PARTEA A II-A

MARFURI NEALIMENTARE
(INDUSTRIALE)
 CONTINUT

• 1. PARTICULARITATI PRIVIND
MARFURILE INDUSTRIALE
• 2. CLASIFICAREA MARFURILOR
INDUSTRIALE
• 3.VERIFICAREA CALITATII
MARFURILOR INDUSTRIALE
• MARFURI CERAMICE
 CONTINUT

• MARFURI COSMETICE
• MARFURI TEXTILE
• MARFURI BIROTICE
• MARFURI INFORMATICE
 PARTICULARITATI PRIVIND
MARFURILE INDUSTRIALE

• Merceologia industriala este

acea parte a merceologiei in
care se studiaza calitatea si
sortimentul marfurilor
nealimentare, avand un grad
avansat de prelucrare
industriala.
PARTICULARITATI PRIVIND
MARFURILE INDUSTRIALE

• Marfurile industriale provin:

• din domeniul anorganic: minerale,
metale si semimetale, aliaje, sticla, ceramica
s.a.
• Din domeniul organic: produsele din
lemn, unele produse textile, de pielarie si
blanuri etc.
PARTICULARITATI PRIVIND
MARFURILE INDUSTRIALE

 acopera nevoile de protectie biologica ale omului:

imbracaminte, incaltaminte, locuinta, cele de
igiena si confort ambiental;
 satisfac unele nevoi sociale, culturale, sportive si
de protectie;
 „Consumarea” produselor industriale presupune o
utilizare prelungita in timp;
 Marfurile industriale trebuie sa-si pastreze
proprietatile fizice, chimice, mecanice,
ergonomice, de protectie, caracteristicile tehnico-
functionale pe toata durata consumului.
PARTICULARITATI PRIVIND
MARFURILE INDUSTRIALE

• Marfurile industriale trebuie astfel

concepute incat pe toata durata
existentei lor, de la producere,
circulatie, consum, si post-consum
sa fie compatibile cu principiile
dezvoltarii durabile, contribuind la
sanogeneza si mentinerea
echilibrului ecologic, al mediului
natural si al celui antropizat.
 CLASIFICARE
1. Dupa materia prima din care provin
 marfuri din lemn (cherestea, semifabricate, mobila etc.);
 marfuri din sticla (geamuri, oglinzi, borcane, butelii, corpuri
de iluminat etc.);
 marfuri ceramice (obiecte de menaj, sanitare, izolatoare
electrice etc.);
 marfuri din fibre textile (fibre, fire, tesaturi, tricotaje, confectii
textile etc.);
 marfuri din piele (incaltaminte, produse de marochinarie,
blanuri etc.);
 marfuri din cauciuc si mase plastice (mingi, anvelope, folii,
placi, tuburi, confectii si ambalaje etc.);
 marfuri chimice (acizi, baze, saruri, produse de sinteza,
medicamente, detergenti, lacuri si vopsele, mase plastice etc.);
Dupa destinatie:
• - materiale de constructie (din metal, lemn, ceramica etc.);
• -articole de uz gospodaresc (vesela, tacamuri, unelte etc.);
• - articole pentru iluminat (materiale electrotehnice, corpuri
de iluminat etc.);
• - aparate si masini domotice (aparate electrocasnice,
electronice s.a.);
• -aparate si masini birotice si informatice (masini de scris si
procesat, copiatoare, faxuri, calculatoare, multimedia);
• - mobila pentru: locuinta, birouri, sali de spectacol etc.;
• - materiale si confectii pentru imbracaminte (fire, tesaturi,
tricotaje si confectii din textile si inlocuitori), accesorii;
• - produse chimice pentru protectie si finisari (lacuri,
emailuri, vopsele etc.);
• -combustibili, carburanti, lubrifianti;
• - produse chimice pentru igiena, sanatate, confort (sapunuri,
detergenti, medicamente, cosmetice etc.);
• - instrumente muzicale (cu coarde, cu percutie, de suflat
etc., electronice);
• - articole pentru sport si turism (materiale, aparate,
confectii);
• - articole pentru fotografiat si filmat (materiale
fotosensibile, aparate de fotografiat, de filmat, de proiectat,
subst. chimice pentru prelucrarea mater. fotosensibile).
• - autoturisme, moto si biciclete (diferite mijloace de
transport obisnuite si de performanta, accesorii si piese de
schimb).
 VERIFICAREA CALITATII
MARFURILOR INDUSTRIALE
Factorii de risc pentru produsele
industriale:
 Umiditatea
 Presiunea
 Temperatura
 Socurile mecanice
 Radiatiile;
 Factori biologici (bacterii, insecte, mucegaiuri )
 VERIFICAREA CALITATII
MARFURILOR INDUSTRIALE

• Verificarea calitati marfurilor industriale se face

diferentiat in functie de tipul marfii industriale:
• - prin analize psihosenzoriale;
• - prin analize de laborator.
• Analiza psihosenzoriala (organoleptica) se face
pentru identificarea tipului de produs si verificarea
conditiilor de aspect (verificarea formei,
dimensiunilor si defectele conform conditiilor de
admisibilitate) cu specificatiile corespunzatoare
fiecarui tip de material.
 MARFURI CERAMICE
• Grupa importanta de marfuri care cuprinde articole de menaj,
articole decorative, obiecte ceramice sanitare, materiale de
constructii de finisaj, ceramica tehnica si altele
• Principalii producatori romani: ARPO-Curtea de Arges;
IRIS-Cluj-Napoca; SC. APULUM SA Alba Iulia, Sanex
Cluj-N etc.
• Marfurile de portelan din Romania se exporta in mai multe
tari fiind cunoscute marcile de portelan;
• Este cunoscuta traditia in tara pentru marfuri ceramice
artizanale realizate pe plan local cu valoare artistica si
estetica deosebita: Ceramica de Horezu (Valcea) , Ceramica
Alba de Vadul Crisului (Bihor), Ceramica Neagra de
Marginea (jud. Suceava).
MARFURI CERAMICE
• In prezent Ind. ceramica cunoaste o
retehnologizare care asigura cresterea calitatii
produselor, scaderea costurilor si largirea ofertei de
marfuri
• Pentru obtinerea produselor ceramice se utilizeaza
doua grupe mari de materii prime (fig. 1) si anume:
 materii prime pentru obtinerea produsului ceramic
brut (ciob);
 materii prime pentru glazuri si decoruri
• Pentru formarea produsului
ceramic brut se utilizeaza:
• materii prime principale
plastice si neplastice;
• materii prime auxiliare
(plastifianti, lubrifianti,
fluidizanti).
 Materii prime
• Argilele sunt materii prime plastice cu
structura fina, unsuroase la pipait. in
compozitia lor intra o complexitate de
minerale argiloase alaturi de resturi minerale
sau organice. Prezinta principala proprietate
ca in amestec cu apa formeaza o masa
plastica ce se poate modela cu usurinta, si
care prin uscare, isi mentine forma, iar prin
ardere se durifica, capatand totusi o culoare
alba cu nuante galbui pana la alb-cenusiu sau
culoarea cafeniu deschis pana la ocru.
• se clasifica in sase sorturi notate de la A1 la
A6 , in functie de destinatie
•
Materii prime
• Caolinurile sunt materiale argiloase mai
curate. Au structura cristalina pronuntata,
cu o plasticitate mai redusa decat argilele.
Constituentul lor principal este caolinitul
(Al2O32 ּ SiO22 ּ H2O). Au culoarea deschisa,
predominand albul. Ca si argilele, caolinul
se clasifica in 6 sorturi, notate C1…C6 si se
utilizeaza pentru portelanul de menaj de
calitate superioara, portelan electrotehnic,
sanitar, faianta de menaj, gresie fina,
placaje ceramice etc.
 Materii prime
• Materiile prime neplastice sunt
denumite si materii degresante si sunt
utilizate in formarea masei ceramice in
scopul diminuarii plasticitatii, a
reducerii contractiei la uscare si
ardere, precum si a accelerarii
procesului de uscare.
• Dupa natura si rolul lor, materiile
prime neplastice pot fi:
• -materii prime neplastice fondante
(fondanti);
• -materii prime neplastice refractare.
Materii prime
• Fondantii poseda proprietatea de a scadea in masa
ceramica temperatura necesara aparitiei fazei
topite, formand totodata, prin topire, faza lichida.
• Principalii fondanti utilizati sunt: feldspatii
(alumino-silicati, anhidri de sodiu, de potasiu si de
calciu) folositi cu precadere in masele de ceramica
fina, cenusa de oase (cu continut ridicat de fosfat
tricalcic, fosfat de magneziu, oxid si floruri de
calciu) prezente in compozitia masei ceramice
pentru obtinerea portelanului fosfatice, dolomita si
calcarul.
 Materii prime
• Materiile prime auxiliare sunt acelea care pot imbunatati
unele proprietati ale maselor ceramice. Astfel, plastifiantii
(lianti) (bentonite, guma arabica, parafina, dextrina, alcoolul
polivinilic), imbunatatesc prelucrabilitatea, marind rezistenta
mecanica a produselor nearse.
• Lubrifiantii (motorina, stearatii de bariu, magneziu, aluminiu,
zinc, petrolul lampant, oleina) usureaza fasonarea masei
ceramice prin presare datorita actiunii lor lubrifiere.
• Fluidizantii (carbonat de sodiu, silicatul de sodiu, lignina,
acidul tanic) contribuie la stabilizarea barbotinelor ceramice cu
un continut redus de apa.
 PROPRIETATI MATERII
PRIME
• Principalele proprietati ale materiilor prime
plastice sunt: plasticitatea, puterea lianta,
hidroscopicitatea si contractia la uscare.
• Plasticitatea este proprietatea materialelor argiloase
de a forma in amestec cu apa, peste care pot fi
modelate si care isi pastreaza si isi consolideaza
forma prin uscare si ardere ulterioara.
• Plasticitatea este determinata de natura materialelor
plastice, de forma si dimensiunile granulelor ; ea se
poate mari sau micsora prin adaugarea de materiale
neplastice.
 PROPRIETATI MATERII
PRIME
• Puterea lianta a materialelor argiloase
reprezinta proprietatea acestora de a forma
in amestec cu apa paste a caror rezistenta
mecanica variaza in functie de continutul de
apa. Se exprima prin cantitatea de apa
necesara pentru obtinerea unei paste cu
rezistenta mecanica maxima;
 PROPRIETATI MATERII
PRIME
• Higroscopicitatea este proprietatea materialelor
argiloase de a absorbi apa, a se hidrata formand
pelicule apoase in jurul particulelor argiloase, care
determina aparitia proprietatilor plastice;
• Capacitatea la uscare consta in micsorarea
dimensiunilor produselor fasonate dintr-un
material argilos umezit, ca urmare a eliminarii
apei dintre porii si capilarele masei si a apei
absorbite la suprafata particulelor. O contractie
mare la uscare conduce la deformari sau fisurari
ale produselor.
Rolul materiilor prime
pentru glazura si decor
• Glazurile sunt sticle usor fuzibile, depuse in
straturi subtiri pe suprafata produselor ceramice.
Ele au rolul de a impermeabiliza produsele fata
de apa si agentii chimici, contribuind totodata la
infrumusetarea lor.
• Glazurile utilizate sunt de regula transparente
si incolore. Prin adaos de substante colorante se
pot obtine glazuri divers colorate, iar folosirea
opacizantilor inlatura transparenta glazurilor.
Rolul materiilor prime
pentru glazura si decor
• Compozitia glazurilor cuprinde in special silicea combinata cu oxizi
alcalini, alcalino-pamantosi, oxizi de plumb, alumina, oxizi de bor, de
fosfor. in functie de aceasta compozitie de deosebesc:
• - glazuri plumbice utilizate indeosebi pentru glazurarea articolelor de
olarie;
• - glazuri alcaline si glazuri alcalino-pamantoase folosite pentru
produsele din portelan sau gresie;
• - glazuri alcalino-plumbo-calcaroase si glazuri plumbo-borice destinate
produselor de faianta.
• in functie de operatiile ce intervin in timpul prepararii glazurilor acestea
pot fi:
• - glazuri crude obtinute prin simpla macinare a componentilor;
• glazuri fritate (numite frite ) la care o parte din componentii solubili in
apa se topesc sau se sinterizeaza cu o parte din silice formand
Rolul materiilor prime
pentru glazura si decor
• Materiile prime pentru decorarea produselor
ceramice sunt oxizi sau alte combinatii ale
metalelor grele numiti pigmenti ceramici.
• Aplicarea decorului pe baza de pigmenti ceramici
se poate face pe glazura sau sub glazura.
• in cazul utilizarii pigmentilor pentru decorarea pe
glazura acestia trebuie sa posede proprietatea de a
patrunde in glazura fara a se descompune la ardere
si de a-si pastra o anumita intensitate a colorarii.
• Produsele decorate peste glazura prezinta un luciu
mai slab al culorilor.
Rolul materiilor prime
pentru glazura si decor
• Pigmentii pentru decorarea sub glazura trebuie sa
aiba stabilitate la temperatura de ardere a
produselor dupa glazurare (1450 0C).
• Sunt utilizati compusii de fier ce dau culori rosii
inchise, rosii brune; compusii de crom pentru
culoarea verde deschis; compusii de cobalt ce
confera culoarea albastra; compusii cu mangan
pentru culori ca brun, brun-violet, portocaliu; aurul
si platina in stare coloidala.
 Rolul materiilor prime
pentru glazura si decor
• Opacizantii sunt materiale care au
rolul de a conferi un aspect laptos. Ei
pot ramane ca particule fine, uniform
dispersate in masa glazurii sau pot
produce bule de gaz nedizolvate in
glazura, conferind aspect
caracteristic. Ca opacizanti se
folosesc: oxidul de staniu, oxidul de
titan, oxidul de zirconiu, oxidul de
stibiu, fluorina, criolitul etc.
INFLUENTA OPERATIILOR DE OBTINERE
A MARFURILOR CERAMICE ASUPRA
CALITATII

• Pentru realizarea unor marfuri

ceramice de calitate care sa
asigure competitivitate pe piata
interna cat si pe cea externa,
trebuie ca fazele procesului
tehnologic sa se execute
corespunzator pentru evitarea
defectelor
Prepararea masei
ceramice
• Se realizeaza din amestecul de materii prime
pentru produsul ceramic brut cu apa.
• Materiile prime sunt dozate conform retetei de
fabricatie, supuse sistarii, deferizarii si
omogenizarii deoarece prezinta importanta
proportia, granulatia si puritatea.
• in urma amestecului cu apa, masa ceramica poate fi
sub forma de: pasta ceramica, barbotina ceramica
(24-35%) si pulbere ceramica.
• Granulatia componentilor determina calitatea
produsului ceramic brut, de aceea sitarea se va
executa cu deosebita atentie.
 Fasonarea masei
ceramice
• Este operatia care da forma obiectului si poate fi:
• - fasonare plastica pentru paste ceramice;
• - fasonare prin turnare pentru barbotine;
• fasonare prin presare pentru pulberi ceramice
• Din operatia de fasonare pot rezulta multe defecte
de fasonare ca: deformari, diferente de masa,
incluziuni, grosime neuniforma, rugozitati pe
suprafata produselor etc.
 Tabelul nr. 1
Principalele metode de fasonare a masei ceramice
Nr.
Metoda de fasonare Variantă tehnologică caracterizare
crt.
1 Fasonare plastică  Strunjire Pentru produse cu forma
unui corp de rotaţie.
Poate fi manuală (roata
olarului), semiautomată şi
 Extrudere automată.
Pentru produse cu profil
simplu, ca: ceramică pentru
 Presare în construcţii, cărămizi ţigle
forme de ipsos etc.
Pentru produse din
manufactura ceramică
2 Turnare  Prin vărsare Pentru produse cu forme
(golire) complicate şi pereţi subţiri
 Prin umplere Pentru produse cu forme
simple dar pereţi groşi
 Turnare la Pentru produse cu forme
cald sau presiune foarte complicate cu înalt
grad de precizie
3 Presare - Se aplică pulberilor şi
produselor ceramice tehnice:
izolatori pentru bujii auto
etc.
Uscarea produselor
fasonate
• Se realizeaza in scopul trecerii masei ceramice
fasonate din stare plastica in stare rigida, cresterii
rezistentei mecanice a produselor fasonate,
inlaturarii fenomenului de deformare ca urmare a
evaporarii apei si a eliminarii contractiei.
• Uscarea se poate realiza pe cale naturala
(soproane) sau artificiala (tunele de uscare).
• in cazul in care uscarea nu este condusa
corespunzator pot sa apara defecte ca : deformari,
fisuri, crapaturi etc.
Arderea I – a (arderea
produselor uscate)
• Se realizeaza in cuptoare speciale si are loc modificarea
proprietatilor, astfel are loc cresterea capacitatii, a
rezistentei mecanice si modificarea culorii.
• Pana la 500 0C isi pierde apa de cristalizare, masa ceramica
devine poroasa si sfaramicioasa, iar prin amestecarea cu
apa nu mai da un material fasonabil. Pe la 750 0C este tot
poroasa, dar rezistenta.
• La 1000 0C porozitatea scade din cauza unui fenomen de
clincherizare adica se formeaza o topitura partiala care
astupa porii si reduce porozitatea. Clincherizarea poate
progresa pana la vitrifiere.
• Produsul rezultat din prima ardere se numeste biscuit.
Glazurarea
• Consta in depunerea unui strat subtire sticlos pe suprafata
produsului, care patrunde in interiorul porilor si ii umple,
masa ceramica devenind compacta pe aceasta suprafata.
Rezulta un produs ceramic cu proprietati imbunatatite si
anume: luciul, impermeabilitatea la apa si gaze, proprietati
mecanice si chimice superioare.
• Glazurile utilizate pot fi: transparente sau incolore si
artistice (mate, metalizate, cristalizate, colorate etc.).
• in conditiile in care glazurarea nu este executata conform
prevederilor respective pot apare defecte ca: scurgeri de
glazura, lipsa de glazura, exfolieri de glazura, grunzi pe
suprafata produsului (din cauza nesistarii corespunzatoare)
etc.
Arderea a II –a (arderea
produselor glazurate)
• Se realizeaza la temperaturi mai
scazute decat prima ardere. in
urma arderii glazurii se
realizeaza aderenta stratului de
glazura pe suprafata produsului
ceramic.
 Decorarea
• Este operatia de imbunatatire a
aspectului exterior prin
cresterea proprietatilor estetice.
Se realizeaza prin: decorare pe
glazura si sub glazura.
Procedeele de decorare sunt
diverse (tabelul nr.2) si
influenteaza mult calitatea
marfurilor.
Arderea decorului
(Arderea a II-a)
• Se realizeaza la temperaturi si
mai mici decat arderea glazurii
si anume la 400-500 0C. in urma
acesteia se confera rezistenta
decorului la actiuni mecanice si
chimice. Defecte rezultate:
decor supraars, decor neaderent
etc.
 DEFECTELE MARFURILOR
CERAMICE

• Defectele marfurilor ceramice

pot fi clasificate dupa cauzele
aparitiei lor (calitate
necorespunzatoare a materiilor
prime, obtinere) in trei grupe:
• de forma si dimensiuni,
• de dimensiuni, de suprafata
• de decor.
 DEFECTELE MARFURILOR
CERAMICE

• Dupa marimea lor apreciata prin

observare vizuala de la o
anumita distanta se clasifica in:
• defecte foarte mici,
• defecte mici
• defecte vizibile
DEFECTELE MARFURILOR
CERAMICE

• Defectele care se observa prin

examinarea vizuala foarte
amanuntita de la distanta mai mica
de 0,5 m sunt considerate foarte
mici, cele examinate de la distanta
de 0,5 m sunt defecte mici, iar cele
observate prin examinare vizuala de
la distanta de 0,7 m sunt defecte
vizibile.
DEFECTELE MARFURILOR
CERAMICE

• Cunoasterea defectelor
marfurilor ceramice are o foarte
mare importanta deoarece in
functie de numarul defectelor,
marimea si pozitionarea lor se
face sortarea pe calitati, care au
preturi diferentiate in functie de
calitate
 Defectele de forma si
dimensiuni
• Defectele de forma si dimensiuni
sunt abateri de la forma normala a
obiectului sau de la dimensiunile
admise din normative .
• Cele mai frecvente defecte de
forma sunt: deformarea marginilor
fata de planul orizontal, ovalitatea si
neplaneitatea suprafetei de sprijin.
• Defectele de dimensiune se refera
la abateri de la inaltimea totala sau
diametrului obiectului, capacitate,
grosime etc.
Defectele de suprafata
• Defectele de suprafata sunt defecte care afecteaza calitatea
articolului referitoare la culoare si aspectul general.
Aspectul general este afectat de: glazura, pori, basici,
granule, gris, fisuri, stirbituri, puncte colorate si altele.
• Defectele de culoare si nuanta trebuie sa aiba in
vedere ca gradul de alb admis este de min. 62% cu exceptia
portelanului fosfatic la care gradul de alb admis este de
min. 75%.
• Defectele de glazura sunt rezultatele din operatiile de
glazurare si ardere a glazurii si apar sub forma de glazura
ondulata, mata, scurgeri de glazura, lipsa de glazura etc.
Defectele de decor
• Sunt cauzate din operatia de decorare prin
nerespectarea decorului de referinta care contribuie
la valoarea estetica a produsului.
• Aceste defecte mai sunt cauzate si de operatia
de ardere a decorului sau vascozitatea pastei
folosite la decor.
• Apar sub forma de : decor asimetric, scurgeri de
colorant, stropituri de colorant, stropituri de
colorant, abateri de la continuitatea contururilor,
abateri de la nuanta si culoarea decorului, usoara
neuniformizare a linilor sau benzilor etc.