Marile decoperiri Geografice

În secolul XIV se constituie premisele pentru producerea unui important fenomen istoric - Marile descoperiri
geografice. Impactul acestora a fost extrem de revoluționar pentru trecerea spre epoca modernă. Acest fenomen
istoric a fost provocat de mai multe cauze.
economice:
1. Interesul pentru metale prețioase crescuse, creându-se conceptul de „goană după aur”. Europenii
considerau că Africa deține vaste resurse de aur, dar nu știau cu exactitate unde, căci musulmanii
dețineau acolo monopolul. Marco Polo a întărit ideea că în India sau în China se pot găsi multe bogății.
2. În 1480 a început goana după mirodenii, produse care se adaugă la alimentele conservate cu sare pentru
a le îmbunătăți gustul: piper, cuișoare, ghimbir, scorțișoară, nucșoară, șofran etc., fiindcă acestea
creșteau numai în anumite zone geografice. Zonele cele mai productive erau India, pe litoralul de sud-
vest, pe coasta Malabarului, Insula Ceylon (Sri Lanka) și insulele din Indonezia (Insulele Moluce).
Mirodeniile erau importate din antichitate, dar consumul în Europa a crescut după cruciade, când
europenii au intrat în contact cu lumea musulmană, învățând sa utilizeze mai des mirodeniile. China era,
de asemenea, o piață de desfacere.

social-politice:
1. Statele europene s-au centralizat, punând la ordine tribunalele, ceea ce i-au deranjat pe nobili ce nu-
și doreau sa fie investigați, astfel, pentru că nu se puteau manifesta, s-au dus în căutarea unor noi
zone.
2. Criza financiară și deficitul de metale și capital în bugetele monarhilor
3. Consolidarea Imperiului Otoman și expanisiunea islamului care a determinat statele europene să
caute alte căi maritime spre Asia de sud-est
4. Concurența și rivalitatea dintre state au intensificat expedițiile.

Culturale
1. În secolul XIV-XV s-au făcut importante descoperiri: caravella, portulanele, astrolabul

2. Misionarismul creștin era activ în lumea spaniolă, având o vocație universală. Era răspândit și mitul
„Țării Sfântului Ioan”, ce susținea că dincolo de lumea musulmană exista o anumită țară creștină
care putea deveni un aliat împotriva musulmanilor.

Europenii au desfășurat expediții maritime și terestre de explorare, ceea ce a dus la stabilirea unor contacte
durabile și substanțiale între ariile de civilizație anterior-separate. Pe lângă diverse țări care nu erau dezvoltate
suficient să desfășoare expediții, civilizația islamică era centrată în lumea veche și avea contacte cu China,
India, Africa neagră și Europa, deci nu simțea nevoia de căutare de noi drumuri. În 1405-1433, China inițiază
șapte expediții comandate de "proscrisul" Zheng He în Champa, Indonezia, India, Insula Ormuz, Marea
Roșie (Aden), Golful Africii (Mogadishu, Malindi). Expedițiile s-au desfășurat ca acțiuni imperiale, fără
implicarea negustorilor, lipsite de un sprijin social suficient. Zheng He era sprijinit de împăratul Yongle, dar
dublu marginalizat pentru ca era eunuc și musulman, iar mandarinii confucianiști erau împotriva expediției
conduse de el.
Prin căutarea căii maritime din Europa spre Asia în timpul regelui Henric Navigatorul, expedițiile portugheze
explorează la începutul secolului al XV-lea coastele Africii de vest, inaugurând Perioada Marilor descoperiri.
Astfel Bartolomeo Diaz primește o însărcinare secretă a regelui portughez Ioan al II-lea ca să continue
cercetarea lui Diogo Cão de a găsi punctul sudic al continentului african și pe cât posibil drumul spre India.
Flota navighează în lungul coastei de vest africane lăsând în urmă vărsarea fluviului Congo, ajungând la ultima
regiune cunoscută deja de portughezi Namibia de astăzi, trece prin Golful Balenei, spre sud unde sunt împinși
de un vânt din nord puternic și furtună cele două caravele rămase spre sud spre Capul Bunei Speranțe.
În 1492 ajunge în Lumea Nouă Cristofor Columb care a avut 4 expeditii. Descoperirea Americii se datorează
“unei erori norocoase”. Pe baza credinței că pământul este rotund și că Apusul Europei nu este separat de
Extremul Orient decât prin Oceanul Atlantic, Cristofor Columb a pornit, să descopere drumul Indiilor spre vest.
Columb nu a corespuns speranțelor pe care Spania le pusese în el. Coloniștii care l-au însoțit au descoperit țări
mănoase, dar nu au găsit comorile de aur la care se așteptau. Ei au început să se certe între dânșii și să trimită în
Spania plângeri împotriva lui Columb. Pentru a pune capăt acestor conflicte, amiralul însuși a cerut reginei
Isabella să trimită un comisar care să verifice plângerile îndreptate contra lui. Comisarul l-a pus pe Columb în
lanțuri și l-a trimis în Europa. Regina l-a eliberat, dar nu l-a mai lăsat stăpân pe țările descoperite. În ultima sa
expediție, Columb și-a pierdut corăbiile pe coasta Americii Centrale și s-a întors bolnav în Spania (1504). El a
murit, în 1506, sărac și aproape uitat, fără să știe că a dat Spaniei o Lume Nouă.

Primul care anunță lumii descoperirea unui nou continent este Amerigo Vespucci. Originar din Florența,
Vespucci ajunse în Spania pe la 1490, ca agent al Băncii Medici. În 1498 o călătorie, care-l conduseră pe coasta
nord-est a Americii de Sud, numită de el Venezuela adică “Veneția Mică”, din cauza locuințelor construite de
indieni pe apă. În descrierile sale de călătorie, Vespucci a susținut că pământul explorat de el aparține unui
continent nou. Umanistul german Ringmann a propus și posteritatea a aprobat, că Lumea Nouă descrisă de
Vespucci să fie numită America după numele exploratorului. Numele acesta s-a generalizat la mijlocul secolului
al XVI-lea.
Un alt nume este al lui Fernando Magellan, care pornește într-o expediție în 1519 din Sevilia, împreună cu 5
nave: Trinidad (comandată de Magellan), San Antonio, Santiago, Concepcion, Victoria (singura care a
supraviețuit și s-a întors în 1522 cu 18 supraviețuitori). Unele jurnale ale marinarilor descriu momentele când
echipajele celor 5 nave au rămas fără provizii și erau nevoiți să consume vietățile găsite la bord (șoareci și
pisici) sau alte orori prin care au trecut de-a lungul călătoriei. Exploratorul moare în 1521 într-o luptă cu
băștinașii de pe insulele Filipine, fiind rănit de o săgeată otrăvită. Fernando Magellan a reușit să demonstreze
ipoteza că pământul este rotund, una din cele mai mari realizări din acea perioadă.

Impactul:
1. Oceanul Atlantic devine axa comercială a lumii, comerţul decăzând în Marea Baltică şi în Marea
Mediterană; Veneţia şi Genova pierd monopolul comerţului cu Orientul, impunându-se noi oraşe
precum Sevilla, Cadiz, Lisabona prin afluxul de metale preţioase şi creşterea preţului la produsele
manufacturiere şi agricole.
2. Dezvoltarea comerţului global, manufacturilor şi a băncilor a favorizat naşterea capitalismului.
3. Importarea plantelor noi în Europa: porumbul, cartoful, tomatele, tutunul ş.a.
4. Creşterea rolului burgheziei, datorită scăderii considerabile a domeniului feudal,
5. Consolidarea monarhiilor absolute, prin recunoașterea autoritatății monarhului de către feudali
6. Începutul erei imperiilor colonial: Spania (în secolul al XVI-lea un mare imperiu), Portugalia,
Olanda, Franța, Anglia.
7. La nivel cultural au apărut cunoştinţe noi în multe domenii: botanică, zoologie, medicină, religie etc.
raţiunea a început să se axeze mai mult asupra omului şi a existenţei sale. Prin dimensiunea
importanței lor, descoperirile au fost numite mari

Sarcini:
1.Studiați harta și menționați numele călătorului carea reușit să ajungă în 1497 în India:

Bartolomeo Dias, Cristofor Columb, Vasco da Gama, Fernando Magelan

2.Menționați prin Adevărat Fals afirmațiile:
*Fernando Magelan este primul navigator care a ajuns în Lumea Nouă A F
*Cristofor Columb știa că a ajuns în America A F
*Bartolomeo Dias numește sudul Africii Capul Bunei Speranțe A F
*În 1497, Vasco da Gama a ajuns la Calicuta, India A F
3.Formați perechi logice din noțiunile de mai jos:
Bartolomeo Dias 1518-1522
Cristofor Columb 1485
Vasco da Gama 1492
Fernando Magelan 1497
4.Selectați afirmația care nu se integrează în șirul logic de mai jos:
Una din cauzele marilor descoperiri geografice a fost goana după mirodenii
Flota lui Bartolomeo Dias navighează în lungul coastei de vest africane peste vărsarea fluviului Congo
Cristofor Columb a primit bani de la regina Angliei pentru a organiza o expediție spre India
Marile descoperiri geografice au dus la dezvoltarea comerţului, manufacturilor şi a băncilor

5. Creați perechi logice

Expansiunea otomană în orient – religios
Mesionarismul catholic – economic
Deficitul de metale – geopolitic
Concurența dintre burghezie și feudali – social
6. Studiați imaginea și constatați 2 consecințe ale marilor descoperiri geografice:
*Formarea Imperiilor coloniale
*Jefuirea băștinașilor de către europeni
* Veneţia şi Genova pierd monopolul comerţului
*Consolidarea puterii monarhului
*Extinderea autorității bisericii catolice

7.Completează afirmația prin alegerea răspunsului corect

- politică de cucerire, subjugare și exploatare economică și națională, dusă de un stat imperialist, numit
metropolă, în posesiunile sale (colonie)

Imperialism
Colonialism
Capitalism
8. Creați perechi logice
Mexic – Olanda
Brazilia – Portugalia
Quebec – Franța
India - Anglia
Indonezia - Spania
9. Alege răspunsul corect:
Doctrină economică, apărută la începutul dezvoltării capitalismului, bazată pe principiul că avuția
socială rezidă în acumularea metalelor prețioase și a stocului monetar intern se numește
Capitalism
Mercantilism
Socialism

10. Apreciați prin Adevărat sau Fals:

Marile Descoperiri Geografice a asigurat superioritatea economică a Veneției și Genovei și în epoca
modernă A/F
Spania și Portugalia sunt primele imperii coloniale A/F
Mercantilismul presupune că un stat bogat este acel care exportă mai mult decât importă. A/F
Capitalismul se bazează pe o economie controlată și limitarea liberei inițiative A/F