Marile descoperiri ale europenilor.

Drumuri şi teritorii
 I.Cauze ale marilor descoperiri
Statele europene s-au centralizat, punând la ordine
tribunalele, ceea ce i-au deranjat pe nobili ce nu-și doreau
sa fie investigați, astfel, pentru că nu se puteau manifesta,
s-au dus în căutarea unor noi zone. Concurența și
rivalitatea dintre state au intensificat expedițiile.
• Interesul pentru metale prețioase crescuse, creându-se
conceptul de „goană după aur”. Europenii considerau că
Africa deține vaste resurse de aur, dar nu știau cu
exactitate unde, căci musulmanii dețineau acolo
monopolul. Marco Polo a întărit ideea că în India sau în
China se pot găsi multe bogății.

În 1480 a început goana după mirodenii, produse care se adaugă la

alimentele conservate cu sare pentru a le îmbunătăți gustul: piper,
cuișoare, ghimbir, scorțișoară, nucșoară, șofran etc., fiindcă
acestea creșteau numai în anumite zone geografice. Zonele cele
mai productive erau India, pe litoralul de sud-vest, pe coasta
Malabarului, Insula Ceylon (Sri Lanka) și insulele din Indonezia
(Insulele Moluce). Mirodeniile erau importate din antichitate, dar
consumul în Europa a crescut după cruciade, când europenii au
intrat în contact cu lumea musulmană, învățând sa utilizeze mai
des mirodeniile. China era, de asemenea, o piață de desfacere.
• răspândirea religiei creştine;
• Misionarismul creștin era activ
în lumea spaniolă, având o
vocație universală. Era răspândit
și mitul „Țării Sfântului Ioan”,
ce susținea că dincolo de lumea
musulmană exista o anumită
țară creștină care putea deveni
un aliat împotriva musulmanilor.
• progrese tehnice în construcţia şi navigaţia corăbiilor:
a) perfecţionarea cârmei;
b) realizarea caravelei (navă de dimensiune medie, construită să înfrunte valurile
oceanului, având partea din spate mai înaltă. Uşoară şi rapidă, era prevăzută cu pânze
care-i permiteau să folosească atât vântul din spate, cât şi pe cel din lateral.);
c) utilizarea busolei şi a astrolabului (instrument circular care permite calcularea
latitudinii în funcţie de înălţimea astrelor; inventat de arabi şi perfecţionat la sfârşitul
secolului al XIV-lea).
Lărgirea contactelor dintre occident și orient ca urmare a cruciadelor, ca și încercările de a găsi
noi drumuri pentru comerțul apusean cu Asia și cu Orientul Îndepărtat și a stabili relații cu
mongolii, în vederea luptei împotriva musulmanilor, au stat la baza desfășurării unor călătorii ale
europenilor în Asia între secolele XIII-XV, ca acelea realizate până la reședința marelui han de la
Karakorum de Giovanni da Pian del Carpine, Willem van Ruysbroeck, în China de către Marco
Polo (1271-1291) sau în India de negustorul rus Afanasi Nichitin.
 Henric Navigatorul (n. 4 martie 1394,
Porto, Portugalia – d. 13 noiembrie 1460,)
a fost prinț al Portugaliei și geograf.
Acesta a înființat un observator și o școală
de navigație pe Capul Sf. Vincent. Aici a
fost proiectat un nou tip de navă numită
caravelă. El a finanțat și expedițiile de-a
lungul coastei Africii de Sud.
 El a încercat să găsească o nouă rută
comercială spre Orient; astfel, sunt
descoperite insulele Azore şi Canare şi sunt
deschise mai multe puncte comerciale pe
coasta vestică a Africii.
Bartolomeo Diaz conduce o expeditie
pentru a descoperi drumul spre India.
Acesta a atins în 1488 extremitatea sudică
a Africii, numită Capul Bunei Speranţe.
Vasco da Gama a plecat la 8 iulie 1497 din Portugalia, depașind Capul
Bunei Speranțe, navigheaza de-a lungul tarmului de est al Africii, ajunge
in 1498 in India. Astfel, drumul catre bogatiile Orientului era deschis.
Cristofor Columb este un navigator genovez care era animat de ideea de a ajunge in India
navigând spre Vest. Sustinut financiar de regii spanioli,el pleaca in 1492 spre vest in cautarea caii
spre India. Doua luni mai tarziu Columb a debarcat in insulele Bahamas. El a mai intreprins 3
calatorii explorând insulele Antile, Jamaica, Haiti, litoralul Americii Centrale, de unde a adus in
Spania bogatii,noi plante si bastinasi. Columb a murit convins ca a ajuns in India, iar noul
continent a fost numit Indiile de Vest, pentru a le deosebi de cele orientale.
John Cabot a ajuns în
anul 1497 pe ţărmul de
nord-est a continentului
american.
Pedro Álvares Cabral a fost un nobil, comandant
militar, navigator și explorator portughez. Cabral
a efectuat prima explorare substanțială a coastei
nord-estice a Americii de Sud și a revendicat-o
în numele Portugaliei. În urma noii rute
deschise de Vasco da Gama, a fost numit în
fruntea unei expediții în 1500, în jurul Africii.
Scopul acestei întreprinderi a fost revenirea cu
mirodenii de valoare și stabilirea de relații
comerciale în India—ocolind monopolul asupra
comerțului de mirodenii deținut la acea vreme de
negustorii arabi, turci și italieni.
 Amerigo Vespucci a ajuns în Venezuela (1501-1502);
 Acesta explorând coasta Americii de Sud ,considera ca
acesta reprezinta un nou continent, pe care il numeste
Lumea Noua (1503). Mai târziu, un cartograf german
numeste in cinstea lui Vespucci noul continent America.
Fernando Magellan a realizat prima
călătorie în jurul Pământului intre
1519-1522, demonstrând sfericitatea
acestuia. Magellan a descoperit
insulele Filipine, unde a fost ucis intr-o
ciocnire cu localnicii.
În 1519, escadrila comandată
de Magellan, alcătuită din 5
corăbii şi 250 de oameni
porneşte din Spania şi ajunge
în 1521 în Arhipelagul Filipine
unde, într-o confruntare cu
băştinaşii, Magellan este ucis.
Sub conducerea secundului
său, Sebastian Elcano,
Victoria, singura caravelă
rămasă, se întoarce în Spania
cu doar 18 oameni, după ce
navigase 85700 km. Expediţia
a dovedit sfericitatea
Pământului şi posibilitatea
navigării în jurul lui.
Jacques Cartier a ajuns în 1534
pe teritoriul Canadei de astăzi.
El a fost primul explorator al
Golfului Sf. Laurențiu și cel ce a
descoperit râul Sf. Laurențiu. El
a întreprins trei voiaje în regiune,
primele două în 1534 și 1535 -
1536, la ordinele exprese ale
regelui Francisc I, iar a treia
expediție în 1541 - 1542. În al
treilea voiaj, Jacques Cartier a
fost încredințat de rege să aducă
resurse naturale din Canada.
 Consecințe
Urmarile descoperirilor geografice si ale formarii imperiilor coloniale au avut o
importanta capitala pentru lumea europeana.
• S-a largit foarte mult orizontul de cunoastere al europenilor, care acumuleaza noi
cunostinte geografice, cunosc noi civilizatii si culturi.
• O alta consecinta a fost “Revolutia preturilor” in economia europeana in sec. XVI-
lea- al XVII-lea. Cuceritorii au adus cantitati immense de aur si argint in Lumea Noua.
“revolutia preturilor” afecteaza drastic taranii si nobilimea, insa imbogateste
negustorii si proprietarii de manufacturi.
• Statele care au luat parte la marile descoperiri geografice devin metropole, care
profita de pe urma exploatarii coloniilor. Bolile infectioase aduse de europeni au
provocat adevarate epidemii, soldate cu pierirea in masa a amerindienilor (timp de
un secol numarul scade de la 37 la 13 milioane).
• Instaurarea dominatiei europenilor a fost insotita de introducerea crestinismului prin
intermediul misionarilor catolici, ceea ce a dus la disparitia vechilor obiceiuri si
traditii locale.
• Europenii au adus din colonii plante noi: porumbul, cartoful, fasolea,tomatele,
ardeiul, dovleacul, alunele, cacao etc.
 Concluzie

Marile descoperiri geografice reprezinta inceputul expansiunii

europene pe alte continente. Acestea si constituirea imperiilor
coloniale au avut un rol fundamental in geneza lumii
moderne.