T14: TEHNICI DE CONDENSARE: VERTICALĂ LA CALD A GUTAPERCII; TERMOMECANICĂ;

INJECTAREA GUTAPERCII RAMOLITE PRIN ÎNCĂLZIRE. ALTE TEHNICI DE OBTURARE ALE

CANALELOR. RESTAURAREA MORFO-FUNCȚIONALĂ A DINȚILOR TRATAȚI ENDODONTIC.
1. Metode de obturare a canalelor radiculare. Clasificare.
1.Tehnica clasica de obturatie de canal mixta, cu paste asociate cu con de gutaperca.
- Tehnica de cimentare a unui con unic, calibrat la apex;
- Tehnica obturatiei prin modelare individuală a conului.
2.Tehnici de condensare a gutapercii:
a) tehnica de condensare laterala ( la rece)
b) tehnica de condensare laterala la cald a gutapercii (Endotec)
b) tehnica de condensare verticala la rece si la cald a gutapercii + tehnica modificata
c) tehnica de condensare termomecanica – termocompactare
- varianta orifginala + ameliorata  Mc. Spadden
- varianta hibrida  Tagger
d) tehnica de condensare cu ajutorul ultrasunetelor.
3.Tehnici de injectare a gutapercii – prin modelarea gutapercii termo-plastifiate:
a.)sistemul P.A.C.-l60
b.)sistemul Obtura
c.)sistemul Ultrafil.
4. Tehnica de obturare Termafil
5. Tehnica de ondensare cu US
6. Tehnica de obturatie de canal cu conuri calibrate nemodificate: de Ag si Ti
7. Tehnica de obturatie cu conuri din rasini sintetice (poliesterice)
8. Tehnica de obturatie segmentara de canal:
- Cu amalgam de Ag
- Cu con metalic (Ag sau Ti)
- Cu gutaperca
- Cu rumegus dentinar
2. Tehnica de condensare verticală la cald a gutapercii. Timpii operatori. Instrumente.
Materiale.
Conform acestei metode conul primar de gutapercă este scurtat până la nivelul orificiu-lui de intrare în
canal, încălzit şi condensat cu un plugger încălzit în direcţie apicală. Spa-ţiul format în urma condensării este
umplut cu bucăţele mici de gutapercă, care deasemenea sunt încălzite şi condensate, in acest caz este
realizată umplerea maximă a canalului cu guta-percă, fiind folosită o cantitate minimă de sealer. Această
metodă permite umplerea cu gutapercă a tuturor canalelor radiculare, inclusiv a celor laterale. Pentru
realizarea metodicii respective sunt necesare pivo-turi /conuri/ non-standard din gutapercă, şi pluggere de
trei dimensiuni: mare pentru lucrul în 1/ 3 coronară a canalului, mediu — pentru lucrul în 1/ 3 medie, şi mic
— pentru lucrul în 1/ 3 apicală.
O particularitate a acestei metode este că umplerea canalului cu condensarea gutapercii se face la
început spre apex, apoi canalul se obturează cu fragmente de conuri dinspre apex spre ieşireadin canal.
Fragementelede conuri nu se coafează cu siler( cement).
Avanatajelemetodei sunt:
tehnică excelentă; obturaţieomogenă;
Dezavantajele tehnicii;
Laborioasă,necesită mult timp,șio lărgire excesivă a canalului.

Timpii operatori:
1. Uscarea canalului cu un con de hârtie şi verificarea orificiului apical cu ajutorul instrumentului, care are o
mărime mai mică decât ultimul file apical.
2. Ajustarea conului până la orificiul radiologic (umplerea întregii lungimi de lucru) şi retezarea capătului
gros.
1
3. Îndepărtarea conului şi retezarea 0,5-1,0 mm din apex. Inserţia repetată şi verificarea retenţiei.
4. Pregătirea pluggerelor de trei dimensiuni: cel mare trebuie să intre în canal până la 3-4 mm, cel mediu —
neajungând până la apex cu 15 mm, şi cel mic — neajungând până la apex cu 10 mm. Marcarea lungimi
de lucru a fiecărui plugger.
5. Irigarea şi uscarea canalului.
6. Introducerea unei cantităţi neînsemnate de sealer cu ajutorul unui ac Lentulo manual şi repartizarea ei fină

pe pereţi.
7. Acoperirea treimii apicale a conului cu un strat [film] fin de sealer.
8. Introducerea conului, marcarea lungimii lui prin strângerea împreună a branşelor pensei.
9. Indepărtarea surplusului de con din ostiumul canalar cu ajutorul unui excavator fierbinte sau a unui
plugger încălzitor.
10. Inceputul condensării: cel mai mare plugger este coborât în pulberea cimentului, apoi condensează
gutaperca în sens apical. În urma acestor acţiuni se realizează obturarea canalelor laterale în treimea
medie a canalului.
11. Crearea undei calde secundare prin imersionarea în canal a părţii ascuţite înfierbântate a pluggerului
Incălzitor pentru 2-3 sec.
12. Presarea verticală şi laterală cu pluggerul mediu (prin aceasta se realizează în continuare obturarea
canalelor laterale). Compactarea se efectuează până la 3-4 mm de la apex.

A doua încălzire cu plugger încălzitor.

14. Condensarea verticală cu cel mai fin plugger.
15. Finalizarea obturării verticale (indepărtarea resturilor de gutapercă de pe pereţi cu ajutorulb pluggerului).

16. Umplerea cu fragmente retezate de gutapercă, condensarea lor cu un plugger la rece, încălzirea,
condensarea şi repetarea ulterioară a acestor acţiuni până la umplerea finală a canalului. La această etapă

este deasemenea posibilă introducerea gutapercei cu ajutorul seringii.

17. Curăţirea cavităţii dintelui până la joncţiunea smalţ-dentină, şi restaurarea ei provizorie. in cazul
molarilor se adaugă uneori ciment 'in porţiunea cervicală (etanşarea bifurcaţiei).
3. Tehnica de condensare termomecanică a gutapercii. Timpii operatori. Instrumente.
Materiale.
Tehnica de condesare termomecanică a gutapercii, sau tehnica McSpadden
Tehnica constă în ramolirea gutapercii în canal de un instrument rotativ-compactorul, un ac cuplat la o piesă
specială care face 8000-10000 de turaţii-minut. Turaţiile la frecare produc căldura care ramoleşte conurile de
gutapercă.
ETAPE DE LUCRU:
testarea conului. Conul trebuie să se blocheze la 1,5 mm de constricţia apicală; selectarea compactorului
coafarea vârfului conului de gutapercă cu siler , introducerea conului şi fixarea la lungimea cuvenită;
întroducerea compactorului pînă se sesizează un obstacol; acţionarea compactorului
propulsarea lentă dar continuă a compactorului în canal pînă se ajunge la zona stabilită
retragerea lentă a compactorului din canal, dar cu aceleaşi turaţii maxime
Se consideră canalul obturat atunci când se simte un obstacol în canal, o respingere a compactorului; sau
blocarea lui în canal cu fracturarea.
Avantaje
- evitarea propulsării materialului transapical; obturarea rapidă a canalului timp de 10 sec.
- Ameliorarea sigilării canalului și omogenizarea obturaţiei
- confera obturatiei densitate si omogenitate crescute
- obtureaza cea mai mare parte a intreg sistem endodontic
- asocierea unui ciment de sigilare asigura o mai buna etanseizare apicala a canal decat condensarea laterala
la rece
Dezavantaje
2
- cere multă muncă, cere o bună practică, experienţă;
- şanse de fracturare a compactorului; posibilitatea unor leziuni termice
- în lipsa experienţei poate avea loc propulsarea gutapercii transapical este mai laborioasa
- necesita exersare indelungata pt a fi stapinita
- sanse frecvente de fractuare a compactoarelor
- facilitarea depasirilor –in lipsa unui stop dentinar apical coresp
- generarea foarte rapida a unei mari cantitati de caldura in spatiul endodontic
- posibilit unor leziuni termice ale parodontiului de sustinere-prin incalzirea supraf laterale a radacinii cu 15-
20 grade
- rezorbtii radiculare interne
Contraindicatii
-canale inguste
-canale curbe
Premise obligatorii
-largirea canalului prin telescopare regresiva
-crearea unui stop apical corect –executat in dentina –care sa preintimpine depasirea constrictiei apicale de
catre obturatia de canal
-largirea canalului –pt a permite permeabilitate si trecerea uniforma intre 1/3 apicala si 1/3 medie a canalului

4. Tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin încălzire. Timpii operatori. Instrumente.

Materiale.
Constă în injectarea directă în canal a gutapercii rămolite.
Avantaje
-obturatie densa si omogena
-tehnica rapida
-obtureaza cea mai mare parte a spatiului endo
Dezavantaje
-tehnica destul de laborioasa
-necesita exersare indelungata
-risc ridicat de fractura a compactor
Indicatii-rezorbtia radiculara interna
Premiza obligatorie- utilizarea cimentului de sigilare pt realizarea sigilarii apicale

Sistemele de rămolire prin încălzire sunt:

a. sistemul Obtura
b. sistemul Ultrafil
b. sistemul P.A.C
Sistemul OBTURA: ramolirea gutapercii la 160 C cu injectarea ei în canale cu o canulă cu diametru
de 0,5 mm de lucru:
Etapele de lucru
Canalul trebuie să fie lărgit minimum cu acul nr. 30
Acul trebuie să se aprofundeze în canal pînă la 3-5 mm mai sus de constricţia apicală
Selectarea pluggerilor
Întroducerea silerului pe pereţii canalului
Injectarea lentă a gutapercii pe peretele canalului, astfel ca aerul din canal să se elimine, să nu formeze
bule de aer
Obturarea canalului pe segemente (partea apicală, medie şi porţiunea superioară)
Condensarea finală a gutapercii cu pluggerele selectate
Reguli obligatorii pentru obturarea corecta:
-largirea corespunzatoare a canalului
-plasarea corecta a varfului canulei
-injectarea gutapercii la temperatura indicata de prospect
3
-injectarea gutapercii la consistenta adecvata
-proba clinica prealabila a plugger-ului pentru asigurarea patrunderii la adincimea dorita
-deprinderea tehnicii corecte in prealabil in vitro
Sistemul ULTRAFIL
Rămolirea gutapercii la 70 C. Metoda prevede livrarea gutapercii în capsule speciale de trei tipuri (2 tipuri
necesita condensare și un tip nu necesita) cu diametru 0,5 mm de unde se injectează printr-o seringă de
presiune.
Termostat portabil pentru încălzirea capsulelor cu gutapercă
Preventiv în canal se întroduce silrerul apoi injectarea gutapercii
Reguli obligatorii pentru obturarea corecta
-folosirea unui ciment de sigilare
-condensarea gutapercii ramolite cu pluggere adecvate
Avantaje
-o foarte buna daptare la peretii canalelor radiculare
-penetrarea gutapercii chiar in canaliculele dentinare

Sistemul P.A.C. - 160 (Precision Apical Control)

Prezintă un dispozitiv de încălzire, camera de încărcare a gutapercii prevăzută cu un mâner şi ace
pentru injectare.
Plastifierea gutapercii se realizează prin încălzire timp de 2 minute la 160°C, după care temperatura
coboară la 85°C şi se menţine ca atare 20 de minute.
În camera de încărcare se introduce un con standardizat, de dimensiune maximă, suficient pentru
obturarea canalului, deoarece cu o tehnică efectuată corect, nu se pierde material.
După tapetarea pereţilor radiculari cu pasta sigilatoare, se introduce acul în canal până la 2-3 mm de
preparaţia apicală.
Cu ajutorul mânerului, camerei de încărcare se exercită o presiune asupra gutapercii plastifiate pentru
a o dirija spre porţiunea apicală.
Umplerea spaţiului endodontic se face în etape. Se aplică în canal 5-6 mm gutapercă plastifiată după
care, cu un instrument tip "plugger" se procedează la condensarea fiecărei porţiuni; se repetă operaţia de
introducere a gutapercii şi condensarea până la obturarea completă a canalului.
Se realizează astfel o obturare a canalului de la apex către porţiunea coronară. După terminarea
obturaţiei se face control radiologic.
5. Numiți alte tehnici de obturare ale canalelor radiculare.
Tehnica THERMAFILL
Se bazează pe obturarea canalelor radiculare prin obturatoare de gutapercă alcătuite dintr-o tijă
centrala (inițial metalică, în prezent - material plastic) coafată cu gutapercă faza-α.
- Obturatoarele sunt livrate in dimensiuni şi forme corespunzătoare standardelor IS0 sau conicităților
frezelor NiTi, fie uniforme (ProFile GT Obturators, GT Series X Obturators), fie variabile (sistemul Protaper
Universal Obturators).
- Pe știft este notată în inele lungimea sa (18 - 19 - 20 - 22 - 24 - 26 - 27 - 29 mm). - Sistemul Thermafil are
în dotare și verificatoare care, prin evaluarea mărimii şi formei canalului, permit alegerea cu precizie a
obturatorului corespunzător. În lipsa verificatorului se poate folosi pentru evaluare un obturator de acelaşi
calibru, după prealabila raclare a invelişului de gutapercă de pe tijă.
- Există și produse similare: Densfil (Caulk/Dentsply), Soft-Core (Soft- Core Systems).
Protocol de lucru:
1. selectarea unui verificator cu dimensiune standard care, in propulsarea sa pe canal, se oprește la 1
mm de constricția apicală;
2. notarea inelului de reper pentru lungimea de lucru
3. indepărtarea preoperatorie cu bisturiul a unei porțiuni din gutaperca dinspre mâner pentru a evita
refluarea unei cantități prea mari la introducerea sub presiune in canal, ceea ce ar permite pāstrarea
unei bune vizibilități in cursul manoperei;

4
 4. dezinfectarea obturatorului timp de 1 min în soluție de hipoclorit de sodiu (2,5-5,25%) urmată de
spălarea acestuia cu alcool etilic 96%, alcool izapropilic 70% sau apă distilatā;
5. îndepărtarea detritusului dentinar remanent cu EDTA 17% sau acid citric 10%;
6. toaleta canalelor cu alcool etilic 70% sau alcool izopropilic
7. uscarea canalului cu conuri de hårtie absorbantā;
8. coafarea pereților canalului cu ciment de sigilare (sealer) in treimea medie și coronară a canalului
9. ramolirea termică a gutapercii prin plasarea obturatorului intr-un suptor de incălzire dedicat
(ThermaPrep Plus), conform recomandarilor producatorului pentru mărimea fiecărui obturator;
10. introducerea imediată a obturatorulul corect încălzit (asperct lucios al gutapercii ramolite) in canal şi
propulsarea spre apex printr-o mişcare neintreruptă, evitând răsucirile, pânā la atingerea reperului
apical într-un interval care să nu depășească 5 sec.
11. menținerea sub presiune a obturatorului în canal minim 10 sec pentru compensarea contracției de
priză a gutapercii;
12. radiografie de control a obturației de canal;
13. dupā condensare, gutaperca se intărește în câteva minute (2- 4 min.);
14. secționarea șştiftului la 1-2 mm deasupra orificiului de emergența a canalului radicular cu frezele
speciale Thermacut, Prepi bur (Dentsply Tulsa Dental Specialties) sau freze Pro-Post (Dentsply
Tulsa Dental Specialties) pentru lăcașuri de pivot, Prepost Preparation Instrument, fie, în lipsa
acestora, cu freze con invers sau sferice, ținånd bine apasat pe månerul obturatorului;
15. condensarea verticală a gutapercii refluate din canal, manevrā deosebit de importantă pentru
adaptarea marginala a obturației
16. în canalele ovale sau în draperie se recomandă chiar inserarea unui spreader sau plugger de-a lungul
știftulul obturatorului pentru a permite introducerea unor conuri accesorii de gutapercă, care se
incorporează rapid in masa termoplastifiată preexistentă înaintea con- densării sale laterale sau
verticale simultane.
Avantajele :
-Facilitarea introducerii gutapercii grație rigidității tijei
-Adaptabilitatea (mularea) gutapercii;
-Tensiuni remanente în rãdăcină mai mici decât la condensarea laterală la rece sau condensārile verticale la
cald, întrucât compactarea se face doar în treimea coronará, mai rezistentā a rādācinii;
-Nu este necesară precurbarea la inserarea în canalele curbe deoarece tija este flexibilă
-Permite penetrarea gutapercii în neregularitățile canalului (şanturi, anastomoze, canale laterale, cavități de
resorbție internă);
-Permite crearea unor lăcaşuri pentru pivoți radiculari imediat sau ulterior, fáră afectarea sigilárii apicale.
-Ermetizarea apicală a canalului radicular (gutaperca încălzită ajunge exact până la apex), inclusiv a
canalelor radiculare laterale;
-Obturarea uşoară a unor canale lungi, curbe şi înguste;
-Reducerea timpului de lucru;
Dezavantajele:
 Dificultatea retratamentelor
 Dificultatea pregătirii unui lăcaş de pivot;
 Riscul deplasării gutapercii de pe tijă în cursul propulsării obturatorului, dezgolind tija apical sau în
zonele de fricțiune cu pereții canalului.

Tehnica obturării cu ,,CLOROPERCE”

Cloropercea prezintă gutaperca dizolvată în cloroform. Ea se utilizează în calitate de siler, împreună cu
conul calibrat master. Modificarea acestei metode se numeşte ,, Tehnica difuză a lui Johnston-Callahan.
Tehnica OBTURĂRII SEGMENTARE DE CANAL
Această metodă este indicată în reconstrucţiile coronoradiculare (incrustaţii) pentru lucrările restaurative ale
dinţilor

5
-consta in obturarea partiala (segmentara) a canal radicular doar in 1/3 sa terminala pe o distanta de 3-4 mm
de la constrictia apicala –lasind neobturate 1/3 medie si cea coronara a canalului in vederea aplicarii unui
pivot
-obturatia segmentara –trebuie sa se intinda cat mai mult in sens coronar –fara a periclita respectarea unei
lungimi corecte a pivot viitoarei RCR
-materialele utilizate pt efectuarea unei obturatii de canal segmentare –pot fi amalgam de
Ag,gutaperca,conuri metalice de Ag sau titan
Indicatii
-in RCR efectuateimediat dupa obturatia de canal
Contraindicatii
-in temporizarea RCR-caz in care se prefera obturarea completa a canal radicular pina in moment
confectionarii reconstituirii
Avantaje
-facilitarea manevrelor necesare aplicarii pivoturilor destinate RCR
Dezavantaje
-dificultatea unei sigilari coresp a canal ,indif de mat de obturatie utilizat
-nu tine seama de pozibilitatea existenei unor canale laterale in 1/3 medie sau coronara a radacinii
-posibilit dislocarii in timp a obturatieii-in caz conurilor metalice incorect adaptate la calibrul canal

+ mai putem nui tehnicile enumerate si la p.1

6. Restaurarea morfo-funcțională a dinților tratați endodontic. Instrumente. Materiale.
RESTAURAREA CORONARA - Pastrarea restaurarilor coronare va fi afectată de actul de preparare a
cavitatilor de acces. Energia cu ultrasunete afectand continuitatea materialului de cimentare a coroanei.
S-a demonstrat clinic si radiologic:
- La dintii anteriori este posibil sa scada gradul de retentie cu pana 60% in urma tratamentului
endodontic a restaurarii coronare, prin crearea accesului prin aceasta.
- La dintii posteriori, scaderea gradului de retentie este legata de zona cavitatii de acces ca si
proportie din totalul suprafetei de preparare.
RESTAURARILE PROVIZORII INTERMEDIARE - sunt acele care ofera integritatea structurala a
dintelui in timp ce acesta este supus unui tratament endodontic, de exemplu inelele ortodontice. O restaurare
provizorie intermediara este de asteptat sa ramana in situ oferind o buna etanseizare pana cand tratamentul
endodontic este complet si obturatie definitiva. Aceste restaurari provizorii trebuie sa ofere sprijin cuspizilor
slabiti prevenind fracturarea lor si al peretilor cavitatii precum si un sigiliu coronal bun.
RESTAURARILE TEMPORARE - sunt acelea care ocupa cavitatile de acces si ofera un o buna
sigilare coronara intre sedintele terapeutice. Cerinta imperativa a acestor restaurari este ca trebuie sa fie
eficiente si durabile intre sedinte. Alte propritati dorite sunt indepartarea usoara in urmatoarea sedinta, ieftin
si cu un grad de estetica inferior pentru a fi mai evidenta in timpul indepartarii in asa fel incat sa nu se
indeparteze aditional si din tesutul dentar.
RESTAURARILE DEFINITIVE - în vederea alegerii modului de resaturare definitiva ar putea exista
niste prejudecati in alegerea restaurarilor cu coroane de invelis la dintii care au avut parodontite apicale
datorita faptului ca exista un risc mai mare de esec al tratamentului endodontic.
O analiza a lui Cochrane a adus dovezi in vederea calitatii pivotilor si nucleului coronar:

STUDIU TIPURI DE PIVOTI SUPRAVIETUIRE

Weine Nuclei si pivoti turnati 99% la 10 ani

Mentink Nuclei si pivoti turnati 82% la 10 ani

Creuger(meta analiza) Compozite si pivoti insurubati 75-87% la 6 ani

Nuclei si pivoti turnati 88-94% la 6 ani

Jung Pivoti din titan si compozite 93,5% la 8,5 ani

6
 Nuclei si pivoti turnati 90,2% la 8,5 ani

Signore Pivoti din fibra de sticla si 98% la 8 ani(fractura radiculara)

coroane integral ceramice

Tidehag Pivoti din fibra de Carbon 90% la 7 ani

Segerstrom Pivoti din fibra de Carbon 65% la 6,7 ani

Nauman Pivoti din fibra de sticla 87% peste 2 ani(fractura pivotului)

Inainte plasarii oricarui tip de restaurare definitiva se recoamnda sigilarea orificiului canalului radicular.
Tipul derestaurare definitiva trebuie aleasa in functie de cantitatea de structura dentara restanta si
directia de incarcare. Dintii anterior sunt incarcati nonaxial, iar dintii posteriori sunt incarcati ocluzal si prin
urmare axial. Optiunile pentru dintii anteriori sunt restaurile compozite directe sau coroane de substitutie cu
sau fara pivot. Optiunile pentru premolari sunt similare desi adesea acestia sunt incarcati axial si pot fi
incarcati orizontal daca sunt implicati in ghidajul lateral si acoperirea cuspizilor trebuie luat in considerare
atunci cand creste marginale sunt compromise. Molarii pot fi restaurati cu compozite simple sau amalgam
daca creste marginale sunt intacte sau amalgame/compozite complexe care ofera si acoperirea cuspizilor,
onlay din aur, restaurare compozita indirecta, portelan, sau coroana metalica si coroane metalo-ceramica si
toate ceramicile daca crestele marginale sunt compromise.
Cand sunt luate in considerare coroanele ca restaurare definitiva, este obligatoriu sa aplicam efectul
ferrule(1 mm, circular) si sa nu invadeze spatiul periodontal.