Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
După realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza și colaboratorul său cel mai
apropiat, Mihail Kogălniceanu (ministru, apoi prim-ministru al României), inițiază importante
reforme interne: secularizarea averilor mânăstirești (1863), reforma agrară (1864), reforma
învățământului (1864), reforma justiției (1864), care au fixat un cadru modern de dezvoltare al
țării.
Legea secularizării averilor mănăstirești a fost dată de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza cu scopul
de a lua toate proprietățile și averile anumitor Biserici și mănăstiri și a le trece în proprietatea
statului, pentru „a spori avuția țării”.
De asemenea, Alexandru Ioan Cuza a încercat să bată o monedă proprie, denumtă
romanatul.
În timpul domniei sale, au fost înfiinţate universităţile de la Bucureşti şi Iaşi.
Datorită reformelor adoptate, clasa politică de la acea vreme a pus bazele unei coaliţii
împotriva lui Cuza, cu scopul îndepărtării domnitorului de la tron şi înlocuirea acestuia cu un
principe străin. Urmare acestui complot, în noaptea de 10-11 februarie 1866, Cuza a fost silit să
abdice şi să plece din ţară. A murit în exil, iar trupul a fost adus în ţară şi înhumat la Ruginoasa.
Vezi si http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/reformele-lui-cuza-schimbarea-
fa-rom-niei