta deja de portughezi Namib ia de azi, trece prin Golful Balenei, spre sud traversnd Golfo de So Tom (azi Spenc er Bai) ajungnd la Angra Pequena (Golful Lderitz), urmeaza Cabo da Volta de unde s unt mpin?i de un vnt din nord puternic ?i furtuna cele doua caravele ramase spre s ud spre Capul Bunei Speran?e. Navignd spre est ?i nentlnind uscat (pamnt), navigheaza spre nord descoperind golful Angra dos Vaqueiros numita la vederea unei turme de vaci se presupune ca ar fi fost Moselbai. Mai departe pe parcurs ntlne?te Algoa Bai, Kap Padrone (12 martie 1 488) aici are loc la bord aproape o revolta, cu toate acestea continua sa navigh eze spre est. Asfel ajunge la varsarea fluviului (Groot Vis) unde poate constata faptul ca ?armul african are direc?ia nord, fiind sigur de descoperirea drumulu i cautat (de 70 de ani). n cinstea secundului sau boteaza fluviul Rio Infante. Fiind echipaj ul lui chinuit de scorbut l silesc sa se rentoarca. Pe drumul de ntoarcere ocole?te din nou "Capul Bunei Speran?e" denumit de el 'Cabo Tormentoso' Capul Furtunilor ajungnd napoi n Lisabona la sfr?itul lui decembrie 1488 dupa o calatorie de 16 luni . Datorita secretului calatoriei multe detalii nu pot fi elucidate. Dias dupa aceasta calatorie participa ca sfatuitor la ntocmirea ha r?ilor ?i echiparea corabiilor. Este neclar din care cauza succesorul la tron al regelui portughez, n loc sa nsarcineze pe Diaz, nsarcineaza pe Vasco da Gama cu ex pedi?ia urmatoare, din 1497. Diaz participa la expedi?ia (1500) condusa de Pedro Alvares Cabral pe drumul maritim ntre Africa ?i America de Sud moare prin scufun darea corabiei ntr-o furtuna (29 mai 1500) n apropierea "Capului bunei Speran?e" d escoperite de el.

CALATORIILE LUI VASCO DA GAMA

PRIMA EXPEDITIE A LUI VASCO DA GAMA IN INDIA In cautarea drumului care ducea spre Orient, marinarii europeni s-a u aventurat cu indarjire pe oceane si au schimbat cursul istoriei. Pe vapoarele lor mici si fragile au cutreierat toate marile Pamantului, punand capat izolarii dintre continente. Totul era pregatit pentru a ajunge in Indii, cu un ultim efort.Mult umita unui curier portughez care a ajuns pana la coastele de vest ale Indiei, pr in Marea Mediterana, S-a dovedit ca exista o cale maritima intre Africa si Asia. Astfel s-a adeverit presupunerea ca s-ar putea ajunge si din Portugalia in Asia. La 8 iulie 1497 de pe puntea corabiei-amiral, "Sao Gabriel", Vasco da Gama a dat semnalul de pornire micii lui flote, compusa din patru corabii. Ti

nta spre care pornea era India. Da Gama a planuit sa iasa cu corabiile in largul Oceanului Atlantic si sa le lase pe seama vanturilor de vest; totul a iesit pre cum se astepta.Vanturile l-au dus direct la Capul Bunei Sperante. Bartolomeu Dias, incercatul navigator, a ales chiar el cele trei car avale: "Sao Gabriel", de 100 de tone, "Sao Miguel" de 50 de tone, "Sao Rafael" d e 120 de tone, precum si o nava de transport de 200 de tone.Iar pentru ca fara indoiala expeditia urma sa poarte si lupte, pe toate corabiile au fost montate c ate doua randuri de bombarde. Pentru ca nu se stia cat va dura calatoria, in cal ele corabiilor au fost stivuite si bine amarate provizii pentru trei ani de zile . Pentru zilele de post s-a luat orez, branza si peste sarat. Pentru c apitani au fost alese cele mai bune instrumente de navigatie ale timpului si se pare ca si o intreaga biblioteca documentara si de harti. In ceea ce priveste ec hipajele, au fost selectionati numai marinari incercati si care cunosteau bine s i o meserie ce putea fi de folos atat la bordul corabiilor, cat si pe uscat. Numarul lor era de 200. Au mai fost luati si zece condamnati la moar te, care fusesera gratiati cu conditia sa insoteasca expeditia si sa efectueze a ctiunile intr-adevar riscante, ca recunoasterile in asezarile de pe coastele nec unoscute, unde ei erau lasati o vreme sa se informeze ,urmand a fi luati la into arcerea corabiei. Coducerea acestei expeditii nu a fost incredintata incercatului navi gatorului Bartolomeu Dias ci unui personaj aproape necunoscut, mai ales ca navig ator si explorator: Vasco da Gama. El provenea dintr-o familie de mici nobili ce -si aveau resedinta in micul oras de pe coasta, Sinues. El a luat parte la mai m ulte calatorii de-a lungul coastelor de vest ale Africii. In dimineata zilei de 8 iulie, dupa o slujba religioasa si dupa o sa lva de salut trasa cu toate bombardele, corabiile ridicara panzele si luara larg ul. La 15 iulie trecura pe langa arhipelagul Insulelor Canare. In noaptea de 16 spre 17, trecura de Tropicul Racului. La 3 august Vasco da Gamma se desparti de Bartolomeu Dias ce mergea sa-si ia in primire postul de guvernator la Sao Jorge da Mina. Din seara zilei acestei zile si pana la 4 noiembrie amiralul si oamenii sai nu mai vad pamantul Africii. La 22 noiembrie Vasco da Gama a trecut de Capu l Bunei Sperante aflandu-se acum pe drumul spre Indii. In ziua de 25 noiembrie m ica flota arunca ancorele in golful cel boteza Sao Braz (Mossel-Bay) unde ramase 13 zile. La 16 decembrie corabiile lui da Gama trecura de ultimul padrao ridi cat de Bartolomeo Dias. De Craciun ajunsera in dreptul unei coaste impadurite pe care, in cinstea sarbatorii, o botezara, Natal (Craciun). Peste o saptamana a a vut loc o intalnire cu negrii care, pana atunci, nu mai vazusera oameni albi. Atat de bine s-au inteles localnicii cu portughezii incat Vasco da G ama a botezat regiunea: Terra da Boa Gente (tara oamenilor buni). Dupa o alta sa ptamana de navigatie, la apropierea corabiilor de coasta, alti localnici,complet dezbracati, le-au iesit in cale. In timp ce faceau noi provizii portughezii au vazut venind cu barcile, pe un fluviu din apropiere, cativa negrii care purtau i n jurul soldurilor si care aveau capul acoperit cu panzeturi viu colorate si car e le-au oferit spre vanzare tesaturi de bumbac si de matase diferite atat ca tes atura cat si ca ornamentare de cele africane. Erau primele elemente ale unei civilizatii orientale cu care s-a int alnit Vasco da Gama aici in Africa. De acum amiralul portughez era sigur ca este pe drumul cel bun: drumul pe care veneau marfurile din orient. El boteza locul Rio dos Bons Signaes (Raul semnelor bune). La 1 martie portughezii au ajuns in rada primului mare port de pe co asta de rasarit a Africii, Mozambic. La 24 aprilie au pornit cu panzele in vant spre aceanul Indian, spre India. In 23 de zile mica flota portugheza impinsa de musonul de sud-est trecu marea si in ziua de 18 mai in fata ochilor europenilor uimiti aparu coasta Malabarului cu inalta faleza a Ghatilor orientali. Ca semn d e bun augur, portughezii au fost primiti cu averse cumplite care le ingreunau in aintarea si orientarea. In curand a aparut un oras : Calicut. Tinta calatoriei lui Vasco da Gama fusese atinsa. Portughezii ajunsesera in India. Era in ziua de 20 mai 1498.

Data aceasta deschidea o pagina noua in istoria Portugaliei, dar si in istoria Indiei si a Orientului Indepartat care vor face acum conostinta cu noii veniti: Europenii. Orasul Calicut era socotit, cel putin de negustorii arabi si indieni , ?al cincilea port al lumii? si era capitala unui principat ce se intindea de-a lungul coastei de vest a Indiei numita Malabar. In cele trei luni cat a stat Va so da Gama in India, oamenii lui au putut numara numai la Calicut peste 1500 de corabii de comert care plecau si veneau zi si noapte in port. In ce priveste corabiile, europenii constatara ca ale lor erau mai r ezistente, mai bine dotate cu utilaj nautic si fara indoiala mai bine inarmate.L a 15 septembrie, conform obiceiului lor, portughezii au ridicat nu departe de Ca licut, un padrao. La 20 septembrie escadra portugheza atinse insulele Laccadive, de unde lua apa si primi la bord si un "european", care a fost rebotezat cu num ele de Gaspar da Gama la intoarcerea in Portugalia. El a participat apoi la expe ditia urmatoare condusa de Cabral. La 5 octombrie amiralul Vasco da Gama puse capul corabiei sale spre vest si, urmat de celelalte doua, lua drumul Africii. Drumul a fost greu pentru ca, necunoscand regimul vanturilor (musonul) in aceasta parte a lumii, pana sa v ada coasta Africii el a plutit tot timpul cu vantul din fata sau din borduri. In vremea aceasta, la bordul corabiilor, boala marilor calatorii pe mare era dezlantuita: scorbutul facea ravagii. La 2 ianuarie matelotul de pe cat arg striga cuvantul salvator: pamant - se vedea un oras pe coasta africana. Era Magadoxo (Mogadiscio). Amiralul insa nu se hazarda in portul necunoscut, ci se i ndrepta spre Melinda unde ajunge la 7 ianuarie. La 1 februarie mica escadra era in dreptul insulei Mozanbic iar la 3 martie in golful Sao Braz. La 20 martie Vasco da Gama dubla Capul Bunei Sperant e pornind in ultima etapa a drumului, spre tara, etapa pe care o si parcurse foa rte repede. La 25 martie ajunse la Rio Grande. De acum cele doua corabii care ma i ramasera, se separara. Capitanul Coelho isi urma drumul ajungand la 10 iulie 1499 la Lisabo na iar da Gama se indrepta spre factoria de la Santiago din Insulele Capului Ver de ,de unde, nemaiputand continua drumul pe corabia amiral, se urca impreuna cu fratele sau muribund, capitanul de corabie Paolo da Gama, pe o caravela ce merge a spre Portugalia. Vasco da Gama a ajuns la Lisabona la 29 august 1499, unde a f ost primit cu mari onoruri. Din aceasta calatorie remarcabila din cei peste 200 marinari, cati f ormau echipajele celor 4 corabii la plecare, s-au mai intors doar 50 de oameni.

A DOUA EXPEDITIE A LUI VASCO DA GAMA IN INDIA In 1502 o alta mare flota era pregatita de drum, 20 de corabii, din tre care cele mai multe nave de razboi. Comanda o avea "amiralul Indiilor", Vasc o da Gama. El era ajutat de doi capitani incercati Estevao da Gama si Vicente So ndre. Drumul a fost greu din cauza deselor furtuni. Pe coasta de rasarit a Afric ii, da Gama a vizitat pe sultanii cunoscuti in prima calatorie. Cu cei mai importanti a reinnoit tratatele comerciale si de alianta . Dupa ce trecu si prin apropierea Melindei, al carui sultan ii era bun prieten, Vasco da Gama porni spre est, ajungand la 3 octombie 1502 la Cananor. Aici cu o mare cruzime ce era de altfel obisnuita in aceasta epoca, Vasco da Gama ataca i ncendiind o mare corabie ce ducea pelerini de la Mecca. Din cateva sute de oamen i doar 20 de tineri au fost salvati din ordinul lui Vasco da Gamma .Acestia, de venind mai tarziu crestini, in Portugalia, vor lupta, ca soldati, sub steagurile regelui. Dupa ce a incheiat o alianta cu carmuitorul din Cananore ,la sfarsi tul lunii octombrie ,acesta porni spre orasul Calicut.Aici spanzura de catarge 3

8 de pescari ce le oferira portughezilor peste si bombardeaza orasul.In timpul n optii el a poruncit sa li se taie capetele,bratele si picioarele si le-a aruncat intr-o barca de care a prins o scrisoare in care avertiza ca aceasta va fi soar ta tuturor locuitorilor daca se vor impotrivi. In timp ce rajahul incerca sa se opuna atacurilor crudului portughe z, corabiile de transport portugheze erau incarcate la Cananor si la Cochin cu p retioase mirodenii si cand totul a fost gata amiralul, lasand in apele Indiei o mica flota compusa din 7 corabii sub comanda capitanului Sondre, porni spre Euro pa. La Lisabona a ajuns in 11 octombrie 1502. Dupa acest succes veniturile sale au crescut considerabil si a primi t ulterior si titlul de conte dar a fost inlaturat pentru multi ani de la orice activitate. Timp de 370 de ani pana la deschiderea canalului Suez, legaturile Eu ropei cu India si China, au urmat calea descoperita de Vasco da Gama. CALATORIILE LUI FERNANGO MAGELLAN DESCOPERIREA PATAGONIEI.COMPLOTUL Din randul comandantilor de axpeditii care au contribuit la stabil irea legaturilor intre continente se detaseaza figura energica a lui Fernando Ma gellan,conducatorul primei calatorii in jurul lumii.Respins de curtea portugheza Marea ,Magellan a sustinut nestramutata convingere ca intre Oceanul Atlantic si de Sud exista o stramtoare prin care se poate ajunge la Insulele Mirodeniilor ob tinand pana la urma sprijinul regelui spaniol Carol I.Inaintea sa Juan Diaz Soli s incercase in 1515 sa ajunga cu trei nave in Marea de Sud ,dar a fost ucis de i ndieni. La 10 august 1519 armada paraseste Sevilia. Magellan nu urmeaza dr umul drept catre coasta Americii de Sud, folosit de obicei de spanioli ci se ind erapta spre Insulele Capului Verde . Curtea Spaniei a pus la dispozitie sumele necesare pentru echipare a a cinci corabii destinate acestei calatorii.Doua dintre ele erau mai mari "Tri nidad" ,vasul-amiral de 132 de tone si "San Antonio" comandat de Juan de Catagen a numit "supraveghetor regal al expeditiei","Conception"de 108 tone ,comandat de Gaspar de Quesada,"Victoria"de 102 tone ,comandata de Luis de Mendoza si "Santi ago"de 90 de tone al carei comandant era Joa Serrao .La bordul lor se aflau 265 de oameni : spanioli,portughezi,italieni,germani,flamanzi,greci si un englez, d intre care 26 nu primeau solda. Pe fiecare corabie se gasea cate un scrib sau no tar. La 20 septembrie 1519 navele se indreapta spre insulele Canare inc epand traversarea Atlanticului.Gratie unui sistem ingenios de semnalizare imagin at de Magellan navele au reusit sa ramana in apropiere cu toata diferenta de ton aj.Inca de la inceputul calatoriei ,Cartagena a incercat sa-si impuna prerogativ ele de supraveghetor regal cerand conducerea in comun a expeditiei.Dupa o disput a violenta cu Magellan a fost incarcerat,iar comanda vasului "San Antonio"o incr edinta lui Antonio de Coca.La mijlocul lunii ianuarie expeditia ajunge in dreptu l estuarului La Plata. Toate sperantele se dovedira zadarnice ,toate calculele,g resite.Ramanea o singura solutie: sa caute acest "paso"mai jos,spre sud.Expediti a ierneaza in golful San Julian , unde izbucneste rascoala condamnatilor spaniol i care nu se impacau cu gandul de a fi condusi de un portughez. Ei izbutesc sa p una mana pe navele "Victoria","Conception",si "San Antonio", sa elibereze pe Car tagena , arestandu-l pe Mesquita ,portughez ca si Magellan si devotat acestuia. La lumina zilei Magellan pregateste contralovitura si il trimite p e Gonzalo Gomez Espinosa cu cativa marinari la bordul navei "Victoria",unde era tinut prizonier Alvaro de Mezquita, cu o scrisoare pentru Mendoza .Acesta ia scr isoarea si incepe sa o citeasca dar lectura fu curmata brusc: Espinoza ii infige un pumnal in gat.Ruda lui Magellan ,Duarte Barbosa , pune stapanire pe "Victori a" ramanand apoi comandantul ei.Incercarea ofiterilor rebeli de pe "San Antonio"

de a fugi spre larg esueaza .Quesada este decapitat, Cartagena impreuna cu un p reot rebel sunt debarcati pe coasta pustie iar cadavrul lui Mendoza e dus pe tar m si taiat in patru. Intr-o zi pe cand se aflau in Golful San Julian zarira "un om ,c u o statura de urias,care,gol,pe tarmul portului,dantuia,cantand si aruncandu-si pulbere pe cap...era atat de inalt ,incat de-abea ii ajungeam la brau",scrie Pi gafetta.Era primul contact cu aborigenii pe care navigatorii i-au numit Patagone zi, denumire ce a ramas pana la urma tarii din sudul Americii. Inainte de a parasii golful , Magellan trimite pe Serrano cu nava "Santiago" in explorare spre S.Nava se sfarama de stanci in dreptul raului Santa Cruz ,echipajul salvandu-se cu greutate.In continuare Serrano preia comandanave i Conception. DESCOPERIREA STRAMTORII MAGELLAN Reluindu-si calatoria Escadra ajunge la gurile raului Santa Cruz ia r de acolo porneste spre S de-a lungul coastelor Patagoniei . La 21 octombrie 15 20 navele ajung in dreptul unui promontoriu stancos pe care Magellan in boteza Capul Fecioarelor. Magellan trimite 2 nave de cercetare spre V. Din cauza unei furtuni puternice cele 2 nave erau amenintate sa fie sfaramate de stanci cand Mesquita si Serrano zaresc o stramtoare ingusta unde a pele erau mai linistite . Intrand aici dau de un golf destul de larg iar mai dep arte intr-o alta stramtoare care se deschide intr-un al doilea golf. Cei doi com andanti hotarasc sa duca de graba marea veste lui Magellan .Intreaga escarta se indreapta inspre stramtoare ajungand la un moment dat in fata a doua canale.Pe c el ce se indreapta spre SE pornesc doua naave iar spre SV o barca cu marinari ac estia din urma intorcandu-se si spunand ca au vazut marea deschisa .Intre timp o fiterii de pe "San Antonio" s-au rasculat si din nou l-au ferecat pe Mesquita si s-au indreptat spre Spania acuzandu-l pe Magellan de tradare.Familia acestuia s farseste in mari lipsuri in urma retragerii ajutorului acordat. Ramas numai cu 3 nave Magellan isi continua drumul printre muntii de 1100 m ce strajuiau stramto area.Doar spre S se zareau din cand in cand ziua focuri fumegand ,Magellan numin d acest tinut Tara Focurilor care mai tarziu devine cunoscuta sub denumirea Tara de Foc . MOARTEA LUI MAGELLAN La 28 noiembrie 1520 , navele conduse de Magellan ies din stramtoar e, insa lipsa de hrana si de apa proaspata duce la moartea a 19 marinari si imbo lnavirea mai multora. Parcurgerea in aceasta prima traversare a Pacificului a 17 000 km reprezinta o proba de perseverenta iesita din comun.Traversarea a durat 3 luni desi starea timpului a fost buna si vantul prielnic.Abia la 6 martie 1521 navele sunt intampinate de zeci de pirogi cu vele triunghiulare impletite din fr unze de palmier sosite din arhipelagul Insulelor Mariane, numite de Magellan Ins ulele Ladrones (ale hotilor) datorita repetatelor furturi ale indigenilor. Dupa ce a strabatut spre V aproape 2000 km escadra ajunge la 16 martie 1521 in dreptu l insulelor Filipine. Sclavul lui Magellan reuseste sa se inteleaga cu bastinasi i de aici in malaieza. Magellan isi da seama ca se afla in apropierea mult ravnitelor Insule ale Mirodeniilor .Pentru el care fusese anterior in SE ul Asiei prima calatorie in jurul lumii poate fi considerata incheiata. Magellan e ucis de lancierii indige nilor la 27 aprilie 1521 intr-o incercare de a ajunge pe aceasta insula trecand prin apa in fruntea a 50 marinari. Duante Barbosa si Juan Serano alesi comandanti dupa moartea lui Mage llan au fost invitati la un ospat pe insula Cebu. Espinosa si carmaciul Carvalho , banuind o cursa s-au intors pe ascuns pe navele lor. La ordinul lui Carvalho s paniolii incep sa bombardeze tarmul ,sacrificandu-si compatriotii acestia pornes c in larg ,Carvalho devenind comandantul expeditiei.Cei 115 marinari ramasi dint re care multi bolnavi nu puteau asigura manevrarea a 3 nave , "Conception" fiind

incendiata . Navigand in continuare prin arhipelagul Filipinelor navele ajung l a insulele Paragua iar de aici spre insula Borneo, totusi nereusind sa gaseasca mult doritul drum spre Insula Mirodeniilor. Espinosa il inlatura pe Carvaho iar pe "Victoria" devine comandant carmaciul del Cano, cele 2 nave ajungand la 8 noi embrie 1521 la insulele Moluce. Dupa ce isi incarca navele cu mirodenii "Trinida d"pleaca spre golful Panama prin Pacific iar "Victoria" ocolind Capul Bunei Sper ante se indreapta spre Spania. "VICTORIA" In decembrie nava "Victoria" cu 60 oameni se indreapta spre S iar in ianuarie 1522 ajunge la insula Timor de unde se indreapta spre Capul Bunei Sper ante..La 6 septembrie 1522 cu un echipaj de numai 21 oameni "Victoria" ajunge la gurile fluviului Guadalquivir incheind prima calatorie in jurul lumii. Valoarea mirodeniilor aduse in calele navelor au acoperit nu numai suma chetuita pentru intrega expeditie dar au adus si un important castig.Dupa incheierea reparatiilo r navei "Trinidad" se indreapta spre V . Din lipsa unui vant puternic "Trinidad" brazdeaza timp de 6 luni apele oceanului Pacific .Peste jumatate din cei 24 de membri ai echipajului MOR de foame si scorbut. Descurajati , marinarii se intorc in insulele Moluce unde nava este capturata de Antonio Brito,comandantul unei e scadre portugheze, reusind sa se intoarca in Spania doar Gonzales Espinosa si 3 insotitori ai sai. Consecintele,profitul stiintific al expeditiei lui Magellan pot fi c u greu evaluate in cifre.In 1084 de zile a fost inconjurat Pamantul ,au fost str abatute oceanele si marile sale pe o distanta de 85.700 de km.Sfericitatea Paman tului a dost demonstrata.S-a dovedit nu numai ca Pamantul este rotund ,dar si fa ptul ca este inconjurat de ape. Magellan a fost ultimul dintre marii navigatori si exploratori din p rima jumatate a secolului al XIV-lea ,"cel mai mare dintre navigatorii antici si moderni"(Parkes).Dupa el au urmat cuceritorii.