Glandele suprarenale

Topopografie

 Glande pereche, situate în cavitatea

retroperitoneală, pe polii superiori ai
rinichilor,la nivelul ultimei perechi de coaste,
la nivelul vertabrei D12

 La exterior sunt corticosuprarenalele iar la

interior, medulosuprarenalele
 Greutate şi mărime

 Dimensiuni
- lungime 5 cm
- lăţime 3 cm
- grosime 1 cm
 Greutate
- 9 g corticosuprarenalele
- 1 g medulosuprarenalele
 Histologie

 Corticosuprarenalele  Medulosuprarenalele sunt

prezintă de la exterior formate din ţesut cromafin
spre interior - sintetizează catecolamine
- zona granulată
(sintetizează
mineralocorticoizi)
- zona fasciculată
(sintetizează
glucocorticoizi)
- zona reticulată
(sintetizează sexsteroizi=
 Hormonii corticosuprarenalieni

 Sunt hormoni “vitali”

 Sunt hormoni sterolici

 Steroidogeneza se face plecănd de la colesterol, sub

influienţa a numeroase enzime din grupa citocrom
P 450 oxigenazei
 In structura tuturor hormonilor corticosuprarenalieni
este prezent nucleul steran (hormoni steroizi)
 Biochimie

Colesterol ACTH

5 pregnenolon 5OH pregnenolon DHA

3-beta hidroxilaza
17 OH progesteron
17-hidroxilaza
21-hidroxilaza
11-beta
hidroxilaza
Mineralocortioizi Sexsteroizi
Glucocorticoizi
(Aldosteron) Androgenii Estrogeni
(Cortizol)
 Glucocorticoizii

 Principalul glucocorticoid este cortizolul sau

hidrocortizonul, un 17-hidroxisteroid

 Circulă în sînge legat de transcortină

(corticosteroid ginding globulin, CBG)

 Doar 5% din cortizol este “liber” (biologic

activ)
 Efectele principale ale
glucocorticoizilor

METABOLISME
Glucidic
- creşte neoglucogeneza
-creşte sensibilitatea la insulină pentru ţesutul adipos

Proteic
-scade utilizarea extrahepatică a aminoacizilor

-creşte neoglucogeneza
 Principalele acţiuni ale
glucocorticoizilor

 METABOLISME (continuare)
Lipidic
-cresc lipoliza
GLUCOCORTICOIZI
-scad lipogeneza
Prin creşterea catabolismului
proteic în muşchi şi prin scăderea
Mineral sintezelor proteice se asigură fica
tului mai mulţi aminoacizi pentru
-reţin Na
GLUCOGENEZA
-elimină K Prin lipoliză se furnizează
glicerol ficatului tot pentru
GLUCOGENEZA
 Principalele efecte ale
glucocorticoizilor

 Efecte antiinflamatoare
- induc sinteza de lipocortină (inhibitor al fosfolipazei A2)
- inhibă formarea interleukinei 2 (IL 2) şi proliferarea
limfocitelor T
- inhibă eliberarea histaminei şi serotoninei din mastocite şi
trombocite

 Suprimă răspunsul imun

 Menţin reactivitatea vasculară la catecolamine

 Au rol esenţial în răspunsul la stres

 Degradarea şi eliminarea
glucocorticoizilor

 Degradarea: T ½ = 90 – 120 de minute

 Eliminarea
- principala formă de excretie: 17-OH cs
- 3% se elimină ca 17 cs
17-OH cs si 17 cs pot fi dozaţi în urină
 Reglarea secreţiei de glucocorticoizi

 Secreţia de ACTH are

un ritm nictemeral
(de 24 de ore), fiind
mai crescută
dimineaţa şi mai
scăzută seara.

 La fel, secreţia de
cortizol prezintă un
ritm nictemeral, însă
decalat faţă de ACTH
cu 1-2 ore
 Axul corticotrop normal

Hipotalamus
Feed-back-ul negativ
CRH ADH
este realizat doar de
cortizol
Hipofiza Aldosteronul este
corticotr. stimulat si de sist.
renina-angiotensina
ACTH

Csr

Cortizol
Androgeni Tesuturi
Aldosteron
Boala Addison
 Definiţie

Boala Addison se caracterizează prin

semne şi simptome datorate deficitului
cronic de glucocorticoizi şi de mineralo-
şi / sau de sexsteroizi ca urmare a
afectării glandelor corticosuprarenale
(insuficinţă csr.primară) sau realizată prin
deficit funcţional sau organic de ACTH
(insuf.csr. secundară).
 Epidemiologie

 Prevalenţa: aprox.75 cazuri noi la 1 milion

 Sex: F/ B : 2,5/ 1
 Vârstă: mai frecvent între 30 şi 50 ani
 Diagnosticată de regulă după 10-15 ani de la
debut
 Boală cu potenţial fatal (fără tratament)
 Fiziopatologie

Insuf.csr.primară Insuf.csr.secundară Insuf.csr.terţiară

(leziune csr.) (leziune hipofizară) (leziune hipotalamică)
Cortizol Cortizol Cortizol

Androgeni Androgeni Androgeni

Aldosteron Aldosteron Aldosteron

ACTH ACTH ACTH

Maladia bronzată Addison “alb” Addison “alb”

a lui Addison
 Fiziopatologie I

 Tendinţă la hipoglicemie prin:

- creşterea sensibilităţii la insulină
- scăderea neoglucogenezei
 Scăderea mobilizării lipidelor şi a
proteinelor din muşchi şi ţesutul adipos
manifestată prin:
- astenie, adinamie
- scădere în greutate
 Fiziopatologie II
 Perturbarea metabolismului mineral şi hidric
- Na , K (în sânge)
- diureza (prin pierdere de sare)
- hipotensiune arterială
- tulburări digestive
 Diminuarea feed-back-ului negativ în insuf.csr.
primară
- melanodermie
 Elementele figurate din sânge
- neutrofilele , eozinofilele
 Etiologia insuf.csr. primare

 90% din cazuri  10% din cazuri

- tuberculoza - suprarenalect. bilaterală
fibrocazeoasă - hemoragie sau infarct în
secundară unui proces suprarenale
tuberculos visceral
- hemocromatoză,
amiloidoză
(pulmonar, renal etc.)
- metastaze canceroase
- agenţi citotoxici
- atrofia adrenală - defecte enzimatice
autoimună congenitale
 Etiologia ics secundare

 Iatrogenă (prin administrare cronică de

glucocorticoizi)
 Panhipopituitarismul (congenital, câştigat)
 Deficit izolat de ACTH
 Anorexia nervosa
 Morfopatologie

 Boala Addison  Atrofia csr autoimună

(suprarenalita tbc) (boala Addison)

Iniţial gl.csr. sunt mari, Iniţial gl.csr sunt normale

apoi cu timpul devin apoi se atrofiază.
atrofice.
După ani de evoluţie în
csr apar în 50% din
cazuri calcificări
Frecvenţa semnelor şi simptomelor în
boala Addison primară

Astenie,
80-100 % adinamie,anorexie,slăbire,
melanodermie
Hipotensiune arterială,
25-80% hipoaciditate gastrică, greţuri,
vărsături, dureri musculare şi
articulare
Sub 25% Diaree, diminuarea libidoului,
vitiligo,preferinţă pentru mîncare
sărată, la femei diminuarea
pilozităţii pubiene şi axilare
Pentada clinică în boala Addison
1.Astenia fizică şi psihică (este permanentă şi se accentuează
pe parcursul zilei)

2.Melanodermia (predomină pe zonele descoperite, plici de

flexie,regiuni supuse frecării, cicatrici recente)

3.Slăbirea (se datorează “topirii” musculaturii şi ţesutului

adipos)

4.Hipotensiunea arterială (se asociază cu lipotimii)

5.Anorexie (asociată cu greţuri, dureri abdominale, diaree)

 Confirmarea diagnosticului de
boala Adison, fără precizarea
etiologiei (etapa I-a)

 Testul cu ACTH pozitiv

(cortisol plasmatic<200 ng ml)
 Cortizol plasmatic , cortizolul urinar (CLU)
(numai în formele severe, pentru că în
cele severe valorile sunt normale)
 Orientativ (probe nespecifice): natremia ,
potasemia ,glicemia ,eozinofilie ,
hematocrit ,calcemia ,microvoltaj ECG
 Diagnosticul etiologic
(etapa a II-a)

 Originea insuf.csr este primară sau

secundară?
- Dozarea ACTH bazal

 Etiologia bolii este bacilară sau autoimună?

 Diagnostic etiologic
 Boala Addison  Atrofia autoimună a csr
(suprarenalita tbc) (retracţia idiopatică a csr)

-anamneza - “atmosferă” autoimună

(titoidită Hashimoto,
-rtg reno-vezicală “pe gol” vitiligo, DZ tip I etc)
pentru calcificpri în csr - Anticorpi
-eco, CT csr pt. volumul lor antisuprarenalieni

-IDR cu PPD Sindromul Schmidt asociază

-leziuni “de organ” tiroidita autoimună cu
insuf.csr cu etiologie
autoimună
 Algoritm diagnostic în
boala Addison(BA)

T.de stim
Suspiciune de
cu ACTH
BA
Anormal Normal

Insuf csr
Insuf. csr Rezerva ACTH
prim

Dozarea Testul cu
ACTH Metyrapon

ACTH ACTH Anormal Normal

Insuf csr Insuf csr Insuf csr

primara secundara secundara
 Tratament

 Tratament substitutiv
-20-30 mg/ zi de hidrocortizon(glucocorticoid)
-50-100ng/ zi de fludrocortizon(mineralocortic)

Doze echivalente de glucocorticoizi pe cale orală

5 mg de Prednison este aproximativ echivalent cu
20 mg de Hidrocortizon
4mg de Metilprednisolon
0,75 mg de Dexametazonă
 Tratament

 Tratament antituberculos (când etiologia este

TBC)
 Vitamine din grupul B, vitamina C,
anabolizante
 Regim alimentar normosodat
 Educaţia pacientului
 Tratament continuu, pentru toată viaţa
 “Carnet de addisonian”

 Evitarea suprasolicitărilor fizice şi a postului “negru”, 3

mese pe zi, eventual 2 gustări

 Dublarea dozei de glucocorticoizi în stări febrile

 Consult medical în caz de vomă (neagsorţia preparatului)

 La “purtător” fiolă de 100 mg Hidrocortizon şi seringă ăn

caz de urgenţă (stări prelungite de vomă)
 Evitarea diureticelor şi laxativelor
 Monitorizarea clinică a terapiei

 Greutatea (creştere în greutate în caz de

supradozare)
 Tensiunea arterială (HTA şi edeme în caz
de supradozare)

 Hipotensiune arterială şi
 Preferinţă pentru mâncare sărată (în caz
de subdozare)
 Monitorizarea paraclinică a tratamentului

 Ionograma
 Activitatea reninei plasmatice (în caz de suspiciune de
mineralocorticoizi insuficienţi)

 Curba cortizolului (numai în cazul tratamentului cu

Hidrocortizon)

 Dozarea ACTH-ului

 RMN pentru excluderea hiperplaziei pituitare (foarte rar

poate să apară un adenom corticotrop în caz de subdozare