Cristofor Columb (1451 – 1506)

Cristofor Columb la 3 august 1492, ridica ancora catre ceea ce avea sa devina una dintre
cele mai mari descoperiri ale ultimului mileniu… America. De altfel, desi a intreprins nu mai putin
de 4 voiaje intre 1492 si 1502, explorand o mare parte a Americii Centrale si a insulelor din estul
celor doua Americi, Columb a murit convins ca a descoperit legendarul drum catre coasta
estica a Indiei. Meritul de a demonstra ca lumea lui Columb este mult mai mare decat crezuse
acesta si ca, de fapt, genovezul descoperise un alt continent, complet necunoscut pana in acel
moment, apartine insa unui alt explorator italian, florentinul Amerigo Vespucci (1454 – 1512). Ca
o ironie a sortii, la doar un an dupa moartea lui Columb, in 1507, cartografii germani Martin
Waldseemuller si Matthias Ringmann numeau continentul descoperit de genovez... America.

Chiar daca meritul de a fi descoperit Lumea Noua nu ii mai apartine decat formal lui Cristofor
Columb, el este acela care a dat startul colonizarii Americilor, actiune care avea sa schimbe
radical fata lumii cunoscute la acea vreme.
 Fernando Magellan (1480 – 1521)

Primul loc in topul celor mai mari exploratori ai tuturor timpurilor este ocupat de
portughezul Fernando Magellan, omul care a reusit in premiera o circumnavigatie a Terrei
si care descoperea drumul vestic catre Indii prin stramtoarea din sudul Americii Latine care astazi
ii poarta numele.

Nascut intr-o familie de nobili portughezi, Magellan se inroleaza la numai 25 de ani in flota regala,
participand activ la mai multe expeditii in India si Africa. In fapt, portughezul a fost unul dinte cei
care a luptat pentru cucerirea estului Indiei si a peninsulei Malacca, inainte de a fi ranit si de se
retrage in Portugalia. Dupa o serie de neintelegeri cu regele portughez, Manuel I, Magellan se
refugiaza in Spania, marea rivala a tarii sale natale, acolo unde propune sa i se incredinteze
conducerea unei expeditii prin care sa descoperea pasajul vestic catre atat de ravnitul Tinut al
Mirodeniilor. Suprinzator, portughezul primeste un raspuns afirmativ si, la 10 august 1519, ridica
ancora in fruntea unei flote formate din cinci nave (Trinidad, San Antonio, Conception, Victoria si
Santiago). Nevoit sa evite navele trimise de catre Manuel I in urmarirea sa, precum si coasta estica
a Braziliei, aflata sub dominatia portugheza, Fernando Magellan a navigat de-a lungul coastei
Americii de Sud si, la 28 noiembrie 1519, reusea sa patrunda prin sudul Tarii de Foc in ceea ce el
avea sa numeasca Mar Pacifico - Oceanul Pacific. Drumul vestic catre India fusese descoperit.

Navigand catre nord, portughezul ajungea dupa o calatorie extenuanta in Filipine, acolo unde, din
nefericire, avea sa isi gaseasca sfarsitul, la 22 aprilie 1521, dupa ce incercase sa aplaneze conflictul
dintre doua capetenii locale. La trei de la lansarea expeditiei, si dupa 69.800 de kilometri pe mare,
o singura nava, Victoria, se intorcea in Spania. Din cei 270 de oameni care il urmasera pe
Magellan in temerara sa incercare, doar 38 aveau sa mai ajunga acasa. Era 6 septembrie 1522, data
la care Indiile isi pierdusera si ultimul secret.