Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Navigand catre nord, portughezul ajungea dupa o calatorie extenuanta in Filipine, acolo unde, din nefericire,
avea sa isi gaseasca sfarsitul, la 22 aprilie 1521, dupa ce incercase sa aplaneze conflictul dintre doua
capetenii locale. La trei de la lansarea expeditiei, si dupa 69.800 de kilometri pe mare, o singura nava,
Victoria, se intorcea in Spania. Din cei 270 de oameni care il urmasera pe Magellan in temerara sa
incercare, doar 38 aveau sa mai ajunga acasa. Era 6 septembrie 1522, data la care Indiile isi pierdusera si
ultimul secret.
La doar un an de la intoarcere din 1775, Cook organizeaza si cea de treia expeditie, ocazie cu care descopera
Hawaii si stabileste primul contact european cu nativii maori. Considerat initial un zeu de catre bastinasi,
englezul intra in conflict cu acestia dupa ce incearca sa isi recupereze o barca furata, luand ostatici mai multi
lideri hawaiieni. Deznodamantul este insa unul dramatic, James Cook fiind ucis de localnici intr-un atac
furibund al acestora. Era 14 februarie 1779.
Perioada cuprinsa intre 1811 1818, il gaseste pe Alexander von Humboldt in cea mai lunga dintre
expeditiile sale, cea din Rusia, atunci cand strabate circa 15.500 de kilometri in incercarea de a afla cat mai
multe date despre o tara inca necunoscuta multora dintre contemporanii sai. El aprecia corect pentru prima
data dimensiunile platoului Central-Asiatic si, spre satisfactia guvernului rus, descoperea diamante in zona
muntilor Urali. Von Humboldt s-a stins din viata la 6 mai 1859, la venerabila varsta de 89 de ani,
lasand in urma sa una dintre cele mai ample si complete lucrari realizate vreodata in domeniul
stiintelor naturale. Modelul urmat de el in clasificarea si catalogarea datelor obtinute in timpul expeditiilor
s-a transfomat cu timpul in tiparul stiintific folosit in astfel de ocazii.
Anii 1910-1912, il gasesc pe Roald Amundesn intr-o cursa epica pentru cucerirea Polului Sud. Desi initial
intentionase sa atinga Polul Nord, norvegianul afla dezamagit ca Frederick Cook si Robert Peary
realizasera in 1908 si 1909 pasul catre cel mai nordic punct al Terrei. Indreptandu-si atentia catre
Antarctica inca neexplorata, Amundsen iesea, de data aceasta victorios, doar experienta acumulata alaturi de
inuiti facandu-l castigator in fata englezului Robert Falcon Scott, plecat spre Polul Sud in aceeasi perioada.
Era 14 decembrie 1911.Visul de a atinge si Polul Nord nu se stinsese insa si, dupa mai multe tentative
esuate, Amundsen isi atinge obiectivul in 1926, la bordul zepelinului Norge. Cum toate cele trei expeditii
care sustinusera ca atinsesera Polul au fost contestate (Frederick Cook in 1908, Ribert Peary in 1909 si
Richard Byrd in 1926), putem avea in persoana lui Roald Amundsen pe omul care a atins in premiera
ambii poli ai Pamantului. Norvegianul a disparut in conditii misterioase la 18 iunie 1928, in timp ce
incerca sa salveze membrii unui zepelin italian prabusit dupa intoarcerea de la Polul Nord. Corpul sau nu a
fost gasit niciodata.
Totul a inceput in 1260, an in care Niccolo, tatal lui Marco Polo, parasea Venetia pentru o calatorie de
afaceri spre Marea Neagra. Atras de mirajul povestirilor despre Orientul Indepartat si despre legendarul
Drum al Matasii, venetianul se alatura atunci unei expeditii care avea sa il poarte pana la curtea lui Kublai
Han, liderul mongol al Chinei acelor vremuri. Fascinat de lumea noua pe care o descoperise, Polo leaga o
stransa prietenie cu nepotul ilustrului Gingis Han si, noua ani mai tarziu, se intorcea in Venetia pentru a-l
convinge pe Papa sa organizeze o noua expeditie cu scopul de a propovadui crestinismul in
China. Insotitudu-si tatal in Orientul Indepartat in 1275, Marco Polo avea sa isi petreaca urmatorii 17
ani explorand cea mai mare parte a Chinei si, fapt neconfirmat in totalitate, ajungand in premiera pentru
un european in dreptul stramtorii Bering. Povestea fascinanta a calatoriilor sale a fost scrisa nu de Polo,
asa cum multi au crezut, ci de un alt italian, un anume Rustichello din Pisa, scriitor care il descopera pe
venetian intr-o inchisoare din Genova, acolo unde acesta ajunsese dupa ce se implicase direct in luptele
navale dintre cele doua state italiene. Milionul si Calatoriile lui Marco Polo, cartile in care erau
descrise aventurile sale, s-au dovedit extrem de populare fiind traduse ulterior in multe limbi europene.
Impresionati, genovezii il eliberau pe Polo, iar acesta se intorcea in Venetia, acolo unde avea sa isi petreaca
tot restul vietii. Ilustrul explorator s-a stins din viata la 8 ianuarie 1324.
Pentru a atinge Oceanul Pacific, Drake devenea in 1578 primul englez care strabatea Stramtoarea
Magellan si, in speranta de a descoperi un pasaj nordic care sa ii permita intoarcerea in Atlantic, el naviga
in nordul coastelor vest-americane mai mult decat o facuse orice alt european inaintea sa. Convins ca
aceasta trecere nu exista, Francis Drake se indrepta atunci catre Africa, nu inainte de a strabate Arhipelagul
Filipine si de a-si incarca nava cu atat de mult ravnitele mirodenii asiatice. In septembrie 1580, Drake
ajungea din nou in Anglia. Era primul om dupa Magellan care reusise inconjurul lumii pe mare. Opt
ani mai tarziu, in 1588, englezul scria o noua pagina glorioasa din istoria tarii sale dupa ce, in functia de
vice-amiral, invingea Invincibila Armada spaniola. Francis Drake s-a stins din viata la 29 ianuarie 1596 din
cauza dizenteriei, in timp ce incerca sa asedieze portul spaniol San Juan din Puerto Rico. Trupul sau a fost
incredintat apelor marii, conform unui stravechi obicei marinaresc.
desertul Kalahari de la sud la nord. Trei ani mai tarziu, Livingstone porneste intr-una dintre cele mai
temerare calatorii din istorie, devenind primul european care a strabatut continentul african de la vest
la est (din Luanda, pe tarmul Atlanticului, pana la Quelimane, pe malul Oceanului Indian). Tot atunci,
misionarul scotian descoperea si gura de varsare a fluviului Zambezi, si tot el era cel care identifica
impresionanta cascada Mosi-oa-Tunya, pe care o reboteza Victoria.
Intors temporar in Anglia, Livingstone este tratat ca un erou national si, dupa ce renunta la misionarism
pentru a a-si continua expeditiile, primeste fonduri din partea Societatii Regale de Geografie pentru a finanta
o calatorie cu un vapor cu aburi, care sa identifice o ruta navigabila pe Zambezi catre interiorul Africii.
Incercarea sa din 1858 ramane insa fara succes, datorita apelor improprii navigatiei si, poate, si a lipsei
calitatilor sale de lider in misiuni de asemenea amploare. Reintors sase ani mai tarziu, in 1864, David
Livingstone nu sta prea mult pe ganduri si organizeaza o noua expeditie, de data aceasta in cautarea
izvoarelor Nilului, expeditie care esueaza la fel ca ultima. Cu toate acestea, hartile intocmite de scotian
aveau sa se dovedeasca de o importanta covarsitoare in viitoarele misiuni europene de explorarea a
Africii. Livingstone s-a stins din viata in Zambia, la 4 mai 1873, din cauza malariei si a unei hemoragii
interne cauzate de o puternica dizenterie. Trupul sau a fost transportat la Londra, acolo unde a fost
inmormantat in Abatia Westminster.
Chiar daca meritul de a fi descoperit Lumea Noua nu ii mai apartine decat formal lui Cristofor Columb,
acesta fiind devansat cu aproape cinci secole de vikingii lui Leif Erikson, el este acela care a dat startul
colonizarii Americilor, actiune care avea sa schimbe radical fata lumii cunoscute la acea vreme.
record absolut la acea vreme si, dupa ce a strabatut Oceanul Indian in numai 23 de zile, atingea la 20 mai
1498 portul indian Calicut. Ruta maritima catre Indii fusese descoperita. De acum, lumea intra intr-o noua
era.
Vasco da Gama a fost insarcinat de catre suveranul portughez sa conduca si o a doua expeditie catre
India, in anul 1502, de data aceasta in fruntea a nu mai putin de 20 de nave de razboi, pentru a impune
interesele tarii sale in Estul indepartat. Recunoscut deja pentru duritatea caracterului si pentru violenta fata
de oponentii sai, da Gama si-a creat o reputatie de temut printre negustorii arabi si indieni, mai ales dupa ce
a incendiat o corabie plina cu pelerini musulmani care se intorceau de la Mecca, si a scufundat o intreaga
flota (29 de nave) din Calicut. Un an mai tarziu, la intoarcerea in Portugalia, Vasco da Gama primea in
semn de recunostinta titlul de Duce de Braganza, precum si drepturi feudale asupra provinciei
Vidigueira. Portughezul s-a stins din viata in 1524, in timpul celei de a treia expeditii in India, in urma unei
puternice epidemii de malarie. Trupul sau a fost repatriat si, in prezent, se afla inmormantat in Manastirea
Sfanta Maria din Belem, Lisabona.
era acela de a descoperi o cale maritima catre India, prin sudul Africii. Un deziderat indraznet daca
avem in vedere faptul ca atat musulmanii, cat si Venetia acelor vremuri, detineau monopulul comertului cu
Asia. In cele 16 luni cat a durat temerara sa calatorie, portughezul a strabatut peste 8000 de kilometri pe
mare, cartografiind aproximativ 2030 de kilometri de coasta africana inca necunoscuta. El este cel care a
descris pentru prima oara o intalnire cu nativii sud-africani si tot el are meritul de a fi atins pentru prima
data Capul Bunei Sperante (pe care il numise atunci Cabo das Tormentas - Capul Furtunilor). Chiar
daca nu si-a implinit niciodata visul, acela de a ajunge in India, Bartolomeo Diaz este considerat primul
european care a strabatut sudul Africii si care a demonstrat ca Oceanul Indian nu este doar o mare inchisa,
asa cum se crezuse pana atunci. Nevoit sa se intoarca din drum din cauza unei epidemii de scorbut si a unei
posibile revolte a echipajului, Diaz spera la o a doua calatorie care sa il duca, de acea data, pana in Indii.
Visul i-a fost destramat 9 ani mai tarziu, in 1497, atunci cand un alt portughez, Vasco da Gama, era numit
de casa regala portugheza sa conduca urmatoarea expeditie. Folosind hartile realizate de Diaz, da Gama
atingea la 20 mai 1498 atat de ravnita destinatie.