Expediția Imperială Transantarctică 

(1914–17), cunoscută și sub numele de Expediția

Endurance, a fost ultima mare expediție din epoca eroică de explorări ale Antarcticii.
Concepută de Sir Ernest Shackleton, expediția a încercat să realizeze prima traversare pe sol
a continentului antarctic. După cucerirea Polului Sud de către Roald Amundsen în 1911,
traversarea rămânea, după cum spunea Shackleton, „singurul mare obiectiv al călătoriilor în
Antarctica”. Expediția a eșuat total în încercarea îndeplinirii acestui scop, dar a rămas în
memorie ca o poveste de supraviețuire plină de acte de eroism. După ce au pierdut practic
totul, membrii expediției au reușit să supraviețuiască în condiții dificile în Antarctica și să caute
ajutor prin propriile mijloace.
Shackleton făcuse parte din Expediția Discovery întreprinsă în Antarctica de căpitanul Scott în
perioada 1901–04, și condusese Expediția Antarctică Britanică, 1907–09. Noua expediție
impunea ca un grup de oameni să navigheze până în Marea Weddell, iar o parte din ei să
coboare la țărm la aproximativ 78° latitudine sudică, în apropierea Golfului Vahsel, pentru a
pregăti un marș de-a lungul continentului, pe la Polul Sud până la Marea Ross. Restul grupului
urma să călătorească, între timp, pe partea opusă a continentului, să se instaleze în Golful
McMurdo(d), și de acolo să înființeze o serie de posturi de-a lungul barierei de gheață Ross
până la baza ghețarului Beardmore. Aceste posturi urmau să devină esențiale pentru
supraviețuirea călătorilor de pe continent. Expediția avea nevoie de două
nave: Endurance urma să ducă grupul lui Shackleton în Marea Weddell, iar ''Aurora''(d),
condusă de căpitanul Aeneas Mackintosh(d), urma să ducă grupul de la Marea Ross la Golful
McMurdo.
Endurance a naufragiat în ghețurile din Marea Weddell înainte de a ajunge în Golful Vahsel, și,
în ciuda eforturilor de eliberare a navei, a plutit în derivă spre nord împreună cu gheața de-a
lungul iernii antarctice din mijlocul anului 1915. În cele din urmă, gheața a avariat și a
scufundat nava, lăsând cei 28 de oameni de la bord pe gheață și supunându-i unei serii de
încercări grele. Aceștia au trăit luni de zile în tabere improvizate pe gheață, au călătorit cu
bărcile de salvare pe Insula Elefantului, au călătorit apoi din nou într-o barcă deschisă,
denumită James Caird, pe o distanță de 1300 km, și au efectuat prima traversare pe uscat a
Insulei Georgia de Sud, ceea ce a condus la salvarea lor fără ca vreun membru al expediției
să moară. Între timp, grupul din Marea Ross a depășit mari greutăți în scopul lor de a-și
îndeplini misiunea, după ce Aurora a fost îndepărtată de locul său de ancorare de către un
vânt puternic și nu s-a mai putut întoarce. Posturile au fost instalate, dar trei persoane au
murit.

continuare...
Alte sugestii dintre cele 763 de pagini recomandate:

 Lista finalelor Cupei Campionilor Europeni și a Ligii Campionilor

 Balenă albastră
 Aphrodite (album)

Știați că?
 ... viermele galben de făină (foto) este capabil să consume polistiren?
 ... nu toate stelele de mare au 5 brațe, unele putând avea chiar și 23?
 ... Allactaga major este cea mai mare specie de jerboa?
 ... dintele lung al narvalului era comercializat de vikingi în Europa continentală
drept corn de inorog înzestrat cu proprietăți miraculoase?
 ... canonul crabului este un gen de palindrom muzical polifonic care sună identic
dacă partitura este executată dinspre început spre sfârșit sau invers?
 ... numele parcului național Taman Negara înseamnă în limba malaieză „parc
național”?
 ... meduza nu are creier, inimă și urechi?
 ... Soarele este o pitică galbenă cu spectrul G2V?