Ce a realizat Bartok in acest domeniu?

- Numeroase studii ~i scrieri privind muzica ungureasca, romans, bulgara, turca, araba, rutena si tiganeasca etc., din care se detaseaza Das ungarisehe Volkslied, "cartea sa fundamentala", cum a caracterizat-o Constantin Brailoiu. - 0 culegere de 2600 de melodii populare slovace, insotita de 0 ampla si

impresionanta caracterizare;

- trei mari volume privind muzica romaneasca: Can tee populare romdnesti din eomitatul Bihor, Melodie der rumdnischen Weihnaehtslieder (Melodiile colindelor romanesti, 1935) si Volksmusik der 'Rumdnen von Maramurcs (Muzica populara a romanilor din Maramures) "dintre care ultimul, eel putin, trece drept clasic ~i trebuie sa serveasca de model oricarei monografii de acest fel"338, la care se adauga numeroase colectii de cantece populare, adevarate tezaure de cultura muzicala arhaica, dobandite cu pretul ~unor eforturi ~i sacrificii materiale impresionante. Caci, spunea Bartok in 1936: "In intreaga lume, eel mai mare obstacol in fata culegerilor de mari proportii este problema baneasca ... Nu sunt matematician, nici economist, dar poate ca nu rna insel atunei cand afirm: daca banii care sunt folositi intr-un singur an pentr pregatiri de razboi ar fi destinati pentru cercetari in domeniul cantecelor populare, atunei eu banii acestia ar putea fi culeasa, in linii mari, intreaga muzica populara a lumii''339.

Un gand indraznet, un ideal mare, pe masura anvergurii personalitatii lui Bartok, eel eare prin arta si activitatea sa ~i-a Inscris numele in marea carte a culturii muzicale universale ca unul dintre principalii reprezentanti ai muzieii de factura moderna din prima jumatatea a seeolului nostru. Caci muziea sa, in ciuda vicisitudinilor, rezistand furtunilor stilistice eontemporane si a eroziunii timpului, a ramas pastrandu-si nealterata prospetimea pana in zilele noastre.

ZOLTA.N KOnA.LY (1882-1967)

.Dacd as ji intrebat in care opere se simte eel mai perfect spiritul ungar, atunci ar trebui sa rdspund cd acesta se gdseste in operele lui Kodaly ".

BELA BARTOK

Alaturi de Bartok, Zoltan Kodaly='? este una dintre marile prezente ale muzicii ungare contemporane, este unul dintre muzicienii unguri a carui creatie se bucudi de 0 generoasa prerogativa de circulatie nu numai nationala, ci si

338 Constantin Brailoiu, op. cit., pag. II.

339 Bela Bart6k, Insemndrt asupra cdntecului popular, ESPLA, 1956, pag. 52-53.

340 Zoltan Kodaly s-a nascut la 16 decembrie 1882, la Kecskemet, in Ungaria. In 1900 i~i incepe studiile universitare la Facultatea de litere, urrnfind in paralel si Conservatorul, fiind elevul iui Johann Kassler. Din 1905 incepe culegerea folclorului unguresc, din 1906 alaturandu-i-se si Bart6k. In 1907 devine profesor de compozitie la Academia de muzica "Franz Liszt" din

263

universala. Zoltan Kodaly, eel care impreuna cu Bela Bartok a realizat una dintre marile descoperiri ale secolului nostru - muzica populara taraneasca -, s-a consacrat de la inceput studierii ~i culegerii folclorului, edificandu-si opera, ca si Bartok, pe elementele perene, vii si proaspete ale muzicii tarane~ti, considerando "singurul mijloc de reinnoire a limbajului muzical'P'", Dar, spre deosebire de Bartok care ~i-a reinnoit limbajul muzical asimiland elemente folclorice multinationale, Kodaly a ramas numai in perimetrul muzicii populare unguresti, pe care a studiat-o in profunzime, evidentiindu-i particularitatile, intonatiile si ritmica, modul intim de organizare pentatonica, stabilindu-i astfel specificul si concluzionand ca "pentatonia nu este numai un segment al muzicii populare unguresti, cum afirma unii, ci samburele, centrul acestei muzici, prin care se manifesta sensibilitatea maghiara"342. Si pentru a demonstra aceasta, .Kodaly a intreprins studii comparative intre muzica populara ungara ~i aceea a Maritilor, populatie inrudita cu Ungurii, care a ramas in vechea ei patrie de pe langa Ural"343.

Cu aceste convingeri, Kodaly abordeaza compozitia intr-o viziune estetica proprie, intr-un limbaj muzical alcatuit din structuri muzicale heteromorfe, de sorginte populara ungara,

Fara a fi numeroasa, creatia sa cuprinde piese vocale, instrumentale si camerale, simfonice si vocal-simfonice, muzica de scena si de film, lucrari pedagogice, majoritatea fiind marc ate de folclorul unguresc. Majoritatea, pentru ca primele doua - Adagio pentru vioara si pian (1905) si Seard de vard (1906), o fantezie simfonica - sunt influentate de romantism, in afara oricarei preocupari de realizare a specificului national. Mai acuzat, acesta apare in lucrarile urmatoare: Cinci cdntece, pentru voce si pian, opus 1 (1909) si Meditatie, pentru pian (1908), in care Kcdaly afirma pentatonismul prin structuri melodice caracteristice.

Prima lucrare reprezentativa a lui Kodaly este insa Cvartetul de coarde nr. 1, opus 2 (1908), 0 arhitectura cvadripartita (Andante poco rubato, Adagio, Scherzo ~i Final), impregnata de intonatii folclorice,

pastrate ~i evidentiate in toate cele patru sectiuni, De remarcat expresia lirica, melodismul cantabil cvasi-rapsodic, reusit mai ales in partile lente, ce contrasteaza cu ritmurile dans ante din Scherzo ~i Final.

Budapesta. Prezent In viata muzicala ungara, Kodaly a realizat numeroase compozitii, s-a manifestat ca dirijor, pedagog si publicist, lucrarile ~i conceptiile sale cunoscand 0 larga acceptare si raspandire nationala si internationala. Atasat romantismului, Kodaly a ramas departe de tendintele moderniste, fiind unul dintre principalii reprezentanti ai folclorismului muzical din prima jumatate a secolului XX. A murit la Budapesta, la 6 martie 1967.

341 Zeno Vancea, Zoltan Koddly, In: Muzica nr. 3, martie 1983, pag. 12. 342 Zeno Vancea, op. cit.

343 Idem.

264

In lucrarile urmatoare, Kodaly accentueaza specificul national unguresc, prin utilizarea constanta a modurilor pentatonice si a ritmurilor unor dansuri nationale. Acestea pot fi observate in cele 9 piese pentru pian, opus 3 (1909), in Sonata pentru violoncel si pian, opus 4 (1910) - alcatuita din doua parti, in care predominanta este factura recitativica, 0 lucrare lirica, bogata in imagini muzicale -, in Cdntecele opus 5 si opus 6, in Duo pentru vioard si violoncel opus 7 (1914) - in care Kodaly reuseste 0 maiestrita arhitectura tripartita (Allegro serioso non troppo, Adagio si Final), discursul muzical fiind predominant rapsodic iar polifonia rezultata din complementaritatea ritmurilor are mai mult caracterul unui dialog instrumental, 0 lucrare in care prima parte in forma de sonata se dis tinge prin unitatea expresiei ce contrasteaza cu partea a doua, tratata monodic, intr-o expresie dramatic a data de rostirile recitativice ale viorii, care continua sa se mentina solista si in partea a treia, un rondo viguros si energic, sustinut de structuri ritmice motorice -, in Sonata pentru violoncel solo, opus 8 (1915), .Jucrare comparabila prin valoarea si complexitatea ei, prin stilul ales, cu creatiile de acest gen ale lui Johann Sebastian Bach"344, in Cvartetul de coarde nr. 2 (1917) - imbinare maiestrita a celor doua scriituri: polifonica in sectiunile extreme (Allegro ~i Allegro giocoso) si omofona in cea mediana (Andante quasi recitativo), a carui alcatuire melodica pentatonica genereaza structuri caracteristice, tara sen sibil a, Kodaly atenuand monotonia prin utilizarea acordurilor paralele imprumutate de la Debussy, alaturi de unele constructii de nona si undecima -, in Serenada pentru doud viori si viola, opus 12 (1920), realizata in aceeasi maniera stilistica, ultima din categoria lucrarilor de camera realizate de compozitorul ungur.

Ultima, pentru ca in perioada urmatoare, Kodaly abordeaza din nou orchestra, realizand 0 suita de lucrari foarte diferite ca problematica, genuri ~i alcatuire structural a interioara, acestea fiind cele mai reprezentative creatii ale sale.

Prima dintre acestea este Psalm us hungaricus, opus 13 (1923), scris cu ocazia aniversarii a 50 de ani de la unirea celor doua orase de pe malurile Dunarii, Buda ~i Pesta dand nastere orasului Budapesta (1873), 0 compozitie ampla, monumental a atat ca semnificatii, cat si ca realizare muzicala. Scris pentru solo-tenor, cor mixt, cor de copii, orga ~i orchestra, pe texte de Kecskemeti Veg Mihaly345, Psalmus hungarious, alcatuit din trei sectiuni (Andante molto appassionato. Piu tranquillo, Adagio, Andante con moto), marcate prin intreruperea discursului muzical de pauze generale, s-a impus in viata muzicala europeans prin inaltul profesionalism, prin maiestria componistica, prin originalitatea conceptiei si a realizarii, prin mesajul sau umanist, de 0 larga popularitate.

A urmat Harry Janos, opus 15 (1926), 0 opera-comedic, pe un libret de Bela Paulini si Zsolt Harsany, dupa un poem de Janos Garoy, 0 opera in care sunt

344 Zeno Vancea, op. cit.

345 Veg Mihaly, poet ungur din secolul al XVI-lea.

265

prezentate cateva secvente din viata unui soldat fanfaron, 0 opera a carei muzica este dedusa din cantecul popular unguresc, una dintre cele mai populare opere ungare contemporane, din care ulterior Kodaly a extras 0 suita simfonica alcatuita din sase parti, amestec de citat folcloric (partile II ~i IV) ~i inventie proprie (partile I, III, V si VI).

De Harry Janos se leaga si Uvertura teatrald, 0 pies a simfonica de sinestatatoare, conceputa initial ca parte introductiva a operei.

De aceeasi popularitate se bucura Dansurile de pe Mures (1930) si Dansurile din Galanta (1933), ambele lara numar de opus, doua lucrari in care Kodaly prelucreaza simfonic, in stil rapsodic, cateva dansuri populare unguresti, opera intr-un act Cercul torcdtoarelor (1932), Variatiunile simfonice pe un cdntec popular ungar (1938), 0 noua demonstratie de dezvoltare in variatiuni (16) a unei melodii pentatonice, cu urmarirea realizarii contrastelor son ore si de expresie -, Concerto (1940) - alcatuit in forma concerto-ului preclasic italian, o lucrare monopartita intr-o scriitura contrapunctica maiestrita - si Simfonia (1961), in trei miscari (Allegro, Andante moderato, Vivo), ultima realizare simfonica a compozitoru1ui ungur octogenar, scrisa "In memoriam Arturo Toscanini", una dintre cele mai ample lucrari ale lui Kodaly, relevanta prin expresia sa lirica, in special a partii lente in care instrumentelor de suflat li se incredinteaza de mai multe ori pasaje solistice, cu melodii de cea mai autentica factura nationals ungara,

At1~

~-~-~"'.....-------~- ............ .._..,,_----___......,-....- ......... .__

1iinprii ~ I "l ... " It! L·'! 1'~_lg _i

~.~. I • I ! J JIfUTJif] \ in iGL~

]>p ...

prin ritmica dansanta a partii a treia si prin orchestratia colorata si maiestrita a intregii arhitecturi.

La acestea se adauga si cateva lucrari cu text religios ca: Te deum pentru cor mixt ~i orchestra si Missa Brevis, pentru cor mixt si orga, demonstratie de inalta ~tiinta contrapunctica in stil palestrinian.

Cea de-a doua dimensiune a personalitatii lui Kodaly se implineste pe linia pedagogiei muzicale, compozitorul fiind creatorul unui complex sistem de educatie muzicala, mai ales a tineretului, prin cantul coral. Profesor de compozitie la Academia de muzica "Franz Liszt" din Budapesta, timp de 34 de ani, doctor in filologie cu disertatia Structura stroficd a cdntului popular ungurescr"; Kodaly a format numerosi compozitori ~i a publicat numeroase lucrari didactice, din care se desprind cele zece caiete de coruri polifonice pentru copii, primele patru cu text, reunite sub titlul Bicinia hungarica (1937-1942), celelalte sase fara text, toate constituindu-se ca exercitii de cant vocal polifonic pe doua voci.

346 In 1917, Kodaly a sustinut 0 noua disertatie: Gama pentatonicd fn muzica populard ungard.

266

Muzician complex si modern, cu preocupari multiple, Zoltan Kodaly ne apare astfel ca unul dintre cei mai insemnati compozitori ai Ungariei, una dintre cele mai pasionante personalitati al emuzicii secolului nostru, 0 adevarata revelatie europeana contemporana.

P ARTICULARITATI STILISTICE

Privita din perspectiva alcatuirilor stili stice moderne, cultura muzicala nationala ungara din prima jumatate a secolului al XX-lea ne apare astazi ca exponenta a tendintelor integratoare, care impreuna cu celelalte culturi muzicale nationale, a stint sa acordeze vechile simtiri perene ale traditiei cu noile idealuri ale artei, din aceasta osmoza rezultand sinteze originale cu efecte fertile, reinnoitoare, Si aceasta datorita celor doi reprezentanti principali, Bart6k si Kodaly, prieteni si confrati in idealullor estetic comun: "reimprospatarea muzicii culte" (Bart6k) si "reinnoirea limbajului muzical" (Kodaly), prin acele "elemente ale muzicii tarane~ti pe care creatiile ultimelor secole le-an pastrat intacte", dupa expresia primului, cultura muzicala ungara evoluand vertiginos pe traiectoria ascendenta a devenirii ei nationale,

Bart6k si Kodaly, formand cup lui de elita al muzicii ungare, s-au afirmat distinct, creatiile lor relevand trasaturi stilistice individuale. Caci asa cum remarca Zeno Vancea, "in timp ce Kodaly si-a format limbajul sau numai pe baza structurii specifice a muzicii populare ungare, Bart6k a asimilat 0 seama de elemente stilistice si din alte muzici populare (romana, slovaca, bulgara etc.), combinandu-le in multe din lucrarile sale cu unele caracteristici melodice imprumutate fie din muzica occidentala, fie create de el pe baza infinitelor posibilitati de combinare pe care le of era gama cromatica'P'".

Asadar, universul sonor al lui Bart6k este complex si da senzatia imensitatii, a profunzimii si a varietatii, cuprinzand intreaga lume a sunetelor de la cele mai simple alcatuiri melodice, armonice, polifonice etc., pana la cele mai complexe, unele fiind deduse din practica muzicala folclorica, altele fiind provenite din marea si valoroasa traditie a muzicii profesioniste europene. Se produce astfel 0 deschidere ampla a cadrului compozitional, 0 liberalizare a functiilor si raporturilor tonomodale, care, totusi, in creatia sa se organizeaza riguros si stiintific (sistemul axelor, progresia lui Fibonacci, sectio aurea, scordatura tetracordala etc.).

Aceeasi senzatie a imensitatii si varietatii 0 of era si ritmica bartokiana, la randul ei Iargita ill planul combinatiilor ~i al organizarii, imbogatirii cu sugestii folclorice multinationale. Atilt de pregnante si de penetrante sunt ritmurile

347 Zeno Vancea, op. cit., pag. 13.

267

bart6kiene, incat de multe ori acestea tree (ca si la Stravinski) in prim-planul mijloacelor de expresie. EIe, plus libera conducere a vocilor, confera muzicii bart6kiene vigoare ~i dinamism, facand-o barbateasca, aspra, profunda si dramatica.

Si in domeniul timbrurilor instrumentale Bart6k manifesta tendinte innoit~are prin realizarea unor combinatii inedite, prin preluarea unor procedee de producere a sunetelor din practica populara (scordatura, pizzicato-ul pe verticala etc.).

Singurul domeniu in care Bart6k ramane fidel traditiei este eel al arhitecturilor muzicale pe care le respecta in mod manifest, cu toate ca "se simte ca forma 11 agaseaza uneori'P".

Aceste cateva trasaturi stilistice sunt esentiale si 11 individualizeaza pe Bart6k; muzica sa intruneste trasaturi universalizante, cu toata varietatea surselor fo1clorice si a influentelor folosite, pe care din principiu nu le-a respins, din contra, a acceptat orice sursa, cu conditia ca aceasta sursa sa fie pura, proaspata, sanatoasa349, conform conceptiei sale potrivit careia "nu e important ce preluam, ci cum preluam acest material'T",

Spre deosebire de Bart6k, Kodaly a ramas ancorat numai in cadrul muzicii ungare. La el structurile muzicale nu au varietatea alcatuirilor bart6kiene, majoritatea lucrarilor sale edificandu-se pe structuri pentatonice, aplicate riguros, cu evitarea sensibilelor tocmai in scopul realizarii pregnantei nationale, Alaturi de pentatonii, Kodaly foloseste modurile antice grecesti si unele inlantuiri armonice debussyiste, muzica sa fiind apropiata numai de spiritualitatea ungara, astfel ca el ne apare din acest punct de vedere, .rnai ungur" decat Bart6k. Am spus 0 noutate? Nicidecum. Pentru ca, inca din 1928, Bart6k, exprimandu-se elogios la adresa lui Kodaly, scria: .Daca as fi intrebat in care opere se simte eel mai perfect spiritul ungar, atunci ar trebui sa raspund ca acesta se gaseste in opera lui Kodaly.i. Explicatia se datoreaza faptului ca activitatea creatoare a lui Kodaly i~i are radacinile sale exclusiv in muzica populara ungara"351.

Bart6k si Kodaly - doi compozitori, doua personalitati, doua ipostaze ale muzicii ungare. Prin ei, Ungaria si-a definit personalitatea muzicala ~i a intrat in randul culturilor muzicale modeme ale secolului nostru.

348 Bernard Gavoty, Les souvenirs de Georges Enesco, Flammarion Editeur, 1955,

pag.169-170.

349 SzaboIcsi Bence, Bartok - sa vie et son oeuvre, op. cit., pag. 251. 350 Idem, pag. 18.

351 SzaboIcsi Bence, Bartok - sa vie et son oeuvre, op. cit.

268

KODALY Zolhin (1882-1967)

Nr. de opus

Anu! terminarii

Denumirea lucrarii

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Cdntece, 16 melodii pentru voce ~i pian 1907-1909 Cvartet de coarde TIr. 1

9 piese pentru pian

Sonata pentru violoncel si pian Doud cdntece pentru voce si pian Sapte cdntece pentru voce si pian Duo pentru vioard si violoncel Sonata pentru violoncel solo Cinci cdntece pentru voce si pian Cvartet de coarde nr. 2

Sapte piese pentru pian

Serenada pentru doua viori si viola

Psalmus Hungaricus, pentru solo tenor, cor mixt, cor de copii si orchestra

Szinhazy myitany (pentru scena) Harry Janos, opera

Uvertura teatrala

Dansuri de pe Mures pentru orchestra Dansuri din Galanta pentru orchestra Cercul torcdtoarelor, opera

Variatiuni simfonice pe un cantec popular Tedeum

Concerto

Missa brevis

Czynka Panna

Minuetto serio

Simfonia in Do major

An Ode to the Music Makers (cor si orchestra) Sonatina pentru violoncel si pian

1908 1909 1910

1913 1914 1915

1918 1918 1920 1923

1927 1926 1928 1930 1933 1932 1936 1936 1940 1944 1948 1953 1961 1964 1966

15

***

***

***

Bart6k, Bela

Bart6k, Bela

Bart6k, Bela

Alexandru, Tiberiu Brailoiu, Constantin Brumariu, Liviu

Hundt, Theodor Laszlo, Ferenc Lesznai, Lajos Seiber, Matyas Szabolcsi, Bence ***

Vancea, Zeno Varga, Ovidiu

BIBLIOGRAFIE SELECTIV A

Bartok Bela. Sa vie et son oeuvre. Publie sous la direction de Bence Szabolcsi. Budapest, Corvina, 1956.

Bartok Bela. Leben in Bildern. Zusamrnengestellt und eingearbeitet von Ferenc Bonis, Budapest, Corvina, 1964.

Bartok Beta si muzica romdneascd. Editie ingrijita si prefatata de Francisc Laszlo, Bucuresti, Editura muzicala, 1976.

Insemnari asupra cdntecului popular. Cu 0 prefata de Zeno Vancea, Bucuresti, ESPLA, 1956.

Scrieri mdrunte des pre muzica popularii romiineascd adnotate ~i traduse de Constantin Brailoiu, Bucuresti, 1937.

Scrieri. Editie ingrijita si adnotata de Ferenc Laszlo. Prefata de Zeno Vancea, Kriterion, Bucuresti, 1958.

Beta Bartok des pre folclorul romdnesc. ESPLA, Bucuresti, 1958. Beta Bartok. Melodien der rumdnischen Colin de, Wien 1935.

La centenarul nasterii lui Bela Bartok, slujitor al folclorului romdnesc. In studii de muzicologie, vol. XVI, Editura muzicala, Bucuresti, 1981, pag. 232.

Bartoks Staztechnik in den Klavierwerken, Refensburg, 1971. Bartok Beta. Studii, comunicdri, eseuri. Bucuresti, Kriterion, 1985. Bela Bartok. Sein Leben - Seine Werke, Leipzig, 1961.

Die Streichquartette von Beta Bartok, Londra, 1954.

Beta Bartok. Viata si opera. Traducere de Zeno Vancea, Bucuresti, 1962. Le 70-eme anniversaire de Zoltan Kodaly, Budapest, 1952.

Zoltan Kodaly, In: Muzica nr. 3, martie, 1983, pag. 12-14.

Ungurul Bartok Bela, sau interferente creatoare polietnoglosice. In: Orfeul moldav si alti sase mari ai secolului xx. Editura muzicala, Bucuresti, 1981.