Haricleea Hartulari-Darclée (1860 – 1938)

Soprana care a făcut România cunoscută în lume cu vocea sa.

Hariclea Darclée, pe numele să u adevă rat Hariclea Hartulari, s-a nă scut la Bră ila la 10
iunie 1860, într-o familie bogată , cu ră dă cini domnești. A studiat pianul în particular și a luat
lecții de canto la pensionul ”Lobkovitz” din Viena, la București și la Paris. A debutat la 14
decembrie 1888 cu rolul „Margaretei” din Faust, de Charles Gounod, pe scena Operei Mari din
Paris. Au urmat o serie de succese.
Activitatea desfă șurată în perioada 1893–1910 a fă cut-o cunoscută în întreaga lume,
Darclée impunâ ndu-se pe principalele scene din Paris, Berlin, Florența, Roma, Buenos Aires,
Lisabona, Monte Carlo, New York sau Moscova. Giacomo Puccini a considerat-o singura
câ ntă reață care poate interpreta rolul „floriei tosca” și, la cererea ei, a adă ugat operei, aria Vissi
d’arte, Vissi d’amore, distribuind-o în spectacolul de premieră ce a avut loc la „Teatro Constanzi”
din Roma, pe 14 ianuarie 1900.
A fost apreciată de mari compozitori, de la Giuseppe Verdi, Ruggiero Leoncavallo, Jules
Massenet, Alfredo Catalani, la Giacomo Puccini și a câ ntat ală turi de Enrico Caruso, Emilio de
Marchi, Eugenio Giraldoni, Titta Ruffo, Tamango sau sub bagheta dirijorului Arturo Toscanini.
Cu vocea sa excepțională a interpretat 58 de roluri, iar unii compozitori au creat special
pentru ea, opere în premiere absolute. Dintre numeroasele roluri interpretate merită să amintim
de: Gilda în „Rigoletto”, Ophelia în „Hamlet”, Violetta în „Traviata”, Desdemona în „Othello”,
Santuzza în „Cavalleria Rusticana”, Lucrezia în „Lucrezia Borgia”, Norina în „Don Pasquale” şi
rolurile principale în „Manon”, „Aida” şi „Carmen”.
Cel mai dulce triumf i se pare cel de acasă , pe scena Operei din București, unde ziarele nu
contenesc s-o numească „privighetoarea Carpaților” sau „gloria cea mare a Româ niei”. La
sfâ rșitul secolului era considerată , potrivit presei de peste ocean, cea mai mare câ ntă reață a
zilelor noastre. Obține succese ră sună toare în America de Nord și Argentina , stră lucește în
„Traviata” la New York, dar stâ rnește invidia celor din breaslă , astfel încâ t nu va mai concerta
niciodată acolo.
Fiind conștientă de unele probleme pe care le înregistra vocea sa, s-a retras după un ultim
concert, în mai 1918.
A murit în să ră cie, uitată , fă ră ca autorită țile româ ne să se intereseze de soarta ei, iar
funeraliile sale au fost finanțate de că tre Ambasada Italiei.
În 1960 a avut loc premiera filmului Darclée, regizat de Mihai Iacob, iar la Bră ila a fost
creat, în 1995, câ nd s-au împlinit 135 de ani de la nașterea marii soprane, Concursul Național de
canto care-i poartă numele.
Surse:
https://alchetron.com/Hariclea-Darcle
https://teatrulamicrofon.wordpress.com/2016/06/10/biografii-memorii-hariclea-hartulari-darclee