ANTARCTICA

• Al cincilea continent ca marime,

dintre cele sase ale Terrei, Antarctica
este cel mai sudic, mai rece, mai
indepartat si mai recent descoperit
continent, fiind pentru prima oara
detectat la inceputul secolului al XIX-
lea.
• Acoperita aproape in totalitate de
gheata si fara a avea o populatie
umana stabila, ea inconjoara Polul
Sud. La randul sau Antarctica este
inconjurata de Oceanul
Antarctic,intindere de apa creata din
zonele de sud ale oceanelor Pacific,
Atlantic si Indian, dar fiind considerat
un ocean separat de celelalte
datorita temperaturii mai scazute a
apei si a salinitatii mai mici.
• Antarctica detine in jur de 90% din
gheata existenta pe Pamant.
Indindere
• Antarctica, numita astfel pentru a o deosebi de partea opusa a
globului - zona arctica - se intinde dupa paralela de 60 de grade
latitudine sudica.
• Cel mai apropiat vecin al ei se gaseste la 1.000 de km si este
America de Sud, urmata de Australia si Africa, la 2.500 si 4.000
de km departare.
• Cea mai mare parte a teritoriului sau se intinde in emisfera
estica, in partea vestica se gaseste Peninsula Antarctica,
intindere ce apropie continentul de America de Sud. Cel mai
inalt varf de pe continent atinge 4.892 m (in masivul Vinson din
partea vestica), iar inaltimea sa medie este putin mai mare de
2.000 de metri, ceea ce il face continentul cu cea mai mare
inaltime medie.
• Antarctica are o suprafata totala de 13.829.430 km patrati, fiind
astfel mai mare decat Europa si Australia.
Clima
• Pozitia pe latitudine si inaltimile ei mari fac din
Antarctica cel mai rece continent. Cu toate
acestea se deosebesc doua anotimpuri. In
anotimpul rece temperatura in zonele
intercontinentale poate scadea sub -70°C, în
timp ce in anotimpul cald temperatura se
poate ridica, in aceleasi zone, pana peste -
30°C.
• In zonele de coasta se poate ajunge, in
sezonul cald, la temperatura de inghet (0°C),
dar si aici valorile negative sunt ridicate în
perioada rece.
• Antarctica detine si recordul temperaturii
negative. In anul 1960, la statiunea ruseasca
de cercetare Vostok s-au inregistrat -89,2°C.
Aceasta minima a fost doborata in 2018. Au
fost -98°C, cea mai scăzută valoare de când
se fac măsurători pe Pământ.
• Interiorul Antarctica este un desert
polar in care bat vanturi moderate ce
rareori ating 30 km/h, insa ele se
intetesc si devin mai persistente in
apropierea coastelor. Vanturi extrem de
reci, compuse din aerul aflat in partea
inferioara a versantilor abrupti din
interiorul regiunilor muntoase, bat spre
pantele de gheata mai mici.
• Zona este foarte saraca in
precipitatii, una dintre cele mai uscate
zone de pe glob, aproximativ 50 mm de
precipitatii cazand aici anual. Acestea
cresc cu cat ne apropiem de tarm,
atingand in zonele apropiate de coasta
200 mm/an.
• Precipitatiile sunt formate in mare
masura din caderi de zapada aduse de
cicloni. De obicei ele cad sub forma de
zapada sau gheata, dar uneori se
inregistreaza si ploi, în zonele litorale.
Ghetarii polari
• Ghetarii continentali (de calota) -
ocupa suprafete extrem de extinse si
au o grosime care uneori depasec 3
000 m. Acopera mari arii terestre,
indiferent de relief: intregul continent
Antarctica si insulele din Oceanul Artic(
Groenlanda, Islanda etc.) si ocupa 98,5
din toata aria hidrosferei.
• In jurul Antarcticii, ghetarii de pe
continent se prelungesc mult in apele
Oceanului Planetar, formand o platosa
relativ unitara, inalta pana la 90 m,
numita banchiza, din care se rup mari
blocuri de gheata numite aisberguri,
care datorita curentilor de apa oceanici,
plutesc in largul oceanului.
Icebergurile
• Icebergurile sunt parti rupte dintr-un ghetar sau dintr-un bloc de gheata,
care plutesc pe apa. Pot avea diferite forme si pot atinge dimensiuni uriase.
• In 1988, un aisberg de marimea Belgiei a fost intalnit in Antarctica.
• Aisbergurile se distrug treptat si se topesc cand ajung in ape mai calde,
dar chiar si celor mai mici le trebuie doi ani sau trei ani ca sa se topeasca.
Aurora
Australis
• Acest spectacol magnific de culoare
are loc datorita materiei expulzate de
soare ce interactioneaza cu campul
magnetic terestru.
• In urma puternicelor explozii solare
sunt expulzare in spatiu particule
puternic incarcate electric( ioni ), ce
calatoresc prin spatiu cu viteze ce
variaza intre 300 si 1 200 km/s. Un nor
de astfel de particule formeaza plasma.
• Fluxul de plasma ce vine de la soare
este cunoscut sub numele de vant
solar.
• In timp ce vantul solar
interactioneaza cu marginile campului
magnetic terestru, unele dintre aceste
particule sunt atrase de acesta.
• Ele urmeaza apoi liniile campului magnetic in jos spre ionosfera, strat atmosferic situat între 60 si 600 km deasupra
scoartei terestre. Cand aceste particule interactioneaza cu gazele din ionosfera produc acest impresionant spectacol de
lumini, numit de noi aurora.
• Cele produse la Polul Nord se numesc Boreale iar cele de la Polul Sud - Australe. Gama de culori variaza intre rosu,
verde, albastru si violet. Luminile sunt intr-o continua miscare datorita acestor interactii dintre vantul solar si campul
magnetic terestru.
Vegetatia
• Acoperita aproape in totalitate de un strat
gros de gheata, Antarctica are foarte putin
teren disponibil pentru formarea solurilor sau
aparitia vegetatiei.
• Covorul vegetal din Antarctica este
reprezentat prin 70 de specii de muschi, 400
de specii de licheni, 560 specii de alege, si 3
plante cu flori.
• Dintre speciile de alge, 200 sunt
caracteristice mediului marin iar restul de 360
sunt de uscat si apar sub forma unor pete de
culoare rosie, galbena sau verde, pe stancile
neacoperite de gheata sau pe zapada ori pe
suprafata ghetii din apropierea coastei.
• Alge de zapada cresc pe zapada si pe
suprafata ghetii aproape de coasta, in special
de-a lungul Peninsulei Antarctice, unde
pasarile de mare si briza oceanului aduc
posibilitati de nutritie.
• Aira Antarctica, singura planta
fanerogama (planta cu flori care se
inmulteste prin seminte) a fost
descoperita de savantul Emil Racovita
in timpul expeditiei sale desfasurata
intre 1897-1899.
• Celelalte doua plante cu flori sunt
Deschampsia antarctica, o planta
ierboasa, si Colobanthus Quitensis, o
varietate de garoafa.
• Aceasta din urma are o inaltime de
pana la 5 cm, iar in ultima perioada si-a
extins aria de raspandire pe seama
incalzirii globale.