3

1
1
3
2
1
2
2
2
2
2

Introducere/Conditii istorice - Natalia

Descoperiri portugheze - Crina
Marco Polo - Cristiana
Columb - Claudia
Magellan - Ioana
Reg nordice - Cristina
Gama - Cristina
Diaz Cartier - Denisa
Cook - Cristiana
urmari -

Expansiunea europeana

Conditiile istorice

Mari exploratori

Urmarile marilor descoperiri

Aceast period istoric refer n primul rnd la

descoperirile din Europa i este mpletit cu perioada
Renaterii cu care se continu, cele dou fiind relativ greu
de separat. Marile descoperiri se refer i la expansiunea
european peste Oceanul Atlantic si Oceanul Pacific,
aceasta numindu-se "Perioada Marilor descoperiri
geografice", cnd exploratorii Pmntului depesc
hotarele "lumii vechi", asa cum au fost:
Vasco da Gama
Bartolomeu Diaz
Jacques Cartier
Cristofor Columb
Fernando Magellan
James Cook.

Pana in epoca marilor descoperirii geografice, europenii

cunosteau bine Orientul Apropiat si nordul Africii, aveau
cunostinte vagi despre restul Asiei si Africii, iar navigatia
spre Islanda si Groenlanda era limitata la popoarele
scandinave. Arabii aveau cunostinte mai intinse asupra
Africii tropicale si a Asiei si navigau, prin Oceanul Indian,
spre Arabia, Africa orientala si Asia de Sud si Sud-Est. Nici
europenii si nici arabii nu aveau insa o imagine de
ansamblu asupra globului pamantesc.
Calatoriile facute de europeni in Asia in secolele XIII-XV si
descrierile lasate de ei, indeosebi Cartea minunilor lumii
de Marco Polo , au jucat un rol important in cunoasterea
de catre europeni a Asiei si indeosebi a Orientului
Indepartat.

Cresterea productiei mestesugaresti;

Aparitia manufacturilor;

Intensificarea comertului;

Declinul feudalismului si destramarea structurilor sociale feudale;

Politica de expansiune maritima, coloniala si comerciala a statelor:

Portugalia, Spania, Anglia, Franta, Olanda, Rusia;

Imbunatarii si inovatii in constructia, propulsarea si manevrarea navelor

si in orientarea lor pe mare (caravelele);

Progrese in domeniul geografiei si al cartografiei (busola, metode de

calcul a latitudinii si longitudinii).

Epoca marilor descoperiri geografice a fost deschisa

de portughezi, care au inceput, din primele decenii
ale secolului al XV-lea, explorarea coastei de vest a
Africii. Un rol foarte important in explorarile
portugheze l-a avut Printul Henric, numit Navigatorul,
care a sprijinit intens expeditiile de explorare a
coastei Africii.
Un pas important in realizarea circumnavigatiei Africii
il constituie expeditia lui Bartolomeu Dias, care in
1488 atinge extremitatea sudica a continentului,
numit initial Capul Furtunilor, apoi Capul Bunei
Sperante.
Expeditia condusa de Vasco da Gama a pornit din
Portugalia in iulie 1497 cu 4 corabii. El a inconjurat
Africa si a ajuns in mai 1498 in portul Calcuta.

Marco Polo (12541324) a fost un

navigator veneian,
care s-a fcut cunoscut
prin relatrile sale
despre o cltorie n
China.
Cartea minunilor
lumii de Marco Polo, a
jucat un rol important
in cunoasterea de catre
europeni a Asiei si
indeosebi a Orientului
Indepartat.

Cristofor Columb
(14511506) a fost
un navigator
italiano-spaniol ce a
navigat spre vest
peste Oceanul
Atlantic n cutarea
unei rute spre Asia,
dar i-a ctigat
reputaia
descoperind un nou
continent - America.

Spaniolii si-au indreptat eforturile in directia vestica.

Principalul initiator al proiectului de a ajunge din Peninsula
Iberica in Asia navigand prin Oceanul Atlantic spre vest a
fost Cristofor Columb (1451-1506). Proiectul sau a fost
aprobat, in anul 1492, de regii Spaniei, Ferdinand de
Aragon si Isabella de Castillia, deoarece reprezenta, pentru
Spania, singura solutie de a descoperi calea maritima spre
vest, catre Asia. Pleaca din Spania in august 1492 si a
ajuns la 12 octombrie 1493 , intr-o insula numita de
spanioli San Salvador, probabil in arhipelagul Bahamas.
Ulterior, Columb a mai descoperit si alte insule cum ar fi
Cuba. Columb era convins ca a debarcat pe tarmurile
rasaritene ale Asiei.
Amerigo Vespucci a fost primul care i-a dat seama de
dimensiuniile teritoriului, numind noul continent America,
n anul 1507.

Columb a mai efectuat alte trei calatorii: 14931496, 1498-1500, 1502-1504, in cursul carora a
explorat arhipelagurile Antilelor Mari si Mici,
insula Jamaica si tarmul estic al Americii Centrale.
Prima expeditie al lui Columb a dus la incordarea
relatiilor dintre Spania si Portugalia . Dupa aprige
dispute s-a incheiat tratatul de la Tordesillas
(1494), prin care cele doua tari isi inparteau
zonele de explorare geografica, dominatie
maritima, comerciala si coloniala. Zona
portugheza si cea spaniola erau delimitate de o
linie care trecea la 370 de leghe (cca 2000 km)
vest de Insulele Capului Verde , zona portugheza
fiind la est de aceasta linie , iar zona spaniola
fiind la vest. Celelalte state din Europa nu au
recunoscut aceasta impartire a lumii.

Ferdinand Magellan
(1480-1521) a fost
un explorator
portughez si primul
care a navigat spre
vest, pornind din
Europa pentru a
ajunge n Asia, primul
european care a
navigat n Oceanul
Pacific i primul care a
condus o expediie n
jurul lumii.

Dupa ce Columb a descoperit un continent nou, spaniolii au

continuat sa caute drumul prin vest spre insulele mirodeniilor.
Meritul gasirii acestei cai ii revine portughezului Fernao da
Magalhaes. Magellan a pornit din Spania in septembrie 1519. A
strabatut Oceanul Atlantic, si a explorat tarmul rasaritean a Americii
de Sud, a descoperit stramtoarea din sudul continentului ,
stramtoarea Magellan (noiembrie 1520). Dupa strabaterea intre
decembrie 1520 si februarie 1521 a Oceanului Pacific a ajuns in
arhipelagul Filipine, unde, cu prilejul unei ciocniri cu localnicii,
Magellan moare (aprilie 1521).

Sub conducerea lui Sebastian El Cano, singura caravela ramasa s-a

intors in Spania in septembrie 1522. Expeditia ocolise pamantul ,
strabatand 85700 km in 1084 zile iar din 5 caravele cu circa 250
oameni s-a intors numai una cu 18 oameni. Expeditia lui Magellan a
avut o deosebita insemnatate pentru progresul geografiei, dovedind
ca pamantul este rotund.

John Cabot 1497-1498: tarmurile nord-estice ale

Americii de Nord (Noua Scotie, Terra Nova,
Labrador)
Martin Frobisher, John Davis, Henri Hudson,
William Baffin 1576-1616: regiunea cuprinsa
intre coastele vestice ale Groenlandei, Insula
Baffin si Golful Hudson
Jacques Cartier 1534-1542 Golful Sfantul
Laurentiu
Incepand din secolul al XVII-lea primele colonii
britanice si franceze au aparut pe tarmurile estice
ale Americii de Nord.

Vasco da Gama,
conte de Vidigueira
(1469 -1524,
India), a fost un
explorator
portughez care a
descoperit calea
maritim dintre
Europa i India.

Vasco da Gama pornete in 1497 din Lisabona

cu un echipaj de 160 oameni. Navigheaz spre
vest pe Atlantic, mai departe de coasta african.
La 4 noiembrie ajunge n golful Sankt-Helena pe
coasta de vest african fcnd un ocol larg la
depirea Capului Bunei Sperane. Ajunge in
1498 n Mombasa, pe coasta rsritean a Africii,
unde negustorii arabi caut s mpiedice
continuarea expediiei, apoi n oraul Malindi si
mai tarziu n apropiere de Calicut pe coasta
Malabar. Pentru prima oar ajunge o corabie
european coasta Indiei pe calea maritim i
nconjurarea Africii.
Vasco da Gama ncheie un acord comercial i se
ntoarce la 8 octombrie ncrcat cu mirodenii.
Prima nav din flota sa ajunge napoi la 10 iulie
1499. De Crciun, in 1499 este ncredinat lui
da Gama de curtea regal portughez,
conducerea oraului Sines.

1450 1500
n slujba regelui
Portugaliei a
descoperit capul Bunei
Sperane sau Capul
Furtunilor, deschiznd
drumul spre Oceanul
Indian si Asia de Sud
i Sud-Est.

Diaz este nsrcinat cu gasirea punctului sudic al

continentului african i pe ct posibil drumul spre
India. Exploratorul pornete pe mare in 1487 cu trei
caravele.
Flota navigheaz n lungul coastei de vest africane pe
langa fluviul Congo, prin Golful Balenei, spre sud
traversnd Golfo de So Tom, ajungnd la Angra
Pequena (Golful Lderitz), urmeaz Cabo da Volta si
cele dou caravele rmase se indreapta spre sud spre
Capul Bunei Sperane, denumit de el 'Cabo
Tormentoso' Capul Furtunilor.
Asfel ajunge la vrsarea fluviului Groot Vis unde
poate constata faptul c rmul african are direcia
nord, fiind sigur de descoperirea drumului cutat (de
70 de ani).
Pe drum echipajul bolnav il s se ntoarc, ajungnd
napoi n Lisabona in 1488, dup o cltorie de 16
luni.

Jacques Cartier (1491

-1557) a fost primul
explorator al Golfului
Sf. Laureniu i cel ce
a descoperit rul Sf.
Laureniu.

Jacques Cartier a fcut trei voiaje n 1534 i

1535 - 1536, la comanda regelui Francisc I,
iar a treia expediie n 1541 - 1542. Cartier a
ajuns in Canada la Montreal. Odata ajuns, a
plecat in cautarea aurului si a diamantelor si a
gasit o multime de bijuterii.
Jacques Cartier s-a opus cerintelor trimisului
regelui si a plecat in Franta, unde a vrut sa
vanda bogatiile pe care le-a adus din Canada,
insa a descoperit ca din pacate el nu a adus
decat pirita si cuart fara valoare de unde
vine expresia fals ca diamantele Canadei.
Jacques Cartier s-a retras din meserie pentru
totdeauna si a murit in anul 1557 la Paris.

James Cook (1728 1779) a fost un

explorator i navigator
britanic. El a fcut trei
cltori n Oceanul
Pacific, n cadrul
crora a descoperit
Australia, insulele
Socit (azi Polinezia
francez), Noua
Zeeland i Sandwich
(azi arhipelagul
Hawaii). Insulele
Socit au fost
denumite dup Royal
Society de la Londra,
care a finanat
expediia.

n timpul primei sale cltorii n Pacific, James

Cook a nconjurat Capul Horn cu vasul
Endeavour i a ajuns n Tahiti la 3 iunie 1769.
Dup ce a recuperat instrumentele furate de
batinai, a reuit s observe perfect tranzitul
lui Venus. Endeavour a petrecut apoi ase luni
pentru a cartografia Noua Zeeland. James
Cook a explorat apoi i a declarat Australia
estic posesiune englez.

Descoperirea Americii si a caii maritime spre India si

formarea inperiilor coloniale portughez, spaniol si olandez
au avut ca urmare largirea considerabila a comertului
international.
Europa a reusit sa scape de monopolul impus de arabi in
comertul cu mirodenii si a pus bazele comertului
transatlantic cu Lumea Noua.
In urma comertului cu Lumea Noua, cu Asia de Sud-Est si
cu Africa, tarile aflate pe tarmurile Oceanului Atlantic au
devenit principalele puteri comerciale si maritime ale
lumii.
In America s-au introdus plante si animale din Europa
precum: graul, secara, meiul, orzul, vita de vie, maslinul,
diversi pomi fructiferi , trestia de zahar; boul, bivolul,
calul, magarul, oaia, pasari de curte. Din America s-au
introdus in Europa unele plante ca: porumbul, cartoful,
ananasul, tutunul, iar dintre pasari , curcanul.

Exploatarea puternica a bogatiilor minerale din noile

teritorii au dus la un puternic aflux de metale pretioase
spre Europa care a avut puternice consecinte economice si
sociale.
Conditii favorabile dezvoltarii relatiilor capitaliste in
Europa apuseana.
O lupta crescanda intre statele Europei apusene, pentru
suprematia maritima si comerciala si pentru colonii. Lupta
s-a intensificat in a doua jumatate a secolului al XVI-lea,
ducand la razboiul maritim hispano-englez , care a
culminat cu infringerea de catre englezi a Invincibilei
Armada, in anul 1588 si la razboiul Olandei impotriva
Spaniei si Portugaliei, care a dus, in cursul primei jumatati
a secolului al XVII-lea, la ocuparea de catre olandezi a
celei mai mari parti a imperiului colonial portughez din
Asia de sud-est.