Marile

descoperiri
geografice
Student: Purghel Cosmin-Claudiu
Marile descoperiri geografice
1.Cauzele marilor descoperiri geografice
2. Precursori
3. Marile descoperiri
4. Imperiile coloniale
5. consecințele marilor descoperiri geografice
La ce credeți că se referă tema propusă?
 “Zorii dezvoltării industării industriale şi avântul comerţului din a doua jumătate a secolului al XV-lea a accentuat lipsa
intrumentelor de schimb, a monedelor din aur şi argint...nevoia de-a spori circulaţia metalică a fost un puternic imbold
pentru descoperirea și exploatarea țărilor din Africa şi Asia (India, China, Orinetul Apropiat), unde povestirile legendare
plasau comori fabuloase de metale preţioase... Aurul adus în Europa de cruciați se terminase de mult...nimeni nu vrea să
tipărească hartie-monedă, așa cum fac chinezii..., astfel o principală motivație pentru expedițiile de cucerire și descoperire
a Lumii Noi, a fost dorința marii monarhi de-a găsi noi surse de aur...” ( Istoria descoperii și cuceririi Americii,
Francisco Morales Padron, p. 35)

In perioada Renaşterii viitorul e al monarhiilor naţionale centralizate şi unificate printre care cele dintâi sunt
Franţa ,Anglia, Spania,etc. Pentru întreţinerea acestor monarhii centralizate sunt întreţinute armate colosate ceea ce
determină nevoia crescândă de bani a regelui. Iar sursa de bani trebuia căutată în altă parte, în alte “lumi”, deoarece
Europa epuizase rezerva de aur... (A. Oţetea, Renaşterea şi Reforma și Renaștere)

Occidentului ii era vital sa gaseasca un nou drum spre Indii, pentru necesitățile de mirodenii, ale căror importuri se
făceau zi de zi mai greu și ale căror prețuri erau exagerat de mari. Europa suferea de lipsă de furaje și era obligată să
sacrifice un număr mare de vite, ale căror cărnuri erau conservate în scopul de a fi consummate pe timpul
iernii...Prin mirodenii se înțelegea multe lucruri, printre care nu lipseau adevăratele mirodenii, dar și droguri,
vopsele, parfumuri, alifii și cosmetice.( Istoria descoperii și cuceririi Americii, Francisco Morales Padron, p. 35)
 “Arabii- cum va demonstra călătoria lui Vasco da Gama-erau cei care începuseră să domine, pornind de aici
comerțul, pe care îl făceau în ambarcațiunile lor “baghlas”, din lemn de teck. ..Cu prăbușirea Constantinopolului,
în anul 1453, comerțul devine deficil. La începutul sec al XVI-lea turcii mai cucersc și Egitpul și Siria, pentru care
motiv Occidentului nu-I rămane altă soluție decat să caute alt drum sper mirodenii….Este ceea ce vor face
popoarele iberice la începutul sec XV-lea…Din 1470 există concepția că se poate ajunge în India pe mare. …”.
( Istoria descoperii și cuceririi Americii, Francisco Morales Padron, p. 35)

„....În hărțile Evului Mediu se reflectă, de asemenea, amestecul biblicului cu concepția greco-romane. Pe hărți
Pamantul apare ca un disc plan. Unii teoreticieni au vorbit despre “pămantul pătrat”…Începand cu sec al XIII-
lea, se cunosc izvoarele grecești- teoria lui Aristotel- care tratează teoria sfericității Pămantului. În sec al-XV-lea
este recuperată și geografia lui Ptolemeu, pe care arabii își iau sarcina să o răspandescă cu titlul de Almageste,
dar care trebuia și dovedită. Cea mai simplă și elocventă soluție era ajungerea într-un același punct al planetei
călătorind atat spre vest cat și spre est. ( Istoria descoperii și cuceririi Americii, Francisco Morales Padron, p.
35)
Definitie

Marile descoperiri geografice definesc explorările din a doua

jumătate a secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea
finalizate cu:
-găsirea drumului spre India
-descoperirea Americii
-călătoria în jurul Pământului
- formarea imperiilor coloniale
I. Cauze:
1. Politice
2. Economice
3. Tehnice
4. Cunoștințe geografice
Politice:
-anul 1453 marchează cucerirea Constantinopolului de către turci,
având drept consecință blocarea legăturilor economice ale europenilor cu
Orientul.
-încheierea procesului de centralizare statală a însemnat nașterea unor
state puternice, capabile să finanțeze explorările.
Economice:
-dezvoltarea meșteșugurilor și comerțului era
frânată de lipsa de aur și argint. Setea de metale
prețioase necesare schimburilor internaționale a
constituit principalul imbold al marilor descoperiri
geografice.
-prețul mare al mirodeniilor aduse din Orient.
Tehnice:
- progrese în domeniul navigației: perfecționarea cârmei,
realizarea caravelei, folosirea busolei și astrolabului.

Dicționar:
astrolab-instrument circular care permite calcularea latitudinii în funcție de înălțimea
aștrilor.
busolă -instrument care indică direcția N-S ce permite marinarilor să se deplaseze pe timpul
nopții.
caravelă- corabie ușoară cu bord înalt care are mai multe catarge cu pânze.
 Cunostinte geografice

-În sec. XV este repusă în circulație

concepția geografului antic
Ptolemeu, conform căruia Pământul
este rotund.
 II.
Precursori:
Marile descoperiri geografice au fost anticipate de călători care au explorat regiuni
îndepărtate. Ei au adus în Europa informații importante despre alte țări și
civilizații.

Vikingii au descoperit în sec. IX Islanda, Groenlanda, în sec. X (Erik cel Roșu),

iar în anul 1000 au traversat Atlanticul ajungând în America de Nord
Cel mai vestit a fost italianul Marco Polo care în secolul al XIII-lea a călătorit în
Asia Centrală, China și India. Lucrarea acestuia ”Cartea minunilor lumii” a avut o
influență deosebită asupra exploratorilor europeni.
 III. Marile descoperiri
Henric Navigatorul face o primă încercare de a ajunge în Orient. Ajutat de cărturari și navigatori a explorat coasta de vest
a Africii. Din inițiativa sa portughezii au descoperit insulele Canare și Azore, în prima jumătate a sec. al XV-lea. Acțiunea
de explorare a fost dublată de  acțiunea de exploatare economică a ținuturilor descoperite.
Bartolomeu Diaz în 1488 realizând o navigație de tip cabotaj (navigație de-a lungul coastei) a
descoperit cel mai sudic punct al Africii, numit Capul Bunei Speranțe.
Vasco da Gama în 1497-1498 a navigat de-a lungul coastei vestice și estice a Africii, a traversat Oc. Indian și a ajuns în
Portul Callicut din India.
 Descoperirea Americii. Descoperirile
făcute de spanioli
Christofor Columb, genovez de origine, intrat în serviciul Spaniei, este convins că navigând spre vest
poate ajunge în India. Începând din 1492 Columb face patru călătorii pană în 1504 și ajunge să
exploreze insulele Cuba, Bahamas, Haiti, Dominica, Porto-Rico, Trinidad, coastele de vest ale Americii
Centrale. Moare cu convingerea că a ajuns în India și îi numește pe băștinași indieni.
Amerigo Vespucci este cel care a conștientizat că Cristofor Columb a descoperit un nou
continent .El a propus ca acest tărâm să se numească Lumea Nouă. Geograful german
Waldeemuler botează noul continent America în onoarea lui Vespucci.
Fernando Magellan, aflat în serviciul Spaniei, deși era portughez, a pornit din Sevilia cu 5 corăbii, a ajuns
pe coastele Americii de Sud, a trecut prin strâmtoarea Magellan, în oceanul pe care îl botează Pacific.
Călătoria desfășurată între 1519-1522 este prima circumnavigație a Pământului, demonstrând sfericitatea
acestuia, revoluționând concepția geografică despre lume.
IV. Imperii coloniale
Imperiul colonial portughez cu capitala la Goa era format din insule și regiunile de coastă din Africa și Asia, până în
Malaezia și Indonezia.
 III. Imperiul colonial
spaniol
Navigatorii spanioli au reușit în urma mai multor expediții să cucerească Mexic, America Centrală și
Peru unde au intrat în contact cu civilizațiile aztecă, maya, inca.
Expediții franceze, engleze și olandeze
Francezii prin expedițiile lui Giovanni Verrazzano, Jaques Cartier, au contribuit la formarea
actualei Canade și a unor provincii care vor intra in componența SUA; se vor instala în
Africa (Senegal și Madagascar), Martinica și Guadelupa și în India.

Englezii prin John Cabot 1497 au explorat Atlanticul de Nord, ulterior au fondat colonii pe
coasta de est a Americii de Nord, iar în Arhipelagul Antilelor a ocupat Barbados și Jamaica.
În sec XVII s-au fixat în India.

Olandezii i-au alungat pe portughezi din Java, Ceylon, Mallaca, insulele Moluce și Celebes, iar
în Africa au întemeiat Colonia Capului.
Care credeți că au fost principalele
efecte ale acestor noi descoperiri?
 IV. Efecte:
Spania, a devenit în secolul al XVI-lea un mare imperiu.
Decăderea nobilimii și creșterea importanței burgheziei
Au crescut cunoștințele științifice în domenii precum: botanica, zoologia, medicina.
Au fost aduse în Europa plante noi: porumbul, cartoful, tutunul, tomatele.
Au fost aduse în America din Europa: grâu, secară, vița de vie, oaia, calul.
Dezvoltarea băncilor, burselor, companiilor comerciale, apariția economiei capitaliste.
Afluxul de metale prețioase în Europa a determinat scumpirea prețurilor și inflație.
Trasaţi principalele direcţii ale expediţiilor organizate în sec XV- XVI
 Vă mulțumesc pentru atenție!

Cum vi s-a părut această lecție?

