P. 1
Calatorii Portugheze in Sec 16 17

Calatorii Portugheze in Sec 16 17

|Views: 104|Likes:
Published by Arina Cristina

More info:

Published by: Arina Cristina on Nov 28, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/28/2011

pdf

text

original

CALATORII GEOGRAFICE ORGANIZA TE DE PORTUGHEZI IN SECOLELE XV-XVI Marile descoperiri geografice din secolul al XV-lea si din prima jumatate

a secolului al XVI-lea au fost posibile nu numai datorita progresului considerabil in economie,arta si tehnica navigatiei si in conceptia despre lume a omului medieval.Ele au fost pregatite in secolele premergatoare d e inaintasi anonimi sau celebri , intr-o epoca in care a avut loc o sensibila mu tatie a frontierelor , in care s-au modificat dimensiunile istoriei omenirii ada ptate inainte la scara vechii lumi greco-romane,in care contactele dintre zonele lumii cunoscute s-au stabilit unele pentru intaia oara ,iar altele s-au inviora t,in sfarsit intr-o epoca in care influntele s-au intrepatruns si s-au manifesta t fenomene de osmoza.Marile descoperiri au stimulat scrutarea de orizonturi noi .Principalul beneficiu al extensiunii descoperirilor consta nu numai in dezvolta rea econimiei ,a capitalului material ,dar,ceea ce este foarte important ,in imb ogatirea capitalului intelectual ,a cunostintelor lumii civilizate.Hotarele,mate riale si spirituale,devenind tot mai stramte ,ele trebuiau sa fie,si au fost ,de pasite.Precursorii marilor descoperiri geografice au jucat un rol important in a cest proces. A DOUA DESCOPERIRE A MADEREI SI A INSULELOR AZORE In 1419 doi nobili portughezi Joao Zarco si Tristao Teixeira ,care,d esi nu aveau nici o experienta in materie de navigatie fusesera trimisi decatre printul Henric Navigatorul ,la capul Bojador si aruncati intr-o furtuna departe de vest ,acostand intamplator langa o mica insula nelocuita complet impadurita. Descoperirea a atras atentia lui Henric ,care stia ca inca de la mijlocul secol ului al XIV-lea marinarii italieni au ajuns in aceasta parte a oceanului,la o in sula careia i-au dat numele de "Legname"(Padure). Expeditia trimisa de Henric sub conducerea acelorasi nobili a gasit i n curand la 50 de km patrati sud-vest de prima insulita ,o insula rrelativ mare (circa 700 km patrati),de asemenea nelocuita si acoperita cu paduri dese . Print ul a numit aceasta insula "Madera"( in portugheza padure).Madera situata la 900 de km sud -vest de Portugalia a fost dat ca feuda nobililor ce o descoperisara.A cestia au incendiat intreaga padure pentru construirea unor asezari insa focu l s-a extins si a distrus intreaga vegetatie virgina . Gonsalvo Velho Cabral ,trimis de print sa caute insulele descoperite de italieni la apus in secolul al XIV-lea ,a navigat de doua ori in aceasta dir ectie ,in 1431 si 1432 si a descoperit in aproximativ 1400 de km vest de Portuga lia insula Santa Mariadin arhipelargul insulelor Azore.In urmatorii 30 de ani ac elasi Cabral si alti marinari portughezi au descoperit toate insulele acestui ar hipelarg , gasind-o pe cea mai indepartata dintre ele (Flores) dupa zborul pasar ilor. De la mijlocul sec al XV-lea au inceput sa soseasca in arhipelarg colonisti portughezi .Calatoriile din Portugalia pana in insulele Azore ,pierdut e in mijlocul oceanului,au devenit o" scoala de navigatie pe distante lungi " pe ntru marinarii portughezi ,iar Madera a ajuns o escala importanta pe drumul spre Africa occidentala topicala .Tot ca escale le serveau portughezilor si unele d in insulele Canare locuite,cu toate ca ele fusesera ocupate dinainte de castilie ni, care inrobisera pe locuitorii bastinasi - guancii. CALATORIA LUI BARTOLOMEU DIAS (1487-88)

Astfel prim e?te Dias o însarcinare secreta a regelui portughez Ioan al II-lea ca sa continue cercetarea lui Diogo Cão de a gasi punctul sudic al continentului african ?i pe cât posibil drumul spre India. navigheaza spre nord descoperind golful Angra dos Vaqueiros numita la vederea unei turme de vaci se presupune ca ar fi fost Moselbai. La 8 iulie 1497 de pe puntea corabiei-amiral. cu toate acestea continua sa navigh eze spre est. Pe vapoarele lor mici si fragile au cutreierat toate marile Pamantului. Astfel s-a adeverit presupunerea ca s-ar putea ajunge si din Portugalia in Asia. Navigând spre est ?i neîntâlnind uscat (pamânt). Totul era pregatit pentru a ajunge in Indii. S-a dovedit ca exista o cale maritima intre Africa si Asia. Pe drumul de întoarcere ocole?te din nou "Capul Bunei Speran?e" denumit de el 'Cabo Tormentoso' Capul Furtunilor ajungând înapoi în Lisabona la sfâr?itul lui decembrie 1488 dupa o calatorie de 16 luni . Datorita secretului calatoriei multe detalii nu pot fi elucidate. Flota navigheaza în lungul coastei de vest africane lasând în urma varsa rea fluviului Congo. În cinstea secundului sau boteaza fluviul Rio Infante.Mult umita unui curier portughez care a ajuns pana la coastele de vest ale Indiei. spre sud traversând Golfo de São Tomé (azi Spenc er Bai) ajungând la Angra Pequena (Golful Lüderitz). Ti . Diaz participa la expedi?ia (1500) condusa de Pedro Alvares Cabral pe drumul maritim între Africa ?i America de Sud moare prin scufun darea corabiei într-o furtuna (29 mai 1500) în apropierea "Capului bunei Speran?e" d escoperite de el. CALATORIILE LUI VASCO DA GAMA PRIMA EXPEDITIE A LUI VASCO DA GAMA IN INDIA In cautarea drumului care ducea spre Orient. compusa din patru corabii. din 1497. pr in Marea Mediterana. cu un ultim efort. punand capat izolarii dintre continente. Asfel ajunge la varsarea fluviului (Groot Vis) unde poate constata faptul ca ?armul african are direc?ia nord. Vasco da Gama a dat semnalul de pornire micii lui flote. Este neclar din care cauza succesorul la tron al regelui portughez. marinarii europeni s-a u aventurat cu indarjire pe oceane si au schimbat cursul istoriei. urmeaza Cabo da Volta de unde s unt împin?i de un vânt din nord puternic ?i furtuna cele doua caravele ramase spre s ud spre Capul Bunei Speran?e. însarcineaza pe Vasco da Gama cu ex pedi?ia urmatoare. trece prin Golful Balenei. Dias dupa aceasta calatorie participa ca sfatuitor la întocmirea ha r?ilor ?i echiparea corabiilor. Fiind echipaj ul lui chinuit de scorbut îl silesc sa se reîntoarca. probabil la sfâr?itul lui august în anul 1 487 cu o flota alcatuita din trei corabii (caravele). Exploratorul porne?te pe mare împreuna cu fratele sau D iogo Dias ?i cu congolezi ca traducatori.DESCOPERIREA "CAPULUI BUNEI SPERANTE" Prin cautarea caii maritime din Europa spre Asia în timpul domniei lui Henric Navigatorul expedi?iile portugheze exploreaza la începutul secolului al XV-lea coastele Africii de vest fiind Perioada Marilor descoperiri. ajungând la ultima regiune cunoscuta deja de portughezi Namib ia de azi. Mai departe pe parcurs întâlne?te Algoa Bai. Kap Padrone (12 martie 1 488) aici are loc la bord aproape o revolta. în loc sa însarcineze pe Diaz. fiind sigur de descoperirea drumulu i cautat (de 70 de ani). "Sao Gabriel".

branza si peste sarat. La 1 martie portughezii au ajuns in rada primului mare port de pe co asta de rasarit a Africii. in cal ele corabiilor au fost stivuite si bine amarate provizii pentru trei ani de zile . El provenea dintr-o familie de mici nobili ce -si aveau resedinta in micul oras de pe coasta.urmand a fi luati la into arcerea corabiei. corabiile ridicara panzele si luara larg ul. La 3 august Vasco da Gamma se desparti de Bartolomeu Dias ce mergea sa-si ia in primire postul de guvernator la Sao Jorge da Mina. Era in ziua de 20 mai 1498. Din seara zilei acestei zile si pana la 4 noiembrie amiralul si oamenii sai nu mai vad pamantul Africii. cat si pe uscat. spre India. "Sao Rafael" d e 120 de tone. La 22 noiembrie Vasco da Gama a trecut de Capu l Bunei Sperante aflandu-se acum pe drumul spre Indii. Erau primele elemente ale unei civilizatii orientale cu care s-a int alnit Vasco da Gama aici in Africa. in cinstea sarbatorii. El a luat parte la mai m ulte calatorii de-a lungul coastelor de vest ale Africii. In curand a aparut un oras : Calicut. a ales chiar el cele trei car avale: "Sao Gabriel". de 100 de tone. ca recunoasterile in asezarile de pe coastele nec unoscute. Tinta calatoriei lui Vasco da Gama fusese atinsa. pana atunci. Natal (Craciun). pe un fluviu din apropiere. De Craciun ajunsera in dreptul unei coaste impadurite pe care. portughezii au fost primiti cu averse cumplite care le ingreunau in aintarea si orientarea. Peste o saptamana a a vut loc o intalnire cu negrii care. . Pentru zilele de post s-a luat orez. le-au iesit in cale. La 15 iulie trecura pe langa arhipelagul Insulelor Canare. In noaptea de 16 spre 17. De acum amiralul portughez era sigur ca este pe drumul cel bun: drumul pe care veneau marfurile din orient. Sinues. Portughezii ajunsesera in India. In ziua de 25 noiembrie m ica flota arunca ancorele in golful cel boteza Sao Braz (Mossel-Bay) unde ramase 13 zile. Numarul lor era de 200. El boteza locul Rio dos Bons Signaes (Raul semnelor bune). Atat de bine s-au inteles localnicii cu portughezii incat Vasco da G ama a botezat regiunea: Terra da Boa Gente (tara oamenilor buni). Da Gama a planuit sa iasa cu corabiile in largul Oceanului Atlantic si sa le lase pe seama vanturilor de vest. mai ales ca navig ator si explorator: Vasco da Gama. In 23 de zile mica flota portugheza impinsa de musonul de sud-est trecu marea si in ziua de 18 mai in fata ochilor europenilor uimiti aparu coasta Malabarului cu inalta faleza a Ghatilor orientali. In ceea ce priveste ec hipajele. In dimineata zilei de 8 iulie. Dupa o alta sa ptamana de navigatie.Vanturile l-au dus direct la Capul Bunei Sperante. Ca semn d e bun augur. pe toate corabiile au fost montate c ate doua randuri de bombarde. unde ei erau lasati o vreme sa se informeze . Coducerea acestei expeditii nu a fost incredintata incercatului navi gatorului Bartolomeu Dias ci unui personaj aproape necunoscut. o botezara. dupa o slujba religioasa si dupa o sa lva de salut trasa cu toate bombardele. incercatul navigator. nu mai vazusera oameni albi. la apropierea corabiilor de coasta. Mozambic. care fusesera gratiati cu conditia sa insoteasca expeditia si sa efectueze a ctiunile intr-adevar riscante.Iar pentru ca fara indoiala expeditia urma sa poarte si lupte. trecura de Tropicul Racului. totul a iesit pre cum se astepta. Pentru c apitani au fost alese cele mai bune instrumente de navigatie ale timpului si se pare ca si o intreaga biblioteca documentara si de harti. au fost selectionati numai marinari incercati si care cunosteau bine s i o meserie ce putea fi de folos atat la bordul corabiilor. alti localnici. precum si o nava de transport de 200 de tone. La 16 decembrie corabiile lui da Gama trecura de ultimul padrao ridi cat de Bartolomeo Dias. Bartolomeu Dias.nta spre care pornea era India. In timp ce faceau noi provizii portughezii au vazut venind cu barcile.complet dezbracati. Pentru ca nu se stia cat va dura calatoria. La 24 aprilie au pornit cu panzele in vant spre aceanul Indian. Au mai fost luati si zece condamnati la moar te. "Sao Miguel" de 50 de tone. cativa negrii care purtau i n jurul soldurilor si care aveau capul acoperit cu panzeturi viu colorate si car e le-au oferit spre vanzare tesaturi de bumbac si de matase diferite atat ca tes atura cat si ca ornamentare de cele africane.

lua drumul Africii.L a 15 septembrie. El a participat apoi la expe ditia urmatoare condusa de Cabral. Dupa ce a incheiat o alianta cu carmuitorul din Cananore . De acum cele doua corabii care ma i ramasera. Pe coasta de rasarit a Afric ii. Vasc o da Gama. la bordul corabiilor. urmat de celelalte doua. cel putin de negustorii arabi si indieni . oamenii lui au putut numara numai la Calicut peste 1500 de corabii de comert care plecau si veneau zi si noapte in port. ca soldati. El era ajutat de doi capitani incercati Estevao da Gama si Vicente So ndre. Drumul a fost greu pentru ca.de unde. Vasco da Gama a ajuns la Lisabona la 29 august 1499. Dupa ce trecu si prin apropierea Melindei. Din aceasta calatorie remarcabila din cei peste 200 marinari. In cele trei luni cat a stat Va so da Gama in India. Din cateva sute de oamen i doar 20 de tineri au fost salvati din ordinul lui Vasco da Gamma . s-au mai intors doar 50 de oameni. Vasco da Gama porni spre est.acesta porni spre orasul Calicut. portughezii au ridicat nu departe de Ca licut.Acestia. necunoscand regimul vanturilor (musonul) in aceasta parte a lumii. Capitanul Coelho isi urma drumul ajungand la 10 iulie 1499 la Lisabo na iar da Gama se indrepta spre factoria de la Santiago din Insulele Capului Ver de . La 25 martie ajunse la Rio Grande. A DOUA EXPEDITIE A LUI VASCO DA GAMA IN INDIA In 1502 o alta mare flota era pregatita de drum. 20 de corabii. Cu cei mai importanti a reinnoit tratatele comerciale si de alianta . din tre care cele mai multe nave de razboi. al carui sultan ii era bun prieten.Aici spanzura de catarge 3 . se separara. capitanul de corabie Paolo da Gama. vor lupta. pe o caravela ce merge a spre Portugalia. Era Magadoxo (Mogadiscio).se vedea un oras pe coasta africana. In ce priveste corabiile. un padrao. ci se i ndrepta spre Melinda unde ajunge la 7 ianuarie. mai bine dotate cu utilaj nautic si fara indoiala mai bine inarmate. Amiralul insa nu se hazarda in portul necunoscut. Orasul Calicut era socotit. In vremea aceasta. unde a f ost primit cu mari onoruri. care a fost rebotezat cu num ele de Gaspar da Gama la intoarcerea in Portugalia. etapa pe care o si parcurse foa rte repede. Drumul a fost greu din cauza deselor furtuni. La 20 martie Vasco da Gama dubla Capul Bunei Sperant e pornind in ultima etapa a drumului. Vasco da Gama ataca i ncendiind o mare corabie ce ducea pelerini de la Mecca. Comanda o avea "amiralul Indiilor". Aici cu o mare cruzime ce era de altfel obisnuita in aceasta epoca. cati f ormau echipajele celor 4 corabii la plecare.Data aceasta deschidea o pagina noua in istoria Portugaliei. ?al cincilea port al lumii? si era capitala unui principat ce se intindea de-a lungul coastei de vest a Indiei numita Malabar. La 1 februarie mica escadra era in dreptul insulei Mozanbic iar la 3 martie in golful Sao Braz. boala marilor calatorii pe mare era dezlantuita: scorbutul facea ravagii. nemaiputand continua drumul pe corabia amiral. conform obiceiului lor. pana sa v ada coasta Africii el a plutit tot timpul cu vantul din fata sau din borduri. da Gama a vizitat pe sultanii cunoscuti in prima calatorie. spre tara. La 2 ianuarie matelotul de pe cat arg striga cuvantul salvator: pamant . in Portugalia. se urca impreuna cu fratele sau muribund.la sfarsi tul lunii octombrie . La 20 septembrie escadra portugheza atinse insulele Laccadive. de unde lua apa si primi la bord si un "european". de venind mai tarziu crestini. sub steagurile regelui. europenii constatara ca ale lor erau mai r ezistente. ajungand la 3 octombie 1502 la Cananor. dar si in istoria Indiei si a Orientului Indepartat care vor face acum conostinta cu noii veniti: Europenii. La 5 octombrie amiralul Vasco da Gama puse capul corabiei sale spre vest si.

Curtea Spaniei a pus la dispozitie sumele necesare pentru echipare a a cinci corabii destinate acestei calatorii. Magellan nu urmeaza dr umul drept catre coasta Americii de Sud. cu o scrisoare pentru Mendoza .Expediti a ierneaza in golful San Julian .Doua dintre ele erau mai mari "Tri nidad" . Timp de 370 de ani pana la deschiderea canalului Suez.Magellan a sustinut nestramutata convingere ca intre Oceanul Atlantic si de Sud exista o stramtoare prin care se poate ajunge la « Insulele Mirodeniilor »ob tinand pana la urma sprijinul regelui spaniol Carol I. La Lisabona a ajuns in 11 octombrie 1502.bratele si picioarele si le-a aruncat intr-o barca de care a prins o scrisoare in care avertiza ca aceasta va fi soar ta tuturor locuitorilor daca se vor impotrivi. porni spre Euro pa. folosit de obicei de spanioli ci se ind erapta spre Insulele Capului Verde .dar a fost ucis de i ndieni. Dupa acest succes veniturile sale au crescut considerabil si a primi t ulterior si titlul de conte dar a fost inlaturat pentru multi ani de la orice activitate. corabiile de transport portugheze erau incarcate la Cananor si la Cochin cu p retioase mirodenii si cand totul a fost gata amiralul.In timpul n optii el a poruncit sa li se taie capetele.Incercarea ofiterilor rebeli de pe "San Antonio" .8 de pescari ce le oferira portughezilor peste si bombardeaza orasul. La lumina zilei Magellan pregateste contralovitura si il trimite p e Gonzalo Gomez Espinosa cu cativa marinari la bordul navei "Victoria".greci si un englez.portughezi. unde izbucneste rascoala condamnatilor spaniol i care nu se impacau cu gandul de a fi condusi de un portughez. au urmat calea descoperita de Vasco da Gama.comandata de Luis de Mendoza si "Santi ago"de 90 de tone al carei comandant era Joa Serrao . La 10 august 1519 armada paraseste Sevilia. pune stapanire pe "Victori a" ramanand apoi comandantul ei. Pe fiecare corabie se gasea cate un scrib sau no tar.La bordul lor se aflau 265 de oameni : spanioli.conducatorul primei calatorii in jurul lumii. Toate sperantele se dovedira zadarnice .iar comanda vasului "San Antonio"o incr edinta lui Antonio de Coca.La mijlocul lunii ianuarie expeditia ajunge in dreptu l estuarului La Plata. La 20 septembrie 1519 navele se indreapta spre insulele Canare inc epand traversarea Atlanticului.Ruda lui Magellan .germani.COMPLOTUL Din randul comandantilor de axpeditii care au contribuit la stabil irea legaturilor intre continente se detaseaza figura energica a lui Fernando Ma gellan.toate calculele.italieni.comandat de Gaspar de Quesada.spre sud.Duarte Barbosa . sa elibereze pe Car tagena . arestandu-l pe Mesquita .Dupa o disput a violenta cu Magellan a fost incarcerat.g resite.Inaintea sa Juan Diaz Soli s incercase in 1515 sa ajunga cu trei nave in « Marea de Sud ».Acesta ia scr isoarea si incepe sa o citeasca dar lectura fu curmata brusc: Espinoza ii infige un pumnal in gat.flamanzi.si "San Antonio".Inca de la inceputul calatoriei . d intre care 26 nu primeau solda. CALATORIILE LUI FERNANGO MAGELLAN DESCOPERIREA PATAGONIEI."Conception". legaturile Eu ropei cu India si China. lasand in apele Indiei o mica flota compusa din 7 corabii sub comanda capitanului Sondre.Ramanea o singura solutie: sa caute acest "paso"mai jos. Ei izbutesc sa p una mana pe navele "Victoria"."Victoria"de 102 tone .unde era tinut prizonier Alvaro de Mezquita.Cartagena a incercat sa-si impuna prerogativ ele de supraveghetor regal cerand conducerea in comun a expeditiei."Conception"de 108 tone .vasul-amiral de 132 de tone si "San Antonio" comandat de Juan de Catagen a numit "supraveghetor regal al expeditiei". In timp ce rajahul incerca sa se opuna atacurilor crudului portughe z.Respins de curtea portugheza Marea .Gratie unui sistem ingenios de semnalizare imagin at de Magellan navele au reusit sa ramana in apropiere cu toata diferenta de ton aj.portughez ca si Magellan si devotat acestuia.

Sclavul lui Magellan reuseste sa se inteleaga cu bastinasi i de aici in malaieza. La ordinul lui Carvalho s paniolii incep sa bombardeze tarmul .echipajul salvandu-se cu greutate.era atat de inalt . Magellan isi da seama ca se afla in apropierea mult ravnitelor Insule ale Mirodeniilor .Traversarea a durat 3 luni desi starea timpului a fost buna si vantul prielnic. denumire ce a ramas pana la urma tarii din sudul Americii. Espinosa si carmaciul Carvalho . Cei doi com andanti hotarasc sa duca de graba marea veste lui Magellan . Cartagena impreuna cu un p reot rebel sunt debarcati pe coasta pustie iar cadavrul lui Mendoza e dus pe tar m si taiat in patru. Magellan trimite pe Serrano cu nava "Santiago" in explorare spre S.cantand si aruncandu-si pulbere pe cap. numite de Magellan Ins ulele Ladrones (ale hotilor) datorita repetatelor furturi ale indigenilor.Era primul contact cu aborigenii pe care navigatorii i-au numit Patagone zi.In continuare Serrano preia comandanave i Conception. insa lipsa de hrana si de apa proaspata duce la moartea a 19 marinari si imbo lnavirea mai multora.incat de-abea ii ajungeam la brau"..Pe c el ce se indreapta spre SE pornesc doua naave iar spre SV o barca cu marinari ac estia din urma intorcandu-se si spunand ca au vazut marea deschisa .dantuia.Carvalho devenind comandantul expeditiei. navele conduse de Magellan ies din stramtoar e. Duante Barbosa si Juan Serano alesi comandanti dupa moartea lui Mage llan au fost invitati la un ospat pe insula Cebu.Magellan numin d acest tinut Tara Focurilor care mai tarziu devine cunoscuta sub denumirea Tara de Foc .Nava se sfarama de stanci in dreptul raului Santa Cruz .gol.Familia acestuia s farseste in mari lipsuri in urma retragerii ajutorului acordat. MOARTEA LUI MAGELLAN La 28 noiembrie 1520 .Intreaga escarta se indreapta inspre stramtoare ajungand la un moment dat in fata a doua canale.care. Magellan trimite 2 nave de cercetare spre V. "Conception" fiind . Inainte de a parasii golful .sacrificandu-si compatriotii acestia pornes c in larg . Din cauza unei furtuni puternice cele 2 nave erau amenintate sa fie sfaramate de stanci cand Mesquita si Serrano zaresc o stramtoare ingusta unde a pele erau mai linistite .de a fugi spre larg esueaza .Pentru el care fusese anterior in SE ul Asiei prima calatorie in jurul lumii poate fi considerata incheiata. Dupa ce a strabatut spre V aproape 2000 km escadra ajunge la 16 martie 1521 in dreptu l insulelor Filipine.pe tarmul portului. Intr-o zi pe cand se aflau in Golful San Julian zarira "un om .Cei 115 marinari ramasi dint re care multi bolnavi nu puteau asigura manevrarea a 3 nave .Abia la 6 martie 1521 navele sunt intampinate de zeci de pirogi cu vele triunghiulare impletite din fr unze de palmier sosite din arhipelagul Insulelor Mariane. banuind o cursa s-au intors pe ascuns pe navele lor.scrie Pi gafetta.Intre timp o fiterii de pe "San Antonio" s-au rasculat si din nou l-au ferecat pe Mesquita si s-au indreptat spre Spania acuzandu-l pe Magellan de tradare. Magellan e ucis de lancierii indige nilor la 27 aprilie 1521 intr-o incercare de a ajunge pe aceasta insula trecand prin apa in fruntea a 50 marinari.Quesada este decapitat. Ramas numai cu 3 nave Magellan isi continua drumul printre muntii de 1100 m ce strajuiau stramto area. Intrand aici dau de un golf destul de larg iar mai dep arte intr-o alta stramtoare care se deschide intr-un al doilea golf.Doar spre S se zareau din cand in cand ziua focuri fumegand .. DESCOPERIREA STRAMTORII MAGELLAN Reluindu-si calatoria Escadra ajunge la gurile raului Santa Cruz ia r de acolo porneste spre S de-a lungul coastelor Patagoniei . Parcurgerea in aceasta prima traversare a Pacificului a 17 000 km reprezinta o proba de perseverenta iesita din comun.c u o statura de urias. La 21 octombrie 15 20 navele ajung in dreptul unui promontoriu stancos pe care Magellan in boteza Capul Fecioarelor.

au fost str abatute oceanele si marile sale pe o distanta de 85.S-a dovedit nu numai ca Pamantul este rotund . .La 6 septembrie 1522 cu un echipaj de numai 21 oameni "Victoria" ajunge la gurile fluviului Guadalquivir incheind prima calatorie in jurul lumii.incendiata . Din lipsa unui vant puternic "Trinidad" brazdeaza timp de 6 luni apele oceanului Pacific .In 1084 de zile a fost inconjurat Pamantul .profitul stiintific al expeditiei lui Magellan pot fi c u greu evaluate in cifre. Valoarea mirodeniilor aduse in calele navelor au acoperit nu numai suma chetuita pentru intrega expeditie dar au adus si un important castig. Magellan a fost ultimul dintre marii navigatori si exploratori din p rima jumatate a secolului al XIV-lea .dar si fa ptul ca este inconjurat de ape. Dupa ce isi incarca navele cu mirodenii "Trinida d"pleaca spre golful Panama prin Pacific iar "Victoria" ocolind Capul Bunei Sper ante se indreapta spre Spania.Peste jumatate din cei 24 de membri ai echipajului MOR de foame si scorbut. Espinosa il inlatura pe Carvaho iar pe "Victoria" devine comandant carmaciul del Cano..700 de km.Dupa incheierea reparatiilo r navei "Trinidad" se indreapta spre V .Sfericitatea Paman tului a dost demonstrata. reusind sa se intoarca in Spania doar Gonzales Espinosa si 3 insotitori ai sai. "VICTORIA" In decembrie nava "Victoria" cu 60 oameni se indreapta spre S iar in ianuarie 1522 ajunge la insula Timor de unde se indreapta spre Capul Bunei Sper ante. Descurajati .Dupa el au urmat cuceritorii. Consecintele. Navigand in continuare prin arhipelagul Filipinelor navele ajung l a insulele Paragua iar de aici spre insula Borneo. totusi nereusind sa gaseasca mult doritul drum spre Insula Mirodeniilor."cel mai mare dintre navigatorii antici si moderni"(Parkes). marinarii se intorc in insulele Moluce unde nava este capturata de Antonio Brito. cele 2 nave ajungand la 8 noi embrie 1521 la insulele Moluce.comandantul unei e scadre portugheze.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->