SARBATORILE DE

IARNA A ROMANIEI

TATARU ANDREI DAVID

 SARBATORILE DE IARNA A ROMANIEI

• Sărbătorile de iarnă în spațiul românesc încep

din 30 Noiembrie cu Sărbătoarea Sfântului
Andrei și țin până la Sfântul Ioan, în 7 ianuarie.
În acest interval se succed cele mai frumoase
tradiții, obiceiuri și datini populare venite din
perioada precreștină precum și ritualuri și
sărbători religioase creștine.
 SF. ANDREI
• Sfântul Andrei, „cel dintâi chemat” de Iisus să-i fie ucenic și
apostol era din Galileea, a fost ucenic al Sfântului Ioan
Botezătorul și l-a urmat pe Hristos. Propovăduiește Evanghelia
în Tracia, a încreștinat pământul românesc începând cu anul 61
(în Dobrogea de astăzi). Sfârșește răstignit pe o cruce în formă
de X lângă Corid. Sărbătoarea de Sf. Andrei este o sărbătoare
religioasă dar avem și unele practici tradiționale: se pune grâu
la încolțit pentru a prevesti recolta anului viitor, ritualul turtei
sărate pentru ca fetele de măritat să-și viseze ursitul, se freacă
ușile și ferestrele cu usturoi pentru alungarea spiritelor rele.
Peste o jumătate de milion de români poartă numele de
Andrei/Andreea.
 BRADUL DE CRACIUN
• Simbolul sărbătorilor de iarnă este mult doritul brad
de Crăciun. Acesta exista în tradiţiile româneşti cu
mult înainte de era creştină. Bradul este cel mai
important arbore din obiceiurile româneşti, fiind
prezent la cele mai importante evenimente din viaţa
unui om: botezul, căsătoria şi înmormântarea. Se
consideră că bradul aduce noroc, viaţă lungă,
prosperitate şi fertilitate, motiv pentru care oamenii
îşi împodobesc casa cu crengi de brad.
 COLINDATUL
• Un obicei foarte cunoscut este colindatul.
Colindatul începe în data de 24 decembrie şi
poate continua 2 sau 3 zile. La colindat
participă de obicei grupuri de copii, de oameni
maturi, bătrâni, doar fete, doar băieţi, tineri
căsătoriţi etc., în funcţie de zona etnografică.